{"id":44414,"date":"2019-04-14T15:34:13","date_gmt":"2019-04-14T15:34:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44414"},"modified":"2019-04-14T15:36:53","modified_gmt":"2019-04-14T15:36:53","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-gheorghe-constantin-nistoroiu-victor-maghear-%e2%80%93-drumul-robilor-%e2%80%93-dochia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-gheorghe-constantin-nistoroiu-victor-maghear-%e2%80%93-drumul-robilor-%e2%80%93-dochia\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Gheorghe Constantin NISTOROIU: Victor Maghear \u2013 Drumul Robilor \u2013 Dochia"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201e\u00centrebat-am v\u00eentul, zbur\u0103torul\/ Bidiviu pe care-alearg\u0103 norul\/ <\/em><\/strong>C\u0103tre-albastre margini de p\u0103m\u00eent: \/ Unde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?\/\/ <\/em><\/strong>Unde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent? \/ Zis-a v\u00eentul: Aripile lor \/ <\/em><\/strong>M\u0103 doboar\u0103 nev\u0103zute-n zbor.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

NICHIFOR CRAINIC<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>M\u0103rturisirea lui Victor Maghear, Drumul Robilor<\/em><\/strong>, \u00eentrege\u015fte excep\u0163ionalul Corp de M\u0103rturisiri Apologetice Martirice Contemporane (C.M.A.M.C.), \u00een care se cuprind lucr\u0103ri memorialistice de excelent\u0103 calitate cultural\u0103, cultic\u0103: mistic\u0103, isihasm, literatur\u0103, teologie, filosofie, eseistic\u0103, apologetic\u0103, martirologie, ap\u0103rute dup\u0103 a\u015fa zisa c\u0103dere a regimului comunist \u00een urma loviturii de stat din Decembrie 1989, c\u00e2nd s-a permis \u015fi Memoriei cre\u015ftine eliberarea formelor ei de expresie, rup\u00e2ndu-se astfel z\u0103gazul opresiunii oculte ateo-bol\u015fevico-proletare prin sutele de astfel de lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103 spiritual\u0103, eminamente ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fascina\u0163ia memorialistic\u0103 reflect\u0103 cele mai admirabile \u015fi mai rafinate forme de expresie a libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire, a frumuse\u0163ii de exprimare, a grandioasei libert\u0103\u0163i a Cuv\u00e2ntului, astfel m\u0103rturie-document istoric, m\u0103rturie-depozi\u0163ie \u00een justi\u0163ie \u015fi m\u0103rturisirea cre\u015ftin\u0103-temei mistic ortodox al credin\u0163ei, suferin\u0163ei \u015fi jertfei p\u0103timitorului prigonit \u015fi persecutat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub aceast\u0103 form\u0103 revelat\u0103, m\u0103rturisitoare a Patimilor milioanelor de cre\u015ftini ortodoc\u015fi dacorom\u00e2ni s-a creat Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bezna opresiunilor, prigonirilor, persecu\u0163iilor, extermin\u0103rilor, atrocit\u0103\u0163ilor, genocidurilor feroce, promovate dictatorial de regimul politic comunist a fost spart\u0103 de glasul martiric ce curge continuu ca un fluviu de lacrimi \u015fi de s\u00e2nge sf\u00e2nt subp\u0103m\u00e2ntean, ca \u015fi de suspinul tainic al r\u00e2urilor de deasupra ce susur\u0103 isihast \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atle\u0163ii p\u0103timitori ai acelei istorii ascunse au fundamentat de fapt autoritatea de necontestat a Demnit\u0103\u0163ii Rom\u00e2nului Cre\u015ftin, \u00een Patria Vetrei Str\u0103bune d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu, dar au zugr\u0103vit \u015fi Cerul divin cu Calendarul mul\u0163imii cetelor lor de Sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Victor Maghear<\/strong> se \u00eenscrie cu brio \u00een acest Pantheon al Demnit\u0103\u0163ii Dacorom\u00e2nului, dar \u015fi \u00een Patericul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Drumul Robilor<\/em><\/strong> neteze\u015fte de fapt Calea Eroilor, Geniilor, Martirilor, Cuvio\u015filor, M\u0103rturisitorilor \u015fi Sfin\u0163ilor \u00eenspre Cerul neasemuitei Frumuse\u0163i \u015fi nem\u0103rginitei Iubiri a lui Dumnezeu, a Fecioarei Maria, a \u00cengerilor S\u0103i \u015fi a Str\u0103bunilor no\u015ftri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea lui Victor Magher, Drumul Robilor<\/em><\/strong>, cuprinde dou\u0103 volume absolut remarcabile:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Volumul I<\/strong> \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 492<\/strong> de pagini repartizate \u00een 24 <\/strong>de capitole, prefa\u0163ate de un Cuv\u00e2nt \u00eenainte, apar\u0163in\u00e2nd Prof. univ. dr. Doru Radosav: \u201eDe la m\u0103rturia ca document <\/em>(istorie) la m\u0103rturia ca depozi\u0163ie<\/em> (justi\u0163ie) \u015fi la m\u0103rturisirea ca asump\u0163ie a credin\u0163ei \u00een valori prin suferin\u0163\u0103 <\/em>(religie), textele memorialistice fac proba unui adev\u0103rat \u015foc comunica\u0163ional \u015fi cultural \u00een perioada post-comunist\u0103. Revelarea unei istorii ascunse, cea a suferin\u0163ei, a opresiunii \u015fi a extermin\u0103rii provocat\u0103 de rasismul politic al luptei \u015fi urii de clas\u0103, a \u00eensemnat nu numai un eveniment istoriograf <<sui generis>><\/strong>, dar \u015fi un \u015foc cultural \u00een societatea comunizat\u0103 din Rom\u00e2nia deoarece fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici sunt paznici de far ai libert\u0103\u0163ii umane \u015fi na\u0163ionale\u2026Sacrificiul lor, a salvat onoarea na\u0163iunii<\/strong>.\u201d<\/em> (pag. 5-6)<\/p>\n

\u00a0Volumul al II-lea urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 388<\/strong> de pagini adunate \u00een 25<\/strong> de capitole, peste care se a\u015ftern o Postfa\u0163\u0103\u00a0 a lui Radu Kretzudava \u015fi o Scrisoare deschis\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Drumul Robilor<\/em><\/strong>, prin intensitatea epic\u0103 a puterii evocatoare relev\u0103 detaliul istoriei tr\u0103ite concentra\u0163ionar: conexiuni narative, fapte remarcabile, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi episoade din biografia altor de\u0163inu\u0163i politici, conexiuni cu istorii \u015fi povestiri biografice ale altor camarazi persecuta\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen primele \u0219ase capitole sunt redate episoade legate de: perchezi\u0163ia la domiciliu, confiscarea a 1000 de volume de c\u0103r\u0163i valoroase, arestarea, anchetele la securitate, pe\u0163itul Veronic\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitolul VII. Mina de c\u0103rbuni de la \u0162ebea. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen beciurile securit\u0103\u0163ii din Cluj, plutea atmosfera de dup\u0103 evenimentele \u00eens\u00e2ngerate l\u0103sate de contrarevolu\u0163ia maghiar\u0103 din 1956, \u00een celula sa Victor Maghear cunoa\u015fte noi camarazi de suferin\u0163\u0103: av. Ioan Boant\u0103-liderul unui lot de intelectuali clujeni, invita\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Lucian Blaga, la onomastica prof. univ, dr. \u00een Filosofie Grigore Popa,\u00a0 pr. Gheorghe Amancei, pr. Prundu\u015f, pr. maghiar Moze\u015f Arpad \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAflu de la Ioan Boant\u0103, <\/em>relateaz\u0103 Victor Maghear, c\u0103 era una dintre personalit\u0103\u0163ile na\u0163ionalist-cre\u015ftine, iar preotul Gheorghe Amancei era un intim prieten cu C\u0103pitanul, \u015feful mi\u015fc\u0103rii \u00eennoitoare, care nu pierdea niciodat\u0103 ocazia c\u00e2nd vizita regiunea mo\u0163ilor s\u0103 nu-l viziteze la S\u0103lciua pe preotul Gheorghe Amancei, iar eu eram un \u00eenfl\u0103c\u0103rat adept al mi\u015fc\u0103rii vizionare.\u201d<\/em> (pag. 86)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitolul VIII. Drumul spre Gherla.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lotul clujean a fost transferat la penitenciarul calvar de la Gherla.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAveam \u00een celul\u0103,<\/em> m\u0103rturise\u015fte Maghear, \u015fi doi de\u0163inu\u0163i grav bolnavi, Vasile Tarta, profesor universitar la Academia Comercial\u0103 Bra\u015fov, condamnat la 20 de ani \u00eenchisoare \u015fi preotul Munteanu, profesor la Institutul Teologic din Cluj, condamnat tot la 20 de ani \u00eenchisoare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preotul Munteanu era fiul Protopopului martir de la Huedin, schingiuit \u015fi torturat de hoardele hortiste \u00een 1940, \u00een stil bestial, \u00eenfig\u00e2ndu-i drapelul rom\u00e2nesc pe g\u00e2t; \u015fi nimeni nu i-a tras la r\u0103spundere pe ace\u015fti criminali, de\u015fi se cuno\u015fteau indivizii implica\u0163i \u00een acest asasinat at\u00e2t de oribil. Iar acum urma\u015ful martirului, protopopul de la Huedin, zace pe betonul \u015fi \u00een atmosfera sufocant\u0103 \u00een celula din \u00eenchisoarea Gherla, victim\u0103 a sistemului comunist barbar \u015fi inuman. Singura vin\u0103 a lor a fost c\u0103 \u015fi-au iubit patria \u015fi credin\u0163a\u2026\u201d<\/em> (pag. 106)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen temni\u0163a de la Gherla, Victor Maghear<\/strong> \u015fi camarazii penitenciarului au \u00eent\u00e2lnit dou\u0103 excep\u0163ii diametral opuse: doctorul Romi\u0163an, uman, cre\u015ftin, moral, profesional, milostiv \u015fi maiorul Goiciu-comandantul \u00eenchisorii, brut\u0103 vestit\u0103, tartor diabolic \u015fi criminal odios.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 comandantul \u00eenchisorii Gherla, era vestitul criminal, maiorul Goiciu, iar ofi\u0163er politic era c\u0103pitanul Domoco\u015f. Fiecare avea re\u0163eaua lui de turn\u0103tori, independent unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, iar prin aceast\u0103 re\u0163ea de turn\u0103tori urmau s\u0103 le cad\u0103 victime persoanele indicate de ace\u015fti turn\u0103tori. Domoco\u015f \u00ee\u015fi alegea victime numai dintre rom\u00e2ni\u2026 Dup\u0103 1956 au intrat \u015fi maghiarii \u00een \u00eenchisorile comuniste<\/strong>, c\u0103ci p\u00e2n\u0103 atunci colaboraser\u0103 cu comuni\u015ftii la represaliile \u00eempotriva rom\u00e2nilo<\/strong>r. Partidul \u00ee\u015fi recrutase colaboratorii mai mult din elementul alogen, mai cu seam\u0103 maghiari, iudei, dar \u00eei prefera \u015fi pe \u0163igani. Cu minoritarii a pornit partidul la f\u0103urirea socialismului, \u015fi cu ajutor fr\u0103\u0163esc venit din r\u0103s\u0103rit\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce venise lotul lui Ioan Boant\u0103 \u00een celula 23, din grup f\u0103ceau parte urm\u0103torii: 1) Ioan Boant\u0103, condamnat la 25 de ani \u015fi confiscarea averii; 2) Grigore Popa, profesor universitar, filosof \u015fi scriitor, 22 de ani \u00eenchisoare; 3) Aurel Mo\u0163u, profesor \u015fi director la Liceul de Arte Plastice Cluj, condamnat la 22 de ani \u00eenchisoare; 4) Vasile Tar\u0163a, profesor universitar, 22 de ani \u00eenchisoare; 5) Ioan Opri\u015f, economist, 20 de ani \u00eenchisoare; 6 ) Mihai Pop, 15 ani \u00eenchisoare; 7 ) Constantin Ba\u015ftiurea, 18 ani \u00eenchisoare;\u00a0 8 ) Ioan Jeican, 18 ani \u00eenchisoare; 9 ) Anton Cri\u015fan, profesor, 15 ani \u00eenchisoare; 10) Ioan Andreica, economist, 15 ani; 11) Aurel Cosma, avocat, 15 ani; 12) Vasile Popa, 10 ani \u00eenchisoare; 13) Mihai Iubu, medic, 6 ani \u00eenchisoare; 14) Perian, medic cardiolog, 5 ani \u00eenchisoare; 15) Constantin Tomescu, colonel\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (pag. 107)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Capitolul XIII-\u2026Cel mai mare lag\u0103r de exterminare-Stoiene\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0163inu\u0163ii de la Gherla adu\u015fi la limita dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte sunt recomanda\u0163i<\/em> Marilor Gropi Comune ai \u0163\u0103rii: Marea Balt\u0103 a Br\u0103ilei \u015fi Canalul Dun\u0103rea-Marea Neagr\u0103, conform indica\u0163iilor fr\u0103\u0163e\u015fti de la Moskova.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen ziua de 9 august 1959 bacul ancoreaz\u0103 la mal cu cei <\/em>1200 <\/strong>de de\u0163inu\u0163i; \u00eencepe debarcarea noastr\u0103, dar o mare parte din de\u0163inu\u0163i nu eram ap\u0163i pentru a ie\u015fi din bac f\u0103r\u0103 ajutor\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum s\u0103 m\u0103 descurc, tovar\u0103\u015fe plutonier, nu vede\u0163i c\u0103 mul\u0163i nu pot sta \u00een picioare, eu am nevoie de oameni care s\u0103 care roabe de p\u0103m\u00e2nt, eu \u00eenal\u0163 aici diguri, aici nu-i de glum\u0103! P\u0103i, tovar\u0103\u015fe plutonier, nu-i vezi cum arat\u0103 de parc\u0103 ar i-a\u0163i scos din morm\u00e2nt! Care a fost meniul de la Gherla? P\u0103i, tovar\u0103\u015fe c\u0103pitan, a fost conform recomand\u0103rii partidului \u015fi al tovar\u0103\u015fului Dr\u0103ghici.\u201d<\/em> (pag. 169)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>C\u0103pitanul Ioan Nica \u015fi plutonierul B\u0103r\u0103ian, bine aghesmui\u0163i de licoarea de Murfatlar, \u00eei primesc cu bra\u0163ele Dun\u0103rii\u2026, cer\u00e2nd organizarea pe brig\u0103zi, fiecare brigad\u0103 av\u00e2nd 50 de de\u0163inu\u0163i: \u201eUn grup de olteni numesc un brigadier din r\u00e2ndul lor, un profesor, Ioan Popa din comuna P\u00e2r\u015fcoveni, Oltenia<\/strong>, preotul Badea din Am\u0103r\u0103\u015fti, Tiberiu Doja, c\u00e2nt\u0103re\u0163 la opera Rom\u00e2n\u0103 din Cluj.\u201d<\/em> (pag. 170)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitolul XIV-La recoltat de stuf<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Cazarea avea loc \u00een cele dou\u0103 b\u0103r\u0103ci \u00eenguste cu o capacitate de 700-800 de supravie\u0163uitori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la Stoene\u015ftii care, veghea mo\u015fia \u015fi conacele celui care studiase lumina marxismului la Moscova, se pornea cu bacul \u00een expedi\u0163ie deosebit de riscant\u0103 a recolt\u0103rii de stuf.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>\u2026Din \u00eentuneric<\/em> auzeam c\u00e2te unul, care era de p\u0103rere c\u0103 dup\u0103 sensul \u00een care mergea bacul \u015fi dac\u0103 acesta nu avea s\u0103 opreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la gurile Dun\u0103rii, acesta ne duce \u00een schimb de experien\u0163\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103, s\u0103 vedem la fa\u0163a locului metodele avansate ale omului sovietic de construc\u0163ie a comunismului\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul sovietic, c\u0103l\u0103uzit de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura marelui dasc\u0103l al omenirii, I.V. Stalin, oameni de talia noastr\u0103, inap\u0163i pentru a participa la m\u0103rea\u0163a oper\u0103 le aplic\u0103 principiul comunismului <<fiec\u0103ruia dup\u0103 nevoi>>. \u015ei s\u0103 vedem nevoile \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de economie \u015fi fiind \u015fi metod\u0103 practic\u0103. Construiesc ni\u015fte s\u0103nii mari din bu\u015fteni de lemn \u015fi \u00eei cazeaz\u0103 pe cei inap\u0163i, chiar dac\u0103 mai sunt printre ei \u015fi fiin\u0163e mi\u015fc\u0103toare, \u00eencarc\u0103 sania la capacitate maxim\u0103 cu fiin\u0163e \u015fi mi\u015fc\u0103toare \u015fi nemi\u015fc\u0103toare. Cu tractoare Kirov \u015fi tancuri de 70 de tone, sunt trase p\u00e2n\u0103 la marginea unei pr\u0103p\u0103stii \u015fi \u00eempins de aceste utilaje grele \u00een pr\u0103pastie, \u015fi astfel, oamenii ajung direct \u00een comunism\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 12-13 decembrie 1959 vasul nostru ancoreaz\u0103 aproape de gurile Dun\u0103rii pe Canalul Chilia, iar peste canal la nord de Basarabia se vede bine, de unde ancorasem, ora\u015ful V\u00eelcov, numit Vene\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, care acum se g\u0103sea sub ocupa\u0163ie ruseasc\u0103\u2026 \u00cen limbajul de\u0163inu\u0163ilor Delta Dun\u0103rii era numit\u0103 <<\u0163ara lui Maromet, morm\u00e2nt f\u0103r\u0103 cruce>>, datorit\u0103 crimelor \u015fi ororilor s\u0103v\u00e2r\u015fite de colonelul de securitate Maromet, fost comandant al lag\u0103relor de exterminare din Delta Dun\u0103rii, autor al multor crime \u00een r\u00e2ndul de\u0163inu\u0163ilor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (pag. 194, 199, 200)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitolul XVII: Lag\u0103rul de la Str\u00e2mba.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revolta lui Maghear \u015fi a multora dintre camarazii de suferin\u0163\u0103 nu era legat\u0103 doar de nedrept\u0103\u0163ile \u015fi samavolniciile ab\u0103tute asupra tuturor de\u0163inu\u0163ilor politici-religio\u015fi, ci de cei care patronau acele f\u0103r\u0103delegi, de s\u0103v\u00e2r\u015firea crimelor din penitenciare, temni\u0163e, lag\u0103re de munc\u0103, colonii de munc\u0103, de ner\u0103spunderea fa\u0163\u0103 de aceste tot mai multe fapte criminale, erau consterna\u0163i \u015fi de tic\u0103lo\u015fiile care \u00eengropau Adev\u0103rul \u015fi Dreptatea la nivel interna\u0163ional, la nivelul marilor institu\u0163ii care trebuiau s\u0103 vegheze asupra statelor, popoarelor, victimelor, genocidurilor: \u201e<\/em>\u2026 Eram oameni sco\u015fi \u00een afara legii, orice descreierat \u015fi dement dispunea de via\u0163a noastr\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea socoteal\u0103 de actele lor criminale. Cei ce ne-au condamnat \u015fi \u00eenscenat, aduc\u00e2ndu-ne \u00eenvinuiri inexistente din ordinul securit\u0103\u0163ii, cu procurori \u015fi judec\u0103tori \u015fi tot aparatul de justi\u0163ie, erau to\u0163i demen\u0163i \u015fi lipsi\u0163i de ra\u0163iune? S\u0103 transformi omul \u00een secolul al XX-lea \u00een obiect de laborator pentru experien\u0163e, f\u0103r\u0103 ca lumea civilizat\u0103 s\u0103 protesteze \u015fi s\u0103 intervin\u0103. Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 <\/em>(O.N.U.), de exemplu, nu a \u015ftiut ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu fiin\u0163a uman\u0103 \u00een secolul al XX-lea \u00een inima Europei civilizate? Era timp de pace, de ce nu a intervenit O.N.U. pe cale diplomatic\u0103 \u015fi politic\u0103 pentru a st\u0103vili acest holocaust ce s-a petrecut \u00een lag\u0103rul socialist, comandat de Uniunea Sovietic\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bilan\u0163ul interna\u0163ional al crimelor comunismului \u00een cifre este redat de Dr. Florin M\u0103trescu<\/strong> \u00een celebra sa lucrare Holocaustul Ro\u015fu ca fiind de circa 480 528 600 <\/strong>milioane de victime, dintre care 455 000 000 <\/strong>erau cre\u015ftini. (Florin M\u0103trescu, Holocaustul Ro\u015fu. Crimele comunismului interna\u0163ional \u00een cifre. <\/em>Volumul 1, Edi\u0163ia a III-a revizuit\u0103. Editura Irecson, Bucure\u015fti-2008, p. 175-176)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De ce se face discriminare \u00eentre cei doi: Stalin \u015fi Hitler. Crimele lui Stalin dep\u0103\u015fesc de zeci de ori crimele lui Hitler. De ce Hitler \u015fi azi mereu e deranjat \u00een somnul lui de veci \u015fi nu-l las\u0103 s\u0103 doarm\u0103 lini\u015ftit, iar Stalin e cam uitat, de\u015fi este mai mare criminal dec\u00e2t Hitler?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cine \u00eempiedic\u0103 marii istorici ai lumii contemporane s\u0103 redea omenirii Istoria veridic\u0103 a celor dou\u0103 cazuri de holocaust al lui Hitler \u015fi al lui Stalin, \u015fi condamna\u0163i f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri, \u00een func\u0163ie de crimele pe care le-au comis fiecare.\u201d <\/em>(pag. 292)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Capitolul XXII-\u201eNa\u015fii lui Nedescu\u201d, Planurile de evadare \u015fi a treia iarn\u0103 grea.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>\u00a0 <\/em>Ajunul Na\u015fterii Domnului \u00een 1961 \u015fi Noul An 1962 nu era deloc preg\u0103tit de marea S\u0103rb\u0103toare.<\/em> Viscole, noroi, burni\u0163\u0103, lapovi\u0163\u0103, efort, mar\u015furi prin noroi \u015fi clis\u0103 spre locul de munc\u0103, \u0163ipetele \u015fi urletele gardienilor, Coloana robilor \u00eempotmolit\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 kilometric, cu b\u0103tr\u00e2ni sprijini\u0163i, purta\u0163i de cei \u00a0tineri. Cale \u00eentoars\u0103 din pricina gerului, iar coloana \u00eencremenit\u0103 la poarta lag\u0103rului p\u00e2n\u0103 la terminarea programului, nu de lucru, ci de pedeaps\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0 Totu\u015fi sufletele lor \u00een care mai p\u00e2lp\u00e2ia Lumina lui Hristos au g\u0103tit inimile de S\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSeara de Cr\u0103ciun, 1961, era una dintre cele mai frumoase zile din via\u0163a mea. La ora 10, ora stingerii cele dou\u0103 bar\u0103ci de 700-800 de robi se \u00eenchid. Dar de data aceasta nimeni nu se culc\u0103, ci to\u0163i se preg\u0103teau suflete\u015fte s\u0103 \u00eent\u00e2mpine Na\u015fterea Domnului cu cea mai mare solemnitate.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen bar\u0103ci se organizeaz\u0103 slujbe religioase de toate riturile cre\u015ftine \u015fi \u00een limbile tuturor. Numai \u00een marile catedrale ale lumii se putea asista la o slujb\u0103 religioas\u0103 de a\u015fa anvergur\u0103, organizat\u0103 de zeci de preo\u0163i de mare voca\u0163ie, care se g\u0103seau \u00een toate lag\u0103rele \u015fi penitenciarele din Rom\u00e2nia. Gardienii caut\u0103 s\u0103 suprime aceste manifest\u0103ri religioase\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 slujba religioas\u0103 \u00eencepem programul de colinde; \u00eencepem cu \u201eImnul Robilor\u201d<\/strong>, al c\u0103rui text reflect\u0103 via\u0163a robilor \u015fi a omului \u00eenc\u0103tu\u015fat de tirania comunist\u0103. Se colind\u0103 \u201eO brad frumos\u201d<\/strong>, pe melodia cunoscut\u0103, dar textul oglindind via\u0163a de\u0163inutului lipsit de libertate \u015fi desp\u0103r\u0163it de cei dragi\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spectatorii no\u015ftri din jurul lag\u0103relor dup\u0103 fiecare colind\u0103 \u00eencepeau cu aplauze\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se fac daruri. Toat\u0103 lumea c\u00e2nt\u0103 \u015fi pl\u00e2nge. \u00cenainte de a bate toaca metalic\u0103 care anun\u0163\u0103 de\u015fteptarea robilor, \u015fi care ne producea fiori, se repet\u0103 \u201eImnul Robilor\u201d \u015fi colinda \u201eO Brad frumos\u201d, iar glasul celor peste 1500 de robi<\/strong> produc vibra\u0163ii \u00een tot lag\u0103rul de la Gr\u0103dina. \u015ei cu acest moment se \u00eencheie noaptea de Cr\u0103ciun \u00een aplauzele spectatorilor de dincolo de gardul de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Diminea\u0163a de Cr\u0103ciun, ca orice zi obi\u015fnuit\u0103, \u00eencepe calvarul nostru \u00een drum spre locul de munc\u0103 \u201eDigul\u201d, tot bra\u0163 la bra\u0163, t\u00e2r\u00e2ndu-ne spre locul de os\u00e2nd\u0103.\u201d<\/em>(pag. 428-430)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Capitolul XXIII-Bandi\u0163i \u00een Lag\u0103rul Tor\u0163ionarilor \u201eOaspe\u0163i\u201d \u00een Familiile Acestora.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ciuda tuturor n\u0103p\u0103stuirilor vr\u0103jma\u015fe ale administra\u0163iei, ale brutelor de gardieni, ale vicisitudinilor fenomenelor naturale, ale muncilor istovitoare, ale mizeriei, foametei, frigului, fricii, violen\u0163elor, torturii, mor\u0163ii care da permanent t\u00e2rcoale \u015fi \u00ee\u015fi lua prada bogat\u0103, de\u0163inu\u0163ii cre\u015ftini \u00ee\u015fi rezervau vreme \u015fi pentru tr\u0103irea spiritului str\u0103bun, ortodox, \u0163in\u00e2nd vie \u015fi mare flac\u0103ra culturii, Rugul aprins al credin\u0163ei, menirea sacr\u0103 a jertfei lor mucenice\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEra un grup de profesori absolven\u0163i ai Facult\u0103\u0163ii de Istorie din Ia\u015fi, lotul lui \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, a\u015fa era numit \u015fi cunoscut \u00een \u00eenchisoare. Din grup f\u0103ceau parte prof. Aurelian Popescu, profesor de filologie, Alexandru Zub, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Istorie din Ia\u015fi, Mihai Brudiu, tot de la Ia\u015fi \u015fi \u00eenc\u0103 vreo doi\u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O parte din grup \u00eel serveau pe Mihai Brudiu cu materie prim\u0103, adic\u0103 bulg\u0103ri de z\u0103pad\u0103, pentru ca aceasta s\u0103 poat\u0103 s\u0103 lucreze la opera lui. Dup\u0103 c\u00e2teva ore de munc\u0103 din m\u00e2inile lui Brudiu a ie\u015fit o capodoper\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103: bustul lui Mihai Eminescu<\/strong>, f\u0103cut din z\u0103pad\u0103. To\u0163i de\u0163inu\u0163ii din lag\u0103r se adun\u0103 \u00een jurul acestei minun\u0103\u0163ii. Printre ace\u015ftia se num\u0103r\u0103 \u015fi profesorul Alexandru Musc\u0103, care sus\u0163inea c\u0103 \u201eeste cea mai reu\u015fit\u0103 sculptur\u0103 a bustului lui Eminescu realizat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum.\u201d<\/strong><\/em> (pag. 437)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Realizarea n-a fost deloc pe placul administra\u0163iei \u015fi nici al t\u00e2mpilor gardieni, care au sf\u0103r\u00e2mat opera \u015fi a sanc\u0163ionat drastic pe autori \u015fi pe cei care i-au \u00eencurajat \u015fi s-au bucurat un moment de imaginea Profetului \u015fi Luceaf\u0103rului nostru Mihail Eminescu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103rturisitorul Victor Maghear<\/strong>, persecutat \u015fi prigonit de regimul comunist a traversat regimul concentra\u0163ionar, respectiv spa\u0163iul carceral, dar \u015fi cel post carceral cu demnitatea unui ascet \u00eencercat \u00eentru vitregiile pustiei, cu r\u0103bdarea unui monah care \u00ee\u015fi sprijin\u0103 scara cugetului pe culmile de azur ale g\u00e2ndirii, cu \u00een\u0103l\u0163imea unui mistic \u00een sui\u015ful s\u0103u spiritual, cu curajul unui brav osta\u015f aflat \u00een solda Patriei dragi, ce poart\u0103 \u00een rani\u0163\u0103 bastonul de mare\u015fal<\/em>, cu onoarea unui dasc\u0103l ce d\u0103 str\u0103lucire catedrei de educa\u0163ie cre\u015ftin\u0103, cu smerenia \u015fi grandoarea unui sacerdot care \u00ee\u015fi ador\u0103 Creatorul, precum \u015fi cu venerarea Neamului s\u0103u legendar, faimos \u00een istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cartea sa, cartea noastr\u0103 de acum este o PROVOCARE-PROMOVARE-\u00ceNDREPTARE!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Aleas\u0103 pre\u0163uire \u015fi recuno\u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b<\/strong><\/p>\n

14 aprilie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00centrebat-am v\u00eentul, zbur\u0103torul\/ Bidiviu pe care-alearg\u0103 norul\/ C\u0103tre-albastre margini de p\u0103m\u00eent: \/ Unde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?\/\/ Unde [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44414","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44414"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44418,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44414\/revisions\/44418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}