{"id":44746,"date":"2019-05-02T10:14:18","date_gmt":"2019-05-02T10:14:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44746"},"modified":"2019-05-02T10:14:18","modified_gmt":"2019-05-02T10:14:18","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xiii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/05\/02\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xiii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XIII)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Teologi \u015fi c\u0103rturari din Scythia Minor<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Al\u0103turi de episcopii prezenta\u0163i mai sus, \u00een Scythia Minor \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea \u015fi al\u0163i c\u0103rturari \u015fi teologi, care, prin operele lor, \u015fi-au adus o contribu\u0163ie substan\u0163ial\u0103 la \u00eembog\u0103\u0163irea tezaurului cre\u015ftin patristic. Vom aminti pe cei mai \u00eensemna\u0163i dintre ei. Ioan Cassian era de \u201eneam scit\u201d, cf. biografului s\u0103u Ghenadie din Marsilia. Vasile P\u00e2rvan a descoperit dou\u0103 inscrip\u0163ii \u00een p\u0103durea \u015eeremetului (Casian,\u00a0 jud. Constan\u0163a), care f\u0103ceau referire la \u201eCasieni\u201d, locuri considerate drept patria sa. Ioan Casian s-a n\u0103scut pe la 360, \u00een Scythia Minor, a primit o educa\u0163ie aleas\u0103, probabil \u00een ora\u015fele din Pontul Euxin. Ulterior, a intrat de t\u00e2n\u0103r \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Scythia, \u00eens\u0103, doritor s\u0103 cunoasc\u0103 Locurile Sfinte, a plecat, \u00een jurul lui 380, \u00eenso\u0163it de un prieten Gherman \u00een Palestina. Aici a intrat \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din apropierea Betleemului. Dup\u0103 cinci ani \u00een aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire, el a petrecut mai mul\u0163i ani \u00een comunit\u0103\u0163ile ascetice din Egipt, unde a cunoscut mul\u0163i p\u0103rin\u0163i\u00a0 sfin\u0163i. \u00cen jurul lui 400, el a ajuns la Constantinopol, unde a fost hirotonit diacon de arhiepiscopul Ioan Hrisostomul, \u00een preajma c\u0103ruia a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la al doilea exil al acestuia (404). El a plecat apoi la Roma, unde avea s\u0103 apere cauza Sf. Ioan, solicit\u00e2nd papei Inocen\u0163iu I s\u0103 intervin\u0103 \u00een ajutorul sf\u00e2ntului, trimis a doua oar\u0103 \u00een exil. M\u00e2hnit ad\u00e2nc de sf\u00e2r\u015fitul tragic al Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur (m. \u00een 407), Ioan Casian a r\u0103mas la Roma, unde a fost hirotonit preot. C\u0103tre 415, el s-a \u00eendreptat spre Galia, ajung\u00e2nd la Marsilia-aici el a \u00eentemeiat dou\u0103 m\u00e2n\u0103stiri \u015fi a redactat primele reguli monastice din Apus. Aici el s-a sf\u00e2r\u015fit c\u0103tre anul 435, fiind venerat ca sf\u00e2nt, Biserica Ortodox\u0103 \u00eel pr\u0103znuie\u015fte la 29 februarie. Ca teolog, el a comb\u0103tut nestorianismul, dar \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Augustin din Tagaste despre suprema\u0163ia harului \u015fi predestinare. Opera lui teologic\u0103 cuprinde trei lucr\u0103ri \u00eensemnate. Mai \u00eent\u00e2i, Despre a\u015fez\u0103mintele m\u00e2n\u0103stire\u015fti de ob\u015fte \u015fi despre remediile contra celor opt p\u0103cate capitale \u00een 12 c\u0103r\u0163i, referitoare la reguli \u015fi remedii. Apoi, Convorbiri cu p\u0103rin\u0163i sfin\u0163i, \u00een 24 de c\u0103r\u0163i, capodopera sa, \u00een care trateaz\u0103 despre lupta monahilor pentru des\u0103v\u00e2r\u015fire spiritual\u0103. Cea de-a treia lucrare, Despre \u00eencarnarea Domnului, \u00een 7 c\u0103r\u0163i, are drept con\u0163inut combaterea nestorianismului. Sf. Ioan Casian este un exponent \u00eensemnat al literaturii patristice din secolul al V-lea. Prin opera sa, el reprezint\u0103 o punte \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, Apus \u015fi R\u0103s\u0103rit, prin regulile vie\u0163ii monahale \u015fi prin hristologia sa.<\/p>\n

Un alt c\u0103rturar \u015fi teolog de seam\u0103 din Scythia Minor este Dionisie Exiguul, pe care biograful \u015fi prietenul s\u0103u Cassiodor \u00eel prezint\u0103 ca fiind \u201ede neam scit, dar de maniere \u00eentru totul romane\u201d. Dionisie \u00eensu\u015fi, \u00een prefa\u0163a unei traduceri, scria c\u0103 Sci\u0163ia este patria sa, iar \u00eentr-o alt\u0103 prefa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi ar\u0103ta recuno\u015ftin\u0163a pentru binefacerile unui episcop Petru \u00een copil\u0103ria sa. Dionisie\u00a0 N\u0103scut \u00een jurul lui 470, el a intrat de t\u00e2n\u0103r \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire din Scythia, \u015fi cur\u00e2nd ajunge \u00een Orient \u015fi Constantinopol. \u00cen 496, a fost chemat la Roma, vie\u0163uind o vreme \u00een m\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2nta Anastasia. Aflat la Roma, el a fost hirotonit preot, a lucrat \u00een cancelaria papal\u0103, a tradus din grece\u015fte, a predicat \u015fi a instruit pe al\u0163ii. Spre sf\u00e2r\u015fit, el s-a retras \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire din Calabria, unde se retr\u0103sese \u015fi prietenul s\u0103u Cassiodor. Dionisie s-a stins \u00een 545. \u00cen ceea ce prive\u015fte opera sa, aceasta este alc\u0103tuit\u0103 din traduceri ale unor lucr\u0103ri teologice, aghiografice \u015fi canonice. S\u0103 men\u0163ion\u0103m dintre lucr\u0103rile teologice, Despre crearea omului, a Sf. Grigorie de Nyssa, iar dintre cele aghiografice, amintim Via\u0163a Sf. Pahomie. El a tradus apoi Canoanele \u201eapostolice\u201d ale primelor patru sinoade ecumenice \u015fi ale unor sinoade locale. A\u00a0 \u00eentocmit o \u201ecolec\u0163ie de decretale\u201d a unui num\u0103r de opt papi. Lui Dionisie i se atribuie o culegere de texte patristice din lucr\u0103rile marilor p\u0103rin\u0163i biserice\u015fti Atanasie de Alexandria, Grigorie de Nazianz, Vasile cel Mare, Ciprian de Cartagina, Ambrozie de Milano \u015f. a. El avea cuno\u015ftin\u0163e bogate de calendaristic\u0103 \u015fi calcul pascal, fiind cel care a fixat cronologia erei cre\u015ftine, adic\u0103 num\u0103rarea anilor de la \u00eentruparea lui Iisus Hristos, dar a comis o eroare de patru \u2013cinci. \u00cen concluzie, Dionisie Exiguul a fost un mare teolog, dogmatist, canonist, traduc\u0103tor, ca \u015fi un c\u0103rturar cu orizont larg.<\/p>\n

Dintre \u201ec\u0103lug\u0103rii sci\u0163i\u201d, implica\u0163i \u00een controversele teologice din secolul al VI-lea, amintim pe Leon\u0163iu de Bizan\u0163, Ioan Maxen\u0163iu, Petru Diaconul \u015f. a. \u00cen secolele V-VI, \u00een\u00a0 Scythia Minor, s-a constituit o adev\u0103rat\u0103 re\u0163ea episcopal\u0103, ceea ce nu putea dec\u00e2t s\u0103 impulsioneze cre\u015ftinismul. Episcopia Scythia Minor, sub aspect canonic, depindea de Patriarhia de Constantinopol, iar episcopii tomitani aveau drept de jurisdic\u0163ie (control) asupra cre\u015ftinilor din st\u00e2nga (nordul) Dun\u0103rii, episcopia fiind \u00eenzestrat\u0103 cu un apartat bisericesc numeros. \u00cenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea, \u00een Scythia Minor, era atestat\u0103 via\u0163a monastic\u0103, \u00een mediul acesta s-au afirmat o serie de personalit\u0103\u0163i: Ioan Cassian (360-435), Dionisie Exiguu (470-527), Leon\u0163iu Monahul (\u2020543), Ioan Maxen\u0163iu (sec. VI). Monahii din Scythia Minor erau elemente incomode pentru autorit\u0103\u0163ile ecleziastice \u015fi civile, prin rigorismul lor dogmatic, ei au sfidat puterea episcopilor. Astfel, ei au sus\u0163inut formula teophasit\u0103: unul din Sf\u00e2nta Treime s-a \u00eentrupat pentru noi \u201ef\u0103r\u0103 a fi antiortodox\u0103, nu era totu\u015fi irepro\u015fabil niceean\u0103 \u015fi chalcedonian\u0103\u201d (I. G. Coman), formul\u0103 afirmat\u0103 pe fondul disputelor din jurul naturii lui Hristos, adic\u0103 \u201edoctrina neochalcedonian\u0103\u201d. Ac\u0163iunea \u201ec\u0103lug\u0103rilor sci\u0163i\u201d a reprezentat o important\u0103 contribu\u0163ie a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii din aceast\u0103 provincie roman\u0103 la p\u0103strarea valorilor Bisericii universale, o cale de afirmare a culturii latine danubiene \u00een fa\u0163a celei grece\u015fti orientale.<\/p>\n

Progresele evangheliz\u0103rii, organizarea ecleziastic\u0103 \u015fi amploarea vie\u0163ii cre\u015ftine \u00een Scythia Minor au avut drept urmare construirea de biserici numeroase, \u00een secolele V-VI. Astfel, la Tomis, metropola provinciei, erau \u015fase biserici, la Histria, cinci, la Callatis, Bizone, Tropaeum Traiani, \u015fase, iar alte biserici la Ulmetum, Zaldapa, Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, Dinogetia, Noviodunum, Aegysssus, Salsovia, Halmyris. Provincia episcopal\u0103 Scythia a r\u0103mas profund ata\u015fat\u0103 valorilor ortodoxe: s\u0103rb\u0103torile sfin\u0163ilor, cultul martirilor, cinstirea relicvelor, ritul funerar r\u0103sp\u00e2ndit acum era inhuma\u0163ia. Ca \u00een toat\u0103 lumea mediteranean\u0103, epigrafia funerar\u0103 a Scythiei Minor era un bun exemplu de continuitate a limbajelor culturale \u015fi de integrare a formulelor vechi \u00een concepte noi. Dincolo de dogm\u0103, practici \u015fi simboluri, g\u00e2ndirea cre\u015ftin\u0103 p\u0103streaz\u0103 o important\u0103 zestre de idei \u015fi credin\u0163e de origini \u015fi vechimi diferite, g\u00e2ndirea religioas\u0103 a rom\u00e2nilor o dovede\u015fte. Cele mai multe inscrip\u0163ii din Scythia Minor sunt \u00een limba greac\u0103, pu\u0163ine \u00een latin\u0103 (10%), iar r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului s-a f\u0103cut \u00een greac\u0103 \u015fi latin\u0103. Dar, \u00een Scythia Minor, secolele V-VI marcheaz\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een latinizarea limbajului religios a popula\u0163iei din Scythia Minor (Dobrogea). Contrar celor spuse de Vasile P\u00e2rvan, Scythia-Dobrogea este unul dintre nucleele genezei vocabularului cre\u015ftin de origine latin\u0103\u00a0 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen inscrip\u0163ii, \u00eent\u00e2lnim unele vocabule latine cre\u015ftine: Dumnezeu, Fiu, s\u00e2nt, cruce \u015f. a. (vezi mai jos). Afirmarea puternic\u0103 a cre\u015ftinismului \u00een Scythia Minor, \u00een secolele V-VI, a constituit suportul continuit\u0103\u0163ii etnice \u015fi religioase din perioada \u00eentunecat\u0103, ce avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een secolul al VII-lea.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

2 mai 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teologi \u015fi c\u0103rturari din Scythia Minor \u00a0 \u00a0Al\u0103turi de episcopii prezenta\u0163i mai sus, \u00een Scythia Minor \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44746","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44746","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44746"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44746\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44748,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44746\/revisions\/44748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}