{"id":45083,"date":"2019-05-20T07:48:50","date_gmt":"2019-05-20T07:48:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=45083"},"modified":"2019-05-20T07:49:32","modified_gmt":"2019-05-20T07:49:32","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-ioan-scurtu-%e2%80%93-iuliu-maniu-editura-enciclopedica-bucuresti-1995","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/05\/20\/gheorghe-constantin-nistoroiu-ioan-scurtu-%e2%80%93-iuliu-maniu-editura-enciclopedica-bucuresti-1995\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Ioan SCURTU \u2013 Iuliu MANIU, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti-1995"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNici dracul nu-i vine de hac egumenului de la B\u0103d\u0103cin.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(NICOLAE IORGA)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eOamenii politici trebuie s\u0103 fie adversari, iar nu canibali!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(IULIU MANIU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalitatea \u015fi persoana Profesorului Ioan Scurtu<\/strong> s-a concretizat ca un eminent specialist <\/strong>al Istoriei Rom\u00e2niei veacului al XX-lea<\/strong>, prin prodigioasa cercetare, prin \u00eencununata voca\u0163ie didactic\u0103, prin prestigiul \u015ftiin\u0163ific na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, prin misiunea spiritual\u0103 pus\u0103 \u00een slujba Neamului \u015fi a culturii, prin demnitatea moral\u0103 care-i confer\u0103 identitatea de ROM\u00c2N, \u00een arealul str\u0103bun \u015fi divin al Dacilor nemuritori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiu al Dochiei<\/strong> din jude\u0163ul Neam\u0163<\/strong>, a fost \u00eennobilat cu voca\u0163ia de PROFESOR de prestigiu, \u00eendeplinind cu onoare func\u0163iile \u00eencredin\u0163ate: pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Istorice din Rom\u00e2nia, director al Institutului de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201d <\/em>al Academiei din Rom\u00e2nia, director general al Arhivelor na\u0163ionale, diplomat al istoriei \u015fi Arhivisticii rom\u00e2ne\u015fti la congrese \u015fi conferin\u0163e interna\u0163ionale, conduc\u0103tor de doctorate (45<\/strong>), autor a 35 <\/strong>de c\u0103r\u0163i, peste 65 <\/strong>coautor, 43 <\/strong>coordonator \u015fi coautor, peste 300 <\/strong>de studii \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi str\u0103ine, peste 300 <\/strong>lucr\u0103ri de licen\u0163\u0103, peste 100 <\/strong>lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifico-metodice gradul I<\/strong>, peste 50 <\/strong>lucr\u0103ri de masterat, coordonator al volumului 8<\/strong>, al Tratatului de Istoria Rom\u00e2niei, editat de Academia din Rom\u00e2nia, consilier preziden\u0163ial, director general-adjunct al Institutului Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne, prorector al Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d, <\/em>decan al Facult\u0103\u0163ii de Istorie, Muzeologie \u015fi Arhivistic\u0103 a aceleia\u015fi Universit\u0103\u0163i \u201eSpiru Haret\u201d, <\/em>iar ca membru titular al Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia este vrednic urma\u015f al \u00eenainta\u015filor: Ha\u015fdeu, Onciul, Sacerdo\u0163eanu, Iorga, Gh. Br\u0103tianu, Constantin C. Giurescu, Dumitru Alma\u015f \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eUn fapt <\/strong>este incontestabil \u015fi se impune s\u0103-l subliniez cu toat\u0103 convingerea: veacul al XX-lea din istoria rom\u00e2nilor \u015fi-a aflat \u00een Profesorul Ioan Scurtu<\/strong> pe unul dintre cei mai prodigio\u015fi interpre\u0163i, iar epoca 1918-1940 \u2013 pe cel mai de seam\u0103 <<cronicar>> <\/strong>al ei.\u201d<\/em> (Gheorghe Buzatu<\/strong>, Muzeul Vrancei, Omagiu Istoricului Ioan Scurtu.<\/em> Ed. D.M. Press, Foc\u015fani-2000)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Subscriindu-se cerin\u0163ei nepartinice a istoricului de autoritate \u015ftiin\u0163ific\u0103, Ioan Scurtu<\/strong> \u00ee\u015fi a\u015feaz\u0103 eroul lucr\u0103rii sale monografice, exact \u00een locul pe care acesta l-a ocupat \u00een arena politico-social\u0103 a momentului tr\u0103irii sale istorice, adic\u0103: \u00een lumina propriilor fapte, \u00een lumina propriilor \u00eenf\u0103ptuiri, \u00een lumina urc\u0103rii \u015fi cobor\u00e2\u015fului realit\u0103\u0163ii vie\u0163ii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iuliu Maniu <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een familia unui magistrat din \u015eimleul Silvaniei la 8 Ianuarie 1873. Pe linie patern\u0103 era descendent din marele Simion B\u0103rnu\u0163iu (1808-1864), g\u00e2nditor, profesor, frunta\u015f al Revolu\u0163iei din Ardeal de la 1848-1849, iar pe cea matern\u0103 din Iuliu Coroianu (1847-1927), ilustru avocat \u015fi om politic s\u0103tm\u0103rean, memorandist \u015fi lider al Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n din Transilvania.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 terminarea cursurilor liceale la Colegiul reformat din Zal\u0103u, a urmat dreptul la Cluj, Budapesta \u015fi Viena, ob\u0163in\u00e2nd titlul de Doctor \u00een Drept \u00een 1896. Pe timpul studen\u0163iei a devenit membru al Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n (P.N.R.), partid creat \u00een 1881, din fuziunea Partidului Na\u0163ional al Rom\u00e2nilor din Banat \u015fi Ungaria (februarie 1869) \u015fi Partidul Na\u0163ional Rom\u00e2n din Transilvania (martie 1869), ca o reac\u0163ie \u00eempotriva perfidului \u201epact dualist\u201d<\/em> al logodnei <\/em>dintre Viena \u015fi Budapesta, celebrat\u0103<\/em> \u00een anul 1867, care, fond\u00e2nd imperiul austro-ungar, a incorporat samavolnic Transilvania valaho-rom\u00e2n\u0103 \u00een componen\u0163a statului maghiar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P.N.R.-ul \u015fi-a propus urm\u0103toarele obiective esen\u0163iale: revenirea Transilvaniei la propria autonomie, folosirea dreptului legal al limbii rom\u00e2ne \u00een administra\u0163ie \u015fi justi\u0163ie \u00een toate p\u0103r\u0163ile locuite de rom\u00e2ni, autonomia cultului \u015fi a \u015fcolilor confesionale, libertatea votului universal \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe t\u0103r\u00e2m politic a p\u0103\u015fit al\u0103turi de Aurel C. Popovici care, a luat atitudine \u00eempotriva tineretului maghiar ce \u201ejustifica\u201d<\/em> legitimitatea odiosului pact, particip\u00e2nd apoi al\u0103turi de studen\u0163ii rom\u00e2ni din Ardeal la fondarea Societ\u0103\u0163ii Academice \u201ePetru Maior\u201d<\/em> , unde a fost ales pre\u015fedintele acesteia. Primul Congres s-a \u0163inut la Roman \u00een 1892, unde studentul Maniu \u015fi-a expus \u00eenfl\u0103c\u0103ratul s\u0103u crez: \u201eJur pe Dumnezeu, pe con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi pe onoare c\u0103 \u00eemi voi jertfi via\u0163a pentru triumfarea cauzei rom\u00e2ne\u015fti, lu\u00eend parte la revolu\u0163ia pe care o preg\u0103tim.\u201d <\/em>(\u015etefan Pascu, F\u0103urirea statului na\u0163ional unitar, <\/em>vol. I, Ed. Academiei, Bucure\u015fti-1983, p. 236)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doi ani mai t\u00e2rziu a creat Societatea Studen\u0163ilor Rom\u00e2ni, S\u00e2rbi \u015fi Slovaci, devenid pre\u015fedintele ei, \u00een care milita riguros pentru desp\u0103r\u0163irea Austro-Ungariei. Tineri, entuzia\u015fti, plini de zel pentru salvarea Principatului lor s-au am\u0103git cer\u00e2nd dreptatea de la \u00eemp\u0103ratul nedrept, duplicitar, avid de putere \u015fi de noi provincii, Franz Joseph, printr-un \u201eMemorandum\u201d<\/em><\/strong>, redactat \u00een cinci limbi (rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103, german\u0103, francez\u0103 \u015fi italian\u0103).\u00a0 \u201e\u00cen document se f\u0103cea o ampl\u0103 analiz\u0103 istoric\u0103, juridic\u0103, politic\u0103, administrativ\u0103, cultural\u0103 a situa\u0163iei rom\u00e2nilor din Transilvania, el constituind un adev\u0103rat act de acuzare la adresa guvernan\u0163ilor de la Budapesta.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, Iuliu Maniu,<\/em> Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti-1995, p. 10)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Delega\u0163ia Memorandi\u015ftilor<\/strong> alc\u0103tuit\u0103 din 500 <\/strong>de persoane, \u00eencrez\u0103toare \u00een autoritatea monarhului, care trebuia firesc s\u0103-L slujeasc\u0103 pe Dumnezeu \u015fi popoarele \u00eencredin\u0163ate, au ajuns la Viena, \u00een 1892, dar \u00eemp\u0103ratul ursuz nu i-a primit, ba mai mult a asmu\u0163it guvernul Ungariei asupra lor, intent\u00e2ndu-le un proces care s-a judecat \u00een 1894, la Cluj. Valul de m\u00e2hnire st\u00e2rnit a generat o serie pe proteste, dar \u015fi de solidariz\u0103ri cu fra\u0163ii de peste Carpa\u0163i. Iuliu Maniu \u015fi Dan Pompiliu au redactat manifestul C\u0103tre poporul rom\u00e2n din Ardeal \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMemorandumul\u201d<\/em><\/strong> era de fapt \u201ecartea durerilor \u015fi a pl\u00e2ngerilor noastre, evanghelia drepturilor \u015fi a postulatelor \u015fi crezul fericirii noastre na\u0163ionale.\u201d<\/em><\/strong> (Vasile Netea, Istoria Memorandumului rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Banat. <\/em>Ed. Europa Nova, Bucure\u015fti-1993, p. 200)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din Octombrie 1898 p\u00e2n\u0103 \u00een 1915, a fost juristconsult al Mitropoliei Unite din Blaj, iar politic a activat \u00een Comitetul P.N.R. \u00cen 1904, prin moartea lui Ioan Ra\u0163iu, pre\u015fedin\u0163ia partitului i-a revenit lui Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, iar Iuliu Maniu devenea la 31 de ani vicepre\u015fedintele P.N.R.\u00a0 \u00cen anul 1906, devine deputat al\u0103turi de al\u0163i 14 confra\u0163i \u00een parlamentul de la Budapesta, grup primit cu ostilitate, cu vr\u0103jm\u0103\u015fie, cu ur\u0103 \u015fi cu venin din partea maghiarilor iredenti\u015fti, care \u015fi-au r\u0103sfr\u00e2nt patologia visceral\u0103 asupra monumentelor simbol ale Rom\u00e2nilor, precum distrugerea Crucii lui Iancu \u015fi piatra de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii,\u00a0 sacrilegiul comis \u00een Noiembrie 1908.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iuliu Maniu \u015fi grupul s\u0103u parlamentar de la Budapesta a z\u0103d\u0103rnicit introducerea limbii maghiare \u00een armat\u0103. Dup\u0103 izbucnirea R\u0103zboiului Mondial, autorit\u0103\u0163ile maghiare au hot\u0103r\u00e2t trimiterea liderului politic pe front. Dup\u0103 absolvirea \u015ecolii de Ofi\u0163eri de la Sibiu de \u015fase luni, proasp\u0103tul ofi\u0163er a ajuns pe frontul din Italia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 ANUL 1918 \u2013 a ajuns prin jertfa curat\u0103 de s\u00e2nge a bravei Armate Rom\u00e2ne, prin strategia, devotamentul \u015fi demnitatea Comandan\u0163ilor ei, prin sacrificiul poporului rom\u00e2n, prin misiunea Bisericii Ortodoxe, ANUL IZB\u0102VIRII TUTUROR ROM\u00c2NILOR. S-au re\u00eentrupat PATRIEI provinciile surori:\u00a0 BASARABIA\u00a0 la 27 Martie, BUCOVINA la 28 Noiembrie, BANATUL \u015fi ARDEALUL la 1 Decembrie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre inegalabilul Act de \u00eenf\u0103ptuire a \u00centregirii Rom\u00e2nilor \u00een Vatra Daciei Mari, consemneaz\u0103 \u015fi marele istoric GHEORGHE BUZATU<\/strong>: \u201e\u00cenf\u0103ptuirea Marii Uniri \u00een 1918, ca rezultat nemijlocit al luptei \u00eendelungate \u015fi pline de abnega\u0163ie a \u00eentregului popor rom\u00e2n, s-a \u00eenscris ca unul dintre evenimentele fundamentale ale istoriei rom\u00e2nilor, care nu numai c\u0103 semnific\u0103 \u00eemplinirea unui deziderat vital, ci a inaugurat o epoc\u0103 nou\u0103, de mari muta\u0163ii economico-sociale \u015fi politice. Actul din 1918 a condus, \u00eentre altele, la crearea pie\u0163ei na\u0163ionale unice, la constituirea unui cadru complet nou, teritorial, politic \u015fi social-economic de dezvoltare a statului \u015fi a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Ioan Scurtu\/ Gheorghe Buzatu, Istoria Rom\u00e2nilor \u00een Secolul XX <\/em>1918-1948, Ed. Tipo Moldova, Ia\u015fi-2010, p. 93)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iuliu Maniu devenind Stindardul Mi\u015fc\u0103rii de eliberare a Rom\u00e2nilor din Ardeal, a ajuns cu Regimentul 64 Artilerie din Or\u0103\u015ftie, cu circa 5000 de osta\u015fi la Viena pe la jum\u0103tatea lui Octombrie 1918, ocup\u00e2ndu-se de militarii rom\u00e2ni din armata imperial\u0103. A convocat to\u0163i ofi\u0163erii rom\u00e2ni \u00een 23 Octombrie \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-i c\u0103 Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n preia din m\u00e2inile administra\u0163iei maghiare conducerea Ardealului. To\u0163i cei prezen\u0163i \u201eau r\u0103spuns \u00eentr-un glas c\u0103 vreau c\u00e2t mai cur\u00e2nd organizare \u015fi lucrare cu orice jertf\u0103 pentru acest ideal str\u0103mo\u015fesc al nostru; vrem s\u0103 rupem lan\u0163urile robiei puse asupra noastr\u0103 de sute de ani. Vrem s\u0103 ne unim to\u0163i rom\u00e2nii cu \u0163ara-mam\u0103 Rom\u00e2nia, cu orice fel de jertfe \u015fi pe vecii vecilor.\u201d<\/em> (\u015etefan Pascu, op. cit., <\/em>vol.II, p. 88)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ofi\u0163erii \u015fi solda\u0163ii constitui\u0163i \u00een Sfatul Militar Rom\u00e2n au atins efectivul de peste \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a050 000 de militari rom\u00e2ni, sub \u015fefia generalului Ion Boeriu, comandantul tuturor rom\u00e2nilor. Ironia sor\u0163ii s-a \u00eemplinit: pe cazarma \u201eFranz Ferdinand\u201d<\/em> a ministerului de r\u0103zboi austriac flutura drapelul rom\u00e2nesc al Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un fapt similar s-a petrecut \u015fi \u00een Ceholovacia, unde s-a format Legiunea rom\u00e2n\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din 1000 de militari care au impus ordinea \u00een Praga.<\/p>\n

\u201e\u00cen fapt, rom\u00e2nii \u00eendeplineau un adev\u0103rat rol european, contribuind efectiv la afirmarea principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, op. cit.,p. 20)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n Central (C.N.R.C.) \u00eenfiin\u0163at la Budapesta \u00een 31 Octombrie 1918, avea 6 reprezentan\u0163i P.N.R. \u015fi 6 ai P.S.D., care \u015fi-au fixat sediul \u00een casa lui \u015etefan Cicio Pop din Arad, de unde s-a coordonat \u00eentregul program strategic de eliberare a Ardealului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la Viena, Maniu a organizat efectivele militare rom\u00e2ne\u015fti pe care le-a trimis \u00een Ardeal, constituindu-se \u00een G\u0103rzile Na\u0163ionale care au preluat puterea din m\u00e2inile asupritorilor maghiari. Guvernul maghiar a \u00eencercat o conciliere cu C.N.R.C-ul. Maniu a venit special de la Viena. Tr\u0103znetul lui Maniu a c\u0103zut ca un fulger \u00een capul lui Iaszi Oszkar, care buimac \u00eentreba: \u201e\u00cen definitiv ce vor rom\u00e2nii?\u201d,<\/em> \u201eTeljes elszaydas!\u201d \u2013 Desp\u0103r\u0163irea total\u0103!<\/em><\/strong> a tunat Maniu. (Silviu Dragomir, Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei, <\/em>Bucure\u015fti-1943, p. 23)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 15 Noiembrie 1918, C.N.C.R-ul a hot\u0103r\u00e2t convocarea Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale de la Alba Iulia \u015fi alegerea delega\u0163ilor. Reprezent\u00e2nd toate categoriile profesionale \u015fi toate straturile sociale, cei 1228 <\/strong>de deputa\u0163i s-au \u00eentrunit pe 1 Decembrie 1918 <\/strong>la Alba Iulia sub pre\u015feden\u0163ia Adun\u0103rii Na\u0163ionale a lui Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti. Cuv\u00e2ntul solemn l-a rostit Vasile Goldi\u015f: \u201eAdunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103 aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia \u00een ziua de 1 Decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acelor rom\u00e2ni \u015fi a teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia.\u201d <\/em><\/strong>(\u201eRom\u00e2nul\u201d, <\/em>Arad, din 3 Decembrie 1918)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rezolu\u0163ia Actului Marii Uniri sus\u0163inut\u0103 de Iuliu Maniu P.N.R. \u015fi Iosif Jumanca P.S.D. a ales Marele Sfat Na\u0163ional din 150 de membri, s-a instituit Consiliul Dirigent \u00een frunte cu Maniu, av\u00e2nd responsabilitatea asigur\u0103rii administra\u0163iei Ardealului p\u00e2n\u0103 la \u00eentrunirea Adun\u0103rii Na\u0163ionale Constituante a Rom\u00e2niei. La 8 Ianuarie 1919, la Media\u015f Adunarea Na\u0163ional\u0103 a Sa\u015filor a hot\u0103r\u00e2t \u015fi ea aderarea la Actul Unirii Ardealului cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste euforia general\u0103 a\u015fternut\u0103 a c\u0103zut grindina armisti\u0163iului de la Belgrad din 13 Noiembrie 1918, semnat de Antant\u0103 cu Ungaria, care propunea linia de demarca\u0163ie de-a lugul Mure\u015fului. Maghiarii descenden\u0163ii de drept ai hunilor lui Attila au \u015fi trecut la represalii, la crime, la arest\u0103ri \u00een teritoriul r\u0103mas sub st\u0103p\u00e2nirea guvernului maghiar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 28 Februarie 1919, Consiliul Suprem Aliat \u015fi-a revizuit rezolu\u0163ia armisti\u0163iului fix\u00e2nd linia de demarca\u0163ie pe calea ferat\u0103 Satu Mare \u2013 Oradea \u2013 Arad, dar guvernul bol\u015fevic maghiar a sfidat acea impunere atac\u00e2nd trupele rom\u00e2ne din preajma Mun\u0163ilor Apuseni la 15 Aprilie. Replica Armatei Rom\u00e2ne a stabilit pe Tisa linia frontului. Armata maghiar\u0103 a dezl\u0103n\u0163uit un nou atac asupra rom\u00e2nilor \u00een 19 Iulie. Riposta rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eencheiat \u00eens\u0103 la 4 August 1919 cu ocuparea Budapestei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iuliu Maniu a avut convorbiri cu regele, cu Ionel Br\u0103tianu, cu al\u0163i lideri politici. La propunerea liderului liberal de a fuziona cu partidul s\u0103u, \u00a0ardeleanul Maniu a refuzat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 9 August 1919, Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 l-a validat pe Iuliu Maniu \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al P.N.R. \u00a0S-a constituit un Bloc parlamentar \u015fi Iuliu Maniu a fost propus de regele Ferdinand s\u0103 formeze guvernul, dar acesta a refuzat, pled\u00e2nd pentru vicepre\u015fedintele P.N.R. Alexandru Vaida-Voevod, care a semnat Tratatul de pace cu Austria \u015fi pe cel al minorit\u0103\u0163ilor la 9 Decembrie 1919. \u00cen timp ce premierul rom\u00e2n se afla \u00een str\u0103in\u0103tate, monarhul \u0163\u0103rii \u00een graba <\/em>de a ajuta \u0163ara, l-a demis \u00a0\u00een martie 1920.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Liderul ardelean a avut urm\u0103toarea concep\u0163ie cu privire la statutul minorit\u0103\u0163ilor care, s\u0103 nu contravin\u0103: a) Existen\u0163ei \u015fi<\/em> integrit\u0103\u0163ii teritoriale a statului; <\/em>b) D\u0103inuirea perpetu\u0103 a neamului \u015fi \u00een acest scop s\u0103 nu st\u00e2njeneasc\u0103 \u00eenchegarea sufleteasc\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a corpului statului na\u0163ional; <\/em>c) S\u0103 nu corup\u0103 spiritul genuin na\u0163ional, tradi\u0163ia, g\u00e2ndirea \u015fi aspira\u0163ia na\u0163ional\u0103 \u015fi elementele constitutive ale \u00eensu\u015firilor specifice ale poporului alc\u0103tuitor de stat, adic\u0103 acele izvoare de bog\u0103\u0163ii suflete\u015fti \u015fi morale, care singure dau drept de existen\u0163\u0103 unei na\u0163iuni<\/strong>.\u201d<\/em> \u00a0(Ioan Scurtu, op. cit.,p. 32)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dorind s\u0103 creeze un minister al Ardealului, Maniu s-a \u00eent\u00e2lnit cu Br\u0103tianu, cer\u00e2ndu-i sprijinul \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dar \u015fi cu rug\u0103mintea de a dizolva organiza\u0163iile liberale din Transilvania. Tratativele au durat dou\u0103 luni \u015fi cum era firesc au e\u015fuat. Acuzele reciproce n-au lipsit nici ele \u015fi nici observa\u0163ia lui Pamfil \u015eeicaru: \u201eFuziunea ar fi pus lui Iuliu Maniu o problem\u0103 personal\u0103 \u015fi anume: situa\u0163ia pe care ar avea-o el \u00een cadrul noului partid. Putea s\u0103 conteste lui Ionel Br\u0103tianu dreptul de a fi \u015feful partidului fuzionat? Putea s\u0103 se resemneze de a avea o situa\u0163ie de prim secund, chiar investit cu puteri \u00een tot ce privea organizarea partidului \u00een jude\u0163ele Transilvane? Sub aparen\u0163a de total\u0103 modestie, Iuliu Maniu ascundea, cu mare grij\u0103, un imens orgoliu; iat\u0103 de ce fuziunea a fost de la \u00eenceput condamnat\u0103.\u201d<\/em> (Pamfil \u015eeicaru, Istoria partidelor na\u0163ional, \u0163\u0103r\u0103nist \u015fi na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist, <\/em>vol. II, Madrid-1963, p. 319)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 19 Ianuarie 1922, Ionel Br\u0103tianu a fost \u00eens\u0103rcinat s\u0103 formeze guvernul \u015fi s\u0103 colaboreze cu partidul lui Maniu. Maniu nu numai c\u0103 n-a fost de acord, dar s-a \u00eenfuriat pe premier, acuz\u00e2ndu-l printr-o telegram\u0103 trimis\u0103 regelui c\u0103 \u201ealegerile din martie 1922, pentru Adunarea Na\u0163ional\u0103 Constituant\u0103, s-au tranformat \u00eentr-o ru\u015fine na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eentr-un scandal european<\/strong>.\u201d<\/em> (Iuliu Maniu, Testamentul moral politic, <\/em>Ed. G\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti-1991, p. 61)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apoi, a refuzat ostentativ participarea la botezul mo\u015ftenitorului, precum \u015fi la \u00eencoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia din 15 Octombrie 1922. Timpul c\u00e2t a durat mandatul lui Br\u0103tianu (1922-1926), Maniu s-a aflat pe baricada opozi\u0163iei contest\u00e2ndu-l \u015fi acuz\u00e2ndu-l permanent, \u00eempotriva noii Constitu\u0163ii din 26 Martie 1923, dar \u015fi a tuturor proiectelor de lege adoptatea de Constitu\u0163ie, pentru ca ulterior s\u0103 o accepte de facto <\/em>\u015fi de iure, <\/em>c\u00e2nd a ajuns la guvernare \u00een anul 1928.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cenzestrat cu un real talent politic, Iuliu Maniu a aplicat cu m\u0103iestrie tactica luptei de h\u0103r\u0163uire, combin\u00e2nd atacurile directe cu \u00eenv\u0103luirea \u015fi p\u0103r\u0103sirea terenului de lupt\u0103. \u00cen momentele critice pleca la B\u0103d\u0103cin, afrim\u00e2nd c\u0103 avea <<ceva probleme>><\/strong> cu vi\u0163a de vie, care necesita o \u00eengrijire imediat\u0103. I se spunea <<sfinxul de la B\u0103d\u0103cin>><\/strong>, tocmai pentru extraordinara capacitate de a nu-\u015fi dezv\u0103lui sentimentele \u015fi opiniile politice.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, op. cit.,p. 37)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u0163a tacticii \u015fi strategiei \u201esfinxului\u201d<\/em> s-a oprit nedumerit p\u00e2n\u0103 \u015fi perversul politician Constantin Argetoianu: \u201eNiciodat\u0103 n-am b\u0103nuit de la \u00eenceput p\u0103rerea lui \u00eentr-o problem\u0103 oarecare, fiindc\u0103 niciodat\u0103 n-a formulat-o. Invariabil ne d\u0103dea tuturor cuv\u00e2ntul, ne expuneam p\u0103rerile. \u015eedin\u0163a se prelungea dup\u0103 miezul nop\u0163ii, unu, doi, trei\u2026 Se mijeau zorile. Atunci d-l Maniu, calm, de parc\u0103 ar fi fost o \u015fedin\u0163\u0103 de 10 minute, \u00eencheia spun\u00e2nd: <<M\u00e2ine vom discuta \u00een continuare>><\/strong>. Luni de zile mai t\u00e2rziu, \u00een\u0163elesesem c\u0103 p\u00e2n\u0103 nu se ajungea la ce voia el, f\u0103r\u0103 chiar s\u0103-\u015fi formuleze p\u0103rerea, seria \u015fedin\u0163elor nu se sf\u00e2r\u015fea. Iar p\u0103rerea lui o \u015ftiam o dat\u0103 cu atitudinea adoptat\u0103. C\u0103ci p\u0103rerea d-lui Maniu era tocmai formula acceptat\u0103.\u201d<\/em> (Ion Totu, Figuri reprezentative: Iuliu Maniu<\/em>, ed. II-a, Bucure\u015fti-1946, p. 9-10)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Obi\u015fnuit cu stilul \u201esfinxului\u201d<\/em>, Argetoianu solicitat s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 al\u0103turi de el un Bloc al opozi\u0163iei a recurs la o metod\u0103 inedit\u0103. A luat o foaie alb\u0103, a semnat-o jos \u015fi i-a oferit-o spre a pune orice condi\u0163ii. Surpriza a fost total\u0103 \u015fi a durat doar 3 zile, nu 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cum se preconiza. Privitor la criza dinastic\u0103 creat\u0103 de amorurile principelui Carol cu amanta sa Elena Wolff Lupescu, \u00een schimbul renun\u0163\u0103rii la tron, atitudinea lui Maniu a fost \u015fi pentru \u015fi contra. Preg\u0103tirea pentru guvernare a fost zadarnic\u0103 fiindc\u0103 promisiunea regelui s-a \u00eenf\u0103ptuit altfel, prin numirea lui Averescu. La aceast\u0103 lovitur\u0103 s-a ad\u0103ugat \u015fi plecarea din partid a lui Ioan Lupa\u015f \u015fi Vasile Goldi\u015f.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 27 Iulie 1927 a murit regele \u015fi a intrat \u00een func\u0163iune Regen\u0163a, care l-a nemul\u0163umit pe Maniu, orient\u00e2ndu-l spre sus\u0163inerea veniri la tron a odraslei fugare, Carol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 24 Noiembrie 1927, a murit \u015fi Ionel Br\u0103tianu. Maniu a r\u0103suflat u\u015furat. Pre\u015feden\u0163ia guvernului i-a revenit \u00eens\u0103 lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Maniu s-a \u00eenfuriat peste m\u0103sur\u0103, coaliz\u00e2nd opozi\u0163ia spre r\u0103sturnarea guvernului liberal. Adunarea de la Alba Iulia cu cei peste 100 000 de mii de participan\u0163i au votat Rezolu\u0163ia <\/em>prin care au somat Regen\u0163a s\u0103 demit\u0103 guvernul, men\u0163in\u00e2nd totodat\u0103 \u015fi posibilitatea aducerii lui Carol, condi\u0163ionat\u0103: desp\u0103r\u0163irea de amant\u0103, refacerea c\u0103s\u0103toriei cu Elena \u015fi respectarea Constitu\u0163iei. Vintil\u0103 Br\u0103tianu \u015fi-a dat demisia, iar Regen\u0163a i-a \u00eencredin\u0163at lui Maniu formarea guvernului la 8 Noiembrie 1928. Alegerile s-au desf\u0103\u015furat \u00een 12 Decembrie 1928, \u00een urma c\u0103rora \u0163\u0103r\u0103ni\u015ftii au c\u00e2\u015ftigat 77, 76 % din electorat. Prima m\u0103sur\u0103 a premierului Maniu a fost demisia \u00een alb a tuturor deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a dorit<\/strong> o nou\u0103 er\u0103: stabilizare monetar\u0103, sistem de exploatare nou a regiilor autonome, pentru terenurile arabile ob\u0163inute prin legile de \u00eempropiet\u0103rire o liber\u0103 circula\u0163ie, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea regimului investi\u0163iilor str\u0103ine, prin deviza \u201epor\u0163ilor deschise\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a realizat<\/strong>: sc\u0103derea produc\u0163iei, cre\u015fterea datoriei externe, agravarea situa\u0163iei economice, amploarea mi\u015fc\u0103rilor sociale, culmin\u00e2nd cu greva minerilor de la Lupeni, reprimat\u0103 s\u00e2ngeros, demisia lui Constantin Stere, amnistie politic\u0103, reforma armatei, acceptarea ideii restaura\u0163iei, \u00eencoronarea lui Carol al II-lea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol a venit \u00een \u0163ar\u0103 ilegal, cu pa\u015faport fals \u00eenainte ca Maniu s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103. Faptul c\u0103-i jurase credin\u0163\u0103 fiului s\u0103u, l-a determinat pe premier s\u0103 negocieze noaptea cu tat\u0103l. \u00cen Consiliul de Mini\u015ftri din 7 Iunie 1930, s-a anulat actul renun\u0163\u0103rii din 4 Ianuarie 1926 \u015fi s-a acceptat proclamarea noului rege Carol. Maniu \u015fi-a dat demisia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bilan\u0163ul guvern\u0103rii lui Maniu l-a f\u0103cut reputatul teolog, scriitor, poet Nichifor Crainic: \u201eTrei ani de Regen\u0163\u0103 au fost trei ani de haos \u00een capul statului. Iuliu Maniu, \u00eempins la c\u00e2rm\u0103 de for\u0163ele populare, ar fi putut face orice \u00een Rom\u00e2nia, dar n-a \u015ftiut ce s\u0103 fac\u0103. Crescut \u00een binecuv\u00e2ntata opozi\u0163ie ardelean\u0103 fa\u0163\u0103 de unguri \u015fi \u00een opozi\u0163ia de zece ani din \u0163ar\u0103, b\u0103rbatul de stat \u00een care se pusese at\u00e2ta n\u0103dejde se dovedea un nihilist incapabil s\u0103 respire \u00eentr-o ini\u0163iativ\u0103 creatoare. Ca pre\u015fedinte de Consiliu n-a fost dec\u00e2t o poz\u0103.<\/strong> Dar \u00een acel moment [iunie 1930] a avut un mare merit: a stat pasiv \u00een fa\u0163a evenimentelor de frica permanent\u0103 a r\u0103spunderii<\/strong>.\u201d<\/em> \u00a0(Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre. Memorii, <\/em>Bucure\u015fti, Casa Editorial\u0103 G\u00e2ndirea, 1991, p. 214)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Carol a II-lea \u015fi-a dorit impunerea \u00een stat a primatului monarhiei \u015fi i-a \u00eencredin\u0163at mandatul lui Maniu pe 14 Iunie 1930. Pe 12 August 1930 a sosit \u015fi Duduia<\/em> lui Carol. Maniu a alergat la rege s-o alunge. Regele l-a trimis la plimbare. Maniu \u015fi-a \u00eenaintat demisia. Carol al II-lea l-a refuzat. Pamfil \u015eeicaru consemneaz\u0103 reac\u0163ia premierului ca fiind: \u201einsuficient\u0103 \u015fi echivoc\u0103. Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Iuliu Maniu ar fi dat ordin, \u00een calitate de prim-ministru, ca Elena Lupescu s\u0103 fi fost arestat\u0103, sub acuza\u0163ia c\u0103 a intrat \u00een \u0163ar\u0103 cu un pa\u015faport fals? Cine ar fi cutezat s\u0103-i ia ap\u0103rarea? At\u00e2t Partidul Liberal c\u00e2t \u015fi celelalte partide din opozi\u0163ie ar fi aplaudat m\u0103sura guvernului, care satisf\u0103cea opinia public\u0103. Regele? \u00cen august 1930, el se ferea s\u0103 provoace opinia public\u0103, pe care orice partid ar fi aprins-o mul\u0163umit\u0103 unei agita\u0163ii violente \u015fi bine organizate.\u201d<\/em> (Pamfil \u015eeicaru, op. cit., p. 171)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Venirea Elenei Lupescu a constituit de fapt noua er\u0103 a camarilei regale<\/strong>, care a impus politica ocult\u0103 \u00een cadrul monarhiei rom\u00e2ne, c\u0103reia i-a preg\u0103tit sf\u00e2r\u015fitul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iuliu Maniu \u015fi-a prezentat din nou demisia. Carol i-a acceptat-o \u015fi l-a \u00eemputernicit pe Gheorghe Gh. Mironescu ca premier. O alt\u0103 caracterizare a guvern\u0103rii ardeleanului unit a f\u0103cut-o marele profesor Nae Ionescu<\/strong>, cel care a sus\u0163inut vehement restaura\u0163ia \u015fi cel care a fost apoi r\u0103pus de ea: \u201eGuvernarea d-lui Maniu trebuia s\u0103 fie un \u00eenceput de regim. <<Noul curs>><\/strong> pe care toat\u0103 \u0163ara \u00eel dorea \u015fi pentru care at\u00e2ta se \u00eenh\u0103maser\u0103 la carul d-lui Maniu. \u015ei \u00een loc de noul curs, am avut o guvernare care s-a t\u00e2r\u00e2t de pe o zi pe alta, izbit\u0103 la fiecare cotitur\u0103 de drum, amenin\u0163\u00e2nd la fiecare pas s\u0103 sucombe sub o nou\u0103 dificultate<\/strong>.\u201d<\/em> (\u201eCuv\u00e2ntul\u201d <\/em>din 19 iulie 1930)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 vina, remarca filosoful, \u00eei apar\u0163inea \u00een exclusivitate \u201esfinxului\u201d <\/em>pr\u0103bu\u015fit ca \u201eo ocn\u0103 de ambi\u0163ii neputincioase, o pung\u0103 care distileaz\u0103 venin, amor\u0163ind, paraliz\u00e2nd, dezagreg\u00e2nd totul \u00een juru-i \u2013 singura form\u0103 sub care poate st\u0103p\u00e2ni.\u201d<\/em> (idem., p. 172)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eViitorul\u201d<\/em><\/strong> \u2013 cotidianul liberalilor capitali\u015fti \u00ee\u015fi r\u0103sp\u00e2ndea \u015fi el v\u00e2lv\u0103taia \u201eelogioas\u0103\u201d <\/em>a ro\u015filor latifundiari<\/strong>, asupra lui Maniu: \u201eSub guvernarea d-sale personal\u0103 s-au \u00eent\u00e2mplat cele mai mari fraude \u015fi abuzuri. Sub guvernarea sa personal\u0103 s-a anarhizat administra\u0163ia \u0163\u0103rii prin direc\u0163ii regionale \u015fi s-a dezorganizat economia na\u0163ional\u0103 [\u2026] D-sa face politic\u0103 prin mijloacele \u015fi cu scopurile de acum dou\u0103 decenii: iezuit\u0103 \u00een form\u0103 \u015fi negativ\u0103 \u00een fond<\/strong>.\u201d <\/em>(\u201eViitorul\u201d<\/em> din 29 Iulie 1932)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat guvernarea fatalist\u0103 a profesorului Iorga<\/strong>, 18 Aprilie 1931- 31 Mai 1932.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un Om prea mare \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii. Un om prea mic \u00een domeniul politic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la \u201eO \u0163ar\u0103 \u00een care nu te po\u0163i compromite\u201d<\/em><\/strong>, articol fulminat \u00een aria creativ\u0103 a ajuns la: O \u0163ar\u0103 pe care a compromis-o<\/strong> prin partitura sa politic\u0103: \u201eVia\u0163a lui e un \u015fir \u00eentreg de contraste \u015fi contradic\u0163ii. Consecven\u0163a \u00een p\u0103reri \u015fi atitudini e ceva str\u0103in de firea d-sale\u2026 El d\u0103r\u00e2m\u0103 ca s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi construie\u015fte ca s\u0103 aib\u0103 ce d\u0103r\u00e2ma. Foarte impresionabil \u015fi impulsiv, el este omul care nu cunoa\u015fte m\u0103sura; admir\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve, love\u015fte f\u0103r\u0103 cru\u0163are, se agit\u0103 f\u0103r\u0103 calcul. Cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi cu o impetuozitate care uime\u015fte lumea, el atac\u0103 f\u0103r\u0103 menajamente oameni \u015fi institu\u0163ii.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Sterie Diamandi, Galeria Oamenilor Politici. <\/em>Ed. Gesa-1991, p. 178-179)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen mandatul s\u0103u de profesor-premier<\/strong> de un an de zile, tagma lui de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori n-au fost pl\u0103ti\u0163i o jum\u0103tate de an, toler\u00e2nd folosirea banilor destina\u0163i pl\u0103\u0163ii salariilor la finan\u0163area unor b\u0103nci deja pr\u0103bu\u015fite. Cuv\u00e2ntul lui de m\u00e2ng\u00e2iere<\/em>, al unui Profesor-P\u0103rinte a fost: Sfertodoc\u0163ilor! Duce\u0163i-v\u0103 \u015fi c\u00e2nta\u0163i la nun\u0163i! Cultiva\u0163i gr\u0103dini de zarzavat! <\/em>Apoi ca s\u0103-\u015fi confere autoritatea politic\u0103 a ad\u0103ugat: Eu nu sunt eu!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul P.N.\u0162.-ului s-a mai comis o fisur\u0103: plecarea lui Grigore Iunian, fapt at\u00e2t de a\u015fteptat de rege, care s-a perfectat \u00een \u0163es\u0103tura intrigilor politice. Maniu declan\u015feaz\u0103 lupta \u00eempotriva camarilei regale: \u201e\u00een \u0163ara noastr\u0103 sunt anumite for\u0163e oculte care \u00eempiedic\u0103 o guvernare real\u0103 [\u2026] \u00een \u0163ara aceasta se poate critica oricine, po\u0163i s\u0103 \u00eenjuri pe Dumnezeu, dar anumite persoane sau anumite nume nu pot fi amintite, nici criticate\u2026 Spune\u0163i dv., cum se poate aceasta c\u0103 cenzura consecvent\u0103 \u015fterge cuvintele camarila, Wieder. <\/strong>Cine este Wieder \u00een \u0163ara aceasta? Cine este \u00een \u0163ara aceasta d-l Lupescu \u015fi familia lui? Ce prerogative au \u00een \u0163ara aceasta de nu pot fi numi\u0163i \u00een ziare?\u201d <\/em>(\u201eDezbaterile Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor\u201d<\/em>, nr. 56, 13 martie 1935, p. 1637)<\/p>\n

Muncitorii au declan\u015fat greva de la Grivi\u0163a din anul 1933, guvernul Vaida a reprimat-o, \u201eiezuitul\u201d <\/em><\/strong>a l\u0103sat pre\u015feden\u0163ia lui Mihalache, iar \u00een 1935, Vaida a p\u0103r\u0103sit P.N.\u0162.-ul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 21 Noiembrie 1937, Maniu reia \u015fefia P.N.\u0162.- ului. \u201ePrimul act politic important al lui Iuliu Maniu, dup\u0103 realegerea sa \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, a fost stabilirea unor contacte directe cu Corneliu Zelea Codreanu.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, p. 86)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Se pare c\u0103 a fost singurul act cu adev\u0103rat \u00eendr\u0103zne\u0163 din partea \u201esfinxului\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La sf\u00e2r\u015fitul anului 1937, regele a mai reu\u015fit o victorie: desprinderea lui Armand C\u0103linescu \u015fi a unei grup\u0103ri din P.N.\u0162. \u00a0Goga a fost admis, apoi Goga a fost demis. Carol al II-lea a instituit dictatura regal\u0103 la 10 Februarie 1938, institu\u0163ionalizat\u0103 prin Constitu\u0163ia din 27 Februarie 1938. La 30 Martie acela\u015fi an, prin decret regal Carol al II-lea a dizolvat toate partidele. Prima m\u0103sur\u0103, represiv\u0103 a regelui s-a \u00eendreptat \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier, arest\u00e2ndu-i Liderul \u015fi o parte din frunta\u015fii Mi\u015fc\u0103rii. Procesul a fost o \u00eenscenare \u015fi o mi\u015feleasc\u0103 r\u0103zbunare, care s-a soldat cu uciderea ocult\u0103 a celor 14 c\u0103petenii na\u0163ionaliste \u00een noaptea Sf\u00e2ntului Apostol Andrei 30 Noiembrie 1938. Maniu a fost \u015focat, cer\u00e2nd regelui asasin \u201epedepsirea guvernului asasin.\u201d<\/em> \u00a0(Zaharia Boil\u0103, Memorii, <\/em>p. 329)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politica intern\u0103 \u015fi cea extern\u0103 a regelui dictator a fost o FATALITATE pentru \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u0163a victoriilor germane, Carol al II-lea a imprimat dictaturii sale o fa\u0163\u0103 totalitar\u0103. A transformat Frontul Rena\u015fterii Na\u0163ionale \u00een partid unic, realiz\u00e2nd \u015fi o conciliere cu Garda de Fier, numai c\u0103 fosta Mi\u015fcare cre\u015ftin-na\u0163ionalist\u0103 fiind decapitat\u0103 la 21-22 Septembrie 1939, Noua Mi\u015fcare simist\u0103 era condus\u0103 abuziv de un individ parvenit, f\u0103r\u0103 scupule, f\u0103r\u0103 coloan\u0103 vertebral\u0103, f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 Patrie, f\u0103r\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ultimatumul sovietic din 26\/ 27 iunie 1940, a dus la ocuparea f\u0103r\u0103 lupt\u0103 a Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord. Poporul a fost aproape singurul care s-a revoltat. A urmat guvernul Gigurtu care, sub tr\u0103znetul Dictatului de la Viena s-au \u00eencercat negocierile de la Turnu Severin din 16 August 1940. Pentru noi, tratativele au e\u015fuat, nu \u015fi pentru Ungaria sus\u0163inut\u0103 de Germania \u015fi Italia care ne-au luat Nord-Estul Ardealului, f\u0103r\u0103 nici un foc de arm\u0103 tras. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri dramatice de nemul\u0163umire general\u0103 a poporului, a armatei a partidelor apare generalul Ion Antonescu \u00een postura de Salvator. L-a convins pe rege s\u0103-l instituie Conduc\u0103tor al Statului, apoi i-a cerut demisia suveranului dictator care a distru\u0163 \u0163ara prin tot ce a f\u0103cut. La 6 Septembrie Carol II a abdicat \u015fi i-a urmat fiul s\u0103u, un t\u00e2n\u0103r necopt, nepriceput, nedesp\u0103r\u0163it de tutela maicii sale \u015fi a camarilei grecoaicei, girat \u00eens\u0103 de generalul Antonescu, care din nefericire s-a aliat fiara s\u00e2ngeroas\u0103 de Horia Sima, predispus la violen\u0163e, la f\u0103r\u0103 de legi, la acapararea puterii depline. Singura orientare politic\u0103 a guvernului Antonescu-Sima era cea c\u0103tre Axa: Germania-Italia-Japonia care promiteau sprijin pentru recuperarea Provinciilor smulse din Trupul \u0162\u0103rii. Acordul la Pactul Tripartid a fost semnat la 23 noiembrie 1940.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 22 iunie 1941, Regatul Rom\u00e2n a intrat \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva U.R.S.S.-ului, de partea Germaniei, eliber\u00e2nd Provinciile cedate prin ultimatum, consecin\u0163\u0103 nefast\u0103 a guvern\u0103rii dictaturii regale dezastruoase, a corup\u0163iei politico-monarhice, a dezagreg\u0103rii politice, a absolutismului Camarilei Lupeasc\u0103i Wolff-Wieder \u015fi a afacerilor veroase \u015fi amoroase ale regelui-playboi Carol al II-lea.<\/p>\n

\u00a0 Dezastrul de la Stalingrad a \u00eentors soarta r\u0103zboiului \u00een defavoarea noastr\u0103. Iuliu Maniu \u015fi Constantin I. C. Br\u0103tianu au cerut mare\u015falului Antonescu retragerea armatei de pe front la 12 August 1942. R\u0103spunsul mare\u015falului a fost un rechizitoriu adus \u0163\u0103r\u0103ni\u015ftilor \u015fi liberalilor de peste 100 de pagini: \u201eV\u0103 reamintesc, d-le Br\u0103tianu, c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu dl Maniu, v-a\u0163i acuzat public \u015fi zilnic \u00een pres\u0103, \u00een \u00eentruniri, \u00een parlament, de <<incapacitate>>, <<t\u00e2lh\u0103rii>> \u015fi <<furturi de urne \u00een alegeri>>, <\/strong>demostra\u0163ii ridicole, cu plata \u015fi pe socoteala statului\u2026 Cum \u00eendr\u0103zni\u0163i dv. \u015fi d-l Maniu s\u0103 m\u0103 acuza\u0163i pe mine pentru faptul c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 re\u00eentregesc \u00een doi ani ceea ce a\u0163i sf\u0103r\u00e2mat dv. \u00een cei 20 de ani \u015fi s\u0103 m\u0103 condamna\u0163i c\u0103 nu am ob\u0163inut asigur\u0103ri c\u0103 se vor reconstitui ceea ce a\u0163i mutilat at\u00e2t de groaznic?\u201d<\/em> (Gheorghe Buzatu, Istorie interzis\u0103. M\u0103rturii \u015fi documente cenzurate despre mare\u015falii Rom\u00e2niei: Alexandru Averescu, Constantin Prezan, Ion Antonescu<\/em>, Craiova, Editura Scrisul Doljean, 1990, p. 144-163)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul 1943 l-a apropiat pe Maniu de consf\u0103tuirile de la Palat \u015fi de Partidul Comunist prin care \u00eentrez\u0103rea o fructuoas\u0103 colaborare din dou\u0103 motive: unul interna\u0163ional \u201ecare ne va obliga s\u0103 alc\u0103tuim un front unitar democratic, \u00eentins p\u00e2n\u0103 la extrema st\u00e2ng\u0103\u201d<\/em>, \u015fi altul intern, pentru ca \u201ereformele sociale ce le vom realiza s\u0103 se fac\u0103 cu colaborarea Partidului Comunist \u2013 \u015fi nu \u00een afara acestuia \u2013 pentru a t\u0103ia astfel orice posibilitate de noi agita\u0163iuni radicale.\u201d<\/em> (23 August 1944. Documente, <\/em>vol. I, Bucure\u015fti, Ed. Enciclopedic\u0103 , 1984, p. 535-536)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu voin\u0163a Mare\u015falului Antonescu, cu acordul regelui, a lui George Br\u0103tianu \u015fi al lui Maniu, prin\u0163ul Barbu \u015etirbey a fost \u00eemputernicit s\u0103 negocieze cu Alia\u0163ii la Cairo, condi\u0163iile armisti\u0163iului. Nenorocirea a constat \u00een faptul c\u0103 de\u015fi Uniunea Sovietic\u0103 s-a pronun\u0163at pentru Armisti\u0163iu, Anglia \u00een care Maniu avea cea mai mare \u00eencredere cerea capitularea necondi\u0163ionat\u0103<\/strong>, adic\u0103 cedarea integral\u0103 a \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd Armata Ro\u015fie \u015fi-a mutat teatrul de r\u0103zboi \u00een teritoriul nostru pe Prut, la 26 Martie 1944, Mare\u015falul s-a \u00eent\u00e2lnit cu Maniu la Snagov, discut\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 condi\u0163iile puse de el sovieticilor le accept\u0103, \u00eei va preda administrarea \u0163\u0103rii, sprijinindu-l militar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin natura sa echivoc\u0103 \u015fi strategia de rac, liderul \u0163\u0103r\u0103nist a tergiversat propunerea. La procesul Mare\u015falului, \u201esfinxul de la B\u0103d\u0103cin\u201d<\/em>, s-a explicat: \u201ecu ocaziunea convorbirii ce am avut \u00eentr-o noapte cu I. Antonescu la Snagov la \u00eenceputul lunii aprilie 1944, c\u00e2nd am discutat condi\u0163iunile de armisti\u0163iu ce le primisem, I. Antonescu mi-ar fi spus c\u0103 dac\u0103 le g\u0103sesc aceste condi\u0163iuni acceptabile sau dac\u0103 dl. Dinu Br\u0103tianu g\u0103se\u015fte aceste condi\u0163iuni acceptabile s\u0103 prelu\u0103m puterea \u015fi s\u0103 semn\u0103m armisti\u0163iul \u015fi I. Antonescu s\u0103 ne dea tot concursul militar, r\u0103spund c\u0103 dac\u0103 a\u015f r\u0103spunde c\u0103 nu s-a f\u0103cut aceast\u0103 propunere nu ar fi exact, iar dac\u0103 a\u015f r\u0103spunde c\u0103 mi s-a f\u0103cut \u015fi nu am primit, a\u015f avea nepl\u0103ceri politice<\/strong>.\u201d <\/em>(Ioan Dan, \u201eProcesul\u201d mare\u015falului Ion Antonescu, <\/em>Bucure\u015fti, Ed. Tempus-1993, p. 198)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci c\u00e2nd \u0162ara putea fi salvat\u0103, c\u00e2nd se putea \u00eencheia un Armisti\u0163iu onorabil pentru \u0163ar\u0103, armat\u0103 \u015fi pentru Conduc\u0103torul Statului, Maniu cu \u015fov\u0103iala-i caracteristic\u0103 care \u00een atare situa\u0163ie echivaleaz\u0103 cu dezertarea <\/strong>\u015fi tr\u0103darea<\/strong> fa\u0163\u0103 de Neam \u015fi \u0162ar\u0103, a preferat colaborarea cu comuni\u015ftii, organiz\u00e2nd lovitura de stat de la 23 August 1944, \u00een acord cu Camarila regal\u0103 patronat\u0103 de principesa mam\u0103 Elena \u015fi de nechibzuitul rege, curtezan, ce c\u0103lca cu m\u00e2ndrie pe urmele tat\u0103lui s\u0103u, \u015fi ca s\u0103 nu fie mai prejos de crimele tat\u0103lui s\u0103u, a consim\u0163it la tr\u0103darea Conduc\u0103torului Statului \u015fi a Comandantului Armatei Rom\u00e2ne \u00a0\u00een timp ce acesta era angajat \u00een lupta pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte cu du\u015fmanul cotropitor, deschiz\u00e2nd larg por\u0163ile barbarilor sovietici \u015fi oferindu-le \u0162ara, Armata, Mare\u015falul, Poporul, Avu\u0163ia na\u0163ional\u0103 material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 \u015fi pe cei mai bravi Fii ai ei, sute de mii pe care i-a azv\u00e2rlit \u00een temni\u0163e \u015fi lag\u0103re, sacrific\u00e2ndu-i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 22 August 1944, Mare\u015falul a ordonat armatei sale retragerea pe aliniamentul Foc\u015fani-N\u0103moloasa-Br\u0103ila, unde se putea rezista \u015fi se putea accepta Armisti\u0163iul propus de el, mai ales c\u0103 U.R.S.S.-ul promitea o zon\u0103 neutr\u0103 unde\u00a0 Armata Ro\u015fie nu va intra, plus cel, Ministerul de Externe a primit telegrama de la Stockholm, \u00een care sovieticii acceptau Armisti\u0163iul propus de Antonescu. Telegrama care putea schimba tot cursul acelui moment istoric, favorabil nou\u0103, a fost re\u0163inut\u0103 de directorul cifrului M.E., care l-a informat pe Maniu, iar acesta pe rege. Maniu, care \u00een graba lui molcom\u0103 de a nu rezolva esen\u0163a problemei, era totu\u015fi de acord ca Armisti\u0163iul s\u0103 fie semnat de autorul lui \u015fi l-a trimis pe Mihalache s\u0103 discute \u00een acest sens cu Mare\u015falul, seara pe 22 August la Snagov, care i-a confirmat lui Mihalache acordul s\u0103u deplin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot \u00een diminea\u0163a lui 23 August, Conduc\u0103torul Statului s-a \u00eent\u00e2lnit la Snagov cu Gheorghe Br\u0103tianu, c\u0103ruia i-a confirmat acceptarea de a semna Armisti\u0163iul, cer\u00e2ndu-i totodat\u0103 \u015fi o \u201escrisoare de garan\u0163ie\u201d<\/em><\/strong>, \u201esemnat\u0103 de Iuliu Maniu \u015fi Constantin I. C. Br\u0103tianu, prin care ace\u015ftia s\u0103-\u015fi asume \u015fi ei r\u0103spunderea pentru \u00eencheierea armisti\u0163iului.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, op. cit., p. 111)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen atare situa\u0163ie, de\u015fi Maniu avea confirmarea lui Antonescu prin Mihalache \u015fi mai ales reconfirmarea acordului sovieticilor prin telegrama trimis\u0103, faptul c\u0103 l-ar fi angajat \u00een acea mare r\u0103spundere a garant\u0103rii Armisti\u0163iului al\u0103turi de Mare\u015fal, l-a determinat s\u0103-l arunce \u00een bra\u0163ele putinciosului rege \u00een tr\u0103dare, ca s\u0103-l poat\u0103 aresta?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A avut totu\u015fi o sclipire de demnitate \u00een ceasul al 13-lea, ardelenesc, prin reflectarea Adev\u0103rului, c\u00e2nd so\u0163ia generalului Pantazi, aruncat \u015fi el \u00een procesul urzit de comuni\u015fti, denumit cel al \u201emarii tr\u0103d\u0103ri na\u0163ionale\u201d<\/em>, cer\u00e2ndu-i ajutorul, s\u0103 afirme cuvintele r\u0103mase memorabile: \u201eDoamn\u0103, procesul mare\u015falului este procesul neamului rom\u00e2nesc. Nu se poate face nimic. Dup\u0103 condamnarea mare\u015falului, va urma procesul meu, apoi al tuturor rom\u00e2nilor. Eu nu am nici o putere.\u201d<\/em><\/strong> (Ion Pantazi, Am trecut prin iad, <\/em>Ed. Constant, Sibiu-1992, p. 227)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 8 Februarie 1941, \u201esfinxul de la B\u0103d\u0103cin\u201d <\/em>\u015fi-a scris testamentul legiferat notarial, l\u0103s\u00e2nd surorii sale, sora Cecilia<\/strong>-Cornelia Maniu, uzufructul averii sale, iar casele, edificiile, \u00eentreaga mo\u015fie, imobilele intrau \u00een custodia c\u0103lug\u0103ri\u0163elor greco-catolice franciscane a Veneratului Capitlu episcopesc greco-catolic-Oradea.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ajut\u00e2nd tr\u0103darea al\u0103turi de rege, ajungi la r\u00e2ndul t\u0103u un veritabil TR\u0102D\u0102TOR! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Prin acel Act al Tr\u0103d\u0103rii, prin complotul al\u0103turi de regele tr\u0103d\u0103tor \u015fi de Camarila uzurpatoare, Maniu \u015fi colegii s\u0103i au semnat condamnarea la moarte a partidelor zise democratice<\/em>, a monarhiei, a \u0163\u0103rii, a armatei, a conduc\u0103torului ei, dar \u015fi pe a sa, care l-a vizitat <\/em>\u00een temni\u0163a de la Sighet. \u00cenainte de a pleca spre groapa comun\u0103, 5\/6 Februarie 1953, \u015fi-a spus ultimul cuv\u00e2nt p\u0103m\u00e2ntesc: \u201eIart\u0103-mi p\u0103catele, Doamne!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu s\u0103-l ierte!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftient c\u0103 Istoria este fiin\u0163a Na\u0163iei, iar Biserica, persoana Neamului, istoricul se \u00eenroleaz\u0103 epocii sale, serviind \u00een Regimentul faptelor, prelinse \u015fi odr\u0103slite din adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoricul Ioan Scurtu<\/strong> personalizeaz\u0103 \u015fi transfigureaz\u0103 trecutul, omagiindu-l pe scena prezentului \u015fi a viitorului prin misiunea \u015fi voca\u0163ia propriei sale fiin\u0163e-persoane-personalit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centregul tezaur cultural-\u015ftiin\u0163ific al Istoricului Ioan Scurtu, \u00eentrege\u015fte Patrimoniul Spiritualit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 The American Biographical Institute USA and ist Board of International Research \u2013 i-a conferit istoricului Ioan Scurtu<\/strong> cinstirea de <<Om al anului>><\/em><\/strong> pentru anii: 1995<\/strong>, 1996<\/strong>, 1998<\/strong>, 1999<\/strong>, dar domnia sa r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare pentru Neamul dacorom\u00e2n: OMUL VEACULUI!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioan Scurtu<\/strong> este Lungul <\/strong>istoric al dragii noastre na\u0163iunii : Vivat, Crescat, Floreat!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu aleas\u0103 pre\u0163uire teolog \u015fi istoric- discipol,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong>.\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 *<\/strong> Fond de carte \u2013 Colec\u021bia Ioan Scurtu- Biblioteca Brusturi Neam\u021b
\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNici dracul nu-i vine de hac egumenului de la B\u0103d\u0103cin.\u201d (NICOLAE IORGA)   \u201eOamenii politici trebuie s\u0103 fie adversari, iar [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-45083","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45083","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45083"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45083\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45086,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45083\/revisions\/45086"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}