{"id":44987,"date":"2019-05-16T13:00:49","date_gmt":"2019-05-16T13:00:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=44987"},"modified":"2019-05-16T13:00:49","modified_gmt":"2019-05-16T13:00:49","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/05\/16\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xv\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XV)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Arhiepiscopia de Justiniana Prima<\/strong><\/p>\n

\u00a0Domnia \u00eemp\u0103ratului Justinian (527-565) a fost o perioad\u0103 de relativ\u0103 pace religioas\u0103 la Dun\u0103re \u015fi \u00een Pont. \u00cen acest context, a avut loc o reorganizare bisericeasc\u0103 a prefecturii Illyricum, prin care a urm\u0103rit ca pe locul satului s\u0103u natal, Tauresium, s\u0103 fie ridicat un ora\u015f, numit Justiniana Prima. Concret, prin Novela XI din 14 aprilie 535, \u00eemp\u0103ratul a decis s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o Arhiepiscopie autocefal\u0103 \u00een noul ora\u015f, unde a fost stabilit\u0103 re\u015fedin\u0163a prefecturii Illyricum. Anterior, re\u015fedin\u0163a se aflase la Thesalonic, mutat\u0103 aici de la Sirmium, \u00een urma n\u0103v\u0103lirii hunilor. Justiniana Prima era situat\u0103 pe locul actualului Tsaricin Grad, aflat la 40 km de Naissus (Ni\u015f-Serbia). Deducem c\u0103 noul ora\u015f era mult mai aproape de Dun\u0103re dec\u0103t se credea p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen ceea ce prive\u015fte jurisdic\u0163ia noii arhiepiscopii, a\u015fa cum rezult\u0103 din \u00eensu\u015fi textul novelei, aceasta se \u00eentindea asupra episcopiilor din provinciile Dacia Mediterranea, Dacia Ripensis, Moesia Superior, Dardania, Prevalitania, Macedonia Secunda \u015fi o parte din Pannonia Inferior. \u00cen schimb, provinciile Moesia Inferior \u015fi Scythia Minor r\u0103m\u00e2neau \u00een continuare sub jurisdic\u0163ia Patriarhiei de Constantinopol. Aceste provincii erau locuite de o popula\u0163ie roman\u0103 sau romanizat\u0103. Subliniem c\u0103 jurisdic\u0163ia acesteia se extindea \u015fi asupra unor regiuni \u015fi cet\u0103\u0163i din nordul Dun\u0103rii, dup\u0103 cum rezult\u0103 din textul novelei, \u00een care se spunea c\u0103 frontierele Imperiului s-au \u00eentins \u015fi \u00een nord: \u201elocuitorii de pe ambele maluri ale Dun\u0103rii cerceteaz\u0103 acum ora\u015fele noastre, \u015fi at\u00e2t Viminacium, c\u00e2t \u015fi Recidiva \u015fi Litterata, care sunt dincolo de Dun\u0103re, se afl\u0103 iar\u0103\u015fi sub st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103\u201d. \u015ei istoricul bizantin Procopius din Caesareea, \u00een De Aedificiis, scrie c\u0103 Justinian a ridicat \u201eo mul\u0163ime de cet\u0103\u0163i\u201d \u00een st\u00e2nga Dun\u0103rii, aspect confirmat \u015fi de investiga\u0163ia arheologioc\u0103. Extinderea puterii bizantine pe malul st\u00e2ng a dus \u015fi la extinderea jurisdic\u0163iei biserice\u015fti a arhiepiscopiei Justiniana Prima. Trebuie s\u0103 preciz\u0103m\u00a0 c\u0103 jurisdic\u0163ia canonic\u0103 a titularului acesteia presupunea hirotonia de mitropoli\u0163i \u015fi episcopi pentru scaunele vacante, controlul \u00eentregii vie\u0163i \u015fi administra\u0163ii biserice\u015fti \u00een aria sa de competen\u0163\u0103. Acela\u015fi arhiepiscop judeca orice abatere de la disciplina \u015fi r\u00e2nduiala bisericeasc\u0103. Noua arhiepiscopie era autocefal\u0103, dar p\u0103stra leg\u0103turile dogmatice, canonice \u015fi de cult cu Patriarhia de Constantinopol, iar, pe de alt\u0103 parte, istoricii catolici (precum Zeiller) sus\u0163in c\u0103 de fapt aceasta n-a fost dec\u00e2t un vicariat al papei.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte titularii, primul arhiepiscop de Justiniana Prima a fost Catelian (latin), iar dintre urma\u015fii s\u0103i cunoa\u015ftem pe Benenatus, tot latin, implicat \u00een 553 \u00een discu\u0163iile asupra condamn\u0103rii celor \u201etrei capitole\u201d.\u00a0 La sf\u00e2r\u015fitul secolului al VI-lea, cunoa\u015ftem numele unui arhiepiscop Ioan, c\u0103ruia \u00eei sunt adresate c\u00e2teva scrisori de c\u0103tre Grigorie cel Mare, papa Romei (590-604), din anii 592 \u015fi 594. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 este amintit un mitropolit din Dacia Mediterranea, Felix din Sardica (Sofia), c\u0103ruia \u00eei scria acela\u015fi pap\u0103, cer\u00e2ndu-i s\u0103 recunoasc\u0103 drepturile arhiepiscopului de Justiniana Prima, dar f\u0103r\u0103 succes. Dup\u0103 602, \u00een urma n\u0103v\u0103lirii slavilor, se pierd urmele arhiepiscopiei de Justiniana Prima \u015fi ale mitropoliilor \u015fi episcopiilor supuse ei. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een 731, \u00eemp\u0103ratul Leon III Isaurul o desfiin\u0163eaz\u0103 oficial, eparhiile ei sufragane fiind trecute sub jurisdic\u0163ia Patriarhiei de Constantinopol. Se cuvine \u00eens\u0103 s\u0103 mai st\u0103ruim asupra arhiepiscopiei sus men\u0163ionate, pentru a vedea leg\u0103turile ei cu teritoriile din nordul Dun\u0103rii. A\u015fa cum am ar\u0103tat, Justinian a ref\u0103cut o bun\u0103 parte a fortifica\u0163iilor de pe linia Dun\u0103rii \u015fi din interiorul Dobrogei. Este vorba despre capete de pod mai vechi de pe malul st\u00e2ng: Litterata, Dierna, Drobeta, Sucidava, Constantiniana Daphne \u015f. a. Refacerea fortifica\u0163iilor, descoperirile bizantine din secolul al VI-lea, precum monede \u015fi ceramic\u0103, denot\u0103 faptul c\u0103 popula\u0163ia daco-roman\u0103 din a\u015fez\u0103rile urbane \u015fi rurale se afla \u00een str\u00e2nse leg\u0103turi cu malul drept al Dun\u0103rii. \u00cen aceste condi\u0163ii, era inevitabil ca arhiepiscopia de Justiniana Prima s\u0103-\u015fi extind\u0103 jurisdic\u0163ia asupra teritoriilor de malul st\u00e2ng, iar unele ora\u015fe riverane Dun\u0103rii au fost probabil re\u015fedin\u0163e episcopale sau ale unor episcopi periodeu\u0163i.<\/p>\n

Construirea de biserici \u00een ora\u015fele dun\u0103rene a dus la reactivarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea vie\u0163ii religioase pe linia Dun\u0103rii, ceea ce a f\u0103cut din regiunea ponto-dun\u0103rean\u0103 un focar de cre\u015ftinare, a conservat comunit\u0103\u0163ile existente \u015fi valorile lor religioase. Din a doua jum\u0103tate a secolului al VI-lea, a \u00eenceput s\u0103 se manifeste un alt agent important al cre\u015ftin\u0103rii \u00een regiunea carpato-dun\u0103rean\u0103, prizonierii captura\u0163i de slavi \u015fi avari, adu\u015fi de ace\u015ftia \u00een nordul Dun\u0103rii. Ace\u015fti prizonieri \u015fi-au p\u0103strat credin\u0163a, ba chiar, ulterior, libertatea. \u00cen afar\u0103 de ace\u015ftia, un rol l-au jucat \u015fi cei refugia\u0163i \u00een nordul Dun\u0103rii ca urmare a ap\u0103s\u0103rii fiscale din Imperiu, se ad\u0103ugau victimele credin\u0163ei oficiale, ereticii \u015fi schismaticii, care fugeau f\u0103r\u0103 \u00eencetare la barbari, a\u015fadar, o sumedenie de fugari. Prin urmare, \u00eentre 454-600, \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic, au existat condi\u0163ii favorabile pentru consolidarea comunit\u0103\u0163ilor existente \u015fi cre\u015ftinarea locuitorilor din nordul Dun\u0103rii \u00eenc\u0103 p\u0103g\u00e2ni. Dar ace\u015fti factori n-au ac\u0163ionat cu aceea\u015fi intensitate \u015fi durat\u0103 \u00een \u00eentregul interval de timp \u015fi pe ansamblul teritoriului nord-dun\u0103rean.<\/p>\n

Atmosfera favorabil\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u015ftinismului la nordul Dun\u0103rii de Jos este dovedit\u0103 de num\u0103rul mare de obiecte cre\u015ftine sau cu semne cre\u015ftine descoperite \u00een provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen fosta provincie Dacia, obiecte cre\u015ftine s-au aflat mai ales \u00een a\u015fez\u0103ri de pe limes-ul Dun\u0103rii: Sucidava (Celei, jud. Olt), o biseric\u0103 din secolul al VI-lea \u015fi un preot Luconochos-aici s-a aflat un num\u0103r mare de materiale cre\u015ftine. \u00cen perioada aceasta, Sucidava era cel mai important centru cre\u015ftin, probabil episcopie, din nordul Dun\u0103rii, dependent\u0103 de episcopia de Oescus, aflat\u0103 pe malul drept al Dun\u0103rii, supus\u0103 arhiepiscopiei Justiniana Prima. Ora\u015ful era \u015fi punct militar, comercial, nod de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cre\u015ftinii de pe cele dou\u0103 maluri ale Dun\u0103rii, focar cre\u015ftin \u00een sudul Daciei. La Drobeta (Turnu Severin, jud. Mehedin\u0163i), localitate aflat\u0103 pe limes, descoperirile cre\u015ftine sunt pu\u0163ine-o bazilic\u0103-apoi la Dierna (Or\u015fova, jud. Mehedin\u0163i), obiecte cre\u015ftine, la Lederata (Palanca-Serbia), o biseric\u0103 \u015fi obiecte. Dar num\u0103rul mic de localit\u0103\u0163i de pe limes explic\u0103 pu\u0163inele obiecte cre\u015ftine aflate, ceea ce a influen\u0163at comunit\u0103\u0163ile din zona Dun\u0103rii. S-au aflat materiale cre\u015ftine \u015fi mai la nord de Dun\u0103re, la Romula (Re\u015fca, jud. Olt). \u00cen vestul Daciei, s-au aflat materiale cre\u015ftine la Lipova \u015fi Pecica (jud. Arad), Periam (jud. Timi\u015f), iar \u00een Transilvania, obiecte cre\u015ftine s-au descoperit la Porolissum, Potaissa, Apulum, Ulpia Traiana, Dej \u015f.a.<\/p>\n

\u00cen nord-vestul Daciei, bastion al p\u0103g\u00e2nismului, materiale cre\u015ftine din secolele V-VI lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. La sud \u015fi est de Carpa\u0163i cre\u015fte num\u0103rul materialelor cre\u015ftine, \u00een aceste secole, ceea ce probeaz\u0103 aici un adev\u0103rat misionarism cre\u015ftin de factur\u0103 intern\u0103, fapt ce a impulsionat r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului. \u00cen Muntenia, s-au aflat obiecte cre\u015ftine \u00een jude\u0163ele Ialomi\u0163a \u015fi Prahova, la Dulceanca (jud. Teleorman), Bucure\u015fti-Str\u0103ule\u015fti, C\u00e2nde\u015fti (jud. Buz\u0103u), B\u0103leni (jud. D\u00e2mbovi\u0163a), Budureasca (jud. Prahova). \u00cen Moldova, \u00een secolele V-VI, obiectele aflate indic\u0103 cre\u015ftinarea unei mari p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei din aceast\u0103 zon\u0103- men\u0163ion\u0103m urm\u0103toarele a\u015fez\u0103ri: Traian (jud. Bac\u0103u), Davideni (jud. Neam\u0163), Boto\u015fana (jud. Suceava), Ruginoasa (jud. Ia\u015fi), C\u00e2nde\u015fti (jud. Vrancea), F\u0103lciu \u015fi Dode\u015fti (jud. Vaslui), Once\u015fti (jud. Bac\u0103u), Cucor\u0103ni (jud. Boto\u015fani).<\/p>\n

Concluzie: istoria cre\u015ftinismului nord-dun\u0103rean, dup\u0103 mijlocul secolului al V-lea, eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 prezen\u0163a obiectelor cre\u015ftine pe teritoriul fostei provincii este un semn indubitabil al continuit\u0103\u0163ii popula\u0163iei daco-romane, singura cre\u015ftin\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Aceasta realitate pune \u00een lumin\u0103 leg\u0103tura indestructibil\u0103 dintre romanizare \u015fi cre\u015ftinare, pe de o parte, \u015fi persisten\u0163a unor comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine, dup\u0103 impactul hunic, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n

Acest fenomen al trecerii de la p\u0103g\u00e2nism la cre\u015ftinism, desf\u0103\u015furat mai intens din a doua jum\u0103tate a secolului al V-lea (dup\u0103 454), este cu at\u00e2t mai evident \u00een spa\u0163iul extra-carpatic, unde majoritatea vestigiilor cre\u015ftine sunt locale. Atenuarea \u015fi \u00eenlocuirea multora dintre vechile credin\u0163e de c\u0103tre cre\u015ftinism \u00een teritoriile din nordul Dun\u0103rii, trebuie s\u0103 fi fost facilitat\u0103 de faptul c\u0103, dup\u0103 cucerirea roman\u0103 (106), universul religios al locuitorilor Daciei nu mai era un sistem \u00eenchegat, ci un ansamblu de mentalit\u0103\u0163i, rituri, cutume, obiceiuri, adic\u0103 \u201efragmente\u201d ale sacrului. A contribuit la aceasta \u015fi apropierea de lumea roman\u0103 \u015fi \u00eensu\u015firea valorilor ei.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

16 mai 2019<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arhiepiscopia de Justiniana Prima \u00a0Domnia \u00eemp\u0103ratului Justinian (527-565) a fost o perioad\u0103 de relativ\u0103 pace religioas\u0103 la Dun\u0103re \u015fi \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-44987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44987"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44989,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44987\/revisions\/44989"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}