{"id":45570,"date":"2019-06-14T18:09:04","date_gmt":"2019-06-14T18:09:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=45570"},"modified":"2019-06-14T18:09:04","modified_gmt":"2019-06-14T18:09:04","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-partea-a-xi-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/06\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihail-eminescu-partea-a-xi-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Profetismul lui Mihail Eminescu (partea a XI-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eDeasupra tuturor gloriilor efemere \u015fi de\u015fert\u0103ciunilor <\/em><\/strong>legate de patimile noastre omene\u015fti, un singur punct <\/em><\/strong>r\u0103m\u00e2ne fix, necl\u0103tinat de nici o catastrof\u0103 istoric\u0103: geniul.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(MIRCEA ELIADE<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetismul protodac \u015fi geto-dac a p\u0103strat \u015fi conservat Patrimoniul spiritual-religios al Str\u0103mo\u015filor Nemuritori, din aria celest\u0103 a Crea\u0163iei divine, prin Geniul popular, \u00cen\u0163elepciunea Str\u0103bunilor, Poezia pur\u0103, Codul Legilor Belangine, Civiliza\u0163ia Matriarhatului Reginei Hestia, Cultul Zamolxian, Cultul monoteist, Proorociile Sibilelor Vestale thrace, devenind de-a pururi temelia profetismului mesianic cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asumarea profetic\u0103, presupune o voca\u0163ie deasupra celor fire\u015fti, presupune o misiune na\u0163ional\u0103 mesianic\u0103 ce se concretizeaz\u0103 ca o apologie cre\u015ftin\u0103, ca o m\u0103rturisire ortodox\u0103, ca o chemare a celor ale\u015fi, ca o alegere a celor chema\u0163i, ca o ardere mistic\u0103 \u00een care focul Tradi\u0163iei \u00eentre\u0163ine flac\u0103ra spiritului na\u0163ionalist hristic, ca un izvor viu de crea\u0163ie, particip\u00e2nd la Destinul Neamului circumscris Crucii lui Hristos, care \u00eenseamn\u0103 Suferin\u0163\u0103, Iubire, Adev\u0103r, Credin\u0163\u0103, Demnitate, Jertf\u0103 \u015fi \u00cenviere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea cultural religioas\u0103, respectiv Profetismul mesianic curge \u00een Delta crea\u0163iei<\/strong> cre\u015ftin-ortodoxe<\/strong> prin trei bra\u0163e ale Fluviului spiritual: Poezia-Filosofia-Teologia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia <\/strong>este forma pur\u0103 a Filosofiei cre\u015ftine, iar Filosofia<\/strong> este tr\u0103irea Poeziei \u00een sfera ei cea mai \u00eenalt\u0103, ce se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een Teologia<\/strong> azurului serafic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca to\u0163i marii no\u015ftri Profe\u0163i cre\u015ftini, Mihail Eminescu<\/strong>, a ucenicit, s-a format, s-a definit \u015fi a devenit misionar ortodox prin Cultul religios cu care \u015fi-a venerat Cultura \u00cenainta\u015filor Dasc\u0103li Regali Dacorom\u00e2ni, \u00eencep\u00e2nd cu \u00een\u0163elepciunea profetului-rege Zamolxis<\/strong>, amintit de istoricul-poet Agathias Scholasticus de Myrina prin \u201eRegulile lui Zamolxis\u201d<\/em>, <\/strong>cu proorociile Profeteselor-Vestale-Sibile, cu filosofia marelui preot-rege Deceneu<\/strong>, cu muzica serafic\u0103 a lui Orfeu<\/strong>, cu poezia regelui Scythiei Minor \u2013 Dobrogea, Cotys I<\/strong>, protectorul amic al poetului exilat P. Ovidius Naso<\/strong> (43 \u00ee.d. Hr.-), Niceta de Remesiana<\/strong>, Ioan Casian<\/strong>, Dionisie Areopagitul<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totul l-a entuziasmat pe poetul Ovidius, \u00eendulcindu-i exilul, ba chiar comunitatea geto-dac\u0103, l-a \u00eenfiiat ca pe o rud\u0103 apropiat\u0103 lor, deopotriv\u0103 cu: regele-poet, b\u0103rb\u0103\u0163ia daco-ge\u0163ilor, curajul scythilor, anotimpul pur, s\u0103lbatic, cu vitregia sa ancestral\u0103, omenia suveran\u0103 a\u015fternut\u0103 peste tot, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een semn de recuno\u015ftiin\u0163\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at cu u\u015furin\u0163\u0103 limba fra\u0163ilor ge\u0163i \u00een care a scris poemele sale de succes.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Colaborarea literar\u0103 dintre poetul Ovidiu <\/strong>\u015fi regele poet Cotys I<\/strong>, \u00eencadrat \u00eentr-o figur\u0103 senin\u0103, frumoas\u0103, bl\u00e2nd\u0103 ce reflecta \u00eenalta sa voca\u0163ie liric\u0103 este men\u0163ionat\u0103, de latinul m\u00e2ndru c\u0103 a devenit asemenea ge\u0163ilor, afirm\u00e2nd astfel despre geto-dacul monarh, devenit \u015fi al s\u0103u, fascinat de arta \u015fi puterea seduc\u0163iei \u00eencrustat\u0103 \u00een ve\u015fm\u00e2ntul regal estetic: \u201ePoeziile tale dovedesc c\u0103, dac\u0103 ai \u00eendep\u0103rta de pe ele numele t\u0103u, a\u015f spune c\u0103 nu le-a compus un t\u00e2n\u0103r trac. \u00cen acest \u0163inut, Orfeu nu mai este singurul poet.\u201d<\/em> (Epistulae ex Ponto <\/strong>(II, 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201e\u0162ara cople\u015fitoare ca natura \u00eens\u0103\u015fi\u201d<\/em>, adic\u0103: \u201eAici-n aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een care ceru-i sumbru\/ \u015ei apele sunt grele, ba p\u00e2n\u0103 \u015fi \u0163\u0103r\u00e2na\/ De ce? nu po\u021bi pricepe, dar sim\u0163i c\u0103-mi d\u0103 fiori\u201d<\/em>, \u00een \u201eOvidiu c\u0103tre so\u0163ia sa\u201d<\/em>, poetul \u00eenduio\u015fat de omenia, demnitatea, d\u00e2rzenia, sacralitatea fluviului misticii milenare, izvorul primordial abundent al crea\u0163iei, din care se revars\u0103 ca ni\u015fte mari afluen\u0163i, marile virtu\u0163i lirice, filosofice, teologice ale Dacilor nemuritori, nu se pl\u00e2nge de asperit\u0103\u0163ile vremii de pe acele meleaguri ce-\u015fi p\u0103strau \u00eenc\u0103 aura ancestral\u0103, unde ceru-i sobru<\/strong>, nu sumbru, cu \u0163\u0103r\u00e2na sacr\u0103, cu apele mari \u015fi ad\u00e2nci de legende, cu eroismul \u015fi martiriul lor, cu natura alb-albastr\u0103 virgin\u0103, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een\u00a0 hlamida alb\u0103 a lini\u015ftei necuprinse.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o alt\u0103 ipostaz\u0103, natura<\/strong> de Acas\u0103 a lui Eminescu<\/strong> este vie, \u00eensufle\u0163it\u0103, g\u0103tit\u0103 ca o mare s\u0103rb\u0103toare, \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 profetic, azuric, serafic de Luceaf\u0103r, d\u00e2ndu-i prilejul lui George Anca, V\u00e2lcenul de Aur, <\/strong>drag mie, s\u0103 consemneze \u00een teza sa de Doctorat, cromatica liric\u0103 a anotimpurilor, a poe\u0163ilor \u015fi a vremurilor lor: \u201eTautologia templului naturii, cu accente astrale asupra spa\u0163iului echivalent, prin peisaj, spiritualului, se exprim\u0103 \u00een termenii istoriei sau naturii religioase. I-ajunge poeziei p\u0103durea vast\u0103 de unde sf\u00e2\u015fie glas \u00eenz\u0103pezitor de privighetoare, de doin\u0103 prohodind\u0103.\u201d<\/em> (George Anca<\/strong>, Baudelaire \u015fi Poe\u0163ii Rom\u00e2ni<\/em> \u2013 Coresponden\u0163e ale Spiritului Poetic <\/em>\u2013 Tez\u0103 de Doctorat, Conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific Prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Bucure\u015fti-1974, Ed. Bibliotecii Pedagogice Na\u0163ionale \u201eI. C. Petrescu\u201d<\/em>, Academia Interna\u0163ional\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d<\/em>, Bucure\u015fti-2001, p. 155)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cen p\u0103durea argintoas\u0103, iarba pare de om\u0103t,\/ Flori albastre tremur ude \u00een v\u0103zduhul t\u0103m\u00e2iet,\/ Pare c\u0103 \u015fi trunchii m\u00e2ndri poart\u0103 suflete sub coaj\u0103,\/ Ce suspin\u0103 printre ramuri cu a glasului lor vraj\u0103.\/\/ Crengile sunt ca vioare printre care v\u00e2ntul trece,\/ Frunze sunt ca clopo\u0163eii, trezind ceasul doisprezece,\/ \u015ei prin albul \u00eentuneric al p\u0103durii de argint\/ Vezi izvoare zdrumicate peste prund \u00eentunec\u00e2nd\/ \u015ei s\u0103rind \u00een bulg\u0103ri fluizi pe pietri\u015ful din r\u0103stoace\/ \u00cen cuibar rotit de ape peste care luna zace.\/\/ El aude un c\u00e2ntec dulce, plin de lacrimi \u015fi de noduri,\/ Doin\u0103 de sim\u0163ire rupt\u0103 ca jelania-n prohoduri,\/ \u00cempl\u00e2nd codrul de z\u0103pad\u0103, sufletu-i de-o jale mare,\/ Pare-i c\u0103 din piept de fat\u0103 c\u00e2nt\u0103 o privighetoare.\u201d <\/em>\u00a0(C\u0103lin Nebunul)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetismul lui Mihail Eminescu cuprinde nu un spa\u0163iu necuprins, ci un cer ve\u015fnic daco-rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul cre\u015ftin, Filosoful ortodox, Teologul m\u0103rturisitor \u00ee\u015fi trage seva din Tradi\u0163ia noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103, pelasg\u0103, prelins\u0103 \u00een Potirul \u015ecolii Literare de la Tomis, iar curgerea angelic\u0103 se revars\u0103 ne\u00eencetat de la Orfeu, Clotys I, Ovidiu \u00eenspre primul mare poet al Daciei, Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, \u201ecel mai mare autor liric al epocii literare dacorom\u00e2ne.\u201d<\/em>\u00a0 (Mihail Diaconescu, Istoria Literaturii Dacorom\u00e2ne<\/em>,\u00a0 Ed. Alcor Edimpex, Bucure\u015fti-1999, p. 94).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eApollo, Hyperion, Orfeu,<\/em> reia scriitorul, eseistul, traduc\u0103torul George Anca<\/strong>, filosof al Religiilor, demnul urma\u015f al lui Mircea Eliade<\/strong>, Ioan Petru Culianu<\/strong>, Daniel Constantin<\/strong> \u015f.a., vin prin opera ovidian\u0103 s\u0103-l inspire pe Eminescu, viziunea lui, \u00eenainte de a se reg\u0103si \u00een sine, trec\u00e2nd prin arcanele preovidiene ale antichit\u0103\u0163ii originare,<\/em> simbioz\u0103 pe care o reg\u0103se\u015fte \u015fi biograful italian Rosa del Conte: <<vedere \u00een Eminescu una felice sintesi, il culmine di un processo d\u2019assimilazione della grande poesia europea, iniziatosi in Rumenia Con l\u2019eta moderna, noi rivendichiamo l\u2019arcaicita e quindi la \u201erumenita\u201d>>. \u201eVechiul c\u00e2ntec mai str\u0103bate, cum \u00een nop\u0163i izvorul sare\u201d – <<Giunge a noi l\u2019antico canto, come zampillar di fonte a notte.>><\/em> (Rosa del Conte, Mihai Eminescu o dell\u2019Assoluto, Moderna, 1962, p. 4)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la regele poet Cotys I<\/strong> \u015fi favoritul s\u0103u exilat Ovidiu<\/strong>, Eminescu<\/strong> urc\u0103 a\u015fadar, spre marea personalitate a Sf\u00e2ntului Niceta de Remesiana<\/strong> care \u015fi-a r\u0103sp\u00e2ndit lucrarea misionar\u0103, elaborat\u0103 prin scrierile de rezonan\u0163\u0103: Libelli instructionis, De diversis appellationibus, De vigillis servorum Dei, De psalmodie bono, \u00een \u0163inuturile thrace: Dacia Mediterranea, Moesia Superior, Moesia Inferior, Scythia Minor \u015fi malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii de Jos, av\u00e2nd \u00eentre favori\u0163i comunitatea bessilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCulmea cea mai \u00eenalt\u0103 a crea\u0163iei literare a Sf\u00e2ntului Niceta de Remesiana<\/strong> este imnul Te Deum laudamus<\/strong>, o capodoper\u0103 liric\u0103. Unii istorici literari \u00eel compar\u0103 pe Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana cu Eminescu \u015fi numesc Te Deum laudamus <<Luceaf\u0103rul>> literaturii dacorom\u00e2ne<\/strong>.\u201d (Mihail Diaconescu, op. cit., p. 83; A. E. Burn, Niceta of Remesiana. His Life and Works, Cambridge-1905)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul cre\u015ftin ortodox parcurge astfel calea spiritului religios \u00eentr-o tripl\u0103 dimensiune: istoric\u0103, filosofic\u0103 \u015fi teologic\u0103, ancor\u00e2nd logica interioar\u0103 a realului \u00een dinamica profund\u0103 a existen\u0163ei sale, care pleac\u0103 de la necesitate, dep\u0103\u015fe\u015fte continuitatea, urc\u0103 \u00een legitate, r\u0103m\u00e2ne stabil\u0103, dar se \u00eenal\u0163\u0103 totu\u015fi spre culmile revelatoare, fenomenaliz\u00e2nd astfel esen\u0163a. A\u015fa s-a cimentat temelia spiritualit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne dintru \u00eenceputurile divine, din Zorii Crea\u0163iei prin \u00eentrep\u0103trunderea de sensuri fundamentale existen\u0163iale: mama-familia, pedagogul-\u015fcoala, preotul-duhovnicul, poetul-artistul eroul-sacrificiul, profetul-geniul, martirul-mucenicul, m\u0103rturisitorul-sf\u00e2ntul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Harul, duhul, biruie\u015fte \u00een om prin credin\u0163\u0103, prin fapte evanghelice electrizate de suferin\u0163\u0103 \u015fi iubire, \u00eentrupate \u00eentr-o pedagogie na\u0163ionalist-hristic\u0103, \u00eentr-un Cult al Ortodoxiei, \u00eentr-o Filosofie a Duhului, ce se \u00eenal\u0163\u0103 ca un Stejar al ve\u015fniciei Dacorom\u00e2nului, ca prezen\u0163\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei hristice ce pulseaz\u0103 \u00eentre cei chema\u0163i \u015fi cei ale\u015fi privind destinul spiritual religios al Neamului \u00eentru m\u00e2ntuirea lui.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Mihail Eminescu a \u00eentrupat fenomenologia esen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti asum\u00e2nd esen\u0163a spiritualit\u0103\u0163i dacice, \u00eentr-o fenomenologie valah\u0103, fapt ce i-a conferit de-apururi aura expresiei integrale-revelatoare a na\u0163iunii dacorom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare ne aducem o mare cinstire numindu-l Mihail Eminescu Valachus<\/strong>. Cognomenul Valachus<\/strong> semnific\u0103 cel mai fidel calitatea de Rom\u00e2n<\/strong> \u00eentrupat \u00eentr-o con\u015ftiin\u0163\u0103 ortodox\u0103 cre\u015ftin\u0103, adic\u0103 na\u0163ionalist\u0103, jertfitoare, \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, promoatoare de mari idealuri, de \u00eenalte \u00eenf\u0103ptuiri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiin\u0163a \u015fi persoana sa profetic\u0103, Mihail Eminescu<\/strong> a \u00eentrupat trinitar ideea de sublim a comuniunii Neamului cu Dumnezeu: prin poezie-filosofie-teologie<\/strong>, ancor\u00e2ndu-se astfel fundamental Operei lui Hristos, Evangheliei Sale de restaurare a Omului prin virtu\u0163iile cre\u015ftine, prin Dragostea ortodox\u0103, imprim\u00e2nd caracterului s\u0103u originalitatea g\u00e2ndirii spiritualit\u0103\u0163ii sale pururea daco-rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia pur\u0103 poart\u0103 \u00een fiin\u0163a ei angelic\u0103 Corola Filosofiei cre\u015ftine, iar Filosofia religioas\u0103 fructele sacre ale Teologiei ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eencununarea con\u015ftiin\u0163ei sale moral-cre\u015ftine se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 toate puterile, toate energiile suflete\u015fti reflectate divin \u00een omul de geniu, lumin\u00e2ndu-i menirea, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-i devenirea religioas\u0103 mai presus de fiin\u0163\u0103, urzindu-i sinele serafic \u00eentru credin\u0163\u0103, r\u0103bdare, curaj, demnitate, onoare, suferin\u0163\u0103, n\u0103dejde, d\u0103ruire, ideal, eroism, jertf\u0103, iubirea \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam, nemurirea valah\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul cap\u0103t\u0103 astfel o dimensiune apologetic\u0103 ortodox\u0103, \u00eentrup\u00e2nd fundamentala voca\u0163ie de Sacerdot al Cuv\u00e2ntului, de misiune haric\u0103 a propriei preo\u0163ii, acordat\u0103 tuturor oamenilor \u00een Amvonul Crea\u0163iei divine, ca chemare, slujire \u015fi sl\u0103vire a lui Dumnezeu \u015fi a semenilor care la r\u00e2ndu-le \u00ee\u015fi asum\u0103 aceea\u015fi chemare-slujire-sl\u0103vire, \u00eenf\u0103ptuindu-se astfel o sublim\u0103 rela\u0163ie, comunicare, comuniune \u00eentre Cult \u015fi Cultur\u0103 \u00een chip jertfelnic, asumat principiului apostolatului na\u0163ionalist cre\u015ftin ortodox ce reverbereaz\u0103 asupra \u00eentregii na\u0163iuni, asupra Neamului \u015fi chiar asupra omenirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin geniul s\u0103u na\u0163ionalist, prin jertfa sa sacr\u0103, prin chemarea sa religioas\u0103, prin curgerea sa universal\u0103, prin alegerea \u015fi tr\u0103irea sa ortodox\u0103, Mihail Eminescu se identific\u0103 \u015fi ne identific\u0103 totodat\u0103 pe noi ca m\u0103rturisitori \u00eentru Hristos, ca sl\u0103vitori ai Cr\u0103iesei Daciei Mari, Fecioara Maria-Vlaherna-Carpatina, ca lumin\u0103 a sufletelor str\u0103mo\u015filor \u015fi str\u0103bunilor cuminecate din Potirul Logosului, \u00eentru aura transfigur\u0103rii, a \u00cenvierii, a \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii \u015fi a M\u00e2ntuirii fiec\u0103rui cre\u015ftin jertfitor, dar numai \u00een ceata Neamului s\u0103u ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Existen\u0163a profetului cre\u015ftin ortodox dacorom\u00e2n este \u00een dimensiunea\u00a0 sa spiritual\u0103 o proexisten\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Esen\u0163ialitatea lucrurilor, fiin\u0163elor, persoanelor \u0163ine de imperativul Crea\u0163iei lui Dumnezeu, de tr\u0103irea lui Hristos \u00een fiin\u0163a real\u0103 a cre\u015ftinului, urzit\u0103 spre a fiin\u0163a\u00a0 via\u0163a \u00een comuniune cu \u00eentreaga Crea\u0163ie, dar mai cu seam\u0103 cu Dumnezeu, \u00eentr-o permanent\u0103 \u00eennoire l\u0103untric\u0103, \u00eentr-o continu\u0103 revolu\u0163ie hristic\u0103, <\/em>astfel \u00eenc\u00e2t schimb\u00e2ndu-te, ren\u0103sc\u00e2ndu-te, \u00een\u0163elep\u0163indu-te, te ridici deasupra vremii, te \u00eenal\u0163i deasupra ta \u015fi odat\u0103 cu tine lumea pe care \u0163i-o asumi profetic ca \u00eennoire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen esen\u0163a spiritului omului chemat, a cre\u015ftinului ales, a persoanei profetice stau deopotriv\u0103 simbolurile imanen\u0163ei \u015fi cele ale transcenden\u0163ei, astfel \u00eenc\u00e2t Geniul cre\u015ftin dacorom\u00e2n transcende de le metafizicul momental la misticul monumental, determin\u00e2nd fenomenul s\u0103 devin\u0103 o fenomenologie intensificat\u0103, nuan\u0163at\u0103, amplificat\u0103, provoc\u00e2nd psihologic acel act inefabil, c\u00e2nd tr\u0103irea devine con\u015ftiin\u0163\u0103, iar con\u015ftiin\u0163a devine tr\u0103ire, plinind astfel acea for\u0163\u0103 revelatoare, cople\u015fitoare, de o mare complexitate, care uime\u015fte totul: FASCINA\u0162IA unei CON\u015eTIIN\u0162E UNIVERSALE \u00eensetat\u0103 pururea de ABSOLUT.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profe\u0163ii cre\u015ftini ortodoc\u015fi dacorom\u00e2ni sunt Crainicii LOGOSULUI dumnezeiesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare Chip d\u0103ruit de Atotcreatorul este o flac\u0103r\u0103 a intercomuniunii. Dialogul elevat,\u00a0 comunicarea aleas\u0103 este de fapt Rugul aprins al comuniunii. \u00cen fiin\u0163a \u015fi persoana Omului cre\u015ftin se \u00eente\u0163esc deopotriv\u0103 cele dou\u0103 fl\u0103c\u0103ri: comunicarea \u015fi comuniunea. \u00cen operele precre\u015ftine apologetice ale Logosului, apoi cele ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u015fi Scriitori biserice\u015fti, flac\u0103ra exprim\u0103rii s-a aprins prin dialog. \u201eStr\u0103mo\u015ful nostru, Sf\u00e2ntul Ioan Casian, ilustru scriitor dacorom\u00e2n din \u015ecoala Literar\u0103 de la Tomis, cel mai mare dasc\u0103l ascet al lumii cre\u015ftine, cum a fost numit uneori, \u015fi-a scris o parte din opera sa vast\u0103 sub forma unor dialoguri. Scrierea Conlationes XXIV<\/em> este o dovad\u0103 \u00een acest sens.\u201d (Mihail Diaconescu, op. cit., p. 60)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La noi, Doina <\/strong>s-a n\u0103scut odat\u0103 cu Dacul<\/strong>, \u00eendrum\u00e2ndu-l \u00een sfera spiritualit\u0103\u0163ii sale, a firescului s\u0103u religios, a legit\u0103\u0163ii sale morale, care-i confer\u0103 o creativitate plenar\u0103, cosmic\u0103. Pentru savantul principe Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu, DOINA se t\u00e2lcuie\u015fte: LEGE. \u201eDoina e mai veche dec\u00e2t domina\u0163iunea limitat\u0103 roman\u0103 \u00een Dacia. Genul poporului dacorom\u00e2n este mai poetic dec\u00e2t acela al latinilor.\u201d (C.I. Ionescu-Cion, Manual de poetic\u0103 rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti-1888)<\/p>\n

\u00a0 Prin ipostaza \u015fi personalitatea sa cre\u015ftin-ortodox\u0103, Mihail Eminescu a tr\u0103it plenitudinea jertfei \u00een menirea sa existen\u0163ial\u0103 ca pe o necesitate ontologic\u0103. El a avut sf\u00e2nta binecuv\u00e2ntare de a tr\u0103i \u015fi \u00eemplini ambele ipostaze ale martiriului profetic: cea a con\u015ftiin\u0163ei morale \u015fi cea a muceniciei sfinte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe mult am vrut s\u0103-\u0163i scriu, s\u0103 te \u00eentreb,\/ Dar socoteam c\u0103 dintr-o alt\u0103 cear\u0103\/ M-am f\u0103urit pe dealul transilvan\/ \u015ei altul mi-este fratele de \u0163ar\u0103.\/\/ Moldova este sf\u00eent\u0103 \u00eemi spuneam\/ \u015etefan \u015fi Eminescu \u00eempreun\u0103.\/ Eu ardelean cu suferin\u0163a mea\/ Ce poate ea s\u0103 \u015ftie \u015fi s\u0103 spun\u0103?\/\/ Iancu \u015fi Horia nu au fost poe\u0163i\/ N-au ridicat nici imn, nici m\u0103n\u0103stire,\/ \u015eincai muri cu g\u00eendul \u00een desagi,\/ De Ioan Budai cine mai are \u015ftire?\/\/ \u015ei mai departe mul\u0163imi f\u0103r\u0103 de r\u00eend,\/ \u0162\u0103rani pe c\u00eempul Blajului departe\/ Iobagi, p\u0103stori \u015fi preo\u0163i \u015fi dieci\/ C\u00eet vezi cu ochii-afar\u0103 de cetate.\/\/ … De mult am vrut prin tine s\u0103 vestesc\/ Mihai, Moldova c\u0103 mai vine\/ \u00cenc\u0103 un pl\u00eens \u00eencet \u00een univers\/ Din strunele-ardelene l\u00eeng\u0103 tine.\u201d<\/em> (Ioan Alexandru, C\u0103tre Eminescu<\/em>, \u00een Imne <\/em>1964-1973, Bucure\u015fti-1975)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 GLORIE LUCEAF\u0102RULUI EMIN!<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Prof. dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u021b, 15 iunie 2019<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDeasupra tuturor gloriilor efemere \u015fi de\u015fert\u0103ciunilor legate de patimile noastre omene\u015fti, un singur punct r\u0103m\u00e2ne fix, necl\u0103tinat de nici o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-45570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45570"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45572,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45570\/revisions\/45572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}