{"id":44095,"date":"2019-03-28T09:56:18","date_gmt":"2019-03-28T09:56:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44095"},"modified":"2019-03-28T09:56:18","modified_gmt":"2019-03-28T09:56:18","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-ix","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/03\/28\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-ix\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (IX)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Persecu\u0163iile regilor go\u0163i-Martiriul Sf. Sava.<\/strong>Go\u0163ii au cunoscut cre\u015ftinismul pe vremea locuirii lor \u00een nordul M\u0103rii Negre. Migr\u00e2nd apoi \u015fi ajung\u00e2nd la Dun\u0103re, num\u0103rul celor din mijlocul lor care au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat noua religie a crescut, fiind r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de captivii adu\u015fi aici \u00een urma expedi\u0163iilor din sudul Dun\u0103rii \u015fi de solda\u0163ii go\u0163i din armata roman\u0103. Este rezonabil s\u0103 presupunem c\u0103 la cre\u015ftinarea go\u0163ilor au contribuit \u015fi unii credincio\u015fi din r\u00e2ndul localnicilor. \u00cen plus, prin tratatul de pace din 332 impus go\u0163ilor, \u00eemp\u0103ratul Constantin a cerut libertate pentru cre\u015ftinii din nordul Dun\u0103rii. Cu toate acestea, \u00een 347-348, regele got Aorich a dezl\u0103n\u0163uit o prigoan\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinilor, silind pe Ulfila \u015fi ucenicii lui s\u0103 se refugieze \u00een sud. Aceast\u0103 persecu\u0163ie este atestat\u0103 \u015fi de o catehez\u0103 a Sf. Chiril al Ierusalimului, care aminte\u015fte de cei martiriza\u0163i atunci. \u00cen ciuda prigoanei, activitatea misionar\u0103 a lui Ulfila va fi continuat\u0103 de unii ucenici ai s\u0103i, \u00eentre care Eutihie, originar din Capadocia, men\u0163ionat \u00een coresponden\u0163a Sf. Vasile cel Mare prin 373-374. Aceste persecu\u0163ii au avut loc \u00een contextul noilor conflicte militare dintre go\u0163i \u015fi romani, sub \u00eemp\u0103ratul Valens. \u00cen urma acutiz\u0103rii conflictului, \u00een 370-372, regele Athanarich a ini\u0163iat o persecu\u0163ie sever\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinilor de sub st\u0103p\u00e2nirea sa, despre care vorbe\u015fte \u015fi istoricul bisericesc Sozomen.<\/p>\n

Numele unor martiri din a doua jum\u0103tate a secolului al IV-lea sunt men\u0163ionate \u015fi \u00eentr-un calendar got (fragment), precum \u015fi \u00een alte acte martirice. Printre ace\u015ftia, erau men\u0163iona\u0163i preo\u0163i ca Verca \u015fi Batwin sau Bathusios, un eremit Argyla, \u00een total 26 de martiri, \u00een afar\u0103 de anonimi. Ace\u015ftia au \u00eendurat martiriul la porunca unei c\u0103petenii locale (Vingurich)-se pare c\u0103 au fost ar\u015fi de vii \u00eentr-o biseric\u0103, undeva la v\u0103rsarea Arge\u015fului \u00een Dun\u0103re, cf. \u015fi relatarea lui Sozomen. Dup\u0103 o noti\u0163\u0103 din sinaxare, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele acestor martiri au fost str\u00e2nse de Gaatha, so\u0163ia (regina ?) unei c\u0103petenii gote, \u015fi fiica ei Dulcilla. Cu ajutorul unui cre\u015ftin local Vellas, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele (moa\u015ftele) lor au fost duse la Cizic, pe malul asiatic al M\u0103rii de Marmara, unde Dulcilla a r\u0103mas, iar Gaatha \u015fi Vellas au revenit \u00een Muntenia, fiind uci\u015fi cu pietre. \u00cen afara celor men\u0163iona\u0163ii, sinaxarele fac referire \u015fi la al\u0163i martiri supu\u015fi persecu\u0163iei de Athanarich. Amintim \u00een primul r\u00e2nd pe Sf. Nichita, ars \u00eentr-o zi de 15 septembrie-se pare c\u0103 era un captiv originar din Cilicia, adus de go\u0163i \u00een nordul Dun\u0103rii. Originea sa ar putea explica faptul c\u0103 moa\u015ftele i-au fost duse \u00een Cilicia \u015fi depuse \u00eentr-o biseric\u0103 din Mopsuestia, \u00eentr-o zi de 15 septembrie\u00a0 \u00een jurul anului\u00a0 451. Mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al XV-lea, moa\u015ftele sale au fost mutate \u00eentr-o biseric\u0103 din Vene\u0163ia.\u00a0 Sf. Nichita este popular la noi, fiind numit \u015fi \u201eRomanul\u201d sau \u201eGotul\u201d.<\/p>\n

Despre un alt martir din timpul persecu\u0163iei lui Athanarich avem \u015ftiri mai bogate, \u015fi anume despre Sf. Sava. P\u0103timirea sa este redat\u0103 de un izvor contemporan, Scrisoarea Bisericii din Gothia c\u0103tre Biserica din Capadocia<\/em><\/strong>, datat\u0103 373-374, odat\u0103 cu mutarea moa\u015ftelor sale-actul s\u0103u martiric. Dup\u0103 cum rezult\u0103 din izvorul men\u0163ionat, Sava era de neam grec, ortodox (nicean), care vie\u0163uia \u00een abstinen\u0163\u0103, post \u015fi rug\u0103ciune \u00eentr-un sat din Muntenia secolului al IV-lea. C\u00e2nd a \u00eenceput prigoana regilor go\u0163i \u015fi i s-a cerut s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din cele jertfite idolilor, cons\u0103tenii s\u0103i go\u0163i i-au oferit spre substituire c\u0103rnuri nejertfite, dar Sava a refuzat. Mai mult, el a \u00eendemnat \u015fi pe ceilal\u0163i cre\u015ftini s\u0103 refuze substituirea, ceea ce a provocat nemul\u0163umirea locuitorilor p\u0103g\u00e2ni care l-au alungat din sat pentru un timp. La apropierea Sf. Pa\u015fti din 372, prigoana s-a \u00eentensificat \u00eenc\u00e2t unii cre\u015ftini (preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi) s-au refugiat din \u201eGothia\u201d (nordul Dun\u0103rii) \u00een \u201eRomania\u201d (sudul ei). Printre cei refugia\u0163i se afla \u015fi preotul satului, Sansalas. \u00cen ce-l prive\u015fte, Sf. Sava, cf. actului martiric, s-a \u00eendreptat spre un alt ora\u015f, la preotul Guthicas, pentru a pr\u0103znui Pa\u015ftile \u00eempreun\u0103. Dar sf\u00e2ntul este silit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een satul s\u0103u, unde \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Sansala, revenit \u00eentre timp, \u015fi pr\u0103znuie\u015fte Pa\u015ftile \u00eempreun\u0103 cu el \u015fi al\u0163i credincio\u015fi. Aflat \u00een sat, \u00een a treia zi dup\u0103 Pa\u015fti, pe nea\u015fteptate, sose\u015fte aici Atharid, fiul unui mic rege got, Rhotestheos, cu suita sa. Sansala \u015fi Sava sunt prin\u015fi, supu\u015fi la chinuri \u015fi sili\u0163i s\u0103 aduc\u0103 jertfe idolilor, dar cei doirefuz\u0103. \u00cen fa\u0163a refuzului lui Sava, care a ofensat prin atitudinea sa pe Atharid \u00eensu\u015fi, sf\u00e2ntul este legat \u015fi aruncat \u00een r\u00e2ul Buz\u0103u. Martirizartea Sf. Sava s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit la 12 aprilie 372, a cincea zi dup\u0103 Pa\u015fti, la v\u00e2rsta de 38 de ani. Dup\u0103p moarte, moa\u015ftele sale au fost duse \u00een Scythia Minor, la Tomis, apoi la cererea Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei, episcopul locului Vetranion l-a trimis \u00een Capadocia.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana.<\/strong> Despre Sf. Niceta s-a vorbit mult \u00een istoriografia noastr\u0103, de c\u0103tre teologi \u015fi istorici deopotriv\u0103, de pild\u0103, V. P\u00e2rvan \u00eel considera apostolul na\u0163ional al rom\u00e2nilor. Dup\u0103 el, N. Iorga, C. C. Giurescu, Radu Vulpe, I. G. Coman s-au exprimat \u00een acela\u015fi sens: Sf. Niceta a predicat pe \u201eambele maluri ale Dun\u0103rii\u201d. S\u0103 vedem cine era acesta, aria sa de activitate \u015fi \u00eensemn\u0103tatea sa \u00een istoria cre\u015ftinismului de la Dun\u0103rea de Jos. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea \u015fi \u00eenceputul celui urm\u0103tor, s-a impus \u00een chip deosebit \u00een via\u0163a bisericeasc\u0103 Sf. Niceta de Remesiana, episcop \u00een Dacia Mediterranea. Ora\u015ful s\u0103u de re\u015fedin\u0163\u0103, Remesiana (Bela Pelanka-Serbia), era situat pe marele drum militar ce traversa Illyricum, la 30 km est de Naissus. Nu \u015ftim c\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput p\u0103storia ca episcop-\u00eentr-o scrisoare din 367 se face referire la un episcop Nichas (Nicetas). Informa\u0163ii mai sigure despre via\u0163a \u015fi activitatea sa misionar\u0103 avem din cuprinsul a dou\u0103 poeme ale Sf. Paulin, episcop de Nola (Italia). Sf. Niceta l-a vizitat \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pe episcopul de Nola. Deducem c\u0103 el urma s\u0103 se \u00eendrepte spre scaunul s\u0103u din Remesiana, aflat \u00een \u00eendep\u0103rtata Dacie (la \u201edacii arctici\u201d spune Sf. Paulin), unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura misiunea evanghelizatoare. Afl\u0103m c\u0103 Sf. Niceta predica \u00een limba latin\u0103 pentru r\u0103sp\u00e2ndirea credin\u0163ei \u015fi desf\u0103\u015fura \u015fi o lucrare de \u201eromanizare\u201d printre triburile barbare de aici, bessi, sci\u0163i, dar \u015fi ge\u0163i \u015fi \u201eam\u00e2ndou\u0103 felurile de daci\u201d. Aceste afirma\u0163ii ale lui Paulin de Nola au provocat vii dezbateri \u015fi s-au formulat diverse ipoteze \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aria misionar\u0103\u00a0 a Sf. Niceta. D. M. Pippidi a emis ipoteza-\u00een general acceptat\u0103-c\u0103 Sf. Niceta a predicat numai \u00een \u0163inuturile din sudul Dun\u0103rii, aflate \u00een apropierea scaunului s\u0103u episcopal. Dar oricum, ac\u0163iunea sa evanghelizatoare s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-o zon\u0103 populat\u0103 cu daco-romani, pentru ei predica \u015fi scria \u00een latine\u015fte. Paulin de Nola scrie \u00een poemele sale: \u201ealearg\u0103 la tine ge\u0163ii \u015fi am\u00e2ndou\u0103 felurile de daci\u201d-referire la locuitorii din cele dou\u0103 Dacii sud-dun\u0103rene. \u00cen ceea ce prive\u015fte originea sa, Sf. Niceta poate fi considerat daco-roman, episcopul Paulin nume\u015fte Remesiana drept \u201epatria\u201d sa. Pe l\u00e2ng\u0103 predicile orale, de la el au r\u0103mas \u015fi lucr\u0103ri scrise, \u00eendeosebi catahetice, precum Libelli instructionis (C\u0103rticele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103) \u015fi Catehismul, ca \u015fi lucr\u0103ri dogmatice, De ratione fidei, De Spiritus Sancti potentia \u015f. a. Nu se cunoa\u015fte c\u00e2nd a survenit sf\u00eer\u015fitul s\u0103u-este amintit ultima dat\u0103 \u00een 414, \u00eentr-o scrisoare a papei Inocen\u0163iu I, fiind apoi canonizat. Sf. Niceta a fost un ap\u0103r\u0103tor al ortodoxiei, cf. deciziilor primelor dou\u0103 concilii (sinoade) ecumenice \u015fi un teolog cunoscut al vremii sale.<\/p>\n

\u00a0Pe parcursul secolului al IV-lea, \u00een teritoriile extra-carpatice, au existat mai multe nuclee ortodoxe \u00een interiorul triburilor de vizigo\u0163i, aflate sub ascultarea unor episcopii-unul dintre ele se afla \u00een teritoriile lui Athanarich, \u00een Moldova, pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului. Regii vizigo\u0163i din Muntenia au luat m\u0103suri severe \u00eempotriva credincio\u015filor cre\u015ftini. Este men\u0163ionat, \u00een acest context, un episcop Goddas, de origine got\u0103, Biserica din \u201eGothia\u201d era \u00een rela\u0163ii str\u00e2nse cu cea din Imperiu, cu Biserica din Capadocia (cf. actul de martiraj al Sf. Sava Gotul \u015fi scrisoarea Sf. Vasile cel Mare). Unii dintre cre\u015ftinii supu\u015fi represiunii s-au refugiat \u00een Imperiu, al\u0163ii au fost martiriza\u0163i, precum Nichita, Inna, Rhima. Alte comunit\u0103\u0163i ortodoxe se aflau \u00een Muntenia, \u00een zona r\u00e2ului Musaeos (Buz\u0103u): se g\u0103seau aici biserici \u00een \u201esate\u201d \u015fi \u201eora\u015fe\u201d, unde slujeau preo\u0163i ca Sansalas, Guthicas \u015fi Sf. Sava. Un alt nucleu se afla \u00een apropierea \u0163\u0103rmurilor Dun\u0103rii de Jos-men\u0163ion\u0103m martirii: pr. Bathusios, pr. Vercas, eremitul Argyla-moa\u015ftele lor au fost adunate de regina Gaatha, cre\u015ftin\u0103 dreptcredincioas\u0103. Prin urmare, prezen\u0163a unor comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine ortodoxe, \u00een spa\u0163iul nord-dun\u0103rean, \u00een secolul al IV-lea, este o realitate. Dup\u0103 ce vizigo\u0163ii au p\u0103r\u0103sit nordul Dun\u0103rii (Muntenia), sub presiunea hunilor, bisericile cre\u015ftine din spa\u0163iul extra-carpatic, alc\u0103tuite \u00een special din popula\u0163ie autohton\u0103, \u015fi-au continuat existen\u0163a \u015fi leg\u0103turile cu Imperiul.<\/p>\n

Dintre cre\u015ftinii nord-dun\u0103reni, cel mai cunoscut era Ulfila, episcop arian al go\u0163ilor; el conducea Biserica arian\u0103 din \u201eGothia\u201d de pe malul st\u00e2ng, \u00een 341-348-ulterior, el p\u0103r\u0103se\u015fte Dacia \u015fi se retrage \u00een sud, \u00een Imperiu, sub presiunea lui Aorich, regele vizigo\u0163ilor. \u00cen urma predicilor sale, mul\u0163i locuitori nord-dun\u0103reni au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat arianismul, go\u0163i, autohtoni, ge\u0163i \u00een curs de romanizare \u015fi daco-romani. Ulfila predica \u00een greac\u0103, latin\u0103 \u015fi gothic\u0103. Prezen\u0163a unor cre\u015ftini de origini etnice diverse este o realitate, \u00een secolul al IV-lea, al\u0103turi de o biseric\u0103 ortodox\u0103 \u015fi una arian\u0103, la nord de Dun\u0103re, a existat \u015fi o biseric\u0103 audian\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 de adep\u0163ii acestei secte. Specific\u0103m c\u0103 Audius, pentru ideile sale antropomorfe, a fost exilat de \u00eemp\u0103ratul Constantinus II \u00een Scythia Minor, apoi a trecut \u00een \u201e\u0163ara go\u0163ilor\u201d la nord de Dun\u0103re, unde a propov\u0103duit \u201eluminile credin\u0163ei\u201d, a \u00eentemeiat m\u0103n\u0103stiri cu reguli clare \u015fi a f\u0103cut mul\u0163i prozeli\u0163i printre latinofoni. Urma\u015fii s\u0103i au fost Uranios din Mesopotamia \u015fi Silvanus, dar num\u0103rul adep\u0163ilor a sc\u0103zut \u015fi ei s-au refugiat \u00een Imperiu.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

27 martie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Persecu\u0163iile regilor go\u0163i-Martiriul Sf. Sava.Go\u0163ii au cunoscut cre\u015ftinismul pe vremea locuirii lor \u00een nordul M\u0103rii Negre. Migr\u00e2nd apoi \u015fi ajung\u00e2nd [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44095"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44095\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44097,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44095\/revisions\/44097"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}