{"id":44535,"date":"2019-04-19T09:54:52","date_gmt":"2019-04-19T09:54:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44535"},"modified":"2019-04-19T09:55:53","modified_gmt":"2019-04-19T09:55:53","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-diplomatia-fatala-a-politicii-lui-nicolae-titulescu-si-mana-care-a-oferit-bolsevicilor-tezaurul-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/04\/19\/gheorghe-constantin-nistoroiu-diplomatia-fatala-a-politicii-lui-nicolae-titulescu-si-mana-care-a-oferit-bolsevicilor-tezaurul-romaniei\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Diploma\u0163ia fatal\u0103 a politicii lui Nicolae Titulescu \u015fi m\u00e2na care a oferit bol\u015fevicilor Tezaurul Rom\u00e2niei."},"content":{"rendered":"

\u00a0\"\"<\/a>\u201eIstoria o fac nebunii, iar mincino\u015fii o scriu.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (ILEANA VULPESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u201e\u015etiu \u00eens\u0103, \u015fi faptul e trist, c\u0103 actul de na\u015ftere al str\u0103lucitei lui cariere \u00een str\u0103in\u0103tate a fost un act de ingratitudine.\u201d<\/em><\/strong> <\/strong><\/p>\n

(NICOLAE OTTESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politica <\/strong>unei Na\u0163iuni suverane \u015fi a unui Stat na\u0163ional de drept, \u00een climatul ei firesc, pentru a ajunge sau a reveni la \u201earta guvern\u0103rii\u201d,<\/em><\/strong> <\/em>are nevoie de oameni capabili, de oameni forma\u0163i \u00een domeniul diplomatic, de oameni \u201ede stat\u201d, <\/em>de oameni jertfi\u0163i c\u0103ldurii patriotismului \u015fi focului na\u0163ionalismului cre\u015ftin ortodox care, trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de cele cinci coordonate esen\u0163iale: tradi\u0163ia, morala, religia, libertatea \u015fi cultura Neamului, altfel risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 Metresa de lux a ocultismului, care nu e nici tradi\u0163ie, nici moral\u0103, nici religie, nici libertate, nici cultur\u0103, nici diploma\u0163ie, dar nici politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ocultismul politic<\/strong> al democratiei<\/strong> este din toate c\u00e2te ceva \u015fi nimic din toate<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scopul lui<\/strong> nu este dezv\u0103luirea adev\u0103rului, ci \u00eenv\u0103luirea \u015fi re\u00eenv\u0103luirea crez\u0103rii, amintindu-ne de ceea ce ne spunea odinioar\u0103 prin\u0163ul diploma\u0163iei franceze, Charles Maurice Talleyrand-Perigord, prin\u0163 de Benevent (1754-1838): \u201e\u00cen politic\u0103, ceea ce e crezut devine mai important dec\u00e2t ceea ce este adev\u0103rat.\u201d<\/em> (Gerard\/ Sophie de Sede, L\u2019Occultisme dans la Politique<\/em>. Editions Robert Laffont, S.A., Paris-1994)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ilumina\u0163ii<\/strong> oculti\u015fti creaz\u0103 contradic\u0163ii dialectice prin care propag\u0103 o obscuritate apocaliptic\u0103 \u00een s\u00e2nul unei metaistorii misterioase, caracterizat\u0103 printr-o ra\u0163ionalitate \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare care sluje\u015fte unei ira\u0163ionalit\u0103\u0163i nebune, \u00eenfrico\u015fetoare, o caracati\u0163\u0103 de propor\u0163ii care sfarm\u0103 \u00eentre tentacolele ei toate institu\u0163iile fundamentale ale Na\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Istoria<\/strong> oric\u0103rui popor exist\u0103 dou\u0103 categorii de personalit\u0103\u0163i ale naturii politice: prima apar\u0163ine personalit\u0103\u0163ii prin sine: noble\u0163e, credin\u0163\u0103, demnitate, carism\u0103, spirit, curaj, jertf\u0103, na\u0163ionalism, misticism, oratorie, adev\u0103ra\u0163i B\u0103rba\u0163i ai Cet\u0103\u0163ii<\/strong>, iar cea de-a doua cuprinde personalit\u0103\u0163i contraf\u0103cute: ciocoism, avari\u0163ie, carierism, demagogie, perfidie, la\u015fitate, tr\u0103dare, v\u00e2nzare, fariseism, mistificare, veritabili politruci oculti\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ambele categorii<\/strong> pot schimba cursul evenimentelor sau chiar destinul na\u0163iuni lor, doar c\u0103 primii \u00eel schimb\u0103 \u00een bine, ceilal\u0163i \u00een r\u0103u. A\u015fadar, rolul \u00een istorie al personalit\u0103\u0163ii este definitoriu. Ideal ar fi ca personalitatea s\u0103 posede \u015fi atributele Conduc\u0103torului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalitatea <\/strong>aleas\u0103 se impune Cet\u0103\u0163ii, se asum\u0103 responsabilit\u0103\u0163ii ei, anticip\u00e2nd efectul faptelor sale, pentru a le putea sluji numai \u00een folosul Domnului \u015fi comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conduc\u0103torul<\/strong>, alesul trebuie s\u0103 ard\u0103 nemistuit \u00een focul m\u0103re\u0163 al na\u0163iunii sale pentru a-i \u00eentrupa lumina, c\u0103ldura, harul, adev\u0103rul, libertatea, credin\u0163a, crea\u0163ia mistic\u0103, spiritualitatea, jertfa, iubirea, crucea, \u00eennoirea \u015fi \u00eenvierea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sunt \u00eens\u0103 \u015fi mari diploma\u0163i de carier\u0103<\/strong> care r\u0103m\u00e2n fideli \u0163\u0103rii lor, sacrific\u00e2nd totul pentru na\u0163ie, familie, rude, prieteni, chiar \u015fi propria persoan\u0103, care fac \u00een t\u0103r\u00e2mul politic c\u00e2t o Divizie special\u0103 \u015fi mai mult, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. A\u015fa \u00eei gratulau \u00eemp\u0103ratul Napoleon pe ministrul s\u0103u de externe Talleyrand, \u00eemp\u0103ratul Austriei pe Klemens Metternich, prin\u0163 Wenzel von (1773-1859) \u015fi generalul Prezan pe poetul Octavian Goga care dorea s\u0103 se \u00eenroleze \u00een r\u0103zboiul de Re\u00eentregirea Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un discurs oratoric<\/strong> inspirat are un rol electrizant cov\u00e2r\u015fitor pentru mul\u0163imea acelui moment. Ne amintim de celebrul avocat, boier Vasile Boerescu, intuit <\/strong>pe realitate care a \u00eenclinat balan\u0163a spre alegerea lui Cuza: \u201e…A ne uni asupra principiului unirii este a ne uni \u015fi asupra persoanei ce reprezent\u0103 acest principiu! Ast\u0103 persoan\u0103 este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei\u201d,<\/em> \u00a0precum \u015fi de cel al lui Winston Churchill, imaginat<\/strong> rostit \u00een Camera Comunelor dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Fran\u0163ei: \u201eNu ne vom cl\u0103tina, nu ne vom pr\u0103bu\u015fi, mergem p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, vom lupta \u00een Fran\u0163a, vom lupta pe m\u0103ri \u015fi pe oceane, vom lupta, vom lupta \u00een aer…, pe aerodromuri, vom lupta \u00een c\u00e2mpuri, pe str\u0103zi, vom lupta \u00een mun\u0163i; nu ne vom preda niciodat\u0103.\u201d<\/em> Dup\u0103 ce s-a a\u015fezat \u00een urma fulminantului\u00a0 discurs a mai ad\u0103ugat \u00eencet cu mali\u0163iozitatea sa bine cunoscut\u0103: \u201e…nu \u015ftiu cu ce vom face-o, dac\u0103 nu cu cu\u0163itele de la buc\u0103t\u0103rie.\u201d <\/em>(Winston Churchill, Camera Comunelor, aprilie 1940, <\/em>cf.Guy Eden, Portrait of Churchill<\/em>, p. 40-41)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei tot acela\u015fi Eden a mai ad\u0103ugat: <<dac\u0103 Fuhrerul ar fi \u015ftiut c\u0103 to\u0163i voluntarii \u201eAp\u0103r\u0103rii locale\u201d nu aveau la un loc mai multe arme dec\u00e2t un regiment german, probabil c\u0103 nu ar fi \u015fov\u0103it.\u201d<\/em> (idem.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deci, sunt personalit\u0103\u0163i<\/strong> care scap\u0103<\/strong> na\u0163iunea prin politic\u0103 istoric\u0103 \u015fi sunt diploma\u0163i<\/strong> care sap\u0103<\/strong> na\u0163iunea prin politic\u0103 lor aistoric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 \u201egr\u0103birea\u201d<\/em> mor\u0163ii lui Ionel I.C. Br\u0103tianu<\/strong> \u00een anul 1928, probabil c\u0103 Duduia, <\/em>n-a fost str\u0103in\u0103 de acea fapt\u0103 m\u00e2r\u015fav\u0103, caracteristic\u0103 arsenalului ei uciga\u015f, scena politicii externe a ocupat-o Nicolae Titulescu<\/strong>, care i-a imprimat direc\u0163ia titulescian\u0103<\/strong>, pe linia c\u0103reia au defilat partidele istorice p\u00e2n\u0103 la detronarea Mare\u015falului Antonescu<\/strong>, prin m\u00e2r\u015favul act regalo-democrato-comunist de la 23 August 1944, care ne-a adus ciuma capitul\u0103rii-pred\u0103rii<\/strong> f\u0103r\u0103 condi\u0163ii a Armatei \u015fi a \u0162\u0103rii<\/strong>. Spiritul politicii titulesciene<\/strong>, \u201ea r\u0103mas conduc\u0103tor, determin\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dezastrul \u0163\u0103rii, pierderea libert\u0103\u0163ii \u015fi a suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. N. Titulescu a<\/strong> reprezentat politica aistoric\u0103<\/strong>, pe care succesorii lui au continuat-o.\u201d <\/em>(Pamfil \u015eeicaru, Construc\u0163ii pe nisip* Politica aistoric\u0103<\/em>, Ed. Fides, Ia\u015fi-1998, p. 10)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt cine a fost adev\u0103ratul Nicolae Titulescu?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel idolatrizat de Adrian N\u0103stase sau cel venerat de Theodor Mele\u015fcanu sau de al\u0163ii?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103ratul Nicolae Titulescu a fost de fapt veritabilul de carate Nicolae Titulescu!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 N\u0103scut pe 4 Martie 1882 la Craiova. Mare P\u0103cat! A urmat liceul \u00een B\u0103nie, Facultatea de Drept \u015fi Doctoratul la Paris. A urmat cariera universitar\u0103: conferen\u0163iar la Universitatea din Ia\u015fi, profesor la Universitatea din Bucure\u015fti, ministru de finan\u0163e \u00een Guvernul de Uniune Na\u0163ional\u0103 de la Ia\u015fi – 1917, din nou \u00een 1920, ministru plenipoten\u0163iar la Londra, delegat permanent la Societatea Na\u0163iunilor \u00een 1922, membru \u00een Consiliul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eentre 1927-1930 \u015fi 1935, ministru al afacerilor externe 1927-1928, ministru plenipoten\u0163iar la Londra 1928 \u015fi 1932, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eentre 1930-1931, din nou ministru de externe 1932-1936 \u015fi desigur ultima treapt\u0103, cea de academician, la care aspir\u0103 to\u0163i nerom\u00e2nii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A r\u0103mas definitiv la Cannes \u00een Fran\u0163a- 17 Martie 1941, \u00een cimitirul rusesc iubit. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Secretarul \u015fi amicul s\u0103u Nicolae I. Ottescu<\/strong> ni-l descrie ca av\u00e2nd o avar\u0103 pledoarie pentru bani, dar \u015fi o faimoas\u0103 infirmitate psihic\u0103, \u201e…Era sp\u00e2n \u015fi avea un glas sub\u0163ire de sopran… C\u00e2nd se ridica s\u0103 vorbeasc\u0103, \u00eentreaga lui \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare p\u0103rea transfigurat\u0103. Era serios \u015fi chibzuit. Studia procesele p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte, \u00ee\u015fi scria argumentele cu \u00eengrijire, prevedea orice obiec\u0163ie a adeversarului \u015fi \u015ftia s\u0103 cear\u0103 onorarii.\u201d<\/em> (Nicolae I. Ottescu, Nicolae Titulescu \u2013 o statuie f\u0103r\u0103 piedestal<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pledoaria<\/strong> \u015fi-o preg\u0103tea \u00een dormitor, 2-3 zile unde nu intra nimeni, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd discursul pe de rost. \u00cen str\u0103in\u0103tate \u00eenchiria pe banii statului, 3-4 aparteamnte, al\u0103turi de cel \u00een care sta, pentru a avea lini\u015fte deplin\u0103. \u201e\u00cen str\u0103in\u0103tate, avea obiceiul s\u0103 \u00eenchirieze la hotel \u015fi camerele al\u0103turate celor pe care le locuia efectiv.\u201d<\/em> (idem.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fratele marelui orator Take Ionescu, doctorul Toma i-a explicat secretarului lui Titulescu, Nicolae I. Ottescu, de unde vine infirmitatea psihic\u0103 a marelui diplomat: \u201e…la copii, \u00een preajma v\u00e2rstei de 7 ani, ou\u0103le, situate \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga pubisului, cad mai jos \u00een sacul testicular: c\u0103 uneori ele nu cad \u015fi atunci e nevoie s\u0103 se intervin\u0103 chirurgical \u015fi c\u0103 la Titulescu ele au r\u0103mas probabil sus \u015fi c\u0103 s-au atrofiat acolo. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui, \u015fi vocea lui de copil, \u015fi memoria lui fantastic\u0103…, \u00eens\u0103 e \u00eengrijor\u0103tor din punct de vedere, al echilibrului lui nervos<\/strong>.\u201d<\/em> (Ieronim Hristea, Nicolae Titulescu, un cal troian al francmasoneriei interna\u0163ionale, <\/em>\u00een De la Steaua lui David la Steaua lui Rothschild. <\/em>Ed. \u0162ara Noastr\u0103, Bucure\u015fti-2004, p. 277)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centruc\u00e2t prin\u0163esa grecoaic\u0103 Elena, care n-a ajuns niciodat\u0103 regin\u0103, \u00een ciuda liberalilor, o tulbura tare mult pe Duduia, <\/em>celebra cocot\u0103 a t\u00e2rgului de pl\u0103ceri, Elena Lupescu Wolf, Carol al II-lea dorea s\u0103-\u015fi determine sotia legitima s\u0103 plece din \u0163ar\u0103. Reu\u015fita i-a apar\u0163inut lui Titulescu care l-a convins pe monarh ca \u00een schimbul serviciului s\u0103-i ofere portofoliul Afacerilor externe: \u201eCu elocven\u0163\u0103 \u015fi mijloace de presiune bine calculate, Titulescu a reu\u015fit s\u0103 o conving\u0103 pe prin\u0163es\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, s\u0103 renun\u0163e la drepturile ei \u015fi la dreptul de supraveghere a educa\u0163iei fiului s\u0103u.\u201d <\/em>(ibid., p. 281)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce i-a mai fost dat \u00een istorie \u015fi poporului nostru s\u0103rmanul: un monarh numai cu \u201ebarbatia\u201d vesnic treaza \u015fi un diplomat f\u0103r\u0103 ou\u0103 in fiecare dimineata.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 activitatea sa finan\u0163ist\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 a fost regizat\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een scen\u0103 de ocultismul politic interna\u0163ional francmason.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenceperea primului r\u0103zboi mondial a preg\u0103tit condi\u0163iile declan\u015farii Revolu\u0163iei masono-bol\u015fevice din Rusia. Liderii bol\u015fevici au fost finan\u0163a\u0163i de b\u0103ncile din SUA, cu 20 de milioane de dolari \u015fi de cele germane cu 55 milioane de m\u0103rci, iar Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 vin\u0103 \u015fi ea cu TEZAURUL, care \u00een anul 1917, valora 2 miliarde de dolari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 \u00eencheie tratatul cu Antanta, pentru a-\u015fi elibera provinciile vremelnic ocupate: Banatul, Cri\u015fana, Maramure\u015ful,Transilvania, Bucovina. Armata de Nord condus\u0103 de generalul Prezan a eliberat rapid teritoriile nostre aflate dincolo de Carpa\u0163i, dar frontul din Dobrogea care trebuia sprijinit de trupele aliate s-a pr\u0103bu\u015fit, poate ajutat<\/strong>, astfel c\u0103 \u00een scurt timp \u00een bra\u0163ele de fier, pline de s\u00e2nge ale Puterilor Centrale s-au fr\u00e2nt Oltenia, Muntenia, Dobrogea \u015fi sudul Moldovei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acele nefaste condi\u0163ii, Capitala \u0163\u0103rii \u015fi Tezaurul na\u0163ional fiind \u00een pericol s-au mutat la Ia\u015fi, \u00een baza Decretului Regal nr. 3120\/ 17 Noiembrie 1916.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Situa\u0163ia a avansat cu grele pierderi materiale, ca urmare a dezastrului militar, exist\u00e2nd pericolul ca \u015fi Moldova s\u0103 fie ocupat\u0103 \u015fi s\u0103 se piard\u0103 totul, deci \u015fi Tezaurul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a pus de urgen\u0163\u0103 problema expedierii Tezaurului. Unii, pu\u0163ini au indicat Moscova, probabil regina Maria, sus\u0163inut\u0103 de sfatul abil, diplomat al unui prieten al ru\u015filor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei mai mul\u0163i au propus Danemarca \u015fi Londra, dar au c\u00e2\u015ftigat \u00eens\u0103 promoscovi\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercet\u0103toarea Viorica Moisuc<\/strong> pe bazele Arhivelor MAE \u015fi BNR, ne lumineaz\u0103 sub acest aspect at\u00e2t de mare \u015fi dureros totodat\u0103: \u201eLa 14 decembrie 1916, la Ia\u015fi s-a \u00eencheiat protocolul rom\u00e2no-rus, semnat de ministrul de finan\u0163e rom\u00e2n \u015fi ministrul Rusiei \u00een Rom\u00e2nia, A. Mossoloff, precum \u015fi de delega\u0163ii BNR, Th. Capitanovici, A. Saligny \u015fi M.Z. Demetrescu. Protocolul era \u00eenso\u0163it de mai multe documente explicative care prezentau datele tehnice cerute de Banca Na\u0163ional\u0103 privind transportul, depozitarea \u015fi securitatea la Kremlin a Tezaurului.\u201d<\/em> (Viorica Moisuc, Tezaurul Rom\u00e2niei evacuat la Moscova \u00een 1916 \u015fi confiscat de soviete \u2013 problem\u0103 interna\u0163ional\u0103 actual\u0103<\/em>, \u00een \u201eGlasul Bucovinei\u201d <\/em>, nr. 4\/ 2002).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen nop\u0163ile de 12, 13 \u015fi 14 Decembrie 1916, s-a pus Tezaurul \u00een cele 1740 <\/strong>de l\u0103zi \u00een 17 <\/strong>vagoane de marf\u0103 din gara CFR Ia\u015fi, plec\u00e2nd pe 15 Decembrie \u015fi ajung\u00e2nd \u00een 20 Decembrie la Moscova. Inventarierea a durat p\u00e2n\u0103 la 16 Februarie 1917, c\u00e2nd oculta revolu\u0163iei bol\u015fevice l-a \u00eenl\u0103turat pe \u0163ar, iar guvenul francmason format \u00eel avea \u00een frunte pe prin\u0163ul Lvov pentru scurt timp, at\u00e2t c\u00e2t a pl\u0103tit tr\u0103darea \u015fi \u00eenlocuit cu \u00a0Adler Kirbis alias Alexandr Kerenski. Lenin \u015fi Tro\u0163ki ajun\u015fi \u00een Rusia preg\u0103teau de zor tulbur\u0103rile, violen\u0163ele, atentatele, asasinatele, carnea de tun, revolu\u0163ia cea mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci, guvernul rom\u00e2n de la Ia\u015fi a sistat plecarea celui de-al doilea transport al Tezaurului, dar bol\u015fevicii au fost salva\u0163i de fra\u0163ii Interna\u0163ionalei lor, care l-au sprijinit pe juristul francmason Titulescu s\u0103 ocupe ministerul de finan\u0163e la 10 iulie 1917.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u201eLa 17\/ 30 martie 1917, <\/em>continu\u0103 Viorica Moisuc<\/strong>, Gruciov, ministrul de r\u0103zboi \u00een guvernul provizoriu rus, declara la \u00eent\u00e2lnirea cu \u015fefii misiunilor militare aliate c\u0103 situa\u0163ia din Rusia este grav\u0103, armata \u015fi flota sunt \u00een plin\u0103 dezorganizare \u015fi se arat\u0103 sceptic \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul cooper\u0103rii militare \u00een cadrul Antantei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totu\u015fi, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, prin <<Jurnalul Consiliului de Mini\u015ftri>><\/strong> nr. 272 bis, din 18 iulie 1917, <\/em>(la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 numirea \u00een func\u0163ie), la propunerea ministrului de finan\u0163e Nicolae Titulescu se hot\u0103r\u0103\u015fte str\u0103mutarea \u00een Rusia a sediului \u015fi avutului B\u0103ncii Na\u0163ionale. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 22 iulie Titulescu autoriza Banca Na\u0163ional\u0103 \u2013 refugiat\u0103 deja la Ia\u015fi – <<s\u0103-\u015fi str\u0103mute aiurea sediul \u015fi avutul ei, c\u00e2t \u015fi pe cel pe care \u00eel are \u00een p\u0103strare.>><\/strong> <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 Aceea\u015fi comunicare s-a transmis \u015fi institu\u0163iilor bancare mai importante, ca Banca Marmorosch-Blank, banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Banca Rom\u00e2neasc\u0103, Banca Comercial\u0103, Banca de Scont etc. La 24 \u015fi 27 iulie 1917, prin dou\u0103 scrisori, ministrul Rusiei \u00een Rom\u00e2nia, Poklewski-Koziell<\/em> (ministrul lui Kerenski) l-a informat pe ministrul de finan\u0163e Nicolae Titulescu: <<am primit de la Guvernul meu puterile depline necesare pentru a semna Protocoalele privind evacuarea \u00een Rusia a valorilor apar\u0163in\u00e2nd B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi ale altor institu\u0163ii publice din Rom\u00e2nia.>><\/strong><\/em>(idem.)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noul transport s-a preg\u0103tit \u00eentre 23-27 Iulie 1917, \u00een 24 <\/strong>de vagoane CFR, \u00eenainte de a se primi scrisorile rusului \u015fi \u00eenainte de Protocol care, s-a semnat \u00een 27 Iulie 1917, la Ia\u015fi, \u00eentre \u201eministrul de finan\u0163e Nicolae Titulescu<\/em>, delega\u0163ii BNR, C. Nacu \u015fi generalul N.C. Constantinescu, precum \u015fi ministrul Rusiei \u00een Rom\u00e2nia,<\/em> Poklewski-Koziell, al doilea transport cuprindea ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din stocul metalic de aur proprietate particular\u0103 a BNR, \u00een valoare de 574 523,57 <\/strong>lei aur, ca \u015fi valori, titluri, efecte, arhive, c\u0103r\u0163i, acte, toate acestea \u00eenc\u0103rcate \u00een 188 <\/strong>de l\u0103zi av\u00e2nd valoarea total\u0103 de 1 594 836 721 <\/strong>lei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceea\u015fi zi de 27 iulie 1917, Casa de Economii \u015fi Consemna\u0163iuni a \u00eencredin\u0163at \u015fi ea acelora\u015fi delega\u0163i ru\u015fi \u015fi sub garan\u0163ia ministrului de finan\u0163e Nicolae Titulescu toate <<averile sale>><\/strong>, estimate la 7 miliarde \u015fi jum\u0103tate <\/strong>lei. Ele au fost depozitate \u00een 163 <\/strong>l\u0103zi sigilate.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu aceast\u0103 ocazie s-a \u00eencheiat un protocol semnat de acelea\u015fi persoane: Poklewski-Koziell din partea rus\u0103 \u015fi Nicolae Titulescu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 12 august 1917, cu acela\u015fi transport, au fost trimise spre <<p\u0103strare>><\/strong> \u00een Rusia acte ale Arhivelor Na\u0163ionale, acte ale Bra\u015fovului, picturile lui Nicolae Grigorescu \u015fi alte tablouri din Pinacoteca Statului, de la Muzeul Kalinderu, obiecte de mare valoare ale Muzeului Pietate <\/em>(Casa de amanet), odoarele m\u0103n\u0103stire\u015fti din Moldova \u015fi Muntenia, colec\u0163iile de manuscrise \u015fi c\u0103r\u0163ile rare ale Academiei Rom\u00e2ne, piese rare ale Muzeului de Antichit\u0103\u0163i<\/em> (printre care \u015fi Clo\u015fca cu puii de aur) etc.<\/em>(idem)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mana cereasc\u0103 mai presus de cea a lui Moise a c\u0103zut pe capul bol\u015fevicilor: 9 miliarde de lei aur<\/strong>, adic\u0103 1,7 miliarde de dolari 1917<\/strong>, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost evaluate toate odoarele m\u0103n\u0103stire\u015fti, toate valorile de art\u0103 medieval\u0103 \u015fi modern\u0103, toate tablourile, obiectele de art\u0103, bijuteriile reginei Maria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Titulescu<\/strong> nu era str\u0103in de toate st\u0103rile conflictuale din Rusia, dar na\u015fii s\u0103i, Ilumina\u0163ii,<\/em> l-au rugat s\u0103-\u015fi tr\u0103deze cu z\u00e2mbetul pe buze \u0163ara care-l f\u0103cuse ministru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urma interven\u0163iei trupelor noastre pentru Fiica cea drag\u0103 a Patriei, Basarabia, de la 26 Ianuarie 1918, faimosul Leon Tro\u0163ki ne trimetea urm\u0103toarea felicitare<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 1. \u201eRela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia sunt rupte. Membri lega\u0163iunii Rom\u00e2ne \u015fi to\u0163i agen\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne vor fi expulza\u0163i pe drumul cel mai scurt. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>2. Tezaurul \u00een aur al Rom\u00e2niei, care se g\u0103se\u015fte la Moscova, nu va mai putea fi ob\u0163inut de <<oligarhia rom\u00e2n\u0103>><\/strong>. Consiliul comisarilor ia asupr\u0103-\u015fi toat\u0103 r\u0103spunderea pentru conservarea acestui fond, care va trebui s\u0103 fie remis \u00een m\u00e2inile poporului rom\u00e2n<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 3. Fostul comandant-\u015fef al trupelor ruse de pe frontul rom\u00e2n, Scerbacev, care a luat pozi\u0163ie \u00een contra revolu\u0163iei, este declarat du\u015fman al poporului \u015fi pus \u00een afar\u0103 de lege.\u201d <\/em>(Ieronim Hristea, op. cit., p.284-285)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 trimiterea, de fapt d\u0103ruirea Tezaurului na\u0163ional Moscovei, de c\u0103tre finan\u0163istul Titulescu, bravele Armate rom\u00e2ne au continuat jertfa suprem\u0103, au c\u00e2\u015ftigat r\u0103zboiul au \u00eenf\u0103ptuit Marea Unire, iar \u201eEroul finan\u0163elor\u201d<\/em> Nicolae Titulescu a ajuns delegat al Rom\u00e2niei la Conferin\u0163a de Pace de la Paris, care f\u0103r\u0103 calitate a semnat la 9 Decembrie 1919, clauza minorit\u0103\u0163ii iudaice, impus\u0103 de \u201efra\u0163ii\u201d<\/em> lui din Conferin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unde au fost regele, premierul, regina c\u00e2nd Titulescu, risipitorul de la finan\u0163e ne-a d\u0103ruit cu at\u00e2ta bun\u0103voin\u0163\u0103 <\/em>Tezaurul muscalilor ru\u015fi?!? <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Poate c\u0103 a fost voin\u0163a reginei Maria s\u0103 ne protejeze Tezaurul \u00een \u0163ara mamei sale \u015fi \u00een acest context premierul Br\u0103tianu i-a f\u0103cut pe plac, iar Nando <\/em>nici m\u0103car n-a clipit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Titulescu<\/strong> a adus un alt sprijin real URSS-ului prin Pactul de Asisten\u0163\u0103 Mutual\u0103 \u00eencheiat cu Fran\u0163a, prin convingerea lui Laval \u015fi cu restul \u0163\u0103rilor prin misiunile sale diplomatice interna\u0163ionale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul carierei prietenul lui Finkelstein alias Litvinov. Grigore Filiti ne aminte\u015fte de \u00eentrevederea istoric\u0103 dintre Titulescu, Litvinov, cehul Bene\u015f \u015fi s\u00e2rbul Jeftici la Hotelul Bergues din Geneva \u00een 9 Iunie 1934, afirm\u00e2nd \u015fi despre cele 1435 <\/strong>de l\u0103zi cu averea arhivelor l\u0103sate plocon bol\u015fevicilor Moscovei \u00een anul ro\u015fu 1917. (\u201eAspects des relations russo-roumains, retrospectives et orientations\u201d<\/em>-Compendiu de studii semnate de G. Cior\u0103nescu, G. Filiti, R. Florescu, D. Ghermani, M. Korne, N. Neculce)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Referitor la cartea sus men\u0163ionat\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een 1967, Pamfil \u015eeicaru<\/strong> comenteaz\u0103: \u201esurprinz\u0103tor, nu i s-a dat aten\u0163ia care i se cuvenea unei a\u015fa de serioase contribu\u0163ii la punerea \u00een lumin\u0103 a tuturor erorilor s\u0103v\u00e2r\u015fite pe linia fatal\u0103, trasat\u0103 de Nicolae Titulescu<\/strong>.\u201d <\/em>\u00a0(Pamfil \u015eeicaru, op. cit., p. 13)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pamfil \u015eericaru<\/strong>, membru al Comisiei afacerilor externe ne relateaz\u0103 despre Proiectul lui Titulescu-Litvinov \u00een comisiile de politic\u0103 extern\u0103 ale Camerei \u015fi Senatului, privitor la un acord de asisten\u0163\u0103 mutual\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi URSS, privind trecerea trupelor sovietice prin \u0163ara noastr\u0103. Proiectul sus\u0163inut doar de Grigore Iunian, n-a fost depus pe biroul Camerei, pentru a evita surprizele publice. \u201eAu luat cuv\u00e2ntul<\/em>, spune magistralul jurnalist \u015eeicaru, A.C.Cuza, Octavian Goga, George Br\u0103tianu \u015fi eu, pentru a combate proiectul.<\/em>.. Eu, pentru a sublinia c\u0103 trecerea trupelor ruse\u015fti prin Rom\u00e2nia era implicit cuprins\u0103 \u00een proiect, am citat cartea amiralului Castex, << De Gengis Khan a Stalin>><\/strong>, indic\u00e2nd \u015fi paginile 170-171, \u00een care se indic\u0103 \u015fi locurile de trecere a trupelor ruse\u015fti. Iritat, N. Titulescu a ridicat o m\u00e2n\u0103, \u00eentreb\u00e2nd: <<Castex, Castex, ce \u00eenseamn\u0103?>> <\/strong>Atunci<\/em> mi-am exprimat uimirea c\u0103 nu \u015ftia c\u0103 amiralul Castex este cea mai mare autoritate \u00een materie de strategie naval\u0103 \u015fi este pre\u015fedintele Consiliului Superior al Armatei Franceze.\u201d<\/em> (Pamfil \u015eeicaru, op. cit.,p. 18)<\/p>\n

\u00a0 Titulescu<\/strong> nu s-a rezumat numai la acordul dintre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia sau Rusia \u015fi Fran\u0163a, ci \u015fi-a adus un aport cov\u00e2r\u015fitor privind politica extern\u0103 a URSS-ului \u00een Apus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePrin for\u0163ele sale oculte mondiale, \u00eentre care de mare eficacitate a fost Nicolae Titulescu<\/strong>, Uniunea Sovietic\u0103 a \u00eentreprins demersuri pentru salvarea sa \u015fi a planului s\u0103u, \u00een \u0163\u0103rile apusene, care o \u0163ineau \u00een izolare. \u00cen final, Rusia Sovietic\u0103 a fost acceptat\u0103 \u00een Societatea Na\u0163iunilor, apoi au fost \u00eencheiate pacte de neagresiune \u00eentre Rusia \u015fi statele limitrofe.\u201d <\/em>(Ion Constantin, Istorie Tr\u0103it\u0103, <\/em>Ed. Blassco, p. 64) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel mai pre\u0163ios adversar \u00een calea extinderii bol\u015fevismului \u00een Rom\u00e2nia regal\u0103 era ascensiunea rapid\u0103 a na\u0163ionali\u015ftilor cre\u015ftini ortodoc\u015fi. Pentru a ajunge premier I. G. Duca, Oculta extern\u0103 i-a cerut suprimarea Mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionaliste. A promis, dar n-a f\u0103cut-o. Atunci a intervenit Oculta intern\u0103, cer\u00e2nd dizolvarea na\u0163ionali\u015ftilor cre\u015ftini \u00een ajunul alegerilor din 1933. Duca a \u015fov\u0103it. \u201eTitulescu, el nu a \u015fov\u0103it nici o clip\u0103. A ap\u0103rat m\u0103sura \u00een Consiliul de Mini\u015ftri, a cerut-o regelui, a impus-o lui Duca. S-a lovit de nea\u015fteptate \u00eempotriviri: Regele nu a vrut s\u0103 semneze un decret regal de dizolvare. A l\u0103sat ca guvernul s\u0103-\u015fi ia \u00eentreaga r\u0103spundere. De aici un conflict \u00eentre Titulescu \u015fi Puiu Dumitrescu, suspectat de filogardism \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, isc\u0103lirea unui jurnal al Consiliului de Mini\u015ftri.\u201d <\/em>(idem, p. 74)<\/p>\n

\u00cen registrul politic Titulescu era un rafinat traseist<\/em>: c\u00e2nd la conservatorii lui Take Ionescu, c\u00e2nd la popularii lui Averescu, c\u00e2nd la liberalii Br\u0103tienilor, c\u00e2nd la \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Henri Prost<\/strong> care l-a cunoscut destul de bine l-a \u00eenr\u0103mat fidel \u00een portretul s\u0103u: \u201eCurios om acest Titulescu.<\/em> Are o fa\u0163\u0103 de sp\u00e2n mongoloid, un corp cu rotunjimi anormale pentru un b\u0103rbat. El seam\u0103n\u0103 \u00eentru totul vechilor birjari, scopi\u0163i din Bucure\u015fti, care apar\u0163ineau unei secte ce-i obliga la castrare de \u00eendat\u0103 ce aveau un b\u0103iat. Nervozitatea \u015fi susceptibilitatea sa, frecventele deraieri de pe fix, supersti\u0163iile \u015fi teribila lui fric\u0103 \u00een fa\u0163a celui mai ne\u00eensemnat pericol, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai amintim luxul ame\u0163itor \u00een care se compl\u0103cea, toate acestea arat\u0103 temperamentul feminoid al personajului \u015fi explic\u0103 multe din bizarul s\u0103u comportament.\u201d<\/em><\/strong> <\/em>(Ieronim Hristea, op. cit., p.276)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0102RMANA \u0162AR\u0102 S\u0102RMAN\u0102!!!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce soart\u0103 grea, ce destin ocult, \u201epredestinat\u201d<\/em><\/strong>, <\/em>peste capul t\u0103u m\u0103rea\u0163\u0103 Dacie! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A plecat Tezaurul, au plecat hohenzollernii, au venit bo\u015fevicii, au stat \u015fi au plecat, a venit prosovieticul Ilici, apoi Milic\u0103 Stalactit\u0103, dup\u0103 care Popei Marinarul \u015fi \u00een cele din urm\u0103 ne-a \u00eenc\u0103lecat sasul cu ura sa visceral\u0103 pentru Rom\u00e2nia, iar Custodele Margareta cu Duda sa altoit\u0103 ne cer desp\u0103gubiri \u00een aur, mo\u015fii, p\u0103duri, castele, mun\u0163i, ape, pentru crim\u0103, tr\u0103dare, capitulare-predare sovieticilor, jafurile comise din Bog\u0103\u0163ia \u0163\u0103rii, de monarhul \u00eent\u00e2rziat la minte care ne-a adus \u015fi l\u0103sat mo\u015ftenire comunismul \u015fi bol\u015fevicii pe capul Na\u0163iei cre\u015ftine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mare dreptate avea \u015eeicul jurnalisticii rom\u00e2ne\u015fti, Pamfil \u015eeicaru:<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong>\u201ePartidul comunist era \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 23 August, c\u00e2nd se recoltau consecin\u0163ele actului s\u0103v\u00e2r\u015fit de un rege imbecil<\/strong>, cu adeziunea partidelor zise <\/strong>ale democra\u0163iei na\u0163ionale.\u201d<\/em> (Pamfil \u015eericaru, op. cit., p. 7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a ales praful de \u0163ar\u0103, de mun\u0163i, de p\u0103duri, de ape, de aur, de cultur\u0103, de martiri, de democra\u0163ie…<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe Dumnezeu l-am alungat din familie, din \u015fcoal\u0103, din cultur\u0103, din adev\u0103r, din iubire, din libertate, din tot ce e frumos, din memorie, din patrie, din biseric\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oare, cine ne mai poate salva \u0162ara, Biserica, Familia, \u015ecoala, Cultura, Memoria, Adev\u0103rul, Libertatea, Iubirea, Frumosul?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – Cine ne mai d\u0103 \u0162ara \u00eenapoi?!<\/strong> <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCum s\u0103 ne lu\u0103m \u0163ara \u00eenapoi<\/em><\/strong> c\u00e2nd la\u015fitatea este general\u0103?\u201d<\/strong><\/em> (Prof. Dr. Gic\u0103 Manole, \u201eCea mai frumoas\u0103 genera\u0163ie a Poporului Rom\u00e2n, genera\u0163ie Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Justin P\u00e2rvu\u201d-Atitudini <\/em>Anul XI, nr. 59, Martie 2019<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b<\/strong><\/p>\n

19 aprilie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eIstoria o fac nebunii, iar mincino\u015fii o scriu.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (ILEANA VULPESCU) \u00a0 \u00a0\u00a0 \u201e\u015etiu \u00eens\u0103, \u015fi faptul e trist, c\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44535"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44535\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44538,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44535\/revisions\/44538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}