{"id":44377,"date":"2019-04-12T08:40:58","date_gmt":"2019-04-12T08:40:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44377"},"modified":"2019-04-12T12:11:01","modified_gmt":"2019-04-12T12:11:01","slug":"44377","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/12\/44377\/","title":{"rendered":"Visar ZHITI: Invita\u021bia unei antologii"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd ne risipim,\u00a0poezia este cel mai frumos punct de re\u00eent\u00e2lnire.<\/em><\/p>\n

\u00a0(Visar Zhiti)<\/strong><\/strong><\/p>\n

Dorin\u0163a de a scrie poezie este la fel de \u201eveche\u201d precum existen\u0163a umanit\u0103\u0163ii. Ca \u015fi nevoia oamenilor de a fugi \u00een c\u0103utarea altor locuri, c\u0103utarea poeziei de sine, a esen\u0163ei,\u00a0este, \u00een final,\u00a0doar\u00a0o \u00eencercare de a descoperi frumosul. La afirma\u0163ia des citat\u0103 a lui Dostoievski c\u0103 frumosul va salva lumea, mie \u00eemi place s\u0103 adaug c\u0103 poezia este cea care ne salveaz\u0103 de inutilitatea \u015fi devalorizarea lucrurilor, d\u0103ruidu-ne emo\u0163ia necesar\u0103 si aptitudinea de a ne minuna.<\/p>\n

Aceste ganduri mi-au trecut prin minte atunci c\u00e2nd mi s-a spus c\u0103 redac\u0163ia\u00a0revistei “Albanezul” din Bucure\u015fti a avut ini\u0163iativa de a publica antologii ale poe\u0163ilor albanezi din exil, precum \u015fi ale altor emigran\u0163i din lumea \u00eentreag\u0103. Proiectul \u00eei d\u0103 fiec\u0103rui autor posibilitatea s\u0103 \u201eia cu sine\u201d, \u00een antologie, un alt autor din \u0163ara unde se afl\u0103. Mi s-a p\u0103rut o idee interesant\u0103 \u015fi, c\u00e2nd mi s-a cerut s\u0103 scriu prefa\u0163a, \u00een mintea mea s-au amestecat pe nea\u015fteptate cuvintele: antologie, femeie, rom\u00e2n, albanez, Balcani, Italia, Xhejm Xhojs, diaspor\u0103, Eminescu, Naim Frash\u00ebri, mergere \u00eempreun\u0103, asocia\u0163iile scriitorilor albanezi din Grecia, SUA etc., cartea din ma\u015fin\u0103, de pe pervazul ferestrei \u015fi, apropo, am zis cu glas tare, \u201eomului c\u00e2nd c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00eei este mai u\u015for s\u0103 c\u00e2nte.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Albanezii sunt \u00eentr-o mare c\u0103l\u0103torie. Nemaiput\u00e2nd s\u0103 \u00eendure, acum c\u00e2nd Europa vrea s\u0103 vin\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd la ei, o parte au luat-o la fug\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ei Europa mai devreme. Nu este vorba pur \u015fi simplu despre vechiul continent, fiindc\u0103 glia albanezilor este f\u0103r\u0103 discu\u0163ie \u00een Europa, ci despre Europa ca metafor\u0103 a civiliza\u0163iei \u015fi bun\u0103st\u0103rii, a valorilor \u015fi virtu\u0163ilor, mai direct spus, a Poeziei. Lucruri care se pot vedea \u015fi pe alte continente, \u00een America, dar \u015fi \u00een Asia \u015fi Africa, \u015fi \u00een Australia, oriunde au ajuns albanezii. \u015ei, cum am spus, \u00ee\u015fi \u00eenso\u0163esc c\u0103l\u0103toria\u00a0 cu c\u00e2ntec.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fii ai celei mai poetice peninsule, vecini cu grecii de la care au luat multe, \u015fi c\u0103rora, cred, nu le-au dat nici ei mai pu\u0163in, cu slavii de Sud, cu care \u00eempart cu ei mituri \u015fi legende, cu rom\u00e2nii, de care \u00eei leag\u0103 o str\u0103lucitoare colaborare renascentist\u0103,\u00a0albanezii s\u0103l\u0103\u015fluiesc acum \u00een dou\u0103 state, Albania, o \u0163ar\u0103 antic\u0103, \u015fi Kosovo, cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 republic\u0103 din lume, dar \u015fi \u00een Macedonia \u015fi Munte Negru, plus o diaspor\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 prin toat\u0103 lumea \u015fi mai numeroas\u0103. Albanezii vor s\u0103 fie (\u015fi sunt) o p\u0103rticic\u0103 a culturii comune a umanit\u0103\u0163ii, \u00een care intercultura este mai important\u0103 dec\u00e2t multiculturalismul. Sunt cuprin\u015fi \u015fi ei \u00een aceast\u0103 mi\u015fcare, \u00een care vor s\u0103 \u00ee\u015fi dezv\u0103luie sufletul, vor s\u0103 ob\u0163in\u0103 multe de la lume, dar \u015fi s\u0103 dea, dovad\u0103 fiind \u015fi aceast\u0103 antologie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De fapt, ce este o \u201eantologie\u201d, ce \u00eenseamn\u0103 acest cuv\u00e2nt? Ca \u015fi cuv\u00e2nt, se \u015ftie, provine din greac\u0103 \u2013 \u201eanthos\u201d (floare, dun\u0103 sau culege). Latinii foloseau \u015fi termenul compus \u201eflorilegium\u201d (tuf\u0103 de flori, al c\u0103rui sinonim este \u015fi cuv\u00e2ntul \u201emiscellus\u201d, care \u00eenseamn\u0103 amestecat, mixed, asortat, precum o tav\u0103 cu multe bucate). Poezia, astfel, era de timpuriu privit\u0103 aidoma hranei. E momentul s\u0103 adaug c\u0103 latinii, conform dic\u0163ionarelor etimologice, a\u015fa cum \u00eei spuneau \u201esabaia\u201d berii ilirice, tot a\u015fa \u00eei spuneau \u015fi culegerii de poezie. \u015ei urma\u015fii no\u015ftri, ilirii, cu limba \u015fi me\u015fte\u015fugurile lor, i-au influen\u0163at pe ceilal\u0163i, s-au amestecat \u015fi au colaborat cu alte popoare \u015fi \u00een domeniul poeziei, \u015fi \u00een cel al r\u0103zboiului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O antologie, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eencepe \u00eens\u0103 s\u0103 uneasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult, dac\u0103 este posibil, tufefele de\u00a0 flori cu numele lor, mireasma lor cu parfumul cuvintelor, m\u00e2nc\u0103rurile gustoase cu metaforele, \u00eemb\u0103tarea cu b\u0103uturi \u015fi cea cu sentimente, ca \u00eentr-o s\u0103rb\u0103toare comun\u0103. \u00cei cheam\u0103 \u015fi pe al\u0163ii, \u00een t\u0103cere, cititori de dincolo de hotare, leag\u0103 prietenii, \u015fi a\u015fa mai departe. \u00centr-o discu\u0163ie la Torino cu poetul rom\u00e2n Marin Sorescu (c\u0103ruia i-am scris prefa\u0163a la antologia \u00een limba albanez\u0103), l-am \u00eentrebat, printre altele, care este mesajul lui pentru popoarele din Balcani, zdruncinate de conflicte \u015fi lupte. S\u0103 citeasc\u0103 poezie, m-a \u00eentrerupt el.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antologiile \u201ede la unul la altul\u201d \u00eenf\u0103ptuiesc cel mai bine aceast\u0103 misiune. Ele sunt culegeri poetice ale popoarelor. De aceea, frontierele pentru alc\u0103tuirea unei antologii sunt din cele mai diferite, din cele mai surprinz\u0103toare, se bazeaz\u0103 pe criterii de timp \u015fi de spa\u0163iu, continentale \u015fi de epoc\u0103, de etnii \u015fi limbi, sau de direc\u0163ii literare etc. Exist\u0103 antologii pe criterii tematice, numai cu poezii de dragoste sau despre munc\u0103, despre cei c\u0103zu\u0163i, despre Cr\u0103ciun, cu poezii despre ape, despre pietre, cai, suferin\u0163e. Exist\u0103 altele cu poezii doar pentru femei sau pentru elevi, a\u015fa cum apar \u00een \u0163ara mea \u015fi antologii cu scrieri ale de\u0163inu\u0163ilor, care cred c\u0103 sunt caracteristice \u015fi altor \u0163\u0103ri care au ie\u015fit din dictatur\u0103. Fiindc\u0103 poezia, mai presus de toate, este libertate, este miracolul libert\u0103\u0163ii. Dar antologia pe care o avem acum \u00een fa\u0163\u0103 ce criterii are? Ea parc\u0103 vrea s\u0103 ne arate c\u0103 atunci c\u00e2nd ne risipim prin lume,\u00a0poezia este cel mai frumos punct de re\u00eent\u00e2lnire.<\/p>\n

———————-<\/p>\n

Visar ZHITI<\/strong><\/p>\n

Prefa\u0163a – Parath\u00ebnia, la volumul ,,Daruri divine<\/em>” (Antologie poetic\u0103 – Antologji poetike )<\/p>\n

Coordonator Baki Ymeri <\/strong><\/p>\n

<\/strong>12 aprilie 2019<\/p>\n

<\/strong>***<\/p>\n

PE SCURT DESPRE BAKI YMERI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a n\u0103scut la \u015eipkovi\u0163a (Macedonia). Marin Sorescu \u00eel considera un foarte bun rom\u00e2n<\/em> (dup\u0103 mam\u0103) \u015fi un foarte bun albanez<\/em> (dup\u0103 tat\u0103). A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Pri\u015ftina (Limba \u015fi Literatura Albanez\u0103). \u00centre timp, a urmat cursuri de speializare a limbii rom\u00e2ne, la Universit\u0103\u0163ile din Viena \u015fi Bucure\u015fti. Este un tezaur de suflet rom\u00e2nesc, doctorand al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, membru a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, redactor-\u015fef al revistei Albanezul<\/em>, autor a 5 antologii a poeziei rom\u00e2ne \u00een limba albanez\u0103, autor a 35 de antologii comune cu poe\u0163i rom\u00e2ni \u015fi albanezi, autor a c\u00e2torva studii \u015ftiin\u0163ifice despre inteferen\u0163e culturale rom\u00e2no-albaneze, autor a numeroase articole despre arom\u00e2nii din Balcani, rom\u00e2nii din Valea Timocului \u015fi albanezii din Kosova. Pentru activitatea cultural\u0103 \u015fi publicistic\u0103 \u00een folosul societ\u0103\u0163ii, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001<\/em>.<\/p>\n

De-a lungul timpului, a publicat mii de versuri din opera a peste 100 de scriitori \u015fi istorici rom\u00e2ni \u00een limba albanez\u0103. Este considerat un aristocrat al leg\u0103turilor rom\u00e2no-albaneze, un tezaur de suflet rom\u00e2nesc, colaborator al diverselor reviste literare din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tare, tradus \u00een limbile arom\u00e2n\u0103, sloven\u0103, macedonean\u0103, suedez\u0103, german\u0103, italian\u0103, englez\u0103; redactor \u015fef al revistelor Albanezul<\/em> \u0219i Kosova,<\/em> prezent \u00een numeroase antologii, laureat al c\u00e2torva premii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale pentru poezie, de\u0163in\u0103tor al Premiului Balcanic\u0103 pentru traducere (Br\u0103ila, 2010), a altor premii literare, diplome \u015fi a unui Certifcat pentru Drepturile Omului (Bucure\u015fti, 21 octombrie 1994). <\/strong>Telefon: 0729698600. E-mail: alban.voka@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atunci c\u00e2nd ne risipim,\u00a0poezia este cel mai frumos punct de re\u00eent\u00e2lnire. \u00a0(Visar Zhiti) Dorin\u0163a de a scrie poezie este la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44377","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44377","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44377"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44377\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44387,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44377\/revisions\/44387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44377"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44377"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44377"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}