{"id":45522,"date":"2019-06-12T15:18:25","date_gmt":"2019-06-12T15:18:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=45522"},"modified":"2019-06-12T15:18:25","modified_gmt":"2019-06-12T15:18:25","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xix","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/06\/12\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xix\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XIX)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Evolu\u0163ia cre\u015ftinismului \u00een secolele VII-X<\/strong><\/p>\n

Evolu\u0163ia vie\u0163ii spirituale (religioase) a popula\u0163iei autohtone din st\u00e2nga\u00a0 Dun\u0103rii, \u00een ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-un context politic \u015fi etno-demografic fluctuant. Pr\u0103bu\u015firea st\u0103p\u00e2nirii bizantine \u00een regiune \u015fi spargerea romanit\u0103\u0163ii dun\u0103rene, sub aspect religios, al cre\u015ftinismului, s-au soldat cu dispari\u0163ia organiz\u0103rii biserice\u015fti pe linia Dun\u0103rii \u015fi \u00eencetarea leg\u0103turilor dintre cre\u015ftin\u0103tatea nordic\u0103 \u015fi cea sudic\u0103. Urm\u0103rile au fost negative, \u00een planul istoriei conjuncturale, dar ele au probat profunzimea cre\u015ftinismului nord-dun\u0103rean \u015fi rolul s\u0103u \u00een men\u0163inerea identit\u0103\u0163ii etno-lingvistice \u015fi spirituale ale autohtonilor. Mai \u00eent\u00e2i, credin\u0163ele, ideile \u015fi practicile religioase ale popula\u0163iilor care au p\u0103truns \u00een nordul Dun\u0103rii. Cri\u015fana, Banat \u015fi valea Mure\u015fului mijlociu erau controlate, \u00een secolele VII-VIII, de avari, influen\u0163a lor asupra cre\u015ftinilor romanici este nesemnificativ\u0103. Apoi, pe l\u00e2ng\u0103 avari, \u00een secolele VII-X, \u00een arealul rom\u00e2nesc, au p\u0103truns \u015fi alte popula\u0163ii nomade r\u0103s\u0103ritene, an\u0163ii, etnie de origine alanic\u0103, mai ales \u00een Basarabia, iar urmele bulgare sunt insignifiante.<\/p>\n

Influen\u0163a acestor nomazi euro-asiatici asupra spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine autohtone se pare c\u0103 a fost redus\u0103, la fel ca \u015fi a altor migratori: pecenegi, uzi, cumani. \u00cen spa\u0163iul rom\u00e2nesc, la \u00eenceputul secolului al VII-lea, au p\u0103truns \u015fi au convie\u0163uit cu autohtonii, slavii, popula\u0163ie indo-european\u0103 cu credin\u0163e, idei, practici, mituri, rituri proprii, ata\u015fa\u0163i de religia lor p\u0103g\u00e2n\u0103. Ei adorau mai multe divinit\u0103\u0163i, cinsteau elementele naturale (arborii, apele), practicau sacrificii animale \u015fi umane, iar \u00een domeniul funerar, slavii distingeau sufletul de trup \u015fi practicau incinera\u0163ia. Studiul comparativ al spiritualit\u0103\u0163ii slave \u015fi al celei arhaice rom\u00e2ne\u015fti i-a condus\u00a0 pe etnologi la concluzia c\u0103 cea slav\u0103 a \u00eembog\u0103\u0163it pe cea autohton\u0103. Convie\u0163uirea rom\u00e2no-slav\u0103, a fost o realitate, care s-a accentuat din a doua jum\u0103tate a secolului al VIII-lea, a\u015fa cum indic\u0103 descoperirile din a\u015fez\u0103ri \u015fi necropole, \u015fi s-a prelungit p\u00e2n\u0103 \u00een secolele X-XI, cu slavii care vie\u0163uiau \u00een interiorul voievodatelor din vestul \u0163\u0103rii. Lingvi\u015ftii sus\u0163in c\u0103, \u00een secolele IX-XI, se \u00eenregistreaz\u0103 \u00eemprumuturi masive slave \u00een limba rom\u00e2n\u0103, precum credin\u0163e, cutume.<\/p>\n

Pe fondul diferen\u0163elor structurale romanici-slavi, inclusiv pe plan religios, influen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii slavilor asupra celei a autohtonilor trebuie s\u0103 fi fost tardiv\u0103, dup\u0103 ce cre\u015ftinismul a cuprins masa autohtonilor. Dar Petre N\u0103sturel a ar\u0103tat c\u0103 deosebirea \u00eentre credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a popula\u0163iei autohtone \u015fi politeismul p\u0103g\u00e2n al slavilor se reflect\u0103 \u00een conservarea, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a termenului boz <\/em>(pl. bozi)-\u201eidol\u201d, care deriv\u0103 din slavul vechi bozi <\/em>(pl. bogu)- \u00een momentul \u00een care slavii p\u0103g\u00e2ni au venit \u00een contact cu str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor, ei erau politei\u015fti. Pentru rom\u00e2nii cre\u015ftini, divinit\u0103\u0163ile noilor veni\u0163i erau idoli vulgari. Ca urmare, a\u015fa-zisul adstrat slav al culturii populare rom\u00e2ne\u015fti, mai ales cel mitologic \u015fi religios, trebuie \u00een\u0163eles drept ni\u015fte calcuri pe un fond str\u0103vechi, care \u00een anumite condi\u0163ii social-politice (domina\u0163ii str\u0103ine), demografice (convie\u0163uiri, asimil\u0103ri) \u015fi spirituale (mo\u015fteniri indo-europene) a putut \u00eembr\u0103ca o nuan\u0163\u0103 de factur\u0103 slav\u0103. Dar bogata zestre roman\u0103 \u015fi thraco-dac\u0103 (a se vedea bazele cre\u015ftinismului) a constituit adev\u0103ratul fundament al universului spiritual rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Etimologia slav\u0103 a multor vocabule ce vizeaz\u0103 aspecte ale mitologiei \u015fi religiei populare rom\u00e2ne\u015fti nu mai este satisf\u0103c\u0103toare-se g\u0103sesc solu\u0163ii \u00een fondul autohton thraco-dacic, latin sau indo-european, \u00eentruc\u00e2t fenomenul \u00ee\u015fi are originea \u00een realit\u0103\u0163ile spirituale specifice romanicilor la contactul cu slavii. Vocabularul rom\u00e2nesc ce desemneaz\u0103 credin\u0163e, supersti\u0163ii, cutume (obiceiuri) cuprinde numeroase dublete (triplete) lexicale (latino-slave, thraco-latino-slave), ce ofer\u0103 o imagine specific\u0103 despre interferen\u0163ele \u015fi convie\u0163uirile spirituale dintre romanici \u015fi slavi. De pild\u0103, terminologia daimonologiei rom\u00e2ne\u015fti: al\u0103turi de slavonismele duh, diavol, v\u00e2rcolac, mor, moroi, zmeu, vraj\u0103, vr\u0103jelni\u0163e se afl\u0103 lexemele traco-dace bal\u0103, balaur, dulf, zgrip\u0163or, zgrip\u0163uroaic\u0103, dar \u015fi latinul drac (draco) al\u0103turi de care stau \u201ecohorte\u201d \u00eentregi de genii, \u00eengeri, existen\u0163e divine supra- sau sub-mundane de origine greco-roman\u0103 \u015fi oriental\u0103 ce au \u201epopulat\u201d spa\u0163iul Daciei \u015fi Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba<\/em> (pl. Babele), originar (lingvistic) din sl. baba,<\/em> ca Baba Dochia, Baba H\u00e2rca, Baba Cloan\u0163a, Ursitoarele, dup\u0103 S. Fl. Marian, dar acestea nu se explic\u0103 doar prin mitologia slav\u0103, ci mai cur\u00e2nd prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocra\u0163iei \u015fi gerontolatriei autohtone, existen\u0163a termenilor thraco-daci mo\u015f, mo\u015fa, moa\u015fa (pl. moa\u015fele), poate fi un indiciu. Este posibil, apoi, ca rom\u00e2nescul rusaliile, f\u0103pturi mitice malefice, care iau min\u0163ile oamenilor, s\u0103 aib\u0103 corespondent \u00een rusalce-le slave (din rusalka, pl. rusalki), divinit\u0103\u0163i feminine din ape, c\u00e2mpuri \u015fi p\u0103duri, dar suportul (real) religios \u015fi etnografic este cel autohton, divinizarea elementelor naturale (p\u0103duri, c\u00e2mpuri, ape, lacuri) este prezent\u0103 \u00een regiunile carpato-dun\u0103reano-pontice, ocupate de romani, prin adorarea Sylvanelor, Geniilor, Nimfelor, la fel \u015fi la ge\u0163i (daci), \u00eenainte \u015fi dup\u0103 Zalmoxe. La fel ca \u015fi semidivinit\u0103\u0163ile cu\u00a0 nume slave dr\u0103gaicele<\/em> (drag), milostivele<\/em> (milostiv), sfintele<\/em> (sf\u00e2nt), ele se integreaz\u0103 marii \u201efamilii\u201d de personific\u0103ri originare din spa\u0163iul religios autohton (precre\u015ftin), cunoscute \u00een credin\u0163ele populare ale rom\u00e2nilor, sub numele de \u201eiele<\/em>\u201d (din thr.-dc. elle sau preindoeur. ellai), din care fac parte z\u00e2nele<\/em> (z\u00e2n\u0103), din lat. Diana<\/em>, s\u00e2nzienele<\/em> (s\u00e2nziana), v\u00e2ntoasele<\/em> (v\u00e2nt), lat. ventus<\/em>, frumoasele<\/em> (frumos)-lat. formosus, m\u0103estrele<\/em> (m\u0103estru) \u2013lat. magister<\/em>.<\/p>\n

Bog\u0103\u0163ia patrimoniului cultural romanic \u015fi rezisten\u0163a sa \u00een fa\u0163a celui slav se observ\u0103 \u015fi din influen\u0163a exercitat\u0103 de latin\u0103 asupra slavei, elementele de origine latin\u0103 din limbile slave referitoare la credin\u0163e, cutume, supersti\u0163ii sunt o consecin\u0163\u0103 a bilingvismului \u015fi convie\u0163uirii spirituale. De pild\u0103: luna (lat.)-lun\u00e1 (slv), lunaticus-lun\u00e1tik, Rosalia-rusalja, Calendae-Koljada, Creatio-Creciune, Cr\u0103ciune-Kra\u010dun (bg.), Troian-Trojanu. Singura popula\u0163ie cre\u015ftin\u0103, dar eretic\u0103 (arian\u0103), care a tr\u0103it, la \u00eenceputul secolului al VII-lea, al\u0103turi de romanicii din Cri\u015fana, Banat \u015fi Transilvania o reprezentau gepizii, dar pierderea pozi\u0163iei lor politice \u015fi sociale dominante odat\u0103 cu distrugerea regatului gepid de coali\u0163ia avari-longobarzi, apoi dispari\u0163ia episcopiei ariene a \u201eGepidiei\u201d \u015fi integrarea \u00een nucleele cre\u015ftine ortodoxe romanice au dus la asimilarea lor de c\u0103tre autohtoni, spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al VII-lea. Popula\u0163ia autohton\u0103, evolu\u0163ia sa religioas\u0103 (cre\u015ftin\u0103), dup\u0103 ruperea grani\u0163ei dun\u0103rene a Imperiului (614) p\u00e2n\u0103 la cre\u015ftinarea bulgarilor (864) \u015fi revenirea bizantinilor (970), este dificil de surprins istoric, lipsesc informa\u0163iile (scrise), iar cele arheologice sunt extrem de pu\u0163ine. Cauzele sunt multiple: \u00eencetarea organiz\u0103rii biserice\u015fti \u015fi a re\u0163elei urbane din regiune, interpunerea (n\u0103v\u0103lirea) p\u0103g\u00e2nilor, slavi \u015fi bulgari, \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Haemus, reducerea teritorial\u0103 a Imperiului \u015fi \u00eentreruperea leg\u0103turilor cu centrele biserice\u015fti din Bizan\u0163, constituirea khaganatului (statului) avar \u00een Panonia \u015fi \u00eencetarea leg\u0103turilor cu comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine din Europa central\u0103 \u015fi Italia, criza iconoclast\u0103 la Bizan\u0163, infiltrarea unor alogeni \u00een arealul locuit de romanici.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al IX-lea, materialele (obiectele) cre\u015ftine sunt foarte rare, cele mai multe sunt produse locale, \u00een secolele VII-VIII, obiectele cre\u015ftine scad dramatic \u00een Transilvania, Banat, Oltenia, teritoriile provinciei Dacia, \u00een Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f, ele sunt complet absente ca \u015fi \u00eenainte. Explica\u0163ia acestei situa\u0163ii: schimb\u0103rile de structur\u0103 \u00een civiliza\u0163ia Transilvaniei, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul secolului al VII-lea (bulvers\u0103rile politice \u015fi demografice \u00een urma p\u0103trunderii unor grupuri numeroase de slavi dinspre nord-vest \u015fi infiltrarea avarilor t\u00e2rzii pe valea Mure\u015fului). \u00cen Banat, la S\u00e2nnicolau Mare (jud. Timi\u015f), s-a aflat un tezaur cu vase de aur cu cruci \u015fi inscrip\u0163ii, de provenien\u0163\u0103 bizantin\u0103. La sud de Carpa\u0163i, obiectele cre\u015ftine sunt pu\u0163ine, situa\u0163ie explicabil\u0103 prin impactul foarte puternic pe care migra\u0163ia slavilor \u015fi apoi a bulgarilor l-a avut asupra popula\u0163iei autohtone \u015fi a organiz\u0103rii sale biserice\u015fti. \u00centre Carpa\u0163i \u015fi Nistru s-au descoperit mai multe materiale cre\u015ftine sau \u201ecre\u015ftinate\u201d, realitate datorat\u0103 calmului \u201epolitic\u201d instalat de \u201epax Chazarica\u201d, ceea ce a dus la \u00eencetarea migra\u0163iei neamurilor de step\u0103 \u00een zon\u0103. Ele s-au aflat la: Coste\u015fti (jud. Ia\u015fi), Lozna-Str\u0103teni (jud. Boto\u015fani), Stoicani (jud. Gala\u0163i), datate \u00een secolele VII-VIII. Num\u0103rul redus de materiale cre\u015ftine nu \u00eenseamn\u0103 abandonarea credin\u0163ei, at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 anterior, care s\u0103 justifice o \u201ereevanghelizare\u201d, \u00een contextul convertirii slavo-bulgarilor, ale Bizan\u0163ului.<\/p>\n

Dar, ca \u015fi \u00een alte provincii romane, \u00een aceste secole, se ajunge la o via\u0163\u0103 bisericeasc\u0103 simplificat\u0103, la sl\u0103birea disciplinei, la practici locale str\u0103ine de practica Bisericii universale, aceast\u0103 realitate explic\u0103 acele aspecte particulare ale cre\u015ftinismului rom\u00e2nesc \u00een secolele urm\u0103toare. \u00cens\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al IX-lea, contextul politic \u015fi religios al Europei de sud-est s-a schimbat radical, ceea ce a dus la revitalizarea cre\u015ftinismului din nordul Dun\u0103rii. Astfel, misiunile bizantine \u00een regiunea dun\u0103rean\u0103 \u015fi panonic\u0103 au dus, \u00een cele din urm\u0103, la cre\u015ftinarea bulgarilor, moravilor, s\u00e2rbilor \u015fi ru\u015filor, s-au constituit structuri politice \u015fi biserice\u015fti ale popoarelor convertite, a fost restabilit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea bizantin\u0103 \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Haemus, \u00eentre 970-1018. Apoi, au fost restabilite leg\u0103turile economice \u015fi religioase cu regiunile \u00eenvecinate, au fost restaurate episcopiile \u00een regiunea Dun\u0103rii-centre religioase \u015fi culturale, cristalizarea, \u00een secolele IX-X, a unor forma\u0163iuni statale ce au contribuit la evolu\u0163ia vie\u0163ii religioase (cre\u015ftine), \u00een nordul Dun\u0103rii, la sf\u00e2r\u015fitul mileniului I. Dar procesul de normalizare n-a fost uniform, instabilitatea politic\u0103 \u00een sudul Moldovei, vestul Munteniei, Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f. Un indiciu al normaliz\u0103rii, \u00een secolele IX-X-num\u0103rul mare al obiectelor cre\u015ftine la est \u015fi sud de Carpa\u0163i, construirea de biserici, ierarhia bisericeasc\u0103. Cre\u015ftinarea bulgarilor, \u00een secolul IX (864-865), a creat un nou centru de autoritate bisericeasc\u0103 \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Haemus, o re\u0163ea episcopal\u0103 \u00een sud Dun\u0103rii, prin deciziile sinodului de la Constantinopol, din 869-870.<\/p>\n

Biserica bulgar\u0103 \u00ee\u015fi extindea autoritatea \u015fi \u00een nordul Dun\u0103rii, la sf\u00e2r\u015fitul secolului IX \u015fi \u00eenceputul secolului X, sub \u0163arul Simeon (893-927), astfel, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, biserica ortodox\u0103 bulgar\u0103 a exercitat o puternic\u0103 influen\u0163\u0103 asupra comunit\u0103\u0163ilor neoromanice (rom\u00e2ne\u015fti). Aceasta influen\u0163\u0103 s-a reflectat \u00een terminologia cre\u015ftin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een organizarea \u015fi ierarhia bisericeasc\u0103, care sunt sud-slave (bulgare). \u00cen acela\u015fi timp, \u00een secolele X-XII, Episcopia de Halici \u015fi Biserica ortodox\u0103 rus\u0103 exercita o anumit\u0103 autoritate asupra Moldovei, a \u0163inutului est-carpatic \u015fi \u00een Rusovlahia. \u00cen general, dup\u0103 secolul al X-lea, odat\u0103 cu revenirea Imperiului la Dun\u0103re, comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine rom\u00e2ne\u015fti \u0163ineau de ritul oriental-r\u0103s\u0103ritean, de Biserica bizantin\u0103, prin patriarhia de Constantinopol, apogeul a fost atins \u00een secolele XIII-XIV, prin mitropolia de Vicina. Ruptura din 1054 a g\u0103sit comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine din \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Constantinopolului, a ortodoxiei.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului al X-lea \u015fi \u00eenceputul celui urm\u0103tor, teritoriile rom\u00e2ne\u015fti s-au aflat sub jurisdic\u0163ie bisericeasc\u0103 papal\u0103, bizantin\u0103, bulgar\u0103, moravian\u0103, rus\u0103, suprapuse sau paralele cu cele autohtone. \u00cempreun\u0103 cu mo\u015ftenirea secolelor anterioare de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, lipsa bisericilor \u015fi obiectelor de cult, organizarea bisericeasc\u0103 incomplet\u0103, absen\u0163a ierarhiei biserice\u015fti superioare, ne\u00eentrunirea unui conciliu local, inexisten\u0163a, mult timp, a unei autorit\u0103\u0163i politice care s\u0103 impun\u0103 respectarea normelor stabilite de biseric\u0103, ignoran\u0163a (necunoa\u015fterea) dogmei de c\u0103tre preo\u0163i, influen\u0163ele eretice eventuale au f\u0103cut ca liturghia, riturile, practicile biserice\u015fti locale s\u0103 nu fie mereu acelea ale Bisericii universale.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

12 iunie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evolu\u0163ia cre\u015ftinismului \u00een secolele VII-X Evolu\u0163ia vie\u0163ii spirituale (religioase) a popula\u0163iei autohtone din st\u00e2nga\u00a0 Dun\u0103rii, \u00een ultimele trei secole ale [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-45522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45522"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45522\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45524,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45522\/revisions\/45524"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}