{"id":44398,"date":"2019-04-13T12:38:11","date_gmt":"2019-04-13T12:38:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44398"},"modified":"2019-04-13T15:27:58","modified_gmt":"2019-04-13T15:27:58","slug":"ioan-popoiu-poezia-e-un-portal-spre-o-alta-dimensiune-prin-care-comunici-cu-spiritele-strabunilor-cu-zeii%e2%80%9d-%e2%80%93-interviu-cu-tamara-tomiris-gorincioi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/13\/ioan-popoiu-poezia-e-un-portal-spre-o-alta-dimensiune-prin-care-comunici-cu-spiritele-strabunilor-cu-zeii%e2%80%9d-%e2%80%93-interviu-cu-tamara-tomiris-gorincioi\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: ,,Poezia e un portal spre o alt\u0103 dimensiune, prin care comunici cu spiritele str\u0103bunilor, cu zeii\u201d \u2013 INTERVIU cu Tamara Tomiris GORINCIOI"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Ioan POPOIU: <\/strong>A\u0219 vrea s\u0103 \u021bi mul\u021bumesc pentru amabilitatea de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor acestui interviu, pentru revista LOGOS \u0218I AGAPE! Tomiris, a\u0219 vrea s\u0103 ne spui la \u00eenceput c\u00e2teva cuvinte despre tine, cum te percepi tu? <\/strong>Cine este TAMARA TOMIRIS GORINCIOI?! <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI: <\/strong>N\u0103scut\u0103 \u00een afara \u021a\u0103rii, mereu, con\u0219tient sau incon\u0219tient, \u00a0am fost \u00een c\u0103utarea identit\u0103\u021bii. \u00cemi c\u0103utam lumea mea \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie.\u00a0 \u00cen ochii lumii, am fost o ciudat\u0103, o vis\u0103toare \u0219i o romantic\u0103. \u00cen fine, sunt un vl\u0103star din Arborele milenar al neamului geto-dac, o Dac\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een spa\u021biul istoric al Dacilor Liberi. Acesta ar fi\u00a0 blazonul meu heraldic, \u00a0de care sunt m\u00e2ndr\u0103 \u0219i de care am con\u0219tientizat prin ani, \u00een pofida restric\u021biilor \u0219i \u00eenstr\u0103in\u0103rilor la care au fost supu\u0219i basarabenii.<\/p>\n

Ioan POPOIU: Acum, s\u0103 ne \u00eentoarcem spre origini, s\u0103 ne spui despre locul natal, familia, p\u0103rin\u021bii ? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI: <\/strong>M-am n\u0103scut \u00een (fostul) jude\u021b Ia\u0219i, ast\u0103zi Ungheni, la 15 km de Prut.\u00a0 P\u0103rin\u021bii mei, simpli \u021b\u0103rani, au f\u0103cut \u0219coala primar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Tata, Vasile, de\u0219i nu a f\u0103cut studii mari, mi-a fost \u0219i primul profesor. Era \u00eendr\u0103gostit de istorie, geografie \u0219i cred c\u0103 mi-a transmis \u0219i mie. Adeseori venea la noi \u00een ospe\u021bie unchiul Gori\u021b\u0103, invalid de r\u0103zboi, osta\u015f al Armatei Rom\u00e2ne, luat prizonier de ru\u015fi. A ajuns p\u00e2n\u0103 la Don. \u00a0\u00a0Atunci \u00ee\u0219i permiteau s\u0103 vorbeasc\u0103 mai multe, desenau pe podea harta lumii, punctau \u021b\u0103rile. Tr\u0103geam cu urechea \u0219i era foarte interesant.<\/p>\n

P\u0103rin\u021bii mei, cu \u0219apte copii, munceau din zori \u0219i p\u00e2n\u0103-n noapte.\u00a0 \u00a0\u00a0Eu, ca mezina, \u00a0eram scutit\u0103 de munci, tata m\u0103 \u00eencuraja s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b, s\u0103 fac studii, s\u0103 reu\u0219esc ce nu a avut posibilitate s\u0103 fac\u0103 el. Maic\u0103-mea, Xenia, cu 3 clase f\u0103cute la rom\u00e2ni (a\u015fa cum se spunea) \u015fi tat\u0103l, Vasile cu tocmai 4 clase (dar care f\u0103ceau c\u00e2t dou\u0103 universit\u0103\u0163i sovietice), no\u0163iunile rom\u00e2n, limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, le \u015ftiam de mic\u0103. De\u015fi nu p\u0103trundeam \u00een sensul lor adev\u0103rat, \u00eemi pl\u0103cea c\u00e2nd la s\u0103rb\u0103tori, p\u0103rin\u0163ii \u015fi rudele c\u00e2ntau \u201cHai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103, cei cu inima rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0A fost\u00a0 poate cea mai impresionant\u0103 lec\u0163ie de istorie.\u00a0 Ascultam cu sufletul la gur\u0103 povestirile tat\u0103lui, care, pe timpul rom\u00e2nilor, mergea cu carul cu boi la Ia\u015fi dup\u0103 stof\u0103 \u015fi merinde, despre cum au venit ru\u015fii \u015fi au pr\u0103dat oamenii de gr\u00e2ne \u015fi animale, cum au venit nem\u0163ii \u015fi s-au purtat civilizat cu lumea.\u00a0 De\u015fi nu f\u0103cea politic\u0103, sim\u0163eam din vorbele tatei o durere \u015fi o mare p\u0103rere de r\u0103u c\u0103 \u201cne-au luat ru\u015fii\u201d, cum spunea el. Cu rom\u00e2nii \u015fi cartea era carte, \u015fi via\u0163a era alta. De la p\u0103rin\u0163i am aflat \u015fi despre alfabetul latin al limbii noastre. Tata, \u0219i a\u015fa nu a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 scrie cu buchii ruse\u015fti. \u2026\u00a0 Iar mama nu \u015ftia niciun cuv\u00e2nt \u00een limba rus\u0103, \u00een afar\u0103 de p\u00e2ine (hleb). Cea mai mare surpriz\u0103 mi-a f\u0103cut-o, c\u00e2nd, odat\u0103, \u00een timpul studen\u021biei,\u00a0 captivat\u0103 de via\u0163a studen\u0163easc\u0103, cei de acas\u0103 nu aveau nici o veste de la mine. M\u0103 pomenesc \u00eentr-o bun\u0103 zi cu o scrisoare de la tata, scris\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, cu alfabet latin. Cu acea scrisoare m-am l\u0103udat la jum\u0103tate de facultate, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi, c\u00e2nd \u00a0epistola a disp\u0103rut. Cine \u015ftie, poate \u00a0o mai recuperez din dosarul meu personal al fostului KGB.<\/p>\n

Copil fiind, nu con\u015ftientizam c\u0103 m-am\u00a0 n\u0103scut \u00een afara Patriei, \u00een\u00a0 \u00eenchisoarea cu nume Uniunea Sovietic\u0103, monstrul ce mi-a furat ce are un om mai scump pe lume \u2013 \u0162ara.\u00a0\u00a0 Nu\u00a0 aveam de unde s\u0103 \u015ftiu\u00a0 ce \u00eenseamn\u0103 Basarabia, Rom\u00e2nia,\u00a0 URSS.<\/p>\n

Drama neamului, a p\u0103rin\u021bilor, am sim\u021bit-o tot prin prisma istoriei nefaste. \u00cen sat nu era familie, om, care s\u0103 nu aib\u0103 drama sa, rude, p\u0103rin\u021bi deporta\u021bi \u00een Siberia sau refugia\u021bi peste Prut. Despre refugiul basarabenilor \u00a0a scris Paul Goma, \u00een romanul Arta Refugii sau \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Ro\u0219ie. \u00a0\u00cen timpul r\u0103zboiului, tata a fost recrutat \u00een armata de rezervi\u0219ti. Lucr\u0103tor la c\u0103ile ferate din Ungheni, centru raional. A sc\u0103pat de Siberia, pentru c\u0103 avea copii mici. \u00a0C\u00e2nd ne-au ocupat ru\u0219ii, \u00een 1940, sora tatei, Eugenia, cu familia \u0219i un prunc de un an \u00een bra\u021be, a \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 Prutul, \u00een Rom\u00e2nia. Ru\u0219ii au tras \u00een ei, omor\u00e2ndu-i copilul. Cumplita dram\u0103 \u00a0a marcat-o pentru \u00eentreaga via\u021b\u0103. \u0218i-a ie\u0219it din min\u021bi. \u0218i-a revenit par\u021bial \u0219i a amai avut un copil, Leontin.<\/p>\n

Ioan POPOIU: Fiecare loc are saga lui! Cum este acest sat, Unte\u0219ti?<\/strong><\/p>\n

\u00a0Tamara Tomiris GORINCIOI: <\/strong>Satul de ba\u0219tin\u0103, copil\u0103ria, a fost panteonul care mi-a dat acea energie divin\u0103 din care mi-au crescut r\u0103d\u0103cinile. Situat pe o colin\u0103, de acas\u0103, de pe prispa casei, vedeam \u00eemprejurimile, lumea, de sus. Vedeam p\u0103durea, cerul, vorbeam de una singur\u0103 cu copacii, florile. Tata avea un ritual al s\u0103u. \u00cen fiecare an, s\u0103dea c\u00e2te un pom pentru fiecare copil. Al meu, \u00eent\u00e2i a fost un cire\u0219, apoi, un cais, apoi, un nuc. \u00a0\u00cemi pl\u0103cea s\u0103 merg cu oile la p\u0103scut cu al\u021bi copii de v\u00e2rsta mea. P\u0103durea m\u0103 fascina \u0219i, de pe atunci, \u00eencercam s\u0103 compun pove\u0219ti, poezioare. \u00a0\u00cemi amintesc \u0219i acum o strof\u0103 din prima poezie scris\u0103, fiind prin clasa a 7-a: \/P\u0103durea e vioar\u0103, Din taine \u0219i din dor,\/Trezit\u0103 prim\u0103vara, \u00een murmur de izvor\/. Am publicat-o \u00eentr-o revist\u0103 cu nume comsomolist, \u201cSc\u00e2nteia leninist\u0103\u201d, \u0219i am primit 300 de scrisori. Pe atunci nu exista netul.<\/p>\n

Despre istoria \u0219i vechimea satului Unte\u0219ti, al Unghenilor, situate pe maul estic al Prutului, \u00a0am aflat mai t\u00e2rziu, din arhive \u0219i c\u0103r\u021bi ale renumi\u021bilor cercet\u0103tori basarabeni Gheorghe Bezviconi, Ioan Pelivan, Paul Mihail, refugia\u021bi \u00een timpul r\u0103zboiului la Bucure\u0219ti. O legend\u0103 popular\u0103, culeas\u0103 de folclori\u015fti prin p\u0103r\u0163ile locului, cu ceva timp \u00een urm\u0103, spune despre \u00eenceputul localit\u0103\u0163ii c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul pe care este situat ast\u0103zi ora\u015ful Ungheni apar\u0163inea c\u00e2ndva unui oarecare boier Vasile Lupu, din satul Unte\u015fti. Acesta ar fi avut o fiic\u0103 \u00a0frumoas\u0103, care \u00eentr-o zi a fost furat\u0103 de turci. \u00cendat\u0103 a fost organizat\u0103 o goan\u0103 \u015fi, pe locul unde a fost eliberat\u0103, boierul a dispus s\u0103 fie construit un han. \u00cen timpul s\u0103p\u0103rii funda\u0163iei, s-au descoperit copite de oaie, numite unghii, de unde \u015fi denumirea \u2013 \u201eHanul Unghiilor\u201d. Cu timpul, locul din jurul c\u00e2rciumii a devenit sat, iar numele s\u0103u s-a transformat \u00een Ungheni.<\/p>\n

Alte date fac trimiteri la boierul Dumitrache Carastate din Ia\u0219i, care avea \u00een proprietate mo\u0219ii la Un\u021be\u0219ti, P\u00e2rli\u021ba \u0219i Todire\u0219ti. La Un\u021be\u0219ti a construit un conac, o moar\u0103 \u0219i o biseric\u0103.\u00a0 Dup\u0103 reforma agrar\u0103 din secolul 19, conacul s-a ruinat, iar noua propriet\u0103reas\u0103, sora lui Anghelichia, a construit la 1875, pe o colin\u0103 din preajma satului, un turn medieval, ca un castel gotic, deasupra cu o arip\u0103 a lui Eol, care r\u0103suna p\u00e2n\u0103 la Ie\u0219i, la adierea v\u00e2ntului. Aici veneau \u00een vizit\u0103 prin\u021bul Cantacuzino, nobilii basarabeni Catargi, Stuart, Gafencu, Moruzi. \u00a0\u00cen copil\u0103rie, mergeam adeseori la Turn, pe dealul Redi, cum i se spunea, aproape devastat \u0219i ascultam c\u00e2ntecul tainic \u2026 de eol.<\/p>\n

Este pomenit Un\u021be\u0219tii \u0219i \u00eentr-o cronic\u0103 veche privind Unghenii, una dintre cele mai vechi localit\u0103\u0163i din Basarabia. Potrivit cercet\u0103torilor, \u00eenc\u0103 \u00een secolul I \u2013 III d. Hr., pe aici \u00ee\u015fi aveau drumul lor de nego\u0163 grecii Pontului Euxin. Apoi, \u00een evul mediu, vedem trec\u00eend prin apropiere Drumul S\u0103rii, Drumul Pescarilor \u015fi Marele Drum Comercial T\u0103t\u0103resc.<\/p>\n

Un hrisov de la \u015etefan cel Mare, din 14 octombrie 1490, consemneaz\u0103 pentru teritoriul ora\u015fului actual un grup de \u015fapte sate, cu hotare vechi \u201epe unde au folosit de veac\u201d, indiciu clar asupra originii lor str\u0103vechi. Printre ele \u0219i Un\u021be\u0219tii. Cel dint\u00e2i document care atest\u0103 existen\u0163a propriu-zis\u0103 a Ungheniului dateaz\u0103 din 20 august 1462, fiind emis de cancelaria lui \u015etefan cel Mare (DRH,A ,1976, 149).<\/p>\n

Unghenii a fost vizitat \u00een anul 1877 de vestitul arhitect francez Alexandre Gustave Eiffel, autorul proiectului podului feroviar peste Prut, construit \u00een anul 1877, zis \u0219i Podul Effel. Pe la Ungheni, \u00een august 1885, trece cu trenul spre Odesa (Ucraina) poetul Mihai Eminescu (1850- 1889). La Ungheni, \u00een 1871, vine s\u0103 se inspire \u015fi s\u0103 scrie prietenul lui Mihai Eminescu, scriitorul\u00a0 Ion Creang\u0103 (1839 \u2013 1889), care a locuit \u015fi a activat la Ia\u015fi \u00een calitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, inspector \u015fcolar \u015fi unde public\u0103 o parte din scrierile sale.<\/p>\n

La Ungheni \u015fi-a g\u0103sit refugiu prin\u0163ul Constantin Moruzi, unul dintre apropia\u0163ii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, intrat ulterior \u00een dizgra\u0163ia acestuia. D\u00e2nsul a ctitorit biserica \u201eSf. Nicolae\u201d, \u00een anul 1882, unde \u015fi-a g\u0103sit mai apoi locul de veci. Aici \u015fi-a petrecut copil\u0103ria fiul s\u0103u, Dumitru Moruzi, analist politic \u015fi scriitor. Prin Ungheni a trecut de nenum\u0103rate ori scriitorul Mihail Sadoveanu, care venea la v\u00e2n\u0103toare \u00een codrii de la R\u0103denii Vechi, localitate vecin\u0103 cu Un\u021be\u0219tii mei.<\/p>\n

Despre vechimea acestor locuri vorbesc \u0219i descoperirile arheologice geto-dacice din \u00a0secolul I-II d.Hr. Printre obiectele extrase se num\u0103r\u0103 o podoab\u0103, unic\u0103 prin tehnica de executare \u0219i metal. Este vorba de un cercel din aur, care are un element \u00een form\u0103 de amfor\u0103, decorat cu m\u0103rgele. La fel au fost descoperite urme ale culturii Cucuteni. Fapt ce denot\u0103 c\u0103 suntem partea a Daciei de Jos.<\/p>\n

Ioan POPOIU: Vorbe\u0219ti \u00eentr-un poem despre mama ta, despre prispa p\u0103rinteasc\u0103, exist\u0103 o magie aici<\/strong>?<\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> La noi, ca la tot rom\u00e2nul,\u00a0 prispa este o fascina\u021bie a contempl\u0103rii,\u00a0 un loc al luminii. Dac\u0103 \u00een cas\u0103 oaspe\u021bii intrau la masa de s\u0103rb\u0103toare, \u00een zilele obi\u0219nuite aici era loc de taifas, de cin\u0103 l\u00e2ng\u0103 cuptora\u0219, la o m\u0103m\u0103lig\u0103 cu lapte, br\u00e2nz\u0103 de oi \u0219i jumere. Era locul unde mama \u00ee\u0219i expunea florile, zestrea pentru fete sau torcea l\u00e2na. \u00a0Casa p\u0103rinteasc\u0103 era \u00eenconjurat\u0103 de prisp\u0103 de jur \u00eemprejur.\u00a0 Cred c\u0103 aici, pe prispa rotund\u0103, am f\u0103cut \u00eenconjurul lumii\u2026 \u00een toate punctele cardinale. \u00cen partea din fa\u021b\u0103, avea un mic cerdac, cu trepte. Aici era locul meu t\u0103inuit. Un fel de amfiteatru al lumii.<\/p>\n

Dac\u0103 tata era mereu dus pe c\u00e2mp la munc\u0103, mama era st\u0103p\u00e2na casei, a prispei \u0219i a cuptorului. L\u00e2ng\u0103 prisp\u0103 era \u0219i m\u0103su\u021ba rotund\u0103 unde mama r\u0103sturna m\u0103m\u0103liga, unde venea cu bun\u0103t\u0103\u021bile de pe lume \u2013 pl\u0103cinte, sarmale, alivenci. C\u00e2nd eram mici, ne punea \u00eentr-un leag\u0103n-covat\u0103 \u00a0de lemn tot pe prisp\u0103. Aceasta cred c\u0103 este magia prispei, \u00a0punctul de leg\u0103tur\u0103 cu lumea. O \u00eent\u00e2mplare din copil\u0103rie, pe care mi-a povestit-o mama, cred c\u0103 a fost ca\u00a0 o predestina\u021bie. Luat\u0103 de grijile casei, eu av\u00e2nd poate vreun an, m-a l\u0103sat \u00een leag\u0103nul-covat\u0103 de pe prisp\u0103 \u00een care adormisem, cu sticlu\u021ba de lapte l\u00e2ng\u0103 mine.\u00a0 La un moment dat, a descoperit \u0219ocat\u0103 c\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine, \u00een covat\u0103, dormea \u00eencol\u0103cit un \u0219arpe de cas\u0103, iar laptele era b\u0103ut. A \u021bipat de fric\u0103, credea c\u0103 sunt moart\u0103. Sarpele\u00a0 \u00eenceti\u0219or a plecat \u2026 \u00a0Legenda spune c\u0103 fiecare cas\u0103 \u00ee\u0219i are \u0219arpele lui. Cred c\u0103 era \u0219arpele protector ce m-a ini\u021biat mai t\u00e2rziu \u00een simbolistica dacilor, unde \u0218arpele, Dragonul, au un rol primordial.<\/p>\n

Mama era blond\u0103, cu ochi alba\u0219tri, cu p\u0103rul \u00eempletit \u00een g\u00e2\u021be pe care le f\u0103cea coc deasupra capului. Fiind cea mai mare dintre fra\u021bi \u0219i surori, cu bunicul Alexandru,\u00a0 mort \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, a fost s\u0103 fie mireas\u0103 la 15 ani. Era \u00eenc\u0103 copil\u0103, c\u00e2nd tata a adus-o acas\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd, cu zestrea modest\u0103 \u00een carul cu boi. Dar a trecut \u0219i acest test. Era o fire optimist\u0103, vesel\u0103 \u0219i muncitoare ca o albinu\u021b\u0103. Se trezea odat\u0103 cu soarele \u0219i reu\u0219ea s\u0103 \u021bin\u0103 sub control gospod\u0103ria mare,\u00a0 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 dejunul, s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 p\u0103s\u0103rile, animalele, s\u0103 ne dea instruc\u021biuni\u00a0 \u0219i s\u0103 mearg\u0103 \u0219i la deal.<\/p>\n

Am avut o copil\u0103rie pitoreasc\u0103, f\u0103r\u0103 griji. Chiar dac\u0103 nu aveam rochii scumpe, juc\u0103rii, aveam locuri dragi \u0219i bucurii imense. \u00a0Amintiri de aur la p\u0103scut de\u00a0 \u00a0boboci,\u00a0 jocul de v-a\u021bi ascunselea la c\u0103pi\u021bele de f\u00e2n, la cules porumbele \u00een p\u0103dure, fuga dup\u0103 c\u0103r\u0103bu\u0219i sau la furat de cire\u0219e, \u00a0la s\u0103niu\u0219, la colindat de Cr\u0103ciun \u2026.<\/p>\n

Ioan POPOIU: Cum a fost \u0219coala primar\u0103, \u00een condi\u021biile din Basarabia ? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong>Cred c\u0103 a fost un noroc c\u0103\u00a0 la \u0219coal\u0103 obiectele ne-au fost predate \u00een rom\u00e2n\u0103 (limba moldoveneasc\u0103). De\u0219i manualele de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 moldoveneasc\u0103, cum i se spunea pe atunci, erau acela\u0219i manuale de Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103, dar cu materie trunchiat\u0103. Din Eminescu \u00eenv\u0103\u021bam doar Luceaf\u0103rul \u0219i \u00cemp\u0103rat \u0219i Proletar, din Alecsandri \u2013 Pastelurile, din Creang\u0103 \u2013 Amintiri din copil\u0103rie. Erau inclu\u0219i doar clasicii din Moldova istoric\u0103 \u0219i scriitorii cu origine basarabean\u0103 precum Kog\u0103lniceanu, B.P. Hasdeu, Alecu Russo, Alecu Donici. Scriitori clasici rom\u00e2ni precum Caragiale, Blaga, Arghezi, Co\u0219buc nu figurau \u00een program. \u00a0Fiind aproape de Prut, prindeam posturile TV \u0219i Radio Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. Mie, nu mi-a fost greu s\u0103 citesc \u00een grafie latin\u0103. Dimpotriv\u0103, \u00eemi era drag, \u0219tiind c\u0103 s-a f\u0103cut o dreptate. Profesoara de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 (moldoveneasc\u0103) m-a descoperit \u00eentr-un fel, m-a \u00eencurajat s\u0103 scriu, s\u0103 particip la olimpiade. Scriam cel mai bine compuneri pe teme libere. Cele tematice erau politizate.<\/p>\n

De\u0219i \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 citesc, cred c\u0103 noi, basarabenii, am fost nedrept\u0103\u021bi\u021bi \u0219i la acest capitol. Biblioteca din sat era s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, \u00een mare cu c\u0103r\u021bi ruse\u0219ti \u0219i doar o mica parte, \u00een a\u0219a zisa limb\u0103 moldoveneasc\u0103, sintagm\u0103 artificial\u0103, \u00een alfabet chirilic.\u00a0 Noroc c\u0103 puteam citi\u00a0 Eminescu,\u00a0 Creang\u0103, \u00a0Alecsandri, Sadoveanu, edita\u021bi\u00a0 la Chi\u0219in\u0103u.\u00a0 \u0218i mai erau romanele unor scriitori din literatura universal\u0103: Jules Verne, \u00a0Mark Twain, Daniel Defoe, Tolstoi, Esenin, Pu\u0219kin. Acas\u0103 aveam pe Co\u0219buc \u0219i Goga. \u00cen rest, doar c\u0103r\u021bi despre revolu\u021bionari, comsomoli\u0219ti\u2026 opere alese de Lenin, Marx \u0219i Engels. \u00a0\u00a0Rusa nu o \u0219tiam \u0219i nici nu m\u0103 tenta s\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b. \u00cemi era parc\u0103 str\u0103in\u0103.\u00a0\u00a0 \u00cen sat, nimeni nu vorbea rusa. Era o comun\u0103 compact\u0103, format\u0103 din moldoveni (rom\u00e2ni) autohtoni. Mai t\u00e2rziu, student\u0103 la universitate, am \u00eensu\u0219it-o involuntar, pentru c\u0103 limba rus\u0103 era limb\u0103 de stat.<\/p>\n

Ioan POPOIU: <\/strong>Dup\u0103 liceu, ai urmat Facultatea de Jurnalism! De ce? Cum au fost anii studen\u021biei? Cum era Chi\u0219in\u0103ul pe atunci? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong>\u00a0Am vrut s\u0103 fac facultatea de Istorie, dar \u0219tiind c\u0103 manualele de istorie sunt politizate, am ales Jurnalismul. \u00centotdeauna am crezut c\u0103 prin Cuv\u00e2nt po\u021bi spune \u0219i reabilita un adev\u0103r istoric. \u00cendr\u0103gostit\u0103 de literature rom\u00e2n\u0103, eram con\u0219tient\u0103 c\u0103 Eminescu nu poate fi \u00een\u00a0 acela\u0219i timp poet al dou\u0103 popoare, am pledat pentru filologie. Am sus\u021binut examenele de admitere la Filologie, sec\u021biunea Jurnalistic\u0103. M-au \u00eencurajat profesorii, tata, fra\u021bii. Aveam acas\u0103 Dic\u021bionarul Limbii Moldovene\u0219ti, tip\u0103rit dup\u0103 DEX-ul rom\u00e2nesc. Academicienii de la noi, lingvi\u0219tii, cu studii la Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti, nu puteau s\u0103 inventeze o limb\u0103 artificial\u0103. Doar c\u0103 dic\u021bionarul era \u00een chirilic\u0103.\u00a0 \u00cemi pl\u0103cea frumuse\u021bea limbii \u0219i visam s\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b \u00een toat\u0103 frumse\u021bea \u0219i complexitatea ei, s\u0103 pot vorbi frumos \u0219i fluent ca peste Prut.<\/p>\n

La facultate, unica cu obiecte ce se predau \u00een limba rom\u00e2n\u0103, am avut marele noroc s\u0103 am parte de profesori dota\u021bi, ce cuno\u0219teau istoria, literatura rom\u00e2n\u0103, care ne-au transmis, uneori codificat (era interzis s\u0103 vorbe\u0219ti deschis despre istoria noastr\u0103 comun\u0103, despre r\u0103pirea Basarabiei etc.)\u00a0 despre unitatea limbii rom\u00e2ne\u0219ti, despre clasicii literaturii rom\u00e2ne.\u00a0 Venind la Chi\u0219in\u0103u, mi s-a deschis o alt\u0103 lume.<\/p>\n

Chi\u0219in\u0103ul era un ora\u0219 al contrastelor. Pe de o parte, un ora\u0219 rusificat, ostil, \u00een locurile publice \u021bi se cerea r\u0103spicat s\u0103 vorbe\u0219ti \u00een rus\u0103. Pe de alt\u0103 parte, exista o oaz\u0103 de rom\u00e2nism, cenaclul de la Uniunea Scriitorilor unde se vorbea deschis despre valorile literature rom\u00e2ne, serate literare unde \u00eei aveam ca oaspe\u021bi pe Nichita St\u0103nescu, Adrian P\u0103unescu, Ana Blandiana, Gheorghe Zamfir, Tudor Gheorghe, Vasile \u0218eicaru \u0219i Stefan Hru\u0219c\u0103. Tr\u0103iam \u00een lumi paralele. Luase av\u00e2nt \u00a0Mi\u0219carea de Eliberare Na\u021bional\u0103, care a culminat cu 31 august 1989. Ne salvau c\u0103r\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti procurate de la Moscova, Cern\u0103u\u021bi, Odesa, unde existau libr\u0103rii de literatur\u0103 str\u0103in\u0103. Literatura rom\u00e2n\u0103, ca s\u0103 vezi, era catagolat\u0103 ca str\u0103in\u0103. \u00cen acerbul proces de rusificare ni s-a impus nu numai limba rus\u0103, dar \u015fi \u00eenlocuirea tradi\u0163iilor populare, a instrumentelor tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti cu cele ruse\u015fti. Nu putea fi rusificat doar Tat\u0103l nostru, \u00een rug\u0103ciunile p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, ale \u0163\u0103ranilor, care, tacit, dar ne\u00eenfr\u00e2n\u0163i, \u015fi-au ap\u0103rat cu d\u00e2rzenie credin\u021ba, doinele \u015fi baladele, s\u00e2rbele \u015fi horele.<\/p>\n

\u00cen Basarabia anilor 70-80, c\u00e2nd la Chi\u015fin\u0103u, se na\u015fte o literatur\u0103 na\u0163ional\u0103 de rezisten\u0163\u0103, reprezentat\u0103 de Ion Dru\u021b\u0103, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Nicolae Dabija etc, apare muzica lui Eugen Doga \u015fi filmele lui Emil Loteanu, similar, o lupt\u0103 de rezisten\u0163\u0103 are loc \u015fi \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. Un aspect mai pu\u0163in cunoscut \u015fi elucidat \u00een mass-media de la noi.<\/p>\n

\u00a0F\u0103c\u00e2nd parte dintr-o genera\u0163ie a sacrific\u0103rii \u2013 absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de jurnalistic\u0103, promo\u0163ia\u00a0\u00a0 anilor 70-80, c\u00e2nd ni se preda obligatoriu Istoria presei de partid, iar noi cutezam s\u0103 luam lec\u0163ii alternative\u00a0 la Biblioteca Na\u0163ional\u0103 (fosta Krupskaia) de Istoria rom\u00e2nilor sau din Publicistica lui Mihai Eminescu, Cioran, Eliade, Rebreanu, Arghezi, Blaga, St\u0103nescu etc., citeam, \u00eenseta\u021bi de frumuse\u021bea limbiii rom\u00e2ne, despre adev\u0103rul istoric. Aici g\u0103seam \u0219i reviste rom\u00e2ne\u0219ti. Am fost \u00eentr-un fel eroii anonimi ai unei mi\u015fc\u0103ri de rezisten\u0163\u0103\u00a0 fa\u0163\u0103 de un regim\u00a0 odios.\u00a0 Fiind \u00een era de \u00eenflorire a turn\u0103torilor, \u015ftiam c\u0103 fiecare student na\u0163ionalist avea dosarul nr. 1\u00a0 (acesta era echivalentul pentru cei ce frecventau Sec\u0163ia de literatur\u0103 str\u0103in\u0103\u00a0 de la\u00a0 aceast\u0103 bibliotec\u0103) la KGB. Ini\u0163ial, listele erau\u00a0 \u00eentocmite la decanat.\u00a0 Ne-o spuneau tot ei, colegii no\u015ftri turn\u0103tori, de voie sau nevoie. Cei care nu s-au conformat\u00a0 cerin\u0163elor presei de partid, dup\u0103 absolvire au fost repartiza\u0163i \u00een provincie, iar \u00een diplome, de\u015fi am sus\u0163inut examene de intrare la Facultatea\u00a0 de Jurnalism, \u00een diplom\u0103 ni s-a dat calificarea de\u00a0 filolog, profesor de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 moldoveneasc\u0103. Pentru c\u0103 am fost o grup\u0103 rebel\u0103, cu cele mai multe dosare personale la securitate. Acestea aveam s\u0103 le afl\u0103m mult\u00a0 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Noi, cei lua\u0163i la index, mul\u0163i ani nu am fost angaja\u0163i \u00een presa comunist\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u. Pe atunci, toate edi\u0163iile periodice mai treceau cenzura, \u00eenainte de a vedea lumina tiparului, chiar \u00een Casa Presei, la intrarea \u00een tipografie. Oficial, func\u0163ionarul nu se numea cenzor, ci redactor de serviciu. Privilegia\u0163ii aveau func\u0163ii bune, imediat dup\u0103 absolvire: secretari de redac\u0163ie sau redactori la sec\u0163ia de partid a unui ziar sau emisiuni Radio \u2013 TV.\u00a0 Salvarea celor rebeli de\u00a0 a se \u00eentoarce la\u00a0 Chi\u015fin\u0103u era actuala Bibliotec\u0103 Na\u0163ional\u0103 (pe atunci director ,)\u00a0 unde eram angaja\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 obligatoria pe atunci viz\u0103 de re\u015fedin\u0163\u0103 \u00een capital\u0103. De acolo, cine \u015fi cum. Cea mai apropiat\u0103 de ziaristic\u0103\u00a0 era corectura, unde nu prezentai un pericol mare Disiden\u0163a noastr\u0103 sau respingerea de c\u0103tre societate a durat p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 90, c\u00e2nd s-a declan\u015fat Mi\u015fcarea de Eliberare Na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

A ap\u0103rut primul ziare democratice \u201eSfatul \u0162\u0103rii\u201d \u015fi \u201eMoldova Suveran\u0103\u201d (pe atunci cu statut na\u0163ional), unde am avut onoarea s\u0103 activez.<\/p>\n

Ioan POPOIU: <\/strong>Cum era profesia de ziarist \u00een Basarabia sovietic\u0103?\u00a0 Concret, ce f\u0103ceai ca ziarist\u0103?<\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> \u00cei mul\u0163umesc Domnului c\u0103 nu\u00a0 am alunecat \u015fi nu am c\u00e2ntat osanele puterii,\u00a0 p\u0103str\u00e2ndu-mi verticalitatea, demnitatea de jurnalist, de cre\u0219tin. De\u015fi, sincer vorbind, pentru \u201es\u00e2ngele meu de pur ziarist\u201d sau altfel spus, de \u201ejurnalist r\u0103zvr\u0103tit\u201d,\u00a0 am avut de suferit. \u00a0\u00cen lipsa eficien\u0163ei organelor de drept, popula\u0163ia, ajuns\u0103 la limita disper\u0103rii, ni se adresa disperat\u0103, invoc\u00e2ndu-ne uneori \u015fi rolul de avocat, judec\u0103tor. Continu\u00e2nd rubrica mea \u201eCu ochii pe voi\u201d , cu alte investiga\u0163ii \u015fi articole \u00een \u201cMesagerul\u201d, la un moment dat atinsesem interesele cuiva din culisele patronilor. Gra\u0163iei redactorului-\u015fef, Vlad Pohil\u0103, un jurnalist de mare verticalitate, nu am fost concediat\u0103. Peste c\u00e2\u0163iva ani, \u00een 2000, publica\u0163ia \u015fi-a sistat activitatea. Acela\u015fi lucru mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi la\u00a0 prima publica\u0163ie din R.Moldova, de dup\u0103 proclamarea independen\u0163ei \u2013 \u201cSfatul \u0162\u0103rii\u201d, organ al Parlamentului, care a activat doar doi ani.\u00a0 Dup\u0103 un\u00a0 \u015fir de\u00a0 reportaje \u015fi comentarii incomode despre r\u0103zboiul din Transnistria, unde era vizat\u0103 conducerea de v\u00e2rf, Sfatul \u0162\u0103rii a fost \u00eenchis pe motiv c\u0103 diminu\u0103m imaginea Parlamentului.\u00a0 Acesta a fost, \u00eentr-un fel, drumul sau b\u0103t\u0103lia pentru o pres\u0103 liber\u0103. Am sim\u0163it influen\u0163a din umbr\u0103 a unor subiecte partizane chiar \u015fi la ziarul municipal \u201cCapitala\u201d, unde nu se publicau materiale ce vizau o anumit\u0103 forma\u0163iune politic\u0103 sau o personalitate neafiliat\u0103 unui grup de interese. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, noi, echipa de ziari\u015fti, \u00een frunte cu redactorul-\u015fef Antonina S\u00e2rbu, am refuzat s\u0103 facem partizanat politic \u015fi am plecat. Cu p\u0103rere de r\u0103u, modelul de jurnalism sovietic ne mai joac\u0103 feste!<\/p>\n

Sincer, c\u00e2nd am decis s\u0103 m\u0103 fac ziarist\u0103, am v\u0103zut \u00een ea doar romanticul. Pe parcurs, am con\u015ftientizat c\u0103 este una dintre cele mai grele \u015fi periculoase profesii din lume. Statisticile arat\u0103 c\u0103 zeci de jurnali\u015fti \u00ee\u015fi pierd via\u0163a, devenind victimele terorismului, ale corup\u0163iei \u015fi clanurilor mafiote de la putere \u015ei totu\u015fi, dac\u0103 a\u015f parafraza spusele unui coleg de breasl\u0103, a\u0219 \u00a0spune c\u0103 profesia de ziarist e o chestie de destin. Te transform\u0103 definitiv. Iube\u015fti meseria asta necondi\u0163ionat. Dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, cuv\u00e2ntul t\u0103u are un impact justi\u0163iar, schimb\u0103 societatea \u00een bine, demasc\u0103 r\u0103ul, spune adev\u0103rul. Ast\u0103zi, cititorul este altul, dac\u0103 nu-l convingi, nu e\u015fti sincer, tri\u015fezi, arunc\u0103 ziarul la co\u015ful de gunoi. Soarta a fost ca so\u021bul meu, Dumitru Ciobanu, scriitor \u0219i ziarist, av\u00e2nd aceea\u0219i profesie, m-a sprijinit mereu, mi-a dat libertate, s\u0103 stau nop\u021bile pentru a-mi scrie editorialul, f\u0103r\u0103 preten\u021bii c\u0103 uneori l\u0103sam buc\u0103t\u0103ria pe seama lui.<\/p>\n

Consider c\u0103 sunt un om fericit, pentru c\u0103 meseria de jurnalist mi-a adus multe clipe de bucurie, \u00eempliniri, atunci c\u00e2nd am fost apreciat\u0103 de cititori, am figurat \u00een topuri, am reu\u015fit s\u0103 fac investiga\u0163ii riscante, care au demitizat un clan politic sau economic etc. Dar am avut \u0219i clipe grele, atunci c\u00e2nd m-am lovit, ca \u015fi al\u0163i colegi ai mei,\u00a0 de peretele cenzurii sau al intereselor de ga\u015fc\u0103.\u00a0 Atunci c\u00e2nd am a\u015fteptat luni la r\u00e2nd un salariu derizoriu sau am \u015fomat, pentru c\u0103 nu mi-am permis sa fiu un ziarist de curte. Oricum, este o profesie palpitant\u0103 \u015fi dur\u0103. Este o parte din destinul meu.<\/p>\n

Ioan POPOIU: \u0218i a venit ziua de 31 august 1989! Ce-\u021bi aminte\u0219ti ? Ai fost la acea Mare Adunare? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> Pe 31 august 1989 a fost ora astral\u0103 a basarabenilor, fiind toate premisele benefice Unirii. \u00a0S-a revenit la Alfabetul Latin \u0219i Limba Rom\u00e2n\u0103 a fost decretat\u0103 limb\u0103 oficial\u0103 de stat. \u00cemi amintesc \u0219i acum, cu palpita\u021bii, acea zi, c\u00e2nd, practic, Basarabia ie\u0219ise \u00een strad\u0103, \u00een Pia\u021ba Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale. Circa un milion de oamneni, cu tricoloare, icoane, flori. Atunci s-a cerut \u0219i Unirea cu \u021aara. Dar nu a fost s\u0103 fie. Moscova, prin intermediul Bucure\u0219tilor, cu pre\u0219edintele de atunci Ion Iliescu, au pus tabu pe ideea de Reunire.<\/p>\n

Ulterior, pe 27 august 1991, s-a declarat Independen\u021ba! S-au deschis grani\u021bele \u0219i noi, basarabenii, am venit la \u00a0Mecca noastr\u0103, la morm\u00e2ntul lui \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, la Eminescu, la cet\u0103\u021bi \u0219i m\u0103n\u0103stiri. Personal, ca \u015fi mul\u0163i al\u0163i cona\u0163ionali, a\u015f eviden\u0163ia miracolul apari\u0163iei filialelor de carte rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ora\u015ful nostru profund rusificat, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00eend situa\u0163ia la acest capitol era de-a dreptul dezastruoas\u0103, procentul de carte \u00een limba noastr\u0103 fiind unul nepermis de mic. De peste Prut a venit Cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i la Chi\u0219in\u0103u se inaugureaz\u0103 11 biblioteci de carte rom\u00e2neasc\u0103. Via\u021ba pornise pe un f\u0103ga\u0219 nou, \u00eemprosp\u0103tat de gustul libert\u0103\u021bii.<\/p>\n

Dar gustul libert\u0103\u021bii ne-a costat mult. Pe 2 martie 1992, Federa\u0163ia Rus\u0103 a \u00eenceput un r\u0103zboi nedeclarat \u00eempotriva Republicii Moldova, opera\u0163iile militare desf\u0103\u015furundu-se \u00een Estul statului, \u00een Transnistria. \u00a0Unit\u0103\u0163ile armatei a 14-a s-au angajat activ \u00een lupt\u0103, utiliz\u00e2nd tancuri, ma\u015fini blindate, arunc\u0103toare de mine, tunuri antitanc \u00eempotriva osta\u015filor moldoveni. Din zona transnistrean\u0103 s-au refugiat \u00een zona basarabean\u0103 peste 100\u00a0000 de persoane. Distrugerile economice (poduri, c\u0103i de comunica\u0163ie etc.) dep\u0103\u015feau de dou\u0103 ori bugetul anual al \u0163\u0103rii.<\/p>\n

R\u0103zboiul a avut importante consecin\u0163e politice: a acreditat ideea c\u0103 t\u00e2n\u0103rul stat nu poate func\u0163iona \u00een afara sferei de influen\u0163\u0103 moscovit\u0103; a consolidat pozi\u0163ia politic\u0103 a for\u0163elor neocomuniste antina\u0163ionale. R\u0103zboiul a f\u0103cut s\u0103 cad\u0103 masca democra\u0163iei de pe fa\u0163a conduc\u0103torilor de la Kremlin, demonstr\u00e2nd c\u0103 men\u0163inerea imperiului este o prioritate a Moscovei \u015fi pentru realuarea ei nu exist\u0103 nicio regul\u0103 de joc. A fost consolidat\u0103 forma\u0163iunea pseudo statal\u0103 \u201ermn\u201d-un succes al politicii Moscovei.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anii 1988-1990, \u00een fosta Republic\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 se constituie\u00a0Mi\u015fcarea de Eliberare Na\u0163ional\u0103, care lupt\u0103 pentru libertate, dezrobire \u015fi Unire cu \u0162ara mam\u0103, Rom\u00e2nia. \u00cen scopul p\u0103str\u0103rii sistemului sovietic, rusesc, \u00een R. Moldova \u015fi alte regiuni ale URSS, ru\u015fii au organizat confrunt\u0103ri politice \u015fi conflicte militare. \u00cen acea perioad\u0103 serviciile de securitate ruse, K.G.B.-ul, au organizat un \u015fir de evenimente destabilizatoare, au schi\u0163at un program de lupt\u0103 contra R. Moldova. Moscova folosea for\u0163ele sale: nomenclatura de partid, K.G.B.-ul, armata din districtul militar Odesa, subunit\u0103\u0163ile de spionaj \u015fi contraspionaj ale Armatei a 14-a, ac\u0163ionau clandestin, preg\u0103teau cadre, executan\u0163i. Rusia a \u00eenceput s\u0103 creeze acele structuri ilegale, care, \u00een 1991, au declan\u015fat conflicte militate \u015fi r\u0103zboiul. Bastionul de lupt\u0103 al rom\u00e2nofobiei din R. Moldova era declarat la Tiraspol. Activitatea distructiv\u0103, de formare a republicilor separatiste \u00een Transnistria \u015fi G\u0103g\u0103uzia au fost realizate de Igor Smirnov \u015fi adep\u0163ii ru\u015fi de la Moscova, deputa\u0163ii: Travkin, Jirinovski, Ru\u0163koi, Morozov, Graciov \u015fi,\u00a0personal,\u00a0de ex. Pre\u015fedintele URSS Gorbaciov\u00a0\u015fi mai\u00a0t\u00e2rziu de El\u0163in.<\/p>\n

Fostul Pre\u015fedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, legat ombilical de Moscova, ca fost\u00a0lucr\u0103tor al \u201dpartidului comunist\u201d,\u00a0a cedat, pas cu pas, idealurile unioniste \u015fi euroatlantice, semn\u00e2nd zeci de documente economice \u015fi militare (secrete) cu Federa\u0163ia Rus\u0103, inclusiv, controversatul Protocol de constituire a C.S.I., 21 decembrie 1991, limit\u00e2nd, sub presiunea Rusiei, colaborarea cu Rom\u00e2nia, \u0163\u0103rile europene \u015fi SUA.<\/p>\n

Mai mult, acestui flagel atribuindu-se un colorit interetnic, for\u021bele oculte au dat vina pentru instabilitate pe unioni\u0219ti, astfel revenindu-se la nostalgii comuniste. \u00cen lipsa unei Armate Na\u021bionale, au ap\u0103rat integritatea for\u021bele de combatan\u021bi, voluntarii, care au ap\u0103rat eroic fiece sat \u0219i buc\u0103\u021bic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. \u00cen pofida faptului c\u0103 aveau de \u00eenfruntat Armata 14-a. Tiraspolul practice a fost luat cu asalt, c\u00e2nd un ordin de la Chi\u0219in\u0103u a cerut retragerea. S-au \u00eent\u00e2mplat lucruri stranii, tr\u0103d\u0103ri, capitulare, devenind ostaticii unui regim post-totalitar.<\/p>\n

Ioan POPOIU: <\/strong>E\u0219ti foarte pasionat\u0103 de istoria noastr\u0103 milenar\u0103! De ce ISTORIA? 27. De unde pasiunea pentru istoria noastr\u0103 str\u0103veche? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong>Am avut dintotdeauna o pasiune mare pentru istorie, pentru c\u0103 ne-a fost interzis\u0103,\u00a0 a fost falsificat\u0103, am fost mereu umili\u021bi \u0219i am suferit pentru faptul c\u0103 ne-am n\u0103scut rom\u00e2ni. Un milion de basarabeni au murit \u00een gulagul sovietic,\u00a0 pentu vina c\u0103 erau rom\u00e2ni, au fost deporta\u021bi \u00een Siberia, \u00eempu\u0219ca\u021bi, murind de foame \u0219i de frig. Un genocid ro\u0219u despre care nu se vorbe\u0219te pe plan interna\u021bional.\u00a0 O tragedie, un flagel care a marcat destinul basarabeanului.<\/p>\n

Dar dragostea mea cea mare este istoria veche, care mi-a deschis noi orizonturi, m-a teleportat \u00eentr-o lume miraculoas\u0103. \u00cen ultimii ani, pasionat\u0103 de istoria veche, a geto-dacilor \u2013 care ar trebui s\u0103 fie Biblia spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor, \u00a0sunt fascinat\u0103 de trecutul nostru milenar, de unde au luat na\u0219tere toate culturile \u0219i limbile \u00a0lumii. Nu o spun eu, o spun savan\u021bi \u0219i cercet\u0103tori str\u0103ini.\u00a0 \u00a0Tot mai mul\u021bi cercet\u0103tori, arheologi, cu renume mondial, afirm\u0103 c\u0103 zona geografic\u0103 \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia, a fost \u00een urm\u0103 cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a \u00eenceput cu adev\u0103rat civiliza\u0163ia uman\u0103. C\u00e2teva exemple. Profesoara de arheologie lingvistic\u0103 Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, care a studiat istoria Europei, a vorbit despre spa\u0163iul carpato-dun\u0103rean ca fiind vatra vechii Europe, locul de unde Europa a \u00eenceput s\u0103 existe. Acela\u0219i lucru a spus \u0219i\u00a0Vasile Lovinescu \u00een Getica \u0219i dacologul \u0219i savantul B.P. Hasdeu.
\nDespre\u00a0 vechimea noastr\u0103 ne spun scrierile lui Pindar (462 \u00ee.e.n.) \u015fi ale lui Apollonios din Rhodos (295-230 \u00ee.e.n.). Afl\u0103m c\u0103 un num\u0103r impresionant de mare de coinciden\u0163e \u00eentre denumirile mitice ale unor personaje \u015fi locuri din antichitate \u015fi denumirile de azi ale unor localit\u0103\u0163i situate pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre. Pe traseul de la v\u0103rsarea Dun\u0103rii \u00een Marea Neagr\u0103 la punctul de confluen\u0163\u0103 al Tisei cu Dun\u0103rea \u015fi apoi al punctului de confluen\u0163\u0103 al Some\u015fului cu Tisa, merg\u00e2nd spre amonte, se ajunge \u00een zona Media\u015fului Aurit din nordul Mun\u0163ilor Apuseni, pe cursul mijlociu al Some\u015fului. Pe acest traseu se g\u0103sesc o seam\u0103 de localit\u0103\u0163i, ale c\u0103ror denumiri de azi coincid \u00een mod bizar cu titularurile mitice care ne-au fost transmise din antichitate. Aceast\u0103 observa\u0163ie l-a f\u0103cut pe cercet\u0103torul \u015ftiin\u0163ific geolog Mircea Ticleanu s\u0103 adopte ipoteza \u015fi s\u0103 finalizeze un studiu \u00een care a demonstrat c\u0103 drumul pe ape al argonau\u0163ilor a urmat traseul pe Dun\u0103re. Apollonios, la vremea lui, a plasat destina\u0163ia final\u0103 a expedi\u0163iei \u00een Caucaz.<\/p>\n

Am descoperit c\u0103 o legend\u0103 vorbe\u0219te depre urmele lui Heracle incrustate pe o st\u00e2nc\u0103 de la Nistru. Transmise pe cale oral\u0103, ele fac trimiteri la istoria noastr\u0103 milenar\u0103. Dac\u0103 la unele popoare, eroii miturilor, ai legendelor, sunt pitici, elfi, spiridu\u0219i \u0219i alte spirite ciudate, \u00een mitologia rom\u00e2neasc\u0103 avem de a face cu Hercule, Prometeu, Apollo,Orfeu\u2026 De\u0219i \u00een majoritatea izvoarelor ace\u0219ti eroi legendari sunt atribui\u021bi pe nedrept Greciei. Herodot ne comunic\u0103 tradi\u021biunea dup\u0103 care Hercule apare ca protop\u0103rintele agathyr\u0219ilor, scy\u021bhilor \u0219i gelonilor, \u0219i aminte\u0219te de urma sa cea gigantic\u0103, lung\u0103 de doi co\u021bi, imprimat\u0103 \u00eentr-o st\u00e2nc\u0103, de pe \u021b\u0103rmurile r\u00e2ului Tiras (Nistru). La \u021aipova, la o veche m\u0103n\u0103stire rupestr\u0103 din Dacia de Jos (Basarabia) c\u0103lug\u0103rii vechi aduc m\u0103rturii c\u0103 aici s-ar fi n\u0103scut Orfeu. \u2026<\/p>\n

Dar cel mai important aspect\u00a0legat de civiliza\u021bia antic\u0103 dezvoltat\u0103 la poalele mun\u021bilor Carpa\u021bi \u0219i Balcani este c\u0103, \u00een vremea sa, a fost creat\u0103 prima scriere din lume. T\u0103bli\u021bele de la T\u0103rt\u0103ria, vechi de circa 7500 de ani, r\u0103m\u00e2n dovezile celei mai vechi scrieri din lume, preced\u00e2nd cu milenii scrierea sumerian\u0103. Arheologii au inventariat, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103, circa 700 de simboluri diferite \u00een scrierea danubian\u0103, un num\u0103r asem\u0103n\u0103tor cu al hieroglifelor egiptene. Savantul german Harald Haarmann, specializat \u00een lingvistic\u0103, sus\u021bine c\u0103 scrierea danubian\u0103 este mai veche dec\u00e2t cea sumerian\u0103 \u0219i c\u0103 ar trebui s\u0103 fie acceptat\u0103 drept cea mai veche scriere din lume.<\/p>\n

Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri geto-daci erau avansa\u021bi \u00een materie de medicin\u0103, construc\u021bie, astrologie. De la Strabon ne-au r\u0103mas primele relat\u0103ri cu privire la practicile astrologice si astronomice ale geto-dacilor. Acesta povesteste cum: \u201eAstfel se spune c\u00e3 un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele cere\u0219ti, \u00een timpul peregrin\u00e3rii sale \u00een Egipt. \u00centors \u00een patrie, Zamolxe a dob\u00e2ndit respectul c\u00e2rmuitorilor si pe cel al poporului, ca t\u00e3lm\u0103citor al fenomenelor cere\u0219ti. \u00cen cele din urm\u00e3, a izbutit sa-l conving\u00e3 pe rege s\u00e3 si-l fac\u00e3 asociat, ca pe un om ce avea \u00eensu\u0219irea de a dezv\u00e3lui voin\u021ba zeilor.\u201d (Strabon, Geografia,VII, 3 , 5).<\/p>\n

Cuno\u0219tin\u021bele avansate de astronomie ale dacilor sunt confirmate \u0219i de istoricul Iordanes. Potrivit acestuia, dacii \u0219tiau raportul dintre diametrul Soarelui \u0219i al Pamantului \u0219i cuno\u0219teau \u00een am\u0103nunt mi\u0219c\u0103rile stelelor, ale planetelor din sistemul nostru solar, dar cercetau \u0219i orbitarea Lunii \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului. \u00a0Acela\u0219i autor mai relateaz\u0103 c\u0103 multe cuno\u0219tin\u021be despre astronomie, precum cele 12 semne zodiacale, ar fi fost \u00eensu\u0219tie de c\u0103tre daci cu ajutorul marelui preot Deceneu.<\/p>\n

Mai mult, unii cercet\u0103tori din perioada contemporan\u0103, printre care \u0218t. Bobancu, E. Poenaru \u0219i C. Samoila, sunt de p\u0103rere c\u0103 unele construc\u021bii de la Sarmizegetusa, precum Soarele de Andezit, ar fi avut rolul unor calendare, care i-ar fi ajutat pe dacii \u00een determinarea cu exactitate a anumitor momente \u0219i faze ale P\u0103m\u00e2ntului \u00een raport cu Luna sau cu Soarele.<\/p>\n

Cred c\u0103 avem o mie \u0219i una de motive \u00a0ca s\u0103 revenim la vechea denumire Dacia, proiect promovat \u0219i de Mihai Eminescu \u0219i de o \u00a0pleiad\u0103 de filosofi, istorici, sociologi sau revolu\u021bionari din genera\u021bia \u00a0pa\u015foptist\u0103. Eminescu a cunoscut aceste proiecte, unii dintre autorii lor, \u00eendeosebi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii ardeleni, fiindu-i mentori \u00eendeosebi \u00een perioada studiilor sale la Viena. Preg\u0103tirea proiectului\u00a0\u201eDacia Mare\u201d, \u00een care Eminescu s-a implicat cu mintea \u015fi cu fapta, a parcurs dou\u0103 etape:\u00a0asumarea \u015fi recunoa\u015fterea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u015fi ac\u021biunea pentru restaurarea istoriei na\u021bionale.<\/p>\n

Unirea Principatelor, \u00een anul 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, a constituit, pe fond, primul mare pas viz\u00e2nd realizarea, prin cuget \u015fi fapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a proiectului\u00a0Daciei Mari. Pentru imperiile vecine, numele\u00a0\u201eDacia\u201d, ca entitate socio-politic\u0103 creat\u0103 exclusiv din perspectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, era considerat un atentat la ordinea stabilit\u0103 prin tratatele pe care le semnaser\u0103 de cur\u00e2nd.<\/p>\n

Potrivit eminescologului\u00a0 Aurel\u00a0 E. David, Eminescu a fost jertfit pe altarul Daciei Mari, cel mai important proiect etno-politico-statal g\u00e2ndit de rom\u00e2ni \u015fi pentru rom\u00e2ni, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX<\/em>. Or, <\/em>pentru a da via\u021b\u0103 proiectului respectiv,\u00a0era nevoie de jertf\u0103.<\/strong>\u00a0Aceast\u0103 idee a fost exprimat\u0103, l<\/strong>a 1 septembrie 1879, c\u00e2nd \u00een\u00a0\u201eConvorbiri literare\u201d,<\/em>\u00a0 Eminescu a publicat poezia\u00a0\u201eRug\u0103ciunea unui dac\u201d<\/em>(dacul<\/em>\u00a0fiind considerat simbolul jertfei pentru neam \u015fi vatr\u0103!). El \u015fi-a \u00eendemnat semenii s\u0103 se \u00eenchine Tat\u0103lui Ceresc (numit\u00a0\u201eP\u0103rinte\u201d<\/em>), cel care a dat\u00a0\u201esuflet zeilor\u201d<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0\u201efericire lumii\u201d<\/em>, pe care-l numea\u00a0\u201eizvorul de m\u00e2ntuire al omenirii\u201d<\/em>\u00a0\u015fi-l considera\u00a0\u201emoartea mor\u021bii \u015fi \u00eenvierea vie\u021bii\u201d<\/em>. Mesajul\u00a0\u201eRug\u0103ciunii\u2026\u201d<\/em>, este, pe fond, vinov\u0103\u021bia major\u0103 pentru c\u0103\u00a0\u201edacul\u201d<\/em>\u00a0n-a putut contracara umilin\u021ba pe care marile puteri i-au impus-o \u015fi cere s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 prin moarte (intrarea \u00een\u00a0\u201evecinicul repaus\u201d<\/em>) pentru aceast\u0103 vinov\u0103\u021bie.<\/p>\n

Eminescu, pentru noi basarabenii, a fost \u00cengerul protector \u00a0care ne-a salvat Limba Rom\u00e2n\u0103. Prin poezia lui, prin roman\u021bele pe versurile sale, care se c\u00e2ntau la s\u0103rb\u0103tori, ne-a ap\u0103rat de rusificare, ne-a fost model de g\u00e2ndire, de spiritualitate, Cine, dac\u0103 nu Eminescu, s-a angajat\u00a0 \u00een ap\u0103rarea Basarabiei cu toat\u0103 capacitatea intelectual\u0103 a geniului s\u0103u \u015fi face din situa\u0163ia acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti o problem\u0103 interna\u0163ional\u0103. A scris sute de articole de polemic\u0103, a demonstrat c\u0103 Basarabia e p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc furat samovolnic de ru\u0219i. jurnalistul \u0219i geopolitcianul Eminescu deranja marile puteri din jurul Rom\u00e2niei \u0219i \u00een special Rusia.<\/p>\n

\u00a0\u00cen anul Centenarului Unirii, putem s\u0103 citim studiul istorico-politic al lui Eminescu publicat integral, \u00een premier\u0103 online, de Mihai-Eminescu.Ro. \u0219i s\u0103 ne convingem, s\u0103-I convingem pe politiceni \/C\u0103 un drept nu se pierde dec\u00e2t prin \u00eenvoirea formal\u0103 de a-1 pierde. Dar fie aceast\u0103 \u00eenvoire smuls\u0103 cu de-a sila, fie dictat\u0103 de ra\u0163iuni de Stat, fie izvor\u00eet\u0103 din orice alte considera\u0163iuni, nu se modific\u0103 \u015fi nu se nimice\u015fte dec\u00e2t din momentul \u00een care renun\u0163\u0103m la e\/l. \/A rosti numele\u00a0Basarabia\u00a0e una cu a protesta contra domina\u0163iunii ruse\u015fti. Numele\u00a0Basarab\u00a0\u015fi\u00a0Basarabeni\u00a0exist\u0103 cu mult \u00eenaintea vremii \u00een care acest p\u0103m\u00e2nt devenise rom\u00e2nesc; acest nume singur este o istorie \u00eentreag\u0103 \/. Eminescu,\u00a0 Basarabia. :<\/strong> Cine, dac\u0103 nu Eminescu, a spus c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia totul trebuie dacizat.<\/p>\n

Am putea oare noi contracara umilin\u021ba uit\u0103rii de a fi daci?! Aici ar fi poate \u0219i cheia de reabilitare a neamului nostru, revenirea la proiectul Daciei Mari, \u00eenceput de pa\u0219opti\u0219ti \u0219i promovat de Eminescu. Revenirea la numele initial, Dacia, ar situa Rom\u00e2nia pe un alt f\u0103ga\u0219, ne-am recupera demnitatea \u0219i am aplica legile drepte ale str\u0103bunilor. De ce str\u0103inii sunt deranja\u021bi de cuv\u00e2ntul Dacia? Pentru c\u0103 ar trebui s\u0103 recunoasc\u0103 suprema\u021bia noastr\u0103, s\u0103 ne \u00eentoarc\u0103 tezaurul furat de la daci, s\u0103 recunoasc\u0103 c\u0103 to\u021bi zeii antici erau daci, c\u0103 prima scriere (T\u0103bli\u021bele de la T\u0103rt\u0103ria) a luat na\u0219tere \u00a0pe acest p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 suntem poporul primordial.<\/p>\n

Cineva \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 amnezici \u0219i lipsi\u021bi de identitate, s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu avem istorie. Au fost distruse practic sau t\u0103inuite toate scrierile privind istoria noastr\u0103 veche. At\u00e2t externe, c\u00e2t \u0219i din interior. Dacia Hiberborean\u0103 a lui Aron Densusisnu, ap\u0103rut \u00een 1936\u201437, in c\u00e2teva numere din revista Etudes Traditionnelles, la Paris\u2019, studiul Dacia Hiperborean\u0103 a r\u0103mas necunoscut \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia c\u00e2torva apropia\u0163i ai scriitorului. Doar \u00een 1984 a fost descoperit \u00een Italia, de Claudio Mutti, pe care l-a tradus \u0219i l-a publicat . Apare \u00a0in iulie 1984, in zilele \u00een care autorul se stingea din via\u021b\u0103 la \u00a0F\u0103lticeni (14 iulie 1984).<\/p>\n

Nu \u00a0se \u0219tie nimic de scrierile lui Cantemir despre Religia Dacilor, ale lui B.P.Hasdeu \u2013 Mitologia dacilor. Potrivit dacologului Daniel Gu\u0163\u0103, sute de scrieri despre via\u0163a dacilor au fost distruse \u00eenc\u0103 din Antichitate. Se cunoa\u015fte existen\u0163a lor din m\u0103rturiile unor istorici ai acelor vremuri, dar soarta lor a fost nefast\u0103: scrierile au ars o dat\u0103 cu bibliotecile \u015fi colec\u0163iile antice \u00een care au fost p\u0103strate, s-au distrus prin trecerea timpului, ori au fost distruse deliberat \u00eempreun\u0103 cu copiile lor sau au pierit o dat\u0103 cu autorii lor, savan\u0163i ai mileniilor trecute.
\nExisten\u0163a unor astfel de lucr\u0103ri a dat na\u015ftere unor adev\u0103rate teorii ale conspira\u0163iei, \u00een care se sus\u0163ine c\u0103 multe dintre ele nu au fost distruse, ci doar ascunse \u00een diverse locuri misterioase. Alexandru Papadopol Calimah, un c\u0103rturar din secolul al XIX-lea, a fost primul rom\u00e2n care a inventariat scrierile pierdute despre daci, ge\u0163i \u015fi Dacia. A num\u0103rat aproape 300 de autori de opere literare vechi, unele cu numeroase volume, din care cele mai multe s-au pierdut cu totul. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre acestea: Istoria Daciei, de Dio Chrysostomos Filosoful stoic Dio Chrysostomos a tr\u0103it \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Traian, c\u0103ruia i-a fost apropiat. \u201eDin scrierile sale s-au p\u0103strat 80 de discursuri importante.<\/p>\n

Poemele getice ale lui Ovidius. M\u0103rturii literare despre ge\u0163i i-au apar\u0163inut poetului latin Ovidius, exilat pe \u0163\u0103rmul M\u0103rii Negre, \u00een urm\u0103 cu circa dou\u0103 milenii. Multe dintre operele sale au fost pierdute. Printre ele se num\u0103r\u0103 poemele dedicate localnicilor \u00een mijlocul c\u0103rora \u015fi-a tr\u0103it ultimii ani din via\u0163\u0103.
\nCu toate acestea, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre avem informa\u0163ii suficiente ca s\u0103 ne evoc\u0103m trecutul glorios, o parte din documentele scrise, \u00een opinia mai multor istorici, p\u0103str\u00e2ndu-se \u00een Biblioteca Vaticanului. \u00cen context, VATICANUL, ,, care de\u021bine biblioteca secret\u0103 cu manuscrise \u0219i c\u0103r\u021bi ce ar schimba axa lumii, \u00eentre care Biblia Getic\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00cen pofida faptului c\u0103, deocamdat\u0103, Istoria oficial\u0103 a Rom\u00e2niei vorbe\u015fte foarte pu\u0163in despre traco- geto daci \u015fi \u00eei las\u0103 rom\u00e2nului de r\u00e2nd impresia c\u0103 traco -geto dacii nu au \u00eensemnat prea mult pentru istoria antic\u0103 \u015fi c\u0103 neamul lor a disp\u0103rut odat\u0103 cu cucerirea Daciei.\u00a0Dac\u0103 \u00een manualele de istorie ar fi utilizate barem un num\u0103r mic din documentele existente \u00een arhivele lumii, ale Bibliotecii din Vatican (Academia Rom\u00e2n\u0103 ar putea face un demers \u00een scopul de a cerceta scrierile vechi ce ne vizeaz\u0103), \u00a0axa lumii cu adev\u0103rat s-ar schimba. \u00a0Deocamdat\u0103, mai suntem martorii unui imn care aduce elogii invadatorilor romani, f\u0103c\u00e2ndu-se abstrac\u0163ie de Burebista, Unificatorul regatelor dacice, de Decebal, de voievozii Unirii, de martirii neamului.<\/p>\n

Ioan POPOIU: \u0218i poezia, TOMIRIS?! Ce ne po\u021bi spune? 31. De c\u00e2nd scrii poezie ? 32. Care este ARS POETICA ta, Tomiris? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> Poezia este dimensiunea cea mai curat\u0103 pe care orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 o are, <\/em>spunea St\u0103nescu. Depinde dac\u0103 o sim\u021bi \u0219i po\u021bi s\u0103 o redai, s\u0103 redai dimensiunea sufletului. S\u0103 te redescoperi prin poezie. Nimeni nu a dat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t defini\u021bia poeziei. Poetul cred c\u0103 e un mare sihastru, un ascet izolat \u00een singur\u0103tate, pentru a contempla din universul lui lumea. Cred c\u0103 poezia e o stare celest\u0103, o hipnoz\u0103. \u00a0Poezie, cum spunea Nichita, e atunci c\u00e2nd ea te scrie cu lacrima sufletului. . Dac\u0103 te a\u0219ezi la masa poeziei s\u0103 fii la mod\u0103, s\u0103 fii poet, atunci e\u0219ti doar un snob.<\/p>\n

Eu nu strivesc coroloa de minuni a lumii, spunea Lucian Blaga.\u00a0 Aceasta cred c\u0103 ar trebui s\u0103 fie Ars Poetica poe\u021bilor. Poezia o purtam demult \u00een sufletul meu. Scriam \u0219i \u00een studen\u021bie. Doar erau poezii de album. Ani de-a r\u00e2ndul, ca ziarist\u0103,\u00a0 am f\u0103cut publicistic\u0103, investiga\u021bii, interviuri, eseuri. \u00cen ultimi ani, m-am retras din lumea ipocrit\u0103 \u0219i prozaic\u0103 a politicului, dar nu am p\u0103r\u0103sit cuv\u00e2ntul. Am ales alt\u0103 modalitate de a protesta \u00eempotriva ur\u00e2tului, demagogiei, \u00a0fariseismului, minciunii \u2013 Poezia. \u00cen singur\u0103tatea mea de Lupoaic\u0103 (cum \u00eemi spun unii prieteni), poezia, cuv\u00e2ntul, e un refugiu \u00een care pot s\u0103 m\u0103 teleportez \u00een lumi paralele, ancestrale, un portal spre o alt\u0103 dimensiune, prin care comunici2i cu spiritele str\u0103bunilor, cu zeii. Poezia nu e doar o stare de euforie, e suferin\u021b\u0103, modul de a te transpune \u00eentr-un al eu al t\u0103u, neb\u0103nuit. <\/em><\/p>\n

Ioan POPOIU: <\/strong>Ai o Ars Poetica? <\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> Am un poem cu acela\u0219i nume \u2013 Ars Poetica.<\/p>\n

Nu scriu c\u0103 a\u0219 visa s\u0103 urc pe mun\u021bii din Olimp,
\n\u0218i nici c\u0103 a\u0219 vrea s\u0103-mi pune\u021bi coroan\u0103 f\u0103r\u0103 ghimp.
\nCuvintele m\u0103 fulger\u0103 c\u00e2nd simt durerea lumii,
\n\u0218i-aud suspinul mut al ierbii din p\u00e2ntecul genunii.<\/p>\n

Nu scriu c\u0103 a\u0219 vrea lauri \u0219i-aplauze asurzitoare,
\nS\u0103-mi v\u0103d numele cu aur sclipind \u00een albe reflectoare.
\nEu scriu c\u0103-mi s\u00e2ngereaz\u0103 pana, menit\u0103 ca s\u0103 lupt,
\n\u00cen panteonul meu, n\u0103scut\u0103 cu s\u00e2rma ghimpat\u0103 de la Prut.<\/p>\n

Nu scriu c\u0103 e la mod\u0103, mi-s zilele poeme singulare,
\n\u00cemi caut r\u0103d\u0103cina \u00een hrisoavele Daciei stelare.
\nPrin mine mai cuv\u00e2nt\u0103 ge\u021bii \u0219i amazoance dace,
\nSunt amintirea sacr\u0103 a \u0219uieratului lupului din lance.<\/p>\n

Nu scriu c\u0103 vreau coroan\u0103 de crini, poet\u0103 dinadins,
\nEu scriu ce-mi spune-un \u00eenger \u00een papirusul din vis.<\/p>\n

Cred c\u0103 fiecare poet are un \u00eenger al cuv\u00e2ntului. Uneori am senza\u021bia c\u0103 \u00cengerul meu, Daimonul, \u00eemi dicteaz\u0103 poezia.<\/p>\n

Ioan POPOIU: Crezi c\u0103 poetul, scriitorul, ar putea schimba lumea?<\/strong><\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> Poe\u021bii, scriitorii, au menirea s\u0103 schimbe lumea \u00een bine. La \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul, Creatorul fiind \u00eent\u00e2iul poet ce a zidit Universul cu tainele lui. Poe\u021bii sunt trimi\u0219ii Cerului. Cei mai mari poe\u021bi ai lumii, \u00eencep\u00e2nd de la Homer, Ovidiu , Plutarh, Shakespeare, Dante \u0219i p\u00e2n\u0103 la Eminescu s-au implicat \u00een via\u021ba cet\u0103\u021bii, au luat atitudine \u0219i \u0219i-au adus jertfa pe altarul cuvintelor. Poezia contemporan\u0103 alunec\u0103 \u00een erotic, grotesc, grobian. Poe\u021bii ar trebui s\u0103 fie, \u00een primul r\u00e2nd, misionari ai luminii, ai sufletului, ai purit\u0103\u021bii. Poetul e un tribun \u0219i e trist c\u00e2nd se tranform\u0103 \u00een saltibanc, clovn sau paj al pl\u0103cerilor.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, am publicat doar \u00een antologii \u0219i reviste literare. \u00a0M-am axat pe tematica dacic\u0103, poezie patriotic\u0103, care a cam disp\u0103rut din agenda poe\u021bilor.\u00a0 Scriu \u0219i despre dragoste, moravuri, natur\u0103 etc.\u00a0 \u00a0Lucrez la un volum de versuri. \u0218i, apoi, nu \u0219tiu dac\u0103 e at\u00e2t de important pentru mine\u2026 s\u0103 am c\u0103r\u021bi\u2026 Vreau s\u0103 nu m\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Daimonul, s\u0103 scriu poemele pe care uneori le visez, dar se risipesc \u00een zori\u2026<\/p>\n

Ioan POPOIU: <\/strong>\u00cen \u00eencheiere, a\u0219 vrea s\u0103 \u021bi mul\u021bumesc pentru bun\u0103voin\u021b\u0103, sper ca intr-o zi, s\u0103 r\u0103spund eu \u00eentreb\u0103rilor tale! A\u0219tept\u0103m volumele tale de poezie \u0219i publicistic\u0103, TOMIRIS, vocea cea mai reprezentativ\u0103 a BASARABIEI!<\/p>\n

Tamara Tomiris GORINCIOI:<\/strong> Mul\u021bumesc, Ioan, pentru \u00eentreb\u0103rile ce, practic, m-au developat \u0219i care au fost ca o radiografie a sufletului.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

A consemnat,<\/strong><\/p>\n

Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n

13 aprilie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan POPOIU: A\u0219 vrea s\u0103 \u021bi mul\u021bumesc pentru amabilitatea de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor acestui interviu, pentru revista LOGOS \u0218I AGAPE! [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44398","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44398"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44398\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44410,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44398\/revisions\/44410"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}