{"id":44115,"date":"2019-03-29T09:35:48","date_gmt":"2019-03-29T09:35:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44115"},"modified":"2019-03-29T09:35:48","modified_gmt":"2019-03-29T09:35:48","slug":"mariana-gurza-corneliu-neagu-%e2%80%93-portret-de-autor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/03\/29\/mariana-gurza-corneliu-neagu-%e2%80%93-portret-de-autor\/","title":{"rendered":"Mariana GURZA: Corneliu NEAGU \u2013 Portret de autor"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/neagu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-44116\" title=\"neagu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/neagu.jpg\" alt=\"\" width=\"180\" height=\"240\" \/><\/a>Corneliu Neagu<\/strong>(n. 20 martie 1944, Fieni-Jud. D\u00e2mbovi\u021ba): Urmeaz\u0103 \u0219coala gimnazial\u0103 \u00een ora\u0219ul natal, Fieni, \u00een perioada 1951-1958. Apoi se \u00eenscrie la \u0218coala de arte \u0219i meserii din Fieni pe care o va absolvi \u00een anul 1961. \u00cen perioada 1962-1966 urmeaz\u0103 cursurile liceului seral \u201eAurel Rainu\u201d din Fieni, iar 1966 devine student al facult\u0103\u021bii de Tehnologia Construc\u021biilor de Ma\u0219ini (TCM) a Institutului Politehnic din Bucure\u0219ti. Dup\u0103 absolvire, este angajat la aceea\u0219i facultate ca asistent universitar. \u00cen 1978 devine Doctor Inginer \u00een TCM. La pensionare, \u00een anul 2012, Universitatea \u00eei confer\u0103 titlul academic de Profesor Universitar Emerit. \u00cen perioada 1983-1985, a fost cadru didactic la Universitatea de \u0218tiin\u021be \u0219i Tehnologie din Oran \u2013 Algeria. Dup\u0103 pensionare \u00ee\u0219i \u00eencepe activitatea literar\u0103, concretizat\u0103 \u00een patru c\u0103r\u021bi de poezie publicate \u0219i colabor\u0103ri la reviste \u0219i antologii literare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Profil critic. <\/strong>Debutul literar al poetului Corneliu Neagu este consemnat \u00een anul 2016, cu volumul de versuri FATA MORGANA, editura ePublishers, Bucure\u0219ti. Unele poezii din acest volum vor fi reluate, cu unele finis\u0103ri estetice, \u00een volumul antologic T\u0102CEREA DIN AD\u00c2NCURI, publicat la aceea\u0219i editur\u0103 \u00een anul 2018. Temele fundamentale din poezia lui Corneliu Neagu vin, cu prec\u0103dere, din viziunea autorului asupra curgerii imuabile a timpului, concretizat\u0103 \u00een amintiri, regrete, iubiri \u00eemplinite sau ratate, speran\u021be etc. Din cuprinsul acestui prim volum se pot degaja anumite tendin\u021be neo-expresioniste, \u00een versuri de o profunzime liric\u0103 incontestabil\u0103. Mai multe poeme, publicate at\u00e2t \u00een volum c\u00e2t \u0219i \u00een revista LOGOS \u0218I AGAPE , grupate \u00een ciclul NOCTURNE LIRICE, eviden\u021biaz\u0103 astfel de tendin\u021be. Singur\u0103tatea \u0219i povara orelor t\u00e2rzii de nesomn sunt consemnate, cu triste\u021be, \u00een versurile din poemul ORE T\u00c2RZII:\u00a0 \u201eSt\u0103 suspendat \u00eentre bine \u015fi r\u0103u,\/ pedepsit \u00een t\u0103cere, cugetul meu.\/ Icoane cioplite de m\u00e2ini ne\u015ftiute\/ \u00een juru-mi \u00ee\u0219i poart\u0103 figurile slute,\/ arunc\u0103 otrav\u0103 din z\u00e2mbete pale,\/ privirile-s s\u0103bii cu tecile goale.\/ Prin reci coridoare \u00eencet m\u0103 strecoar\u0103\/ un umblet obtuz, sub str\u0103in\u0103 povar\u0103,\/ \u0219i-n urm\u0103 r\u0103m\u00e2n, \u00een pere\u021bi ag\u0103\u021bate,\/ z\u0103voarele grele din fiare forjate.\/ Obloanele trase pe geamuri ovale\/ alung\u0103 lumina \u00eenc\u0103perilor goale\/ \u0219i ore t\u00e2rzii de nesomn sunt furate.\/ din c\u0103r\u021bile scrise cu buchii ciudate\u201d [\u2026]. Versuri de aceea\u0219i factur\u0103, \u00eens\u0103 a\u0219ezate la un nivel de abstractizare mai \u00eenalt, reg\u0103sim \u0219i \u00een poemul NOCTURN\u0102 LA CITADEL\u0102: \u201e\u00cemi trec prin ureche nespuse cuvinte,\/ din c\u0103r\u021bi ne\u0219tiute citite-nainte,\/ cu slovele puse piezi\u0219 pe h\u00e2rtie\/ de-o m\u00e2n\u0103 pribeag\u0103-ntr-o var\u0103 t\u00e2rzie.\/ \u00cemi toarn\u0103 otrav\u0103 pe raze de lun\u0103,\/ pere\u021bii curba\u021bi \u00een mijloc se-adun\u0103,\/ iar noaptea t\u00e2rzie se las\u0103 opac\u0103\/pe g\u00e2ndu-mi r\u0103nit, care-ncepe s\u0103 zac\u0103\u201d[\u2026]. Aceast\u0103 atmosfer\u0103 obscur\u0103 \u0219i ap\u0103s\u0103toare este atenuat\u0103 de prezen\u021ba iubitei, rugat\u0103 de poet s\u0103-i citeasc\u0103 dintr-o carte miraculoas\u0103, care s\u0103-i poat\u0103 aduce alinarea mult a\u0219teptat\u0103. Sf\u00e2r\u0219itul poemului se produce \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103, \u00een total\u0103 opozi\u021bie cu atmosfera \u00eentunecat\u0103 de toamn\u0103 t\u00e2rzie: \u201e\u0218i noaptea \u00eentreag\u0103 de-om fi \u00eempreun\u0103\/ condei \u00eemi voi face din raze de lun\u0103,\/ s\u0103 scriu c\u0103tre ziu\u0103 o ultim\u0103 od\u0103\/ pe trupu-\u021bi vr\u0103jit, prea frumoas\u0103 nagod\u0103\u201d. Ultimul vers aduce \u00een prim plan cuv\u00e2ntul nagod\u0103, \u00een accep\u021biunea de zeitate \u00eendr\u0103git\u0103 \u0219i, totodat\u0103, iubit\u0103 care ar putea s\u0103-l salveze pe poet de singur\u0103tatea ap\u0103s\u0103toare a nop\u021bii de toamn\u0103. Cuv\u00e2ntul nagod\u0103 se va reg\u0103si \u0219i alte poeme din volumele urm\u0103toare, \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103 de apari\u021bie nea\u0219teptat\u0103, uneori binef\u0103c\u0103toare, alteori malefic\u0103. Una dintre temele predilecte \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een toate cele patru c\u0103r\u021bi publicate de Corneliu Neagu se refer\u0103 la originea \u0219i echilibrul universului. Inspirat de cartea savantului Martin Rees, DOAR \u0218ASE NUMERE-FOR\u021aELE FUNDAMENTALE CARE MODELEAZ\u0102 UNIVERSUL (editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2008), \u00een poemul TAINA, din volumul FATA MORGANA, poetul emite ipoteza unei \u201evoin\u021be primordiale\u201d privind fenomenul men\u021bionat: [\u2026] \u201eIar noi abia putem a \u00een\u021belege\/\u00a0 c\u0103 ce-i f\u0103cut era \u00eenc\u0103 de nef\u0103cut,\/ c\u0103 nu se z\u0103mislise nici-un \u00eenceput\/ ce-ar fi putut s\u0103 fie prima lege.\/ Dar legea El a dat-o, dintr-odat\u0103,\/ \u0219i \u0219ase numere au fost de-ajuns\/ ca-n infinitul mic, de nep\u0103truns,\/ infim atom s\u0103 fac\u0103 lumea toat\u0103\u201d. O parte \u00eensemnat\u0103 dintre poemele scrise \u00een FATA MORGANA au ca tem\u0103 \u00eenstr\u0103inarea de patrie \u0219i dorul de femeia iubit\u0103. Unul dintre cele mai frumoase poeme dedicate acestor tr\u0103iri este ULISE. \u00cen versuri de o frumuse\u021be rar\u0103, dorul de patrie \u0219i de femeia iubit\u0103 se relev\u0103 cu ging\u0103\u0219ie si sensibilitate, \u00eentr-o construc\u021bie liric\u0103 de excep\u021bie: \u201eCe faci at\u00e2tea nop\u021bi f\u0103r\u0103 mine\/\u00a0 prea neuitata clipei ce vine?\/ O, cum te leag\u0103n\u0103 g\u00e2ndul meu singuratic,\/ fir nev\u0103zut \u00een stratul freatic!\/ Cum caut umbra chipului t\u0103u care piere,\/ pe holuri de vis, cu false unghere!\/ Iar r\u0103suflarea-mi str\u0103in\u0103 se curm\u0103\/ pe ultima u\u0219\u0103 tr\u00e2ntit\u0103 \u00een urm\u0103.\/ Pere\u021bii ovali se-ntorc \u00een oglind\u0103 -\/ vor \u00een ghiocul lor s\u0103 m\u0103 prind\u0103.\/ \u0218i g\u00e2nduri n\u0103t\u00e2nge plutesc prin odaie,\/ \u00een cioburi de visuri rebele m\u0103 taie.\/ De unde te \u0219tiu \u0219i c\u00e2\u021bi ani trecur\u0103\/ \u00een urbea \u00een care norocul se fur\u0103?\/ Ce daruri de pre\u021b mai sunt prin vitrine,\/ \u00een \u0219opul ornat cu lucruri str\u0103ine?\/ C\u00e2\u021bi doctori mai ies \u00een \u0219tiin\u021be exacte\/\u00a0 \u0219i cum se mai vinde sticla de lapte?\/ Ce mobile noi se mai urc\u0103 pe scar\u0103?\/ Nici nu mai \u0219tiu, e iarn\u0103 e var\u0103\u2026?!\/ O clip\u0103 se leag\u0103n\u0103 g\u00e2ndul alene,\/ pe punte Ulise, vr\u0103jit de sirene,\/ adoarme cu m\u00e2na \u00een barba-i \u021bepoas\u0103\/ \u0219i visul \u00eel poart\u0103 departe, spre cas\u0103\/ Vis r\u0103t\u0103cit prin h\u0103uri fl\u0103m\u00e2nde\u2026!\/Dar unde-i e casa \u0219i \u021bara, pe unde?\u201d\/. Se pare c\u0103 poemul evoc\u0103 tr\u0103iri ale autorului din perioada c\u00e2nd lucra ca profesor universitar \u00een Algeria (1983-1985). \u00cen volumul FATA MORGANA reg\u0103sim \u0219i alte poeme, pe aceea\u0219i tem\u0103, dintre care trebuie amintite, desigur, \u201eLes Andalouses\u201d \u0219i \u201eMeridianul zero\u201d. Nu este lipsit de interes s\u0103 amintim faptul c\u0103 \u00een crea\u021bia liric\u0103 a lui Corneliu Neagu apar, \u00eenc\u0103 din primul volum de versuri, cuvinte noi pentru domeniul literaturii, precum defragmentare \u0219i stigmergie. Cunoscute (destul de pu\u021bin!), cu prec\u0103dere, \u00een domeniul \u0219tiin\u021bific \u0219i tehnic, sunt utilizate de poet \u00een crea\u021bia sa liric\u0103 pentru a transmite observa\u021bii sau st\u0103ri emo\u021bionale \u00een care cuvintele comune sunt mai pu\u021bin potrivite. O viziune proprie privind stigmergia \u0219i defragmentarea pot fi reg\u0103site \u00een eseurile MULTIPLELE FA\u021aETE ALE STIGMERGIEI \u0219i MI\u0218CAREA DEFRAGMENTAT\u0102, publicate de Corneliu Neagu \u00een revista LOGOS \u0218I AGAPE. Volumul al doilea de versuri, CUNOA\u0218TEREA DE SINE, ap\u0103rut \u00een anul 2017 la aceea\u0219i editur\u0103, ePublishers, abordeaz\u0103 o palet\u0103 variat\u0103 de teme, privind destinul \u0219i trecerea omului prin lume, leg\u0103turile sale cu trecutul \u0219i prezentul, mo\u0219tenirea material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 l\u0103sat\u0103 urma\u0219ilor. \u00cent\u00e2lnim, \u0219i \u00een acest volum, nout\u0103\u021bi de factur\u0103 lingvistic\u0103 \u0219i \u00eempletiri, uneori sofisticate, de tr\u0103iri ale prezentului sub imperiul amintirilor de fapte \u0219i evenimente care ne-au jalonat via\u021ba. Preocuparea autorului pentru succeden\u021bi este un fapt confirmat de versurile din poemul CUNOA\u0218TEREA DE SINE, care d\u0103 chiar denumirea volumului: [\u2026] \u201e\u0218i ne g\u00e2ndim, \u00een fiecare clip\u0103,\/ cum s\u0103 urc\u0103m \u00een falnicul destin\/ doar genele care prin noi ridic\u0103\/\u00a0 noi \u00eenceputuri pentru cei ce vin.\u201d[\u2026] \u201ePrezent acum \u0219i con\u0219tient de sine,\/ tu, cel ales din toamna tuturor,\/ vei retr\u0103i, prin timpul care vine,\/ un alt apus \u00een veacul viitor.\/ \u0218i veac, de veac, vei fi trecut prin vreme\/prin succeden\u021bi care din urm\u0103 vin,\/ iar ei ne\u00eencetat or s\u0103 te cheme,\/temei s\u0103 fii pentru un nou destin\u201d. \u00cen viziunea autorului, cuv\u00e2ntul \u0219i rostirea sa cap\u0103t\u0103 semnifica\u021bii existen\u021biale care pot avea un ascendent numai \u00een citatul biblic \u201eLa \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul,\u00a0 \u015fi Cuv\u00e2ntul era cu Dumnezeu, \u0219i Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul\u201d (Sf\u00e2nta Evanghelie dup\u0103 Ioan). Ca atare, \u00een poemul CUV\u00c2NTUL apar, chiar din prima strof\u0103, aspecte de natur\u0103 energetic\u0103 \u0219i stigmergic\u0103 ale cuv\u00e2ntului: \u201eCuv\u00e2ntul este g\u00e2nd care a fost rostit,\/ iar g\u00e2ndul exprimat devine mai energic,\/ c\u00e2nd din pl\u0103mada lui mental\u0103 \u0219i-a croit\/ ve\u0219m\u00e2nt sonor vibr\u00e2nd cu altele stigmergic.\u201d [\u2026] Autorul consider\u0103 c\u0103 fiecare om trebuie s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 mental un ideal de via\u021b\u0103 pe care s\u0103-l aib\u0103 ca referin\u021b\u0103 \u00een tot ceea ce g\u00e2nde\u0219te sau face (a se vedea poemele IDEAL, TUMULT EXISTEN\u021aIAL \u0219i EUL REG\u0102SIT). Curgerea imuabil\u0103 a timpului \u0219i schimb\u0103rile inexorabile din natur\u0103, familie \u0219i societate \u00ee\u0219i g\u0103sesc un loc aparte \u00een crea\u021bia poetului Corneliu Neagu. Re\u00eentoarcerea la casa p\u0103rinteasc\u0103 disp\u0103rut\u0103 \u0219i schimb\u0103rile survenite pe meleagurile copil\u0103riei constituie subiecte sensibile pentru realizarea unor crea\u021bii lirice cople\u0219itoare din punct de vedere emo\u021bional. Iat\u0103 c\u00e2t de vibrant\u0103 devine re\u00eent\u00e2lnirea poetului cu m\u0103rul de l\u00e2ng\u0103 drum, plantat de bunicul s\u0103u decedat la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u00een primul r\u0103zboi mondial: \u201e M\u0103rul de l\u00e2ng\u0103 drum a \u00eenflorit,\/ d\u0103 peste gard cu flori s\u0103 m\u0103 primeasc\u0103,\/ c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc la casa p\u0103rinteasc\u0103\/ \u0219i-n fa\u021ba lui r\u0103m\u00e2n \u00eenm\u0103rmurit.\/ Ce m\u00e2ndru st\u0103 cu crengile \u00een soare!\/ E neschimbat\u2026 Doar eu, \u00eemb\u0103tr\u00e2nit,\/ m\u0103 v\u0103d din nou copilul r\u0103t\u0103cit\/ pierdut \u00een vraja lui ame\u021bitoare.\/ \u00cel str\u00e2ng \u00een bra\u021be \u0219i m\u0103 simt uimit,\/ dar c\u00e2nd privesc spre locu-n care cre\u0219te,\/ un pl\u00e2ns amar \u00een mine se porne\u0219te\/ \u0219i lacrimi cad pe trunchiul neclintit\/ ce se ridic\u0103 \u00eenspre cer \u0219i \u00eenflore\u0219te,\/ hr\u0103nindu-se de sub betonu-n care-a fost zidit\u201d. Casa p\u0103rinteasc\u0103 d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00eei treze\u0219te poetului o viziune hamletian\u0103, transpus\u0103 \u00een versuri, de un tragism cople\u0219itor, \u00een poemul UMBRA: \u201eDe ce te mai \u00eentorci acas\u0103, tat\u0103?,\/ doar vezi prea bine, casa-i d\u0103r\u00e2mat\u0103.[\u2026]. \u201eDoar m\u0103rul ce mai d\u0103inuie la poart\u0103\/ m\u0103 mai \u00eentreab\u0103 seara despre soart\u0103.\/ Nici el nu cred c\u0103 se mai simte bine,\/ st\u0103 aplecat, \u0219i fructele-s pu\u021bine.\/ Iar trunchiul s\u0103u, c\u00e2ndva at\u00e2t de falnic,\/ zidit \u00eentre betoane pare jalnic\u201d[\u2026]. \u201eEu \u0219tiu c\u0103 mai apari prin curte, tat\u0103,\/ s\u0103 recl\u0103de\u0219ti c\u0103su\u021ba d\u0103r\u00e2mat\u0103.\/ Cobori din constela\u021bia Licornul\/ doar noaptea c\u00e2nd ne fr\u00e2nge somnul.\/ \u0218i c\u0103tre zori, pe c\u00e2nd coco\u0219ii c\u00e2nt\u0103,\/ te-ntorci \u00een cer, cu aripa mai fr\u00e2nt\u0103.\/ Iar eu trezit, \u00een plin\u0103 diminea\u021b\u0103,\/ v\u0103d umbra ta cum se tope\u0219te-n cea\u021b\u0103.\/ \u0218i lacrimi grele ochii mi-i inund\u0103\/ c\u00e2nd mira soarelui apare tremur\u00e2nd\u0103\u201d. Amintirea locurilor natale, a casei p\u0103rinte\u0219ti \u0219i a celor apropia\u021bi, disp\u0103ru\u021bi, \u00eei provoac\u0103 poetului st\u0103ri emo\u021bionale dureroase, pe care le transpune \u00een versuri \u0219i \u00een alte poeme din volumul CUNOA\u0218TEREA DE SINE: CASA P\u0102RINTEASC\u0102, UMBRA, HANUL DINTRE MERI. Emblematice pentru astfel de st\u0103ri sunt ultimele versuri din poemul HANUL DINTRE MERI: [\u2026] \u201ePun capul pe mas\u0103 \u0219i g\u00e2ndul m\u0103 duce\/ spre casa str\u0103bun\u0103, \u00een zbor neoprit,\/ m\u0103 simt r\u0103stignit, peste timp, pe o cruce,\/ privesc \u00eenapoi \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00eempietrit.\/ Copilul timid ce pornise \u00een via\u021b\u0103\/ rena\u0219te \u00een mine venind din trecut,\/ vr\u0103jit de mirajul apus se aga\u021b\u0103\/ \u0219i moare-n prezentul complet ne\u0219tiut.\/ O lacrim\u0103 grea \u00eemi at\u00e2rn\u0103 pe gean\u0103,\/ p\u0103rin\u021bii \u0219i fra\u021bii plecat-au demult,\/ din ceruri renasc, prea sf\u00e2nt\u0103 icoan\u0103,\/ voi duce-o \u00een suflet c\u00e2t \u00eenc\u0103 mai sunt\u201d. Ajuns la v\u00e2rsta senectu\u021bii, poetul poate privi prezentul cu deta\u0219area celui care a v\u0103zut \u0219i a tr\u0103it multiple evenimente \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, sedimentate \u00een con\u0219tiin\u021ba sa pe palierul unei libert\u0103\u021bi de exprimare ne\u00eengr\u0103dit\u0103. Viziunea poetului asupra prezentului ocup\u0103 un loc important \u0219i este distribuit\u0103 \u00een crea\u021bii lirice care pot fi reg\u0103site \u00een toate cele patru volume de poezie publicate. \u00cen volumul despre care discut\u0103m acum, CUNOA\u0218TEREA DE SINE, un prim poem care capteaz\u0103 aten\u021bia cititorului este UITAT LA TINE-N \u021aAR\u0102. Poemul \u00eencepe abrupt, cu descrierea unor realit\u0103\u021bi zguduitoare: \u201eNe r\u0103sucim pe muchii de-ntreb\u0103ri,\/ stau g\u00e2ndurile-n margini de redut\u0103\/ sub ploi de toamn\u0103 aduc\u00e2nd fiori\/ pe pic\u0103turi de ap\u0103 ne-nceput\u0103.\/ Ne am\u0103gim \u00een nev\u0103zutul prag\/ al veacului care a-nceput s\u0103 creasc\u0103\/ pe falsele valori ce ne atrag\/ \u00een cursele cu miz\u0103 nefireasc\u0103.\/ Suntem condu\u0219i de un destin bizar,\/ f\u0103r\u0103 suport \u00een gene ancestrale,\/ cl\u0103dit inapt pe un \u021besut precar\/ din imanente falsuri marginale\u201d\/ [\u2026]. Poemul se deruleaz\u0103 etal\u00e2nd tablouri \u0219i situa\u021bii obscure din care cet\u0103\u021beanul obi\u0219nuit nu are nici-o ie\u0219ire. Finalul este zguduitor, exprimat \u00een versuri care nu au nevoie de nici-o t\u0103lm\u0103cire: [\u2026]. \u201dValorile \u00eencep s\u0103 ne dispar\u0103,\/ r\u0103puse de acest destin bizar,\/ tot ce \u00eencerci \u00eeti pare \u00een zadar,\/ o, biet rom\u00e2n, str\u0103in la tine-n \u021bar\u0103!\u201d. P\u0102CAL\u0102 CEL VE\u0218NIC \u0219i \u00ceN \u021aARA LUI P\u0102CAL\u0102 sunt poeme din aceea\u0219i categorie, care descriu drama omului cinstit, talentat \u0219i muncitor, \u00eentr-o lume unde lenea, b\u0103\u0219c\u0103lia \u0219i impostura \u00ee\u0219i fac veacul pretutindeni. Exploatarea ira\u021bional\u0103 \u0219i nemiloas\u0103 a bog\u0103\u021biilor patriei este descris\u0103 de poet \u00een versuri memorabile, \u00een care lirismul, ridicat la cote maxime, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra acestor distrugeri. R\u0103m\u00e2n emblematice , \u00een acest sens, versurile din poemul \u00ceN INIMI DE P\u0102DURI \u00ceNL\u0102CRIMATE: \u201eV\u0103 rog acum s\u0103 nu m\u0103 \u00eentreba\u021bi\/ de unde \u0219tiu pove\u0219tile uitate\/ pe crengile de arbori reteza\u021bi\/ \u00een inimi de p\u0103duri \u00eenl\u0103crimate!\u2026\/ Pe \u00eenserate \u00eenc\u0103 se mai zbat\/ s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 trunchiul care moare\/ la marginea t\u0103r\u00e2mului turbat,\/ \u00een agonie, dup\u0103 defri\u0219are.\/ [\u2026]. \u00a0Prezen\u021ba anotimpurilor \u00een opera liric\u0103 a lui Corneliu Neagu ocup\u0103 un loc important, cu deosebire iarna \u0219i toamna, cu nop\u021bi mai lungi, care \u00eendeamn\u0103 la medita\u021bie \u0219i visare. Poeme precum LICORNUL CU FR\u00c2U DE ARGINT, ZVON HIBERNAL, VIS HIBERNAL, LA MARGINI DE VIS sunt numai c\u00e2teva dintre acestea. De regul\u0103, \u00een construc\u021bia liric\u0103 a unor astfel de poeme dorul, regretele \u0219i amintirile, cu referiri reale sau fantastice la femeia iubit\u0103, ocup\u0103 un loc important, astfel \u00eenc\u00e2t atmosfera oniric\u0103 devine predominant\u0103. \u00cen LICORNUL CU FR\u00c2U DE ARGINT sunt redate viziunile fantastice, femeia iubit\u0103 fiind asemuit\u0103 cu Z\u00e2na Z\u0103pezilor: \u201eSe las\u0103-\u00eenserarea \u0219i ninge afar\u0103,\/ cad fulgii de nea peste vreme, dans\u00e2nd,\/ m\u0103 uit pe fereastr\u0103 \u0219i-a\u0219 vrea s\u0103 apar\u0103\/ licornul cu fr\u00e2u de argint, galop\u00e2nd.\/ Din h\u0103uri de timp ne\u0219tiute apare\/ cu aripa-\u00eentins\u0103 pe br\u00e2uri de ger,\/ deasupra, pe \u0219aua de aur c\u0103lare,\/ st\u0103 Z\u00e2na Z\u0103pezii cu chip auster\u201d [\u2026]. \u00centoarcerea iubitei c\u0103l\u0103rind un licorn apare ca motiv principal \u0219i \u00een poemul ZVON HIBERNAL: \u201ePrivesc din fotoliu, e iarn\u0103 afar\u0103\/ \u0219i focul din sob\u0103 \u00eemi spune pove\u0219ti,\/ dorin\u021ba din cuget \u00eencepe s\u0103 doar\u0103,\/ te caut cu g\u00e2ndul, nu \u0219tiu unde e\u0219ti.\/ [\u2026]. \u0218i jarul din sob\u0103 mai tare trosne\u0219te,\/ se-aude \u0219i v\u00e2ntul cum bate \u00een horn,\/ a\u0219tept la fereastr\u0103, \u00een t\u00e2rg se zvone\u0219te\/ c\u0103 vii din trecut c\u0103l\u0103rind un licorn\u201d. Construc\u021bia liric\u0103 din poemul VIS HIBERNAL, de o frumuse\u021be aparte, se deruleaz\u0103 \u00een aceea\u0219i manier\u0103 oniric\u0103, \u00eens\u0103 elementele neobi\u0219nuite sunt gara fantastic\u0103 \u0219i un tren bizar care ajungea c\u00e2teodat\u0103 \u00een aceast\u0103 gar\u0103, venind din trecut: \u201eCad fugii de nea peste case dans\u00e2nd,\/ iar v\u00e2ntul p\u0103trunde pe u\u0219\u0103 de-afar\u0103\/ cu vechi amintiri, a\u0219ezate la r\u00e2nd,\/ uitate de noi, mai demult, \u00eentr-o gar\u0103.\/ \u00cen gar\u0103 sosea doar un tren r\u0103t\u0103cit,\/ din h\u0103uri de timp se ivea c\u00e2teodat\u0103,\/ p\u0103rea s\u0103 fi fost doar un vis n\u0103scocit,\/ venit special din trecut s\u0103 ne scoat\u0103.\/ Eu \u00eenc\u0103 l-a\u0219tept pe peronul pavat\/ cu mii de regrete \u00een urm\u0103 l\u0103sate\/ \u00een seara de toamn\u0103 \u00een care-ai plecat\/ c\u0103lare pe-o umbr\u0103 de visuri tr\u0103date.\u201d [\u2026] Poemul INSOMNII HIBERNALE, publicat \u00een diferite antologii sub denumirea INSOMNIE, aduce \u00een fa\u021ba cititorului drama celor pleca\u021bi din patrie pentru \u00eendeplinirea anumitor misiuni, dar \u0219i a celor r\u0103ma\u0219i acas\u0103 care a\u0219teapt\u0103 \u00eentoarcerea lor: \u201eAscult, meditez \u0219i a\u0219tept s\u0103-n\u021beleg\/ t\u0103cerea din g\u00e2ndul ce-ar vrea s\u0103 porneasc\u0103,\/ dar \u00eenc\u0103 r\u0103mas priponit \u00een talveg\/ pe-o albie sur\u0103 din bolta cereasc\u0103.\/ \u0218i caut r\u0103spunsuri \u00een anii pierdu\u021bi\/ prin vagi amintiri ce nu vor s\u0103 m\u0103 lase,\/ \u00een care mai pl\u00e2ng copii nen\u0103scu\u021bi\/ din mame uitate sub gloan\u021bele trase\/. \u0218i voci ne\u0219tiute aud din trecut,\/ se scurg prin ureche \u00een zeci de jargoane,\/ \u00een inim\u0103 cre\u0219te un zvon nev\u0103zut\/ din aripa g\u00e2ndului rupt din pripoane.\/ \u0218i g\u00e2ndul alearg\u0103 prin timp \u00eenapoi,\/ mi-aduce \u00een cuget o lume tr\u0103dat\u0103,\/ cu umbre r\u0103mase din tristul r\u0103zboi\/ \u00een care solda\u021bii mai mor \u00eenc\u0103-odat\u0103.\u201d [\u2026]. \u00cen c\u00e2teva poeme din volumul CUNOA\u0218TEREA DE SINE, Corneliu Neagu readuce \u00een aten\u021bia cititorului amintiri emo\u021bionante din perioada algerian\u0103. Poeme precum KRISTEL sau OAZA \u00eentregesc tablourile din unele poeme deja amintite \u00een FATA MORGANA (LES ANDALOUSES, MERIDIANUL ZERO etc.). KRISTEL evoc\u0103 nostalgia momentelor tr\u0103ite cu femeia iubit\u0103 pe renumita plaj\u0103 cu acela\u0219i nume: \u201eUn c\u00e2nt de siren\u0103 se-aude de-afar\u0103,\/ m\u0103 prinde \u00een mreaj\u0103 sub vechiul crenel,\/ iar visul, \u00een noaptea torid\u0103 de var\u0103,\/ m\u0103 poart\u0103-napoi, peste ani, la Kristel.\/ \u0218i g\u00e2ndul mi-aduce, pe c\u0103i nev\u0103zute,\/ noian de-amintiri care vin din trecut,\/ se-adun\u0103 \u00een suflet rup\u00e2nd pe t\u0103cute\/ uit\u0103ri ag\u0103\u021bate-\u00eentr-un dor ne\u0219tiut.\u201d [\u2026]. \u201eTe v\u0103d \u0219i pe tine plutind peste ape,\/ Dian\u0103 din visuri, cu chipul creol,\/ alerg c\u0103tre tine, s\u0103-ajung mai aproape,\/ de team\u0103 s\u0103 nu te r\u0103peasc\u0103 Eol.\u201d Din poemul OAZA vom cita numai primele opt versuri, consider\u00e2nd c\u0103 sunt reprezentative pentru aceast\u0103 minune a naturii, numit\u0103 oaz\u0103: \u201eCurgea peste vreme de\u0219ertul \u00een zare\/ cu dunele-n valuri \u00eentinse sub cer,\/ p\u0103rea universul din vis care moare,\/ rup\u00e2nd din ad\u00e2ncuri un ultim mister.\/ Pe aripa serii cre\u0219tea nesf\u00e2r\u0219itul,\/ cu timpul curg\u00e2nd peste timp \u00eenapoi,\/ nisipul din dune-nghi\u021bea asfin\u021bitul,\/ pl\u00e2ngeau nerostiri \u00eengropate \u00een noi.[\u2026]\u201d Crea\u021bia liric\u0103 din volumul T\u0102CEREA DIN AD\u00c2NCURI aduce \u00een fa\u021ba cititorului teme multiple, \u00een care \u00eempletirea dintre real \u0219i fantastic devine mai accentuat\u0103. Unele poeme r\u0103m\u00e2n totu\u0219i la nivel de interpretare artistic\u0103 a realit\u0103\u021bii , cu deosebire atunci c\u00e2nd trateaz\u0103 tarele sociale sau tragismul condi\u021biei umane. Astfel de aspecte sunt surprinse, \u00een versuri memorabile, \u00een poemul LUMEA CA UN VIS: \u201eMai trece-o zi, mai facem un popas\/ prin amintirile ce dau n\u0103val\u0103,\/ \u0219i nici m\u0103car cadranele de ceas\/ nu pot s\u0103 \u021bin\u0103-aceast\u0103 socoteal\u0103.\u201d [\u2026] \u201eNe leg\u0103n\u0103m pe p\u00e2nze de-ndoieli,\/ ne arunc\u0103m \u00een marile dezastre\/ pun\u00e2nd adesea false r\u00e2nduieli\/ \u00een profunzimea sufletelor noastre.\/ Ne am\u0103gim cu vorbe de salon,\/ c\u00e2ntate \u00een slogane de\u0219\u0103n\u021bate,\/ crez\u00e2nd c\u0103 vom primi vreun plocon\/ iar nu pumnale-nfipte pe la spate.\/ Iar c\u00e2teodat\u0103 chiar ne batem joc\/ de omul bun, cu mult\u0103 nep\u0103sare,\/ apoi ne pl\u00e2ngem c\u0103 n-avem noroc,\/ c\u0103 via\u021ba ne-a adus doar disperare.\/ Iar lumea ni se pare ca un vis\/ \u00een care se mai joac\u0103 o partid\u0103\/ pentru-a vedea cine va fi ucis\\ pe-o margine de am\u0103giri stupid\u0103.\/ Intr-un t\u00e2rziu, lipsi\u021bi de juc\u0103tori,\/ vom pune singuri arma blestemat\u0103\/ la t\u00e2mpla-ngenunchiat\u0103 de fiori\/ ca-ntr-un t\u00e2rziu s\u0103 fie detonat\u0103\u201d. Cunoa\u0219terea de sine, valoarea intrinsec\u0103, grija pentru discipoli sunt teme majore, care dau volumului T\u0102CEREA DIN AD\u00c2NCURI o for\u021b\u0103 liric\u0103 important\u0103. De pild\u0103, poemul DIN TOT CE AM\u2026, din care vom extrage c\u00e2teva fragmente, ilustreaz\u0103 afirma\u021biile de mai sus. Poemul se constituie \u00eentr-un veritabil bilan\u021b al vie\u021bii \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, testament pentru urma\u0219i: \u201cA mai trecut o zi, a mai trecut un ceas,\/ simt clipele prin amintiri cum zboar\u0103\/ din c\u00e2te-au fost, din c\u00e2te-au mai r\u0103mas\/ duc mai departe-a timpului povar\u0103.\/ \u0218i nu m\u0103 pl\u00e2ng, \u0219i nu regret nimic,\/ las timpului destinul s\u0103 mi-l treac\u0103 -\/ din ieri, din azi, din m\u00e2ine m\u0103 ridic\/ chiar dac\u0103-ar fi s\u0103 sap \u0219i-n piatr\u0103 seac\u0103.\u201d [\u2026] \u00a0\u201eIar de m\u0103-ntorc cu g\u00e2ndul \u00een trecut,\/ c\u0103r\u0103rile nu-mi par deloc schimbate,\/ din tot ce am, din c\u00e2te am avut,\/ \u00een inim\u0103-mi r\u0103m\u00e2n doar nestemate.\/ Ridic din ele-n cuget un altar\/ pentru t\u0103ceri loc sf\u00e2nt de \u00eentrupare\/ din vorbele arz\u00e2nde ca un jar,\/ de straj\u0103 st\u00e2nd pe dune mi\u0219c\u0103toare.\/ Iar dac\u0103 toamna vie\u021bii a sosit,\/ nu m\u0103 opresc din drum, merg \u00eenainte,\/ pornind t\u0103cut din locul h\u0103r\u0103zit,\/ m\u0103-ndrept tot mai smerit spre cele sfinte\u201d. Volumul T\u0102CEREA DIN AD\u00c2NCURI \u00a0se \u00eencheie cu poemul DEST\u0102INUIRE, titlu emblematic pentru ceea ce dore\u0219te autorul s\u0103 transmit\u0103 \u00een final, respectiv curajul \u0219i optimismul unui Om ajuns la v\u00e2rsta senectu\u021bii: [\u2026] \u201eMul\u021bi dintre voi m\u0103 \u0219tiu din auzite,\/ dar ce conteaz\u0103 p\u00e2n-la urm\u0103 cine e\u0219ti? -\/nu hainele ce-\u021bi cad bine croite\/ te-nva\u021b\u0103 tainele zidirii omene\u0219ti.\/ Din slovele-adunate-n c\u00e2te-o carte\/ cu trud\u0103 grea, cu multe renun\u021b\u0103ri,\/ discipolilor buni le-am f\u0103cut parte,\/ s\u0103 urce-n meseria lor triumf\u0103tori.\/ Nu am dorit s\u0103 simt pe cap cununa\/ deschiz\u0103torului de cale prin cuv\u00e2nt,\/ sunt numai cel ce-\u0219i caut\u0103 \u00eentruna\/ menirea sa aleas\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt.\/ Ajuns acum \u00een toamna r\u0103zvr\u0103tit\u0103\/ a neputin\u021belor din trupul omenesc,\/ \u021bin spiritul pe calea mult dorit\u0103\/ cu harul sf\u00e2nt pe care \u00eenc\u0103 \u00eel primesc.\/ \u0218i har din har \u00eempart cu d\u0103rnicie\/ acelora ce mai trudesc \u00een preajma mea\/ mim\u00e2nd f\u0103los ca nimeni s\u0103 nu \u0219tie\/ c\u0103 haina timpului \u00eemi este tot mai grea.\u201d \u00cen volumul TIMP \u0218I DESTIN, ap\u0103rut la editura \u201eMARTIX ROM\u201d, Bucure\u0219ti 2018, rafinamentul amestecului dintre real \u0219i fantastic atinge cote mai \u00eenalte dec\u00e2t \u00een volumele anterioare. Poetul construie\u0219te din acest amestec crea\u021bii lirice de o frumuse\u021be cople\u0219itoare. Atmosfera oniric\u0103 degajat\u0103 din versuri te acapareaz\u0103 \u0219i te transpune \u00eentr-o lume ce pare special creat\u0103 pentru a da cititorului \u00eentreaga satisfac\u021bie pe care o a\u0219teapt\u0103. Vom da c\u00e2teva exemple pentru a ilustra cele afirmate mai sus, \u00eencep\u00e2nd cu poemul GAR\u0102 FANTASTIC\u0102: [\u2026] \u201eTe a\u0219teptam acolo pe-o banc\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103\/ adus\u0103 \u00eentr-o noapte, pe un peron rebel,\/ cu trenul neuit\u0103rii, de-o vajnic\u0103 ursit\u0103\/ ce-\u0219i c\u0103uta \u00een gar\u0103 iubitul infidel.\/ \u00cemi amintesc ursita, ea sem\u0103na cu tine,\/ de\u0219i p\u0103rea mai trist\u0103, privit\u0103 din profil,\/ c\u00e2nd cobora gr\u0103bit\u0103 \u00een gara f\u0103r\u0103 \u0219ine\/ av\u00e2nd pe chipul tandru un z\u00e2mbet inutil.\/ Ducea \u00een spate banca croit\u0103 din iluzii\/ \u00een nop\u021bile cu lun\u0103, pe malul unui r\u00e2u,\/ de tristele himere n\u0103scute din confuzii\/ ajunse-n apa rece ad\u00e2nc\u0103 p\u00e2n-la br\u00e2u\u201d[\u2026]. \u00cempletirea dintre fantastic \u0219i real apare \u0219i \u00een poemul C\u00c2NTECUL URSITEI, \u00een aceea\u0219i atmosfer\u0103 de aducere a femeii iubite \u00een prim-planul descrierii lirice: [\u2026] \u201eTe z\u0103resc departe, l\u00e2ng\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103,\/ cu apa vr\u0103jit\u0103 de un mag pribeag,\/ revenit \u00een lume s\u0103 g\u0103seasc-o z\u00e2n\u0103\/ r\u0103t\u0103cit\u0103-n visuri l\u00e2ng\u0103 un drumeag.\/ Pe drumeagu-acela, \u00eentr-o zi de var\u0103,\/ tu veneai spre mine, c-un sur\u00e2s senin,\/ umbrele-nser\u0103rii se-ntindeau afar\u0103\/ adun\u00e2nd sub ele tufe de pelin.\/ \u0218i gust\u00e2nd pelinul cu arome brute,\/ l\u00e2ng\u0103 mine timpul parc\u0103 se oprea\/ s\u0103 primesc ofranda z\u00e2nei ne\u0219tiute\/ care-n crucea nop\u021bii \u00eenc\u0103 m\u0103 iubea.\u201d [\u2026] \u00cen poemul NEIERTAREA, extinderea atmosferei fantastice se produce prin apari\u021bia zeului Apollo \u0219i a muzelor din Parnas: \u201eS\u0103 vin\u0103 o furtun\u0103, s\u0103 \u0219tearg\u0103 neiertarea\/ r\u0103mas\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103 pe muchii reci de timp,\/ \u00een umbra unor visuri venite pe c\u0103rarea\/ legendelor cu z\u00e2ne furate din Olimp.\/ Apollo din Parnasul cu muzele retrase\/ pe-o st\u00e2nc\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de un mister bizar,\/ la umbra \u00eenser\u0103rii \u00een tain\u0103 vrea s\u0103 lase\/ suspinul neiert\u0103rii pe sf\u00e2ntul s\u0103u altar.\/ S\u0103 vii la miezul nop\u021bii, e u\u0219a descuiat\u0103,\/ tu, muz\u0103 r\u0103zvr\u0103tit\u0103, plecat\u0103 din Parnas,\/ \u00een casa v\u0103ruit\u0103, pe-o margine de vatr\u0103,\/ s\u0103 \u00ee\u021bi alung p\u0103catul cu z\u00e2mbetul din glas.\u201d [\u2026] \u00a0Exist\u0103 o suit\u0103 de poeme, unele publicate \u0219i \u00een revista LOGOS \u0218I AGAPE, sub denumirea TIMP \u0218I DESTIN, \u00een care poetul Corneliu Neagu reia, dintr-o perspectiv\u0103 mai ampl\u0103, confruntarea omului cu timpul \u0219i cu destinul s\u0103u, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 esen\u021ba acestor entit\u0103\u021bi \u0219i leg\u0103tura lor permanent\u0103 \u0219i, aparent, indestructibil\u0103. Puterea timpului \u0219i a g\u00e2ndului, ca pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 \u00een tripleta trecut-prezent-viitor este evocat\u0103 \u00een poemul TIMP \u0218I DESTIN: \u201eO, cum se duce timpul pe c\u0103ile astrale\/ \u0219i-n fiecare clip\u0103 ne poart\u0103 prin destin,\/ l\u0103s\u00e2ndu-ne \u00een gene repere ancestrale\/ s\u0103 jaloneze calea urma\u0219ilor ce vin.\/ Astfel ne trece via\u021ba, cu bune \u0219i cu rele, \/ f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim, anume, ce fi-va dup\u0103 noi,\/ c\u0103l\u0103torind cu g\u00e2ndul spre ne\u0219tiute stele\/ la mii de ani lumin\u0103-nainte sau-napoi.\u201d[\u2026] Crea\u021bia liric\u0103 a lui Corneliu Neagu este \u00eentregit\u0103 de colaborarea cu reviste literare, apari\u021bia \u00een mai multe antologii de poezie, dar \u0219i prin publicarea ne\u00eentrerupt\u0103, pe o durat\u0103 de peste trei ani, a numeroase poeme pe facebook, \u00een pagina personal\u0103 sau pe paginile unor situri consacrate. Dintre reviste amintim, LITERATURA DE AZI, CONFLUEN\u021aE LITERARE, LOGOS \u0218I AGAPE, PARNAS XXI, POEMA. Antologiile \u00een care a publicat versuri au o larg\u0103 circula\u021bie \u00een tar\u0103, dar \u0219i \u00een afara hotarelor \u021b\u0103rii. S\u0103 amintim dintre acestea, mai \u00eent\u00e2i, pe cele publicate \u00een editura GRINTA din Cluj-Napoca, sub coordonarea poetului si criticului literar Romeo Ioan Ro\u0219iianu: eCREATOR 2, PRIM\u0102VARA CUV\u00c2NTULUI \u0219i TOAMNA CUV\u00c2NTULUI. Mai recent, versurile lui Corneliu Neagu au ap\u0103rut \u00een antologiile SCRIITORI ROM\u00c2NI UNI\u021aI \u00ceN CUGET \u0218I SIM\u021aIRI LA CENTENARUL MARII UNIRI, sub coordonarea doamnei Eugenia Enescu-Gavrilescu \u0219i TREPTELE SPERAN\u021aEI, sub coordonare poetei Sibiana Mirela Antoche<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>A consemnat,<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Mariana GURZA <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Timi\u0219oara<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>20 martie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Corneliu Neagu(n. 20 martie 1944, Fieni-Jud. D\u00e2mbovi\u021ba): Urmeaz\u0103 \u0219coala gimnazial\u0103 \u00een ora\u0219ul natal, Fieni, \u00een perioada 1951-1958. Apoi se \u00eenscrie [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44115"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44117,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44115\/revisions\/44117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}