{"id":45652,"date":"2019-06-20T10:43:39","date_gmt":"2019-06-20T10:43:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=45652"},"modified":"2019-06-20T12:19:51","modified_gmt":"2019-06-20T12:19:51","slug":"ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/06\/20\/ioan-popoiu-crestinarea-romanilor-xx\/","title":{"rendered":"Ioan POPOIU: Cre\u0219tinarea rom\u00e2nilor (XX)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Evolu\u0163ia cre\u015ftinismului \u00een secolele VII – X<\/strong><\/p>\n

\u00cen domeniul funerar, se constat\u0103 o varietate de rituri, \u00een secolele VII-X, semn indubitabil al \u00eembog\u0103\u0163irii peisajului etnic \u015fi religios al spa\u0163iului nord-dun\u0103rean \u00een aceste secole: al\u0103turi de morminte de \u00eenhuma\u0163ie, sunt \u015fi numeroase morminte de incinera\u0163ie, datate din secolele VIII-IX \u015fi IX-X. \u00cen Muntenia \u015fi Oltenia, domin\u0103 mormintele \u015fi necropolele de incinera\u0163ie sau birituale. Aceste morminte s-au aflat la Stoicani (jud. Gala\u0163i), Erbiceni (jud. Ia\u015fi), C\u0103l\u0103ra\u015fi (jud. Boto\u015fani), Kalfa (Basarabia), toate datate din secolele IX-X, iar \u00een alte localit\u0103\u0163i din Moldova \u015fi Basarabia, din secolele X-XI. \u00cen Basarabia, s-au descoperit morminte tumulare de incinera\u0163ie, din secolele, VII-VIII \u015fi IX-X, \u015fi \u00een Moldova, din acelea\u015fi secole un cimitir biritual s-a aflat la Br\u0103ne\u015fti (Basarabia), datat \u00een secolele IX-X. \u00cen Muntenia \u015fi Oltenia predomin\u0103 mormintele \u015fi necropolele de incinera\u0163ie, la Chi\u015fcani (jud. Br\u0103ila), P\u0103uleasca (jud. Teleorman), Doroban\u0163i (jud. C\u0103l\u0103ra\u015fi), dar \u015fi cimitire birituale, la Tichile\u015fti (jud. Br\u0103ila), Pl\u0103t\u0103re\u015fti (jud. Ialomi\u0163a), Fr\u0103\u0163e\u015fti (jud. Giurgiu), Ob\u00e2r\u015fia Nou\u0103 (jud. Olt), datate \u00een secolele VIII-X. \u00cen Banat, se \u00eent\u00e2lnesc doar morminte de \u00eenhuma\u0163ie, datate din secolele IX-XI, \u00een localit\u0103\u0163i din jude\u0163ele Arad \u015fi Timi\u015f, iar \u00een Cri\u015fana-Biharea, s-au aflat 11 morminte de \u00eenhuma\u0163ie din secolele VII-VIII \u015fi IX-X. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een Transilvania, sunt numeroase necropole \u015fi morminte de \u00eenhuma\u0163ie din secolele VII-IX \u015fi X-XI, cimitire tumulare de incinera\u0163ie ale slavilor, la Apahida \u015fi Some\u015feni (jud. Cluj), Nu\u015ffal\u0103u (jud. S\u0103laj), ca \u015fi necropole birituale din secolele VII-IX.<\/p>\n

Sub aspect funerar, mormintele aflate pun problema apartenen\u0163ei etnice \u015fi religioase \u2013 incinera\u0163ia era practicat\u0103 de slavi, iar inhuma\u0163ia de autohtonii cre\u015ftini \u2013 afirma\u0163ia c\u0103 mormintele de incinera\u0163ie apar\u0163in popula\u0163iei romanizate, cum sus\u0163ine Eugenia Zaharia, este fals\u0103. Dar men\u0163inerea unor adep\u0163i ai ritului ancestral p\u00e2n\u0103 \u00een secolele VII-VIII este plauzibil\u0103, iar \u00een anumite regiuni se poate s\u0103 fi fost resturi de cenu\u015f\u0103 ale unor romanici p\u0103g\u00e2ni, harta r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u015ftinismului \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc cuprinde puncte albe pe lungi perioade istorice! Dar mormintele de incinera\u0163ie \u015fi sacrificiile umane sunt clar atribuite slavilor. Prin urmare, folosirea incinera\u0163iei de c\u0103tre popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 cre\u015ftin\u0103 este cu des\u0103v\u00e2r\u015fire exclus\u0103. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme rom\u00e2ne\u015fti de origine latin\u0103: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare<\/em>), a com\u00e2nda, com\u00e2nd (lat. commendare<\/em>) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): coliv\u0103 (slv. kolivo<\/em>), colac (slv. kolaci<\/em>), co\u015fciug (kosi<\/em>), molitv\u0103, poman\u0103, praznic, jale (zali<\/em>), a se pr\u0103p\u0103di (slv. propasti<\/em>), a hohoti. S\u0103 men\u0163ion\u0103m obiceiurile funerare \u201ebarbare\u201d ale rom\u00e2nilor: bocete, lamenta\u0163ii, strig\u0103te, gesturi disperate, \u0163inut\u0103 cernit\u0103, praznice \u00eenainte \u015fi dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de \u00eenmorm\u00e2ntare cre\u015ftine sunt prelungiri ale unor cutume, practici \u015fi rituri funerare vechi al rom\u00e2nilor ce s-au perpetuat \u00een mileniul \u00eentunecat. Putem concluziona c\u0103 realit\u0103\u0163ile funerare din nordul Dun\u0103rii, \u00een secolele VII-X, sunt foarte complexe: rituri \u015fi ritualuri de tradi\u0163ie p\u0103g\u00e2n\u0103 convie\u0163uiesc cu rituri specifice cre\u015ftinilor.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte limbajul religios, istoria general\u0103 a limbii rom\u00e2ne, \u00een ultimele trei secole ale mileniului I, se caracterizeaz\u0103 prin dou\u0103 mari procese: pe de o parte, transformarea definitiv\u0103, cel mai t\u00e2rziu \u00een secolul VIII-a variantei dun\u0103rene a latinei \u00eentr-o limb\u0103, care, prin structur\u0103 gramatical\u0103 \u015fi lexic de baz\u0103, se individualiza ca una neoromanic\u0103, respectiv, rom\u00e2na, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, \u00eenceputul penetra\u0163iei vocabulelor slave \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een anii 800-900, secolele IX-X. \u00cen acest context, via\u0163a religioas\u0103 a popula\u0163iei nord-dun\u0103rene a jucat un rol excep\u0163ional. Astfel, \u00een secolele V-VI, s-a \u00eencheiat bilingvismul \u015fi \u00eencorporarea \u00een latinitate a celei mai mari p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei din nordul Dun\u0103rii. Generalizarea cre\u015ftinismului de limb\u0103 latin\u0103 a fost unul din factorii fundamentali ai acestui proces.<\/p>\n

Schimb\u0103rile survenite \u00een evolu\u0163ia de ansamblu a limbii, \u00een secolele VII-X, au avut rezonan\u0163\u0103 \u015fi \u00een limbajul religios. \u00cen acest interval, liturghia din biserica nord-dun\u0103rean\u0103 se f\u0103cea \u00een latin\u0103 (latina vulgar\u0103), dovad\u0103 conservarea \u00een scrierile bisericii medievale a expresiei liturghice \u201eDoamne meserere\u201d (cf. Petre N\u0103sturel). Pe de alt\u0103 parte, de la o anumit\u0103 dat\u0103, secolele VIII-IX, unele momente ale liturghiei (predica) se desf\u0103\u015furau \u00een rom\u00e2n\u0103. Ca \u015fi \u00een alte limbi neoromanice apusene, la \u00eenceputul secolului al IX-lea, con\u0163inutul predicilor, omiliilor, nu mai era \u00een\u0163eles \u00een latin\u0103, iar autorit\u0103\u0163ile biserice\u015fti \u015fi seculare (statale) \u00eendemnau la transmiterea credin\u0163ei \u00een limba vernacular\u0103 (popular\u0103), la fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een nordul Dun\u0103rii. Deducem c\u0103, \u00een secolele VII-X, evolu\u0163ia limbajului religios de origine latin\u0103 se \u00eencheiase, devenind unul rom\u00e2nesc. Dar latina n-a fost eliminat\u0103 complet din liturghie (de pild\u0103, \u00een Moravia, se foloseau slavona \u015fi latina). Momentul \u00een care latina a fost definitiv \u00eenlocuit\u0103 cu slavona, ca limb\u0103 liturgic\u0103, \u00een Biserica rom\u00e2neasc\u0103, este greu de precizat. Au existat diferen\u0163e de la o regiune la alta, cauzate de factori multipli: momentul diferit al form\u0103rii structurilor statale \u015fi biserice\u015fti autohtone, jurisdic\u0163iile exercitate, rela\u0163iile cu forma\u0163iunile politice vecine, tradi\u0163iile culturale. Fenomenul nu poate fi separat de biruin\u0163a slavei \u00een Biserica rom\u00e2neasc\u0103. Influen\u0163a slav\u0103 masiv\u0103 asupra limbii rom\u00e2ne s-a exercitat\u00a0 dup\u0103 800-900, penetra\u0163ia termenilor referitori la via\u0163a religioas\u0103 cre\u015ftin\u0103 a \u00eenceput \u00een a doua jum\u0103tate a secolului IX, dup\u0103 cre\u015ftinarea bulgarilor \u015fi organizarea structurii biserice\u015fti, c\u00e2nd limba slavon\u0103 a fost recunoscut\u0103 ca limb\u0103 liturgic\u0103, s-a r\u0103sp\u00e2ndit alfabetul chirilic, s-a dezvoltat literatura religioas\u0103 sud-slav\u0103, mai ales sub \u0163arul Simeon (893-927). Apoi \u00eenchegarea raporturilor \u00eentre bisericile bulgar\u0103 \u015fi rus\u0103, integrarea spa\u0163iului din nordul Dun\u0103rii \u00een contextul politic \u015fi spiritual (religios) sud-dun\u0103rean, presiunea statal\u0103 catolic\u0103 (ungureasc\u0103), \u00eenchegarea structurilor politice \u015fi biserice\u015fti superioare ale rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

Ioan POPOIU,<\/strong><\/p>\n

istoric\/teolog<\/strong><\/p>\n

20 iunie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evolu\u0163ia cre\u015ftinismului \u00een secolele VII – X \u00cen domeniul funerar, se constat\u0103 o varietate de rituri, \u00een secolele VII-X, semn [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-45652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=45652"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45656,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/45652\/revisions\/45656"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=45652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=45652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=45652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}