{"id":43998,"date":"2019-03-22T11:17:57","date_gmt":"2019-03-22T11:17:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=43998"},"modified":"2019-03-22T11:17:57","modified_gmt":"2019-03-22T11:17:57","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-viii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/03\/22\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-viii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (VIII)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103g\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini la sud \u015fi est de Carpa\u0163i<\/strong><\/p>\n

Aspectul distinctiv ce caracterizeaz\u0103 teritoriile dintre Nistru, Carpa\u0163i, linia limesului Transalutanus \u015fi Dun\u0103re, \u00een primul secol de dup\u0103 retragerea roman\u0103 din Dacia \u015fi din sudul moesiac al Moldovei, este \u00eenchegarea treptat\u0103 a unei societ\u0103\u0163i multietnice, datorat\u0103 convie\u0163uirii ge\u0163ilor (autohtonilor), cei mai numero\u015fi, cu semin\u0163iile germanice (vizigo\u0163i, thervingi, taifali, vandali), iraniene (sarma\u0163i, roxolani, alani), daco-romani \u015fi alte elemente alogene. Aceast\u0103 realitate istoric\u0103 este documentat\u0103 arheologic de cultura S\u00e2ntana de Mure\u015f- Cerneahov, care a avut urm\u0103ri \u00een plan spiritual: coexisten\u0163a unor credin\u0163e, practici \u015fi rituri de tradi\u0163ii diferite, p\u0103g\u00e2nismul getic, germanic, iranian (scitic), dar \u015fi cre\u015ftinismul. Realitatea istoric\u0103 men\u0163ionat\u0103, etnic\u0103, religioas\u0103, cultural\u0103 complex\u0103 ne ajut\u0103 la \u00een\u0163elegerea permanen\u0163elor, discontinuit\u0103\u0163ilor \u015fi elementelor noi din evolu\u0163ia fenomenelor religioase, \u00een spa\u0163iul extra-carpatic, precum \u015fi premisele caracterului popular al cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc. Aflat \u00een afara Imperiului, locuit de o popula\u0163ie eterogen\u0103 sub aspect etnic, lingvistic \u015fi cultural, teritoriul de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i trebuie s\u0103 fi fost, \u00een secolul al IV-lea, un bastion al p\u0103g\u00e2nismului. Patrimoniul religios al popula\u0163iei getice nu se deosebea esen\u0163ial de acela din secolele II-III. Este vorba, \u00een aceste teritorii, despre o societate \u00een care absen\u0163a oric\u0103rui loca\u015f de cult, inexisten\u0163a unei caste sacerdotale \u015fi a unei literaturi religioase, lipsa simulacrelor, a sacrificiilor \u015fi ofrandelor denot\u0103 faptul c\u0103 ideea de religie nu presupunea neap\u0103rat conceptul de divinitate. Universul religios se reducea la credin\u0163e, practici \u015fi rituri a c\u0103ror semnifica\u0163ie sacr\u0103 decurgea din ele \u00eensele-unele elemente vechi ale spiritualit\u0103\u0163ii getice clasice au supravie\u0163uit \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 t\u00e2rzie.<\/p>\n

Izvoarele literare nu ofer\u0103 informa\u0163ii bogate despre credin\u0163ele p\u0103g\u00e2ne ale societ\u0103\u0163ii multietnice de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i, doar descoperirile arheologice ofer\u0103 date mai semnificative. Mul\u0163i dintre locuitorii alogeni \u015fi poate autohtoni ai spa\u0163iului extra-carpatic, care erau incinera\u0163i, dar \u015fi \u00eenhuma\u0163i, erau \u00eenso\u0163i\u0163i de ofrande animale \u015fi vegetale. Obiectele aflate \u00een morminte au o semnifica\u0163ie cultual\u0103 \u015fi reprezint\u0103 o important\u0103 surs\u0103 pentru cunoa\u015fterea supersti\u0163iilor \u015fi cutumelor din secolul al IV-lea, la sud \u015fi est de Carpa\u0163i. Din analiza \u00eentreprins\u0103 rezult\u0103 c\u0103 p\u0103g\u00e2nismul, la sud \u015fi est de Carpa\u0163i, se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa sub forma unor credin\u0163e, supersti\u0163ii, rituri, practici de origini \u015fi tradi\u0163ii diverse. Cre\u015ftinismul \u00een ascensiune a trebuit s\u0103 disloce nu un sistem religios coerent, unificator, ci un ansamblu de mentalit\u0103\u0163i, marginale, ale credin\u0163ei. Progresul cre\u015ftinismului \u00een spa\u0163iul extra-carpatic se izbe\u015fte de t\u0103cerea izvoarelor, multe informa\u0163ii scrise, dar pu\u0163ine date arheologice, iar izvoarele scrise sunt contradictorii, de aceea istoria cre\u015ftinismului, \u00een Moldova \u015fi Muntenia, \u00een secolul al IV-lea, este dificil de reconstituit. R\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului la sud \u015fi est, \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei autohtone \u015fi alogene, a fost rezultatul unor factori (influen\u0163e), realit\u0103\u0163i locale interne \u015fi condi\u0163ion\u0103ri externe. \u00cenceputul religiei cre\u015ftine \u00een spa\u0163iul extra-carpatic s-a plasat \u00een sudul Moldovei, \u00eencorporat\u0103 \u00een Moesia Inferior p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al III-lea.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul p\u0103trundea, \u00een secolul al IV-lea, \u015fi \u00een teritoriile necucerite de Imperiu, dar factorul decisiv al progresului noii credin\u0163e, la sud \u015fi est de Carpa\u0163i, a fost contactul permanent, sub diferite forme (circula\u0163ie intern\u0103, ac\u0163iuni politice, st\u0103p\u00e2niri periodice, rela\u0163ii economice) al popula\u0163iei din st\u00e2nga (nordul) Dun\u0103rii cu romanitatea sud-dun\u0103rean\u0103. Pentru autohtoni, r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului a reprezentat continuarea \u00eensu\u015firii unor elemente de civiliza\u0163ie roman\u0103, noua credin\u0163\u0103 a fost un mijloc de integrare a etnosului getic (dacic) \u00eentr-o lume ale c\u0103rei valori nu-i erau str\u0103ine. \u00cen secolul al IV-lea, s-a n\u0103scut \u00een mediile populare (probabil) conceptul de \u201eRomania\u201d, prin care se desemna, deopotriv\u0103, \u201eunitatea ecumenic\u0103\u201d \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Imperiul cre\u015ftin, \u201esentimentul colectiv\u201d \u015fi \u201evoin\u0163a celor ce-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau religia\u201d de a-i fi cet\u0103\u0163eni \u015fi de a-i \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa civiliza\u0163ia (Meslin). \u00cen felul acesta, apartenen\u0163a la comunitatea cre\u015ftin\u0103 \u00eenl\u0103tura barierele etnice \u015fi propunea o nou\u0103 identitate, cea dintre romanitate \u015fi cre\u015ftinism. Paul Orosius spune: cre\u015ftinii persecuta\u0163i de Athanarich (regele vizigot) pentru credin\u0163a \u00een Hristos, cei mai mul\u0163i dintre ei \u201eau fugit pe p\u0103m\u00e2nt roman, f\u0103r\u0103 team\u0103 de du\u015fmani, cu \u00eencredere c\u0103 mergeau la ni\u015fte fra\u0163i\u201d. Scrierile din zon\u0103 exprim\u0103 aceast\u0103 realitate, ceea ce probeaz\u0103 formarea \u00een mediul cre\u015ftin dun\u0103rean\u00a0 a con\u015ftiin\u0163ei apartenen\u0163ei la \u201eRomania\u201d (cre\u015ftin\u0103).<\/p>\n

Nucleele cre\u015ftine nord-dun\u0103rene s-au consolidat sub Diocletian, c\u00e2nd numero\u015fi cre\u015ftini s-au refugiat la barbari, dar \u015fi \u00een secolul al IV-lea, prin p\u0103trunderea triburilor germane\u00a0 (go\u0163ii) din nordul M\u0103rii Negre \u00een regiunea Dun\u0103rii de Jos. Ca factori externi importan\u0163i ce au contribuit la consolidarea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea noii religii, la sud \u015fi est de Carpa\u0163i, men\u0163ion\u0103m construirea de romani pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii a unor puncte fortificate \u015fi controlul unor teritorii din nordul Dun\u0103rii, p\u00e2n\u0103 la Brazda lui Novac, din c\u00e2mpia muntean\u0103, \u015fi sudul Moldovei. Ca factori \u00eensemna\u0163i s-au aflat \u015fi \u201epuncte de trecere\u201d comune de pe linia Dun\u0103rii: Durostorum, Noviodunum, Dinogetia. \u015ei locurile de pelerinaj din Scythia Minor au avut un rol \u00een atragerea cre\u015ftinilor din nordul Dun\u0103rii. Un rol decisiv \u00een ascensiunea cre\u015ftinismului la nord de Dun\u0103re l-a avut implicarea direct\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor imperiale \u00een propagarea religiei noi printre triburile germanice, fapt cu urm\u0103ri importante \u015fi pentru popula\u0163ia autohton\u0103 getic\u0103 \u015fi daco-roman\u0103. Istoricii au subliniat motiva\u0163ia politic\u0103 a convertirii \u015fi prioritatea puterii laice \u00een fa\u0163a celei ecleziastice \u00een misiunile cre\u015ftine printre barbari. \u00cen nordul Dun\u0103rii, ac\u0163iunea de convertire la cre\u015ftinism a fost deschis\u0103 de Constantin (306-337), care, dup\u0103 ce \u00eei \u00eenvinge pe go\u0163i \u015fi pe sarma\u0163i, cu \u201eajutorul trofeului cre\u015ftinismului \u201d, \u00een tratatul (foedus) din 332 prevedea libertatea credin\u0163ei pentru cre\u015ftinii din nordul Dun\u0103rii. Ac\u0163iunea aceasta a continuat sub Constantius II (337-361), \u00een timpul c\u0103ruia integrarea \u00een cre\u015ftin\u0103tate a popula\u0163iilor \u201eextra fines\u201d a fost elementul cel mai eficace pentru universalismul roman. Astfel, consacrarea, \u00een 341, a lui Ulfila ca \u201eepiscop al cre\u015ftinilor din \u0163ara getic\u0103\u201d a fost cel mai semnificativ gest politic al Imperiului la nord de Dun\u0103re, la mijlocul secolului al IV-lea, aceasta este \u015fi o dovad\u0103 c\u0103 pe malul st\u00e2ng se \u00eenchegaser\u0103 comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine. \u00cemp\u0103ratul Valens (364-378) a urmat exemplul celor doi \u00eemp\u0103ra\u0163i, el a trimis episcopi \u015fi misionari printre go\u0163i (arieni). \u00cen concluzie, cre\u015ftinarea devenise garantul fidelit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de Roma.<\/p>\n

\u00a0R\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului \u00een regiunile extra-carpatice consolida leg\u0103turile dintre comunit\u0103\u0163ile nord-dun\u0103rene \u015fi cele din sudul fluviului, acestea fiind favorizate \u015fi de extinderea jurisdic\u0163iei arhiepiscopiei de Constantinopol, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea, asupra eparhiilor din dioceza Tracia \u015fi a \u201e\u0163inuturilor barbare\u201d dependente de acestea. Difuzarea credin\u0163ei s-a manifestat prin evanghelizarea neamurilor de la gurile Dun\u0103rii-\u00een acest sens s-au desf\u0103\u015furat \u015fi ac\u0163iunile Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur \u015fi ale reprezentan\u0163ilor lui \u00een zon\u0103, precum episcopul Teotim I de Tomis. Un alt element de men\u0163ionat: exilarea \u00een \u201eScythia\u201d de dincolo de Istru a ereticului Audius, prozelitismul acestuia \u015fi via\u0163a cre\u015ftin\u0103 exemplar\u0103 a adep\u0163ilor s\u0103i au contribuit la difuzarea noii credin\u0163e la nordul Dun\u0103rii. \u00cen privin\u0163a confesiunii, credincio\u015fii extra-carpatici erau, deopotriv\u0103, ortodoc\u015fi \u015fi eretici, arieni \u015fi audiani, dar ei convie\u0163uiau \u00een lini\u015fte, o particularitate a societ\u0103\u0163ii multietnice \u015fi religioase (confesionale) din nordul Dun\u0103rii. Primii cre\u015ftini din nordul gurilor fluviului erau ortodoc\u015fi (niceeni): ei erau at\u00e2t autohtoni din teritoriile controlate de Imperiu c\u00e2t \u015fi prizonieri captura\u0163i de go\u0163i \u015fi carpi-ba chiar, \u00een primul sfert al secolului al IV-lea, \u00een \u201eGothia\u201d de dincolo de Istru exista o episcopie ortodox\u0103, condus\u0103 de Teofil, participant la conciliul de la Niceea, din 325.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

22 martie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103g\u00e2ni \u015fi cre\u015ftini la sud \u015fi est de Carpa\u0163i Aspectul distinctiv ce caracterizeaz\u0103 teritoriile dintre Nistru, Carpa\u0163i, linia limesului Transalutanus [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-43998","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44000,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43998\/revisions\/44000"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}