{"id":44371,"date":"2019-04-11T11:10:34","date_gmt":"2019-04-11T11:10:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44371"},"modified":"2019-04-11T11:19:37","modified_gmt":"2019-04-11T11:19:37","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/11\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xi\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XI)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc poart\u0103 pecete latin\u0103, nu greac\u0103, nu alt\u0103 origine, \u015fi aceasta a influen\u0163at credin\u0163a popula\u0163iilor alogene\u00a0 din zona Dun\u0103rii. \u015etim c\u0103 dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea Daciei (vezi mai sus), nordul Dun\u0103rii a r\u0103mas sub influen\u0163a politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Imperiului, de aceea cre\u015ftinismul latin de-aici este consecin\u0163a fireasc\u0103 a continu\u0103rii prezen\u0163ei romane \u00een zon\u0103, \u00een secolele IV-VI. \u00cen perioada aceasta, \u00eentreaga romanitate r\u0103s\u0103ritean\u0103 era cre\u015ftin\u0103, sub aspect cultural \u015fi religios, p\u00e2n\u0103 la venirea slavilor, \u00een 602. Pe de alt\u0103 parte, \u00een acest r\u0103stimp, se produce un exod continuu al popula\u0163iei agricole din Imperiu spre p\u0103r\u0163ile \u201ebarbare\u201d din nordul Dun\u0103rii, unde domnea o via\u0163\u0103 mai liber\u0103. Asist\u0103m la o trecere masiv\u0103 de popula\u0163ie latin\u0103 din sud \u00een nordul Dun\u0103rii, \u00een c\u00e2mpia Munteniei, \u00een sudul Moldovei \u015fi \u00een podi\u015ful Transilvaniei, care s-a suprapus vechii popula\u0163ii daco-romane aflat\u0103 aici \u00eentre 106-275. Subliniem c\u0103 originea cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc nu se afl\u0103 \u00een opera misionarilor veni\u0163i din Imperiu, ci \u00een unitatea economic\u0103 \u015fi cultural-religioas\u0103 \u00eentre nordul \u015fi sudul Dun\u0103rii, c\u00e2t \u015fi \u00een migra\u0163ia cre\u015ftinilor din Illyricum \u00een Dacia, \u00een secolele IV-VI, ceea ce a consolidat cre\u015ftinismul local.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul autohton, cel anterior feudalismului adus de slavi dup\u0103 602, este un cre\u015ftinism popular, \u0163\u0103r\u0103nesc, de jos. Cele aproape 20 de episcopate latine, \u00eenfiin\u0163ate de la Constantin p\u00e2n\u0103 la Justinian, \u00ee\u015fi extindeau autoritatea de pe malul drept Dun\u0103rii \u015fi \u00een nord, \u00een Dacia, leg\u0103turile fiind ne\u00eentrerupte \u00eentre cele dou\u0103 maluri p\u00e2n\u0103 la 602. Originea cre\u015ftinismului de factur\u0103 latin\u0103 \u00een nordul Dun\u0103rii este direct legat\u0103 de prelungirea prezen\u0163ei Imperiului \u00een Dacia, \u00een secolele IV-VI. Cre\u015ftinarea daco-romanilor este rezultatul prezen\u0163ei autohtonilor \u00een circuitul istoriei universale, adic\u0103 Imperiul roman. \u00cen ciuda migra\u0163iunilor (invaziilor) popula\u0163iilor nomade de step\u0103, cu care au intrat \u00een atingere, rom\u00e2nii au r\u0103mas ata\u015fa\u0163i de civiliza\u0163ia european\u0103 \u015fi latin\u0103-un fapt de mare \u00eensemn\u0103tate istoric\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0<\/sup><\/p>\n

Dac\u0103, a\u015fa cum ar\u0103tam mai sus, cre\u015ftinii predominau \u00een ora\u015fe, la sate oamenii se \u00eenchinau \u00eenc\u0103 vechilor zeit\u0103\u0163i p\u0103g\u00e2ne, autohtone sau romane. Astfel, la Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, ca \u015fi la Drobeta, Sucidava, Romula, \u00een secolul IV, se practica exclusiv \u00eenhuma\u0163ia, rit funerar cre\u015ftin, iar \u00een a\u015fez\u0103rile rurale, incinera\u0163ia. Coexisten\u0163a celor dou\u0103 rituri funerare, \u00eenhuma\u0163ia \u015fi incinera\u0163ia, indic\u0103 faptul c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului a fost lent\u0103 \u015fi treptat\u0103, \u015fi c\u0103 noua credin\u0163\u0103 nu a \u00eenl\u0103turat brusc toate formele religioase p\u0103g\u00e2ne (necre\u015ftine). Evolu\u0163ia termenilor pagus (sat), paganus (locuitor al satului) \u015fi p\u0103g\u00e2n, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, este semnificativ\u0103 \u00een acest sens. Orientarea economic\u0103 \u015fi cultural-religioas\u0103 a Daciei (nordului Dun\u0103rii), dup\u0103 275, este c\u0103tre sud-vest-primele elemente ale noii credin\u0163e au p\u0103truns \u00een Dacia din sud \u015fi sud-vest (Illyricum). Dar, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al V-lea, dup\u0103 a\u015fezarea hunilor \u00een Panonia \u015fi \u00een urma marilor incursiuni ale acestora spre apus\u00a0 \u015fi valea Dun\u0103rii, situa\u0163ia politic\u0103 \u015fi economic\u0103 \u00een regiunea carpato-dun\u0103rean\u0103 a fost bulversat\u0103. Astfel, izolate de Imperiul de Apus, \u00een plin declin, dup\u0103 450, aceste regiuni au intrat \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Imperiului de R\u0103s\u0103rit. Ca urmare a noii orient\u0103ri a regiunilor carpato-dun\u0103rene, impus\u0103 de blocarea leg\u0103turilor cu vestul \u015fi sud-vestul roman de c\u0103tre huni, apoi de gepizi \u015fi avari, instala\u0163i \u00een Pannonia, consecin\u0163ele au fost dramatice. Urme \u015fi obiecte cre\u015ftine, monumente (bazilici), descoperite \u00een zon\u0103, apar\u0163in autohtonilor daco-romani, \u00eens\u0103 la popula\u0163iile \u201ebarbare\u201d din estul \u015fi sud-estul Europei nu s-au g\u0103sit urme cre\u015ftine, r\u0103sp\u00e2ndirea spontan\u0103 a cre\u015ftinismului nu era posibil\u0103 \u00een lumea \u201ebarbar\u0103\u201d. Dacii liberi, \u00een schimb, veni\u0163i \u00een fosta provincie roman\u0103, dup\u0103 275, s-au romanizat \u015fi cre\u015ftinat dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, prin contactul \u015fi amestecul cu popula\u0163ia daco-roman\u0103 deja cre\u015ftinat\u0103.<\/p>\n

\u00a0Go\u0163ii, a\u015feza\u0163i \u00een Transilvania, \u00een fosta Dacie roman\u0103, \u00een secolul al IV-lea, nu erau cre\u015ftini. Ei se aflau aici, dar practicau vechea credin\u0163\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103, izvoarele literare vorbesc doar despre \u00eencerc\u0103rile de evanghelizare a go\u0163ilor din regiunile extra-carpatice ale Daciei. \u00cen fapt, convertirea general\u0103 a go\u0163ilor la cre\u015ftinism s-a produs abia dup\u0103 stabilirea lor \u00een Imperiu (sudul Dun\u0103rii), \u00een 376, ac\u0163iunea de evanghelizare a lui Wulfilas, \u00een secolul IV, a avut rezultate nesemnificative. Cre\u015ftinismul nord-dun\u0103rean de origine latin\u0103, ca \u015fi cel primit de vizigo\u0163i \u00een mas\u0103, \u00een sudul Dun\u0103rii, de factur\u0103 greco-oriental\u0103, au evoluat independent, f\u0103r\u0103 influen\u0163e reciproce, \u00een \u00eemprejur\u0103ri istorice diferite. S\u0103 re\u0163inem c\u0103, \u00een secolele IV-V, toate vestigiile cre\u015ftine apar\u0163ineau autohtonilor, dintre triburile (popula\u0163iile) alogene imigrate nici unul nu era cre\u015ftin. Majoritatea obiectelor cre\u015ftine din secolele V-VI provin din a\u015fez\u0103ri, foste castre \u015fi ora\u015fe romane, unde popula\u0163ia autohton\u0103 continua s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103. \u00cen cimitirele \u015fi a\u015fez\u0103rile gepizilor nu s-au descoperit obiecte cre\u015ftine. Abia \u00een secolul al VI-lea, gepizii au \u00eenceput s\u0103 se cre\u015ftineze, dar elemente p\u0103g\u00e2ne au continuat s\u0103 persiste, convertirea lor a fost treptat\u0103.<\/p>\n

\u00cen sudul Daciei, Banatul de sud \u015fi Oltenia dintre Dun\u0103re \u015fi \u201eBrazda lui Novac\u201d, cre\u015ftinismul se leag\u0103 de popula\u0163ia latinofon\u0103, local\u0103 ori venit\u0103 din sudul Dun\u0103rii, \u015fi nu apar\u0163inea grupurilor alogene. Prin urmare, av\u00e2nd ca punct de plecare comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine r\u0103zle\u0163e din spa\u0163iul \u015fi timpul Daciei romane, impulsionat prin ac\u0163iunile concertate, statornice \u015fi decisive provenite din sudul Dun\u0103rii, \u00een timpul lui Constantin cel Mare, cre\u015ftinismul a cuprins treptat \u00eentreaga popula\u0163ie nord-danubian\u0103, mai ales \u00een intervalul 350-450. \u00cenving\u00e2nd \u00een timpul acesta rezisten\u0163a p\u0103g\u00e2nismului, el s-a generalizat treptat \u015fi \u00een lumea rural\u0103, mai conservatoare, adept\u0103 a vechilor credin\u0163e. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al VI-lea, se poate vorbi \u00een fostele teritorii ale Daciei romane, despre o popula\u0163ie romanic\u0103, general latinofon\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103. \u00cen secolul al VI-lea, cre\u015ftinismul apare consolidat definitiv la popula\u0163ia din Dacia. C\u00e2nd slavii, p\u0103g\u00e2ni, s-au a\u015fezat \u00een regiunile intra- \u015fi extra-carpatice ale vechii Dacii, ei au g\u0103sit pretutindeni o popula\u0163ie romanic\u0103, deja cre\u015ftinat\u0103, popula\u0163ia autohton\u0103 cu care au intrat \u00een contact, au conlocuit \u015fi au convie\u0163uit \u00een str\u00e2nse rela\u0163ii social-economice \u015fi etno-culturale, rezultatul fiind cre\u015ftinarea acestora.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Generalizarea cre\u015ftinismului <\/strong><\/p>\n

\u00cen secolul al IV-lea, lumea mediteranean\u0103 evolua sub semnul dualismului religios, dar \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 secole, V \u015fi VI, aceasta devine treptat monocolor\u0103, adic\u0103 cre\u015ftin\u0103. Acum, p\u0103g\u00e2nismul nu este stins cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, dar, social \u015fi geografic,\u00a0 pozi\u0163iile sale se restr\u00e2ng tot mai mult sub povara m\u0103surilor represive ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor romani \u015fi ale \u00eenaint\u0103rii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00cen Scythia Minor, cre\u015ftinismul este triumf\u0103tor- inscrip\u0163iile din secolele V-VI, \u00een provincia dintre Dun\u0103re \u015fi Mare, reflect\u0103, prin con\u0163inut \u015fi simbolistic\u0103, o atmosfer\u0103 spiritual\u0103 specific cre\u015ftin\u0103: ata\u015famentul locuitorilor provinciei fa\u0163\u0103 de Dumnezeul cel Bun, sub puterea c\u0103ruia st\u0103tea destinul lor colectiv \u015fi individual. Inscrip\u0163iile de la Tomis, Callatis, Histria, Ulmetum, Axiopolis, Dinogetia, Noviodunum reflect\u0103 un alt sentiment religios, o alt\u0103 percep\u0163ie a raporturilor om-divinitate, un alt statut religios. Obiectele cre\u015ftine descoperite prin cercet\u0103ri arheologice arat\u0103 c\u00e2t de profund se \u00eenr\u0103d\u0103cinase cre\u015ftinismul, \u00een secolele V-VI, \u00een mentalitatea \u015fi comportamentul oamenilor din Scythia Minor, o forma mentis de esen\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, nota dominant\u0103 a vie\u0163ii spirituale din spa\u0163iul pontic-dun\u0103rean. Ceea ce frapeaz\u0103 la o privire atent\u0103 a realit\u0103\u0163ilor din Scythia Minor, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate de sursele istorice din secolele amintite, este biruin\u0163a categoric\u0103 a cre\u015ftinismului. Spiritul noii religii\u00a0 se reg\u0103se\u015fte peste tot: \u00een atitudinea civic\u0103, concep\u0163ia urbanistic\u0103, crea\u0163iile artistice, via\u0163a cotidian\u0103, cu excep\u0163ia domeniului funerar, unde se mai resimt atavismele vechii religii, p\u0103g\u00e2nismul este complet obnubilat (\u00eenvins). \u0162inutul Dobrogei devenise un bastion al religiei cre\u015ftine din Imperiul de R\u0103s\u0103rit, cel mai avansat din spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

10 aprilie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc poart\u0103 pecete latin\u0103, nu greac\u0103, nu alt\u0103 origine, \u015fi aceasta a influen\u0163at credin\u0163a popula\u0163iilor alogene\u00a0 din zona Dun\u0103rii. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44371"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44374,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44371\/revisions\/44374"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}