{"id":44885,"date":"2019-05-09T09:51:27","date_gmt":"2019-05-09T09:51:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44885"},"modified":"2019-05-09T09:51:27","modified_gmt":"2019-05-09T09:51:27","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/05\/09\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xiv\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XIV)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cre\u015ftinismul \u00een nordul Dun\u0103rii \u00een secolele V-VI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Intervalul care se deschide cu invazia hunilor, spre sf\u00e2r\u015fitul secolul al IV-lea, marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei noi etape \u00een istoria spa\u0163iului nord-dun\u0103rean. Consecin\u0163ele provocate de impactul invaziei lor, popoarele stepei conduse de huni \u2013 au fost devastatoare: abandonarea ora\u015felor, instalarea modului de via\u0163\u0103 rural, \u00eenceputul uniformiz\u0103rii civiliza\u0163iei locale. \u00cen acela\u015fi timp, a continuat generalizarea romaniz\u0103rii, ceramica dacic\u0103 se diminueaz\u0103 sau dispare, are loc \u00eencetarea practicilor funerare specifice dacilor \u015fi \u00eencheierea bilingvismului. Aceste evolu\u0163ii istorice specifice \u015fi contradictorii au avut consecin\u0163e \u00eensemnate \u015fi \u00een plan religios. Astfel, cre\u015ftinismul atestat \u00een secolul al IV-lea, \u00een fosta provincie Dacia \u015fi \u00een regiunile extra-carpatice trebuie s\u0103 fi parcurs o evolu\u0163ie sinusoidal\u0103, de flux \u015fi reflux, de continuitate \u015fi ruptur\u0103, a\u015fa cum o demonstreaz\u0103 mai multe aspecte. Cel mai frapant (surprinz\u0103tor) aspect este num\u0103rul foarte redus de materiale cre\u015ftine, din prima jum\u0103tate a secolului al V-lea, datorit\u0103 incompatibilit\u0103\u0163ii dintre p\u0103g\u00e2nismul barbarilor \u015fi cre\u015ftinismul autohtonilor, dar \u015fi contextului istoric nefericit, domina\u0163ia hunilor. Asist\u0103m acum la dispersarea comunit\u0103\u0163ilor citadine din st\u00e2nga Dun\u0103rii, \u00eencetarea existen\u0163ei unor episcopii sud-dun\u0103rene, distrugerea bisericilor (l\u0103ca\u015furilor), diminuarea leg\u0103turilor cu centrele cre\u015ftine din sud-vest, prin instalarea vizigo\u0163ilor \u00een Illyricum \u015fi a controlului teritoriilor din zon\u0103 de c\u0103tre huni.<\/p>\n

Reculul cre\u015ftinismului \u00een nordul Dun\u0103rii (375-453) nu \u00eenseamn\u0103 o \u00eentoarcere la p\u0103g\u00e2nism, ci o bulversare a organiz\u0103rii biserice\u015fti, o restr\u00e2ngere a contactelor \u00eentre comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine, o reducere drastic\u0103 a obiectelor cre\u015ftine. Cu toate acestea, via\u0163a cre\u015ftin\u0103 nu este complet anihilat\u0103, au existat, totu\u015fi, condi\u0163ii pentru o continuitate a dezvolt\u0103rii ei. La est \u015fi sud de Carpa\u0163i, \u00een ciuda informa\u0163iilor scrise (literare) care vorbesc despre impactul catastrofal al migra\u0163iei hunilor asupra autohtonilor (vezi Ammianus Marcellinus, Istoria roman\u0103<\/em><\/strong>, Bucure\u015fti, 1982), descoperirile arheologice au ar\u0103tat prelungirea unor a\u015fez\u0103ri \u015fi necropole de tip S\u00e2ntana de Mure\u015f, \u00een Basarabia \u015fi Moldova, p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al V-lea. Aceea\u015fi persisten\u0163\u0103 a a\u015fez\u0103rilor \u015fi necropolelor \u00een provincia Dacia, unde unele ora\u015fe de pe malul Dun\u0103rii au supravie\u0163uit p\u00e2n\u0103 la marile atacuri hunice din anii 441, 443, 447, \u00een acest fel, continuitatea nucleelor cre\u015ftine este confirmat\u0103. Episcopiile din sud-vestul Daciei au \u00eentre\u0163inut contacte cu bisericile cre\u015ftine din st\u00e2nga Dun\u0103rii p\u00e2n\u0103 la \u201eapogeul lui Attila\u201d (449-450). Apoi, existen\u0163a leg\u0103turilor de comer\u0163 din zona dun\u0103rean\u0103, \u00een urma tratatelor lui Attila cu romanii, astfel, prizonierii lua\u0163i de huni \u015fi toleran\u0163a fa\u0163\u0103 de ei \u00een \u201emediul barbar\u201d din nordul Dun\u0103rii au fost c\u0103i de men\u0163inere a leg\u0103turilor \u00eentre oamenii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii dun\u0103rene \u015fi de ascensiune a noii religii. Mai ales captivii lua\u0163i din sud au fost adev\u0103ra\u0163i \u201eapostoli\u201d (misionari) \u00een nordul Dun\u0103rii.<\/p>\n

Dar, pe de alt\u0103 parte, invazia \u015fi constituirea confedera\u0163iei hunice au avut drept rezultat un aport de p\u0103g\u00e2nism barbar, de origine mongol\u0103, german\u0103 \u015fi iranian\u0103, \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103rean, aceasta este atmosfera religioas\u0103 \u00een care a evoluat cre\u015ftinismul autohton \u00een secolele V-VI. Pe l\u00e2ng\u0103 huni, \u00een nordul Dun\u0103rii au ajuns \u015fi alani, germanici cu patrimoniul lor religios, \u00een acest interval, cei mai mul\u0163i germani erau p\u0103g\u00e2ni. Impactul acestor neamuri, \u00eenc\u0103 p\u0103g\u00e2ne, asupra cre\u015ftinismului autohton nu poate fi evaluat, dar nu trebuie neglijat, p\u0103g\u00e2nismul acestora (alani \u015fi germani) s-a suprapus peste straturi etnice mai vechi (sarma\u0163i, vizigo\u0163i). \u00cen concluzie, succesiunea de aluviuni spirituale (religioase) barbare \u015fi interferen\u0163a cu valorile locale, a reprezentat una din importantele c\u0103i ale genezei cre\u015ftinismului popular al rom\u00e2nilor. La tabloul religios p\u0103g\u00e2n al epocii hunice (375-454), trebuie ad\u0103ugat\u0103 \u015fi contribu\u0163ia credin\u0163elor vechi dacice \u015fi romane, prezente mai ales \u00een mediile rustice.<\/p>\n

Aportul autohton a intrat \u00een patrimoniul spiritual al locuitorilor din nordul Dun\u0103rii, odat\u0103 cu generalizarea modului de via\u0163\u0103 rural \u015fi \u00eenceputul uniformiz\u0103rii civiliza\u0163iei \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii locale. Men\u0163inerea \u00een lexicul limbii rom\u00e2ne a unor vocabule de origine prelatin\u0103, precum balaur, bal\u0103<\/em> (\u201emonstru\u201d), ghionoaie, mo\u015f<\/em> (Ajun, Cr\u0103ciun, Geril\u0103), mo\u015fi, moa\u015fe, n\u0103p\u00e2rc\u0103<\/em>, gog\u0103 <\/em>(\u201estrigoi\u201d, moroi, vampir), noian (de ape), doin\u0103 (dain\u0103, doini, d\u0103ini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf<\/em> (\u201eduh de mare\u201d), vatr\u0103<\/em>, zgrip\u0163or<\/em> (animal fantastic, \u00eenaripat), zgrip\u0163uroaic\u0103<\/em> (vr\u0103jitoare, harpie) sunt o consecin\u0163\u0103 a unor semnifica\u0163ii avute de aceste cuvinte \u00een mitologia, credin\u0163ele \u015fi supersti\u0163iile autohtonilor, perpetuate dup\u0103 cre\u015ftinare. \u00cen plus, convie\u0163uirea, str\u00e2ns\u0103 sau nu, timp de o jum\u0103tate de secol a cre\u015ftinilor latinofoni cu p\u0103g\u00e2nii barbari a generat contacte \u015fi interferen\u0163e spirituale, dar \u015fi accentuarea diferen\u0163elor. \u00cen epoca \u00een care romanus-barbarus era valorizat ca romanus \u2013 christianus<\/em>, iar barbarus \u2013 paganus<\/em>, romanitatea \u015fi cre\u015ftinismul unei p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei nord-dun\u0103rene au constituit elemente de individualizare \u015fi personalizare \u00een raport cu neamurile alogene, \u00een secolele IV-V, de aici cre\u015ftin era opus lui p\u0103g\u00e2n (necre\u015ftin, necredincios).<\/p>\n

Destr\u0103marea conglomeratului hunic (dup\u0103 454), schimbarea echilibrului politic \u015fi militar \u00een favoarea Imperiului, la Dun\u0103rea mijlocie \u015fi de Jos, a dus la instalarea unei perioade de lini\u015fte, a deschis o etap\u0103 nou\u0103 \u00een istoria spa\u0163iului nord-dun\u0103rean, pe plan istoric \u015fi religios. Continuarea r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u015ftinismului \u00een s\u00e2nul popula\u0163iei din nordul Dun\u0103rii, dup\u0103 mijlocul secolului V, a fost un fenomen intern, \u00een primul r\u00e2nd, datorit\u0103 \u201eroirii\u201d unor comunit\u0103\u0163i \u00een apropierea vechilor ora\u015fe sau \u00een alte zone, generalizarea ruraliz\u0103rii, transformarea limbii latine \u00een lingua franca. Cre\u015ftinismul latinofon a fost nu numai un mijloc de p\u0103strare a individualit\u0103\u0163ii etnice, lingvistice \u015fi religioase, dar \u015fi o cale de integrare a celor de alt\u0103 credin\u0163\u0103 sau etnie. Paradoxal, migra\u0163iile barbare s-au soldat cu triumful romanit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. \u00centr-o vreme c\u00e2nd misionarismul imperial cuno\u015ftea sub Justinian mari reu\u015fite, epoc\u0103 de reafirmare a superiorit\u0103\u0163ii romane prin valorile cre\u015ftinismului, latinofonii cre\u015ftini nord-dun\u0103reni au fost adev\u0103ra\u0163i \u201eapostoli\u201d anonimi printre p\u0103g\u00e2nii al\u0103turi de care convie\u0163uiau. Pierderea specifit\u0103\u0163ii obiceiurilor funerare getice (dacice) \u00een fosta provincie \u015fi a celor sarmatice \u00een nord \u2013vestul Daciei, \u00een cursul secolului V, se explic\u0103 prin cre\u015ftinarea acestor popula\u0163ii de c\u0103tre romanici, aceea\u015fi realitate a stat \u015fi la baza asimil\u0103rii de c\u0103tre autohtoni a gepizilor, \u00een secolele V-VI, \u015fi a slavilor, dup\u0103 secolul VII.<\/p>\n

Acest impuls intern n-ar fi fost posibil f\u0103r\u0103 suportul reprezentat de Imperiu, redevenit dup\u0103 450, singura putere politic\u0103 \u015fi principalul focar de civiliza\u0163ie la Dun\u0103rea mijlocie \u015fi de jos. Refacerea a\u015fez\u0103rilor de pe malul drept, restaurarea fortifica\u0163iilor \u015fi altor cet\u0103\u0163i de pe malul st\u00e2ng, instalarea unor garnizoane, st\u0103p\u00e2nirea unor puncte nordice, reluarea schimburilor comerciale, circula\u0163ia monetar\u0103 \u015fi cea uman\u0103, leg\u0103turile \u00eentre cre\u015ftinismul nordic \u015fi cel sud-dun\u0103rean au dus la p\u0103trunderea masiv\u0103 a cre\u015ftinismului \u00een nordul Dun\u0103rii, \u00een regiuni \u00eenc\u0103 p\u0103g\u00e2ne p\u00e2n\u0103 atunci. Restaurarea scaunelor episcopale pe malul drept, \u00eenfiin\u0163area altora \u00een Scythia Minor (Dobrogea), reorganizarea bisericeasc\u0103 a Illyricumului, prin \u00eenfiin\u0163area, \u00een 535, a arhiepiscopiei Justiniana Prima, dependent\u0103 de Roma, sub obl\u0103duirea c\u0103reia se aflau comunit\u0103\u0163ile din nordul Dun\u0103rii, statuarea, \u00een 545, a pozi\u0163iei privilegiate a patriarhiei de Constantinopol \u00een Imperiul cre\u015ftin.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

9 mai 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015ftinismul \u00een nordul Dun\u0103rii \u00een secolele V-VI \u00a0 Intervalul care se deschide cu invazia hunilor, spre sf\u00e2r\u015fitul secolul al IV-lea, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44885","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44885","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44885"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44885\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44887,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44885\/revisions\/44887"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}