{"id":45240,"date":"2019-05-30T09:12:00","date_gmt":"2019-05-30T09:12:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=45240"},"modified":"2019-05-30T09:12:00","modified_gmt":"2019-05-30T09:12:00","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xvii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/05\/30\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xvii\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XVII)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Terminologia cre\u015ftin\u0103 \u00een limba latin\u0103. <\/strong>Religia cre\u015ftin\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een nordul Dun\u0103rii \u00een limba latin\u0103. \u00centreg vocabularul cre\u015ftinismului este la noi (rom\u00e2nii), latin, sus\u0163ine \u015fi Iorga, cu exemple bogat ilustrate. Noua religie are un simbol, crucea (crux<\/em>), o lege (lex<\/em>), un crez (fides<\/em>), \u00een care cre\u015ftinul (christianus<\/em>) face \u00eenchin\u0103ciune lui Dumnezeu (Domine deus<\/em>), Domnului (Iisus<\/em>), \u00een biseric\u0103 (basilica<\/em>). El (cre\u015ftinul<\/em>) se roag\u0103 (rogatio<\/em>)-rug\u0103ciune, rug\u0103-\u00eengenunchind, este binecuv\u00e2ntat, se cuminec\u0103 (comunicare<\/em>), dup\u0103 m\u0103rturisirea p\u0103catelor-dar spovedanie este slavon-opera celui r\u0103u (diabolus<\/em>), iart\u0103 (iertare), are mustrare de cuget, de con\u015ftiin\u0163\u0103, ajuneaz\u0103 (ajun, ajunare<\/em>), poste\u015fte-postul este slavon-dar fruptul latin, bl\u0103st\u0103mul se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte, cunun\u0103 (nunt\u0103), mire, cum\u0103tru, \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103, morm\u00e2nt, cimitir-\u0163intirim<\/em>, \u00een Moldova-altar<\/em> (popular, oltar<\/em>), sf\u00e2nta mas\u0103, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). S\u0103rb\u0103torile (latinul \u201eservatoria<\/em>\u201d) sunt latine, \u00een general, dar Cr\u0103ciunul provine din creationem \u015fi (sau) calationem, p\u0103resimi (Pa\u015ftile), \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area, dar Rusaliile<\/em> (slav), sfin\u0163ii<\/em> (slav), iar colindele sunt latine, de la calendar, \u00eengerii (angelus<\/em>)-latin, dasc\u0103l \u015fi c\u0103lug\u0103r (grecesc), Boboteaz\u0103, Bunavestire \u015f.a. \u00a0<\/sup><\/p>\n

Acestea sunt considera\u0163iile lui Iorga, dar aspectul acesta este mai complex \u015fi mai bogat \u00een acela\u015fi timp. Caracterul latin al cre\u015ftinismului antic (daco-roman) este ilustrat \u015fi de terminologia folosit\u0103, care exprim\u0103, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, no\u0163iunile fundamentale ale noii credin\u0163e. Ace\u015fti termeni, unii dintre ei prezen\u0163i \u015fi \u00een p\u0103g\u00e2nism, au ap\u0103rut \u015fi s-au fixat \u00een latina popular\u0103, din secolele IV-V, vorbit\u0103 \u00een Dacia post-roman\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Terminologia cre\u015ftin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 arunc\u0103 o lumin\u0103 clar\u0103 asupra originilor cre\u015ftinismului nostru. No\u0163iunile de temelie ale cre\u015ftinismului sunt redate,\u00a0 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, prin cuvinte de origine latin\u0103. Ace\u015fti termeni fundamentali sunt (\u00eei relu\u0103m par\u0163ial): Dumnezeu (dominus deus), cre\u015ftin (christianus), cruce (crux), lege-credin\u0163\u0103 (lex), biseric\u0103 (basilica), a boteza (baptisare), \u00eenger (angelus), s\u00e2nt (sanctus), p\u0103g\u00e2n (paganus), a cumineca (comunicare), rug\u0103ciune (rogatio), s\u0103rb\u0103toare (dies servatoria), morm\u00e2nt (monumentum), Cr\u0103ciun (creatio, calatione), Pa\u015fti (Paschae). Cel mai \u00eensemnat cuv\u00e2nt al terminologiei cre\u015ftine latine este numele Pa\u015ftilor, s\u0103rb\u0103toarea fundamental\u0103 a noii credin\u0163e. Acest cuv\u00e2nt derivat din forma latin\u0103 este dovada hot\u0103r\u00e2toare (decisiv\u0103) a na\u015fterii cre\u015ftinismului, \u00een nordul Dun\u0103rii, \u00eenainte de venirea slavilor, sf\u00e2r\u015fitul secolului VI-\u00eenceputul secolului VII. Un alt termen semnificativ este basilica<\/em>, generalizarea termenului \u00een mediul daco-roman, \u00een secolul IV, are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, deoarece coincide cu r\u0103sp\u00e2ndirea \u00een mas\u0103 a cre\u015ftinismului \u00een Dacia roman\u0103, fiind o dovad\u0103 solid\u0103 \u00een sensul acesta. Dac\u0103 no\u0163iunile fundamentale ale credin\u0163ei, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, sunt de origine latin\u0103, cele referitoare la organizarea bisericeasc\u0103 au alte origini (vezi mai jos). Astfel, cuv\u00e2ntul \u201eepiscopus\u201d n-a dat un derivat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (\u201episcup\u201d?), pentru c\u0103, \u00een genere, rom\u00e2nii au cunoscut un cre\u015ftinism primar, neierarhizat, f\u0103r\u0103 episcopat, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 (teritoriu) unde nu erau ora\u015fe \u015fi, deci, nu puteau fi episcopii. Mai t\u00e2rziu, \u00een secolele IX-X, cum vom ar\u0103ta mai jos, dup\u0103 venirea \u015fi asimilarea slavilor, au p\u0103truns \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cuvinte de aceast\u0103 origine privitoare la organizarea bisericii. Unele cuvinte latine cre\u015ftine din limba rom\u00e2n\u0103 sunt foarte vechi, din epoca luptelor cu p\u0103g\u00e2nii, precum cr\u0103ciunul, s\u0103rb\u0103toare, altele amintesc, prin formele lor fonetice, de secolele IV-V, ca preot, cre\u015ftini, p\u0103resimi, iar cuv\u00e2ntul \u201ebiseric\u0103\u201d (vezi mai sus) se dovede\u015fte mai vechi dec\u00e2t ecclesia, frecvent \u00een limbile apusene.<\/p>\n

O caracteristic\u0103 a terminologiei noastre religioase este aceea c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 a conservat termeni latini cre\u015ftini, diferi\u0163i de cei ai limbilor romanice apusene: rom\u00e2nii spun biseric\u0103 (basilica<\/em>) fa\u0163\u0103 de ecclesia apusenilor, s\u0103rb\u0103toare-faste, cr\u0103ciun<\/em> (creatio)-dies natalis<\/em>, rug\u0103ciune (rogatio)-pri\u00e8re, credin\u0163\u0103-foi. \u00cens\u0103, din limba rom\u00e2n\u0103, lipsesc unele cuvinte, precum religio (\u00een limba rom\u00e2n\u0103, avem lege, din latinescul lex). Deosebirea dintre cei doi termeni se explic\u0103 prin ruperea leg\u0103turilor dintre romanitatea apusean\u0103 \u015fi cea r\u0103s\u0103ritean\u0103, \u00een secolul al VII-lea, de aceea cre\u015ftinismul nostru a p\u0103strat forme latine mai vechi, arhaice, din secolele IV-VI.<\/p>\n

Respectivele cuvinte rom\u00e2ne\u015fti nu s-au n\u0103scut \u00eentr-un mediu izolat, \u00een Dacia roman\u0103, ci sunt un bun comun al cre\u015ftinismului latin din r\u0103s\u0103rit, din grupul de provincii numite Illyricum, ce \u00eengloba \u015fi Dacia nord-dun\u0103rean\u0103. Bog\u0103\u0163ia terminologiei cre\u015ftine rom\u00e2ne\u015fti este o dovad\u0103 c\u0103 locuitorii romaniza\u0163i (str\u0103rom\u00e2nii) din r\u0103s\u0103rit erau complet cre\u015ftina\u0163i la venirea slavilor. Ace\u015ftia n-au avut nici un cuv\u00e2nt \u00een cre\u015ftinarea autohtonilor, \u00een schimb, daco-romanii au contribuit la cre\u015ftinarea slavilor, dup\u0103 a\u015fezarea lor \u00een provinciile r\u0103s\u0103ritene ale Imperiului. Rom\u00e2nii au r\u0103mas lega\u0163i de cre\u015ftinismul r\u0103s\u0103ritean \u015fi de organizarea lui \u00eenc\u0103 din vremea lui Justinian (527-565), arhiepiscopia Justiniana Prima \u00ee\u015fi extindea autoritatea \u015fi asupra cet\u0103\u0163ilor \u015fi satelor din nordul Dun\u0103rii. Legarea cre\u015ftinismului autohton (rom\u00e2nesc) de r\u0103s\u0103ritul bizantin a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de venirea slavilor, iar dup\u0103 602, aceasta a devenit definitiv\u0103.<\/p>\n

\u00cen concluzie, cre\u015ftinismul daco-roman, de factur\u0103 popular\u0103 cert\u0103, s-a r\u0103sp\u00e2ndit treptat de la o comunitate la alta, din om \u00een om, prin preo\u0163i ori predicatori locali, r\u0103ma\u015fi anonimi. Impulsul \u015fi poten\u0163area cre\u015ftinismului au venit direct din sudul Dun\u0103rii, prin contactul cu popula\u0163ia cre\u015ftin\u0103 \u015fi prin misionari ai episcopiilor sud-dun\u0103rene. Mai ales Oltenia \u015fi Banatul, alipite la Imperiu sub Constantin \u015fi Justinian, au constituit zone puternice de impuls \u015fi sprijin pentru cre\u015ftinii din nordul Dun\u0103rii. Cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc nu poate fi asociat cu numele unui mare misionar sau predicator, care s\u0103 fi contribuit la convertirea general\u0103 a locuitorilor\u00a0 din zona Dun\u0103rii de Jos. Unii istorici au sus\u0163inut c\u0103 Niceta din Remesiana (367-420), episcop din Dacia Mediteranea, a fost un \u201eapostol\u201d al daco-romanilor, cu activitate misionar\u0103 \u015fi p\u0103storeasc\u0103 la sud \u015fi nord de Dun\u0103re, \u00eens\u0103 aceasta s-a limitat la sudul Dun\u0103rii, la romanii \u015fi go\u0163ii din zon\u0103. Cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc nu avea structuri organizatorice superioare, el se reducea la elementele esen\u0163iale de credin\u0163\u0103 \u015fi practic\u0103 simpl\u0103 a cultului, f\u0103r\u0103 o ierarhie cristalizat\u0103 \u015fi o jurisdic\u0163ie bisericeasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen Dacia post-roman\u0103 (dup\u0103 275), religia cre\u015ftin\u0103 a preluat de la p\u0103g\u00e2nism un fond de credin\u0163e, practici, ritualuri, terminologii pe care le-a perpetuat mult timp (vezi mai sus). Cre\u015ftinismul daco-roman s-a dovedit viabil, indiferent de modul de r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi organizare. Viabilitatea sa a fost posibil\u0103 numai prin romanitatea local\u0103 \u015fi prin leg\u0103turile str\u00e2nse, ne\u00eentrerupte, cu lumea roman\u0103 din sudul Dun\u0103rii (p\u00e2n\u0103 la 602). Din sudul fluviului, prin admigr\u0103ri de popula\u0163ie, contacte economice \u015fi culturale s-a hr\u0103nit masiv romanitatea \u015fi cre\u015ftin\u0103tatea din nordul lui, \u00een ciuda situa\u0163iei politice grele \u00een care a trebuit s\u0103-\u015fi duc\u0103 existen\u0163a. R\u0103sp\u00e2ndit \u015fi \u00eensu\u015fit \u00een limba latin\u0103, cre\u015ftinismul a contribuit substan\u0163ial la des\u0103v\u00e2r\u015firea romaniz\u0103rii \u00een spa\u0163iul fostei provincii Dacia, la extinderea \u015fi fixarea latinei peste grani\u0163ele de alt\u0103dat\u0103 ale vechii provincii, \u00een lumea dacilor liberi. Istoricul D. Protase spune: \u201eCre\u015ftinismul (ca form\u0103 universal\u0103) \u015fi romanizarea (ca muta\u0163ie etno-cultural\u0103) pe p\u0103m\u00e2ntul Daciei au mers m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi s-au completat reciproc, reprezent\u00e2nd pilonii de rezisten\u0163\u0103 \u015fi d\u0103inuire ai \u00eentregii romanit\u0103\u0163i nord-dun\u0103rene \u00een fa\u0163a pericolului triburilor migratoare. Prin cre\u015ftinismul r\u0103sp\u00e2ndit \u00een limba latin\u0103 s-a constituit \u015fi consolidat popula\u0163ia romanic\u0103 nord-danubian\u0103, singura cre\u015ftin\u0103 \u00een afara Imperiului, la Dun\u0103rea de Jos \u015fi mijlocie, popula\u0163ie care va deveni cu timpul poporul rom\u00e2n. Rom\u00e2nii, ca popor, s-au n\u0103scut \u015fi au fost cei dint\u00e2i cre\u015ftini \u00een sud-estul Europei, toate celelalte popoare cre\u015ftin\u00e2ndu-se mult mai t\u00e2rziu\u201d. Cre\u015ftinarea rom\u00e2nilor, ca \u015fi formarea neamului nostru s-au dezvoltat pe ambele maluri ale Dun\u0103rii, \u00een cadrul romanit\u0103\u0163ii r\u0103s\u0103ritene, \u015fi av\u00e2nd leg\u0103turi ne\u00eentrerupte cu Imperiul.<\/p>\n

Examinarea istoric-cultural\u0103 a termenilor cre\u015ftini de limb\u0103 latin\u0103, din limba noastr\u0103, conduce la concluzia general\u0103 c\u0103, abia dup\u0103 350, sunt situate \u00eenceputurile cre\u015ftinismului \u00een nordul Dun\u0103rii. Cuvintele fundamentale ale cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc (biseric\u0103, s\u0103rb\u0103toare) s-au n\u0103scut pe malul st\u00e2ng (nordic), iar alte cuvinte (duminic\u0103, Cr\u0103ciun, Cincizecime, a cumineca) ne duc la fixarea datei cre\u015ftin\u0103rii noastre \u00een anii 375-450. Apoi, din contrastul dintre cre\u015ftinismul urban \u015fi cel rural, rezult\u0103 caracterul misionar al \u00eenceputurilor cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc-episcopi \u015fi preo\u0163i din ora\u015fele provinciei Illyricum au \u00eenf\u0103ptuit, \u00een secolele IV-V, cre\u015ftinarea \u00een mas\u0103 a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. Misionarii latini ai daco-romanilor veneau din sud, deoarece orientarea Daciei romane a fost spre vest \u015fi sud-vest, adic\u0103 spre Italia, Dalma\u0163ia. Illyricum. Predicatorii cre\u015ftinismului ne-au venit din Illyricul latin \u015fi din Moesia Superioar\u0103 cu multele ei episcopate plantate la Dun\u0103re. Organizarea bisericii cre\u015ftine latine din nordul Dun\u0103rii este \u00een direct\u0103 dependen\u0163\u0103 de biserica-mam\u0103, misionar\u0103, din Dacia sud-dun\u0103rean\u0103 \u015fi Moesia\u00a0 superioar\u0103, episcopii din dreapta fluviului \u015fi-au extins jurisdic\u0163ia \u015fi \u00een st\u00e2nga acestuia. Concluzia fundamental\u0103 este c\u0103 romanitatea \u015fi cre\u015ftinismul sunt n\u0103scute \u015fi crescute \u00een chip firesc, \u00eencet \u015fi tainic \u00een Dacia nord-dun\u0103rean\u0103 \u015fi nu aduse mai t\u00e2rziu din alte p\u0103r\u0163i. Aceasta a fost posibil, deoarece noi am tr\u0103it, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al VII-lea, \u00een continuitate fizic\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103 cu patria noastr\u0103 mam\u0103, italo-illyric\u0103. P\u00e2rvan \u00eencheie astfel aprecierile sale fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinismul daco-roman: atunci c\u00e2nd am fost l\u0103sa\u0163i \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul barbarilor slavo-turanici, dup\u0103 602, \u00een secolele VII-X,\u00a0 noi nu eram ni\u015fte copii, ci un popor romanic, cre\u015ftin, viguros, \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r, dar deplin \u00eenchegat. De aceea, coloni\u015ftii daco-romani n-au pierit, ci au d\u0103inuit \u015fi s-au \u00eenmul\u0163it, extinz\u00e2ndu-se \u00een spa\u0163iul vechii Dacii.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

29 mai 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Terminologia cre\u015ftin\u0103 \u00een limba latin\u0103. Religia cre\u015ftin\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een nordul Dun\u0103rii \u00een limba latin\u0103. \u00centreg vocabularul cre\u015ftinismului este la [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-45240","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45240","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45240"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45240\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45242,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45240\/revisions\/45242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45240"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45240"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45240"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}