{"id":44245,"date":"2019-04-04T08:07:53","date_gmt":"2019-04-04T08:07:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44245"},"modified":"2019-04-04T08:07:53","modified_gmt":"2019-04-04T08:07:53","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-x","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/04\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-x\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (X)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cre\u015ftinismul din teritoriile extra-carpatice, \u00een secolul al IV-lea, \u00eensemna coexisten\u0163a dintre grupuri cre\u015ftine cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi diverse, ceea ce a avut consecin\u0163e \u00eensemnate pentru \u00eenceputurile cre\u015ftinismului popular rom\u00e2nesc. \u00cen aceste teritorii s-au aflat \u015fi urme arheologice, dar acestea sunt pu\u0163ine \u015fi nesemnificative. Specificul vie\u0163ii cre\u015ftine la est \u015fi sud de Carpa\u0163i era, \u00een acest interval, convie\u0163uirea bisericii (comunit\u0103\u0163ii) ortodoxe cu biserici (comunit\u0103\u0163i) heterodoxe, arian\u0103 \u015fi audian\u0103-aspectul cel mai interesant este reprezentat de elementele locale, aparte, ceea ce a dus la anumite particularit\u0103\u0163i ale cre\u015ftinismului nostru. \u00centre comunitatea ortodox\u0103 \u015fi cea arian\u0103 au existat mai multe afinit\u0103\u0163i \u00een organizarea bisericeasc\u0103, \u00een liturghie \u015fi practica religioas\u0103, factori importan\u0163i ai progresului religiei cre\u015ftine aici. Vie\u0163uirea \u00een cadrul acelora\u015fi a\u015fez\u0103ri a adep\u0163ilor celor trei biserici (comunit\u0103\u0163i) a dus la numeroase celebr\u0103ri comune, concluzia: \u00een spa\u0163iul extra-carpatic nu au existat intoleran\u0163e \u00eentre credincio\u015fii cre\u015ftini, premis\u0103 important\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndirii rapide a noii credin\u0163e.<\/p>\n

Marea ne\u00een\u0163elegere dintre ortodoxie \u015fi arianism era de natur\u0103 teologic \u2013 doctrinar\u0103: aspectul fundamental al naturii persoanelor treimice \u015fi raportul dintre ele. Ulfila sus\u0163inea, \u00een predici \u015fi omilii, c\u0103, \u00een conformitate cu Tradi\u0163ia \u015fi Sf. Scriptur\u0103, Tat\u0103l este singurul Dumnezeu adev\u0103rat, Creatorul, Dumnezeu-Unul N\u0103scut, cu o divinitate deosebit\u0103 de cea a Fiului-creatorul \u00eentregii crea\u0163ii, \u015fi c\u0103 Sf. Duh nu este nici Tat\u0103, nici Fiu, nici principiu, nici creator, ci creat de Tat\u0103l \u00eenaintea tuturor lucrurilor, prin intermediul Fiului, al c\u0103rui slujitor este. Ca o concluzie la cele spuse mai sus, Zeiller afirm\u0103 c\u0103 aici, \u00een regiunea Dun\u0103rii, avem \u201earianismul cel mai pur\u201d. Cre\u015ftinismul propov\u0103duit de Ulfila \u015fi urma\u015fii s\u0103i se adresa coreligionarilor lor go\u0163i \u015fi elenofoni, dar \u015fi celor de limb\u0103 latin\u0103, fapt important pentru istoria cre\u015ftinismului, deoarece \u00een spa\u0163iul extra-carpatic, ca \u015fi \u00een cel scythan (dobrogean) \u015fi cel provincial al Daciei, r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului a fost un factor de latinizare! Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, contribu\u0163ia cea mai \u00eensemnat\u0103\u00a0 \u015fi original\u0103 a spa\u0163iului acesta la terminologia de origine latin\u0103 a cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc a fost vocabula creatio<\/em>-\u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura arian\u0103 aceasta a dus la cuv\u00e2ntul \u201eCr\u0103ciun<\/em>\u201d \u2013 contribu\u0163ia cea mai important\u0103 \u015fi singura la geneza cre\u015ftinismului popular al rom\u00e2nilor. Cre\u015ftinii de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i nu abandonaser\u0103 complet vechile credin\u0163e, \u00een secolul al IV-lea, ba mai mult, convie\u0163uirea \u00een cadrul acelora\u015fi forme de habitat cu p\u0103g\u00e2nii, \u00eenrudirile, condi\u0163iile sociale au dus la conservarea \u00eendelungat\u0103 a unor obiceiuri vechi, reveniri la practicile tradi\u0163ionale.<\/p>\n

Se pune \u00eentrebarea dac\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cele ar\u0103tate mai sus, a existat realmente o via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u00een teritoriile dacilor liberi din Muntenia \u015fi Moldova. Cercet\u0103rile arheologice au ar\u0103tat c\u0103 se poate vorbi de o via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u201e\u00een forme populare\u201d (Pr. P\u0103curariu). Astfel, la Barbo\u015fi (Piroboridava ?)-Gala\u0163i, au sta\u0163ionat unit\u0103\u0163i militare din legiunile I Italica \u015fi V Macedonica, iar \u00een r\u00e2ndurile lor se aflau probabil \u015fi solda\u0163i cre\u015ftini, care au \u00eencercat s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 credin\u0163a \u015fi printre locuitorii din apropierea castrelor romane. Pe l\u00e2ng\u0103 solda\u0163i, au putut s\u0103 se afle \u015fi negustori cre\u015ftini care-\u015fi etalau m\u0103rfurile \u00een acele canabae din preajma castrelor, ca \u015fi misionari veni\u0163i aici din Scythia Minor. \u00cen plus, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere \u015fi o serie de obiecte paleocre\u015ftine puse \u00een eviden\u0163\u0103 de investiga\u0163iile arheologice: chiar la Barbo\u015fi s-au aflat dou\u0103 cruci de sidef, o amfor\u0103 cu literele ini\u0163iale XP (Hristos), datate secolul III. La C\u00e2nde\u015fti-jud. Vrancea, \u00eentr-o a\u015fezare dacic\u0103, s-au descoperit o cruciuli\u0163\u0103 \u015fi o cup\u0103 getic\u0103 cu cruce, la Mitoc-jud. Boto\u015fani, cruciuli\u0163e din sidef din secolul III, iar la T\u0103cuta, la nord de Vaslui, obicte ceramice av\u00e2nd semnul crucii \u015fi morminte cre\u015ftine.<\/p>\n

Un bastion al p\u0103g\u00e2nismului-vestul \u015fi nord-vestul Daciei.<\/strong> \u0162inuturile de vest \u015fi nord-vest (Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f), locuite din vechime de dacii mari, sunt mai pu\u0163in cunoscute, lipsesc informa\u0163iile scrise, dup\u0103 275, ca \u015fi descoperirile arheologice. Materialele aflate aici nu sunt unitare, instabilitatea etno-demografic\u0103 din zon\u0103 era accentuat\u0103. Sub aspect religios, universul spiritual al locuitorilor din nord-vest era dominat \u00eentrutotul de p\u0103g\u00e2nism, lipsesc complet urmele cre\u015ftine, iar popula\u0163ia autohton\u0103 \u015fi-a conservat propria civiliza\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een pragul secolului al V-lea, la fel \u015fi tradi\u0163iile spirituale. Sarma\u0163ii (iazigii) au morminte de \u00eenhuma\u0163ie, iar germanii (vizigo\u0163ii, gepizii) practicau acela\u015fi rit funerar. Locuitorii autohtoni din vest \u015fi nord-vest nu aflaser\u0103, \u00eentre 275-400, de cre\u015ftinism. \u00cen concluzie, \u00een secolul al IV-lea, via\u0163a religioas\u0103 din spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic este un tablou cu patru registre pe care am \u00eencercat s\u0103-l zugr\u0103vim veridic mai sus.<\/p>\n

Ca o concluzie, cre\u015ftinarea daco-romanilor a \u00eenceput mai \u00eenainte de Constantin cel Mare (306-337), dar nu avem dovezi despre un cre\u015ftinism popular \u00een Dacia, \u00eenainte de 275. \u00cen ora\u015fele romane din Dacia \u015fi \u00een armata ce sta\u0163iona aici erau probabil cre\u015ftini, dar nu avem urme (dovezi), \u00eenc\u00e2t r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului, \u00eenainte de secolul al IV-lea, nu poate fi explicat\u0103. Dacia \u015fi Moesia erau provincii de limb\u0103 \u015fi organizare latin\u0103. Cele mai vechi \u015ftiri despre cre\u015ftini, la Dun\u0103rea de Jos, \u00een Moesia \u015fi Dacia roman\u0103, sunt legate de prigoana dezl\u0103n\u0163uit\u0103 \u00eempotriva lor de \u00eemp\u0103ratul Diocletian, la \u00eenceputul secolului al IV-lea. \u00cen acest context, sunt aminti\u0163i mai mul\u0163i martiri cre\u015ftini. Mama lui Galerius era o p\u0103g\u00e2n\u0103 originar\u0103 din nordul Dun\u0103rii, \u00eend\u00e2rjit\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinilor, dar cei mai mul\u0163i dintre ei erau din ora\u015fe, Sf. Dasius era din Durostorum, osta\u015f roman s\u0103rb\u0103torit la 20 nov. Martirii cre\u015ftini din zona Dun\u0103rii, \u00een secolul al IV-lea, proveneau din medii sociale diferite, solda\u0163i, veterani,or\u0103\u015feni, iar numele lor erau latine sau grece\u015fti. \u00cen momentul \u00een care, \u00een 313, \u00eemp\u0103ratul Constantin a acordat libertate noii credin\u0163e, aceasta era pu\u0163in r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een \u0163inuturile latine de la Dun\u0103re, la Niceea (325) au participat doar trei episcopi din aceast\u0103 zon\u0103.<\/p>\n

Pe malul Dun\u0103rii nu se afla pe-atunci \u00eenc\u0103 nici o episcopie \u015fi nici \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Haemus, \u00eenainte de 325, nu erau dec\u00e2t opt comunit\u0103\u0163i (centre) cre\u015ftine \u00een aceste p\u0103r\u0163i. \u00cens\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, cre\u015ftinismul de limb\u0103 latin\u0103 ia un mare av\u00e2nt: comunit\u0103\u0163ile se \u00eenmul\u0163esc \u00een toate ora\u015fele, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al IV-lea. Astfel, \u00een Moesia Superior, \u00een secolele IV-V, erau patru episcopii, \u00een Dacia Ripensis, patru, \u00een Dacia Mediteranea, \u00eenc\u0103 trei, \u00een Moesia Inferior, alte \u015fapte, iar \u00een Scythia Inferior, una, a\u015fadar 19 episcopii, \u00een valea Dun\u0103rii de Jos. Comunit\u0103\u0163ile \u015fi episcopiile cre\u015ftine din Moesia Superior \u015fi din cele dou\u0103 Dacii sud-dun\u0103rene erau latine. \u00cen secolul acesta, cre\u015ftinismul latin era ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een zon\u0103, iar slujba (liturghia) se f\u0103cea \u00een limba latin\u0103, limba majorit\u0103\u0163ii locuitorilor de la Dun\u0103re. Cele 19 episcopii din valea Dun\u0103rii s-au aflat p\u00e2n\u0103 \u00een vremea lui Justinian (527-565) sub jurisdic\u0163ia superioar\u0103 a papei (episcopului Romei) \u015fi nu a ierarhilor greci (bizantini) din R\u0103s\u0103rit. \u00cen Moesia Inferior \u015fi \u00een Scythia Minor, numele ierarhilor \u015fi limba inscrip\u0163iilor sunt deopotriv\u0103 latine \u015fi grece\u015fti, episcopia de Tomis depindea de scaunul de Constantinopol. Aceste episcopii numeroase, fiecare cu teritoriul ei, reprezentau o popula\u0163ie latin\u0103 foarte dens\u0103-ele \u00eentruchipau ordinea imperial\u0103 ca \u015fi via\u0163a local\u0103, deoarece episcopul era omul locului ales de credincio\u015fi \u015fi ap\u0103r\u0103torul locuitorilor din dioceza sa. Via\u0163a roman\u0103 la Dun\u0103re era puternic\u0103 \u015fi \u00eenfloritoare, episcopatele numeroase o dovedesc.<\/p>\n

\u00a0R\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului printre barbari este opera misionarilor, astfel, Sf. Niceta de Remesiana a contribuit la cre\u015ftinarea bessilor traci. Dup\u0103 apari\u0163ia ereziei ariene, popula\u0163ia latin\u0103, ca \u015fi romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103, au r\u0103mas fidele ortodoxiei Bisericii universale. Episcopatele latine s-au men\u0163inut \u015fi \u00een vremea st\u0103p\u00e2nirii hunilor, acestea au ap\u0103rat pe locuitori \u00eempotriva n\u0103v\u0103litorilor. \u00cemp\u0103ratul Justinian a reorganizat episcopatele, subordon\u00e2ndu-le autorit\u0103\u0163ii imperiale. \u00cens\u0103, dup\u0103 602, episcopatele latine de la Dun\u0103re dispar, \u00een urma coloniz\u0103rii slavilor p\u0103g\u00e2ni \u00een sudul Dun\u0103rii (vezi mau jos). P\u0103trunderea cre\u015ftinismului \u00een zona Dun\u0103rii de Jos, \u00een secolul al IV-lea, a avut loc sub forma unor episcopate latine puternice ce au d\u0103inuit c\u00e2teva secole. A\u015fa cum am v\u0103zut, adoptarea cre\u015ftinismului \u00een Dacia nord-dun\u0103rean\u0103 este urmarea \u00eent\u0103ririi noii credin\u0163e latine, provenite din sudul fluviului, foarte vii \u00een secolele IV-VI. Din aceast\u0103 perioad\u0103 avem urme edificatoare \u015fi \u00een Dacia traian\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 donariul de la Biertan (jud. Sibiu), binecunoscut, men\u0163ion\u0103m \u015fi sarcofagul p\u0103g\u00e2n cu semnele crucii de la Ampelum (Zlatna), inscrip\u0163ia p\u0103g\u00e2n\u0103 cu cruce \u015fi literele grece\u015fti alfa \u015fi omega de la Napoca (Cluj), o lamp\u0103 cu crucea cre\u015ftin\u0103, din secolele IV-V, de la Apulum (Alba Iulia), trei amfore cu monograma cre\u015ftin\u0103 de la Sucidava (Celei), blocuri de piatr\u0103 cu cruci cre\u015ftine. Cea mai \u00eensemnat\u0103 descoperire este bazilica cre\u015ftin\u0103 din Sucidava (Celei) cu o amfor\u0103 ce poart\u0103 inscrip\u0163ia (greac\u0103): \u201eA lui Luconohu, fiul lui Licatiu, prezbiter\u201d, cel mai vechi nume de preot din nordul Dun\u0103rii.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul daco-roman s-a n\u0103scut ca o continuare fireasc\u0103 a celui latin din sudul Dun\u0103rii. Au existat misionari trimi\u015fi \u00een p\u0103r\u0163ile barbarilor din nordul Dun\u0103rii (Sci\u0163ia), V. P\u00e2rvan \u00eel considera pe episcopul Niceta de Remesiana (336-414), apostol al rom\u00e2nilor. Este adev\u0103rat c\u0103 poetul Paulin de Nola vorbe\u015fte despre influen\u0163a lui Niceta asupra teritoriilor din nordul Dun\u0103rii \u015fi a popula\u0163iilor din zon\u0103, dar rolul s\u0103u \u00een cre\u015ftinarea rom\u00e2nilor a fost mult exagerat \u015fi, \u00een plus, nu \u015ftim dac\u0103 el a predicat efectiv \u00een st\u00e2nga fluviului. Au fost, \u00eentr-adev\u0103r, trimi\u015fi misionari, precum Audius din Mesopotamia, eretic, exilat de \u00eemp\u0103ratul Constantin, care a \u00eenfiin\u0163at o comunitate cre\u015ftin\u0103 \u015fi m\u0103n\u0103stiri pentru go\u0163ii din nordul Dun\u0103rii, Eutyches, grec, predicator la go\u0163ii din aceste p\u0103r\u0163i, iar Ioan Gur\u0103 de Aur a trimis \u015fi el misionari aici. \u00cens\u0103 to\u0163i ace\u015fti misionari erau greci, trimi\u015fi la go\u0163i (barbari) alogeni, dar cre\u015ftinismul daco-roman a fost latin, deci, misionarii din sudul Dun\u0103rii nu s-au aflat la temelia cre\u015ftinismului nostru.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

3 aprilie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015ftinismul din teritoriile extra-carpatice, \u00een secolul al IV-lea, \u00eensemna coexisten\u0163a dintre grupuri cre\u015ftine cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi diverse, ceea ce a avut [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44245","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44245","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44245"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44245\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44247,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44245\/revisions\/44247"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44245"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44245"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44245"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}