![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/index2.jpg\" "\\"index\\"")
<\/a><\/p>\n\n
\n
De vrei s\u0103-\u0163i \u00eencepi cartea, m\u0103i Mitic\u0103, atunci vei scrie a\u015fa: vei \u00eencepe cu Constantin Filip (Titi) din Bihor, campionul rom\u00e2n la \u00eenot pe spate, c\u0103pitanul echipei de polo din Oradea \u00een 1945-1946, cu mine adic\u0103! \u2013 \u00eei spunea Titi Filip lui Dumitru Sinu, \u00eentr-o convorbire telefonic\u0103 ce se consumase cu ani \u00een urm\u0103 \u00eentre cei doi prieteni, atunci c\u00e2nd nea Mitic\u0103 se g\u00e2ndise c\u0103 ar fi bine s\u0103 a\u015feze \u00een file de carte, toate amintirile sale din via\u0163a de refugiat. Cu tat\u0103l medic \u015fi mama evreic\u0103, nefiind dispus s\u0103 suporte consecin\u0163ele originii sale semite, \u00eentr-o societate ostil\u0103, condus\u0103 de comuni\u015fti, Titi Filip \u00ee\u015fi caut\u0103 norocul \u00een lumea liber\u0103, pribegind pe trei continente \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 destinul departe de Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n \n Dezr\u0103d\u0103cinarea unui campion<\/strong><\/em><\/p>\n \n Titi Filip s-a n\u0103scut la Oradea. A fost sportiv de performan\u0163\u0103, un priceput \u00eenot\u0103tor pe spate. Al\u0103turi de fratele s\u0103u, Gicu Filip\u00a0 juca polo pe ap\u0103 la echipa Cri\u015ful\u00a0 Oradea. \u00cei povestise lui Dumitru Sinu, de multe ori, despre via\u0163a de sportiv: \u00cei b\u0103team pe bucure\u015fteni cu 10 la 2 sau 25 la 5. Fratele meu le mai d\u0103dea mingea, dar ei, da\u2019 de unde, tot nu marcau! Bucure\u015ftenii tot bucure\u015fteni sunt! Iar c\u00e2nd noi strigam spre public: \u00abTr\u0103iasc\u0103! Tr\u0103iasc\u0103! Tr\u0103iasc\u0103!\u00bb, ne r\u0103spundeau cu \u00abEen! Een! Een!\u00bb \u2013 cuv\u00e2nt ce \u00eenseamn\u0103 \u00abtr\u0103iasc\u0103\u00bb, pe ungure\u015fte. Ne agreau bucure\u015ftenii!Tat\u0103l s\u0103u, medic recunoscut \u00een Oradea acelor timpuri avusese de suferit de pe urma comuni\u015ftilor (so\u0163ia lui era evreic\u0103); se refugiase la Timi\u015foara cu toat\u0103 familia, dar aici Titi \u015fi ai s\u0103i se sim\u0163eau dezr\u0103d\u0103cina\u0163i: Refugiul mi-a fost greu\u2026tat\u0103l meu era doctor, dar dup\u0103 ce-\u0163i strici cuibul\u2026 \u2013 \u00eei povestea Titi lui Dumitru Sinu.<\/strong> \n C\u00e2nd ceri bani \u015fi te treze\u015fti cu\u2026 portocale!<\/strong><\/em><\/p>\n \n \u201e\u00cemi amintesc de Titi c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lneam to\u0163i prietenii, la Montreal. C\u00e2nd primea o scrisoare s\u0103rea \u00een sus \u015fi c\u00e2nta: Mi-a venit scrisoarea \/ Mi-a venit adresa! -, bucur\u00e2ndu-se ca un copil\u201d . El a\u015ftepta o scrisoare anume, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a \u015fi sosit: avea o m\u0103tu\u015f\u0103 la Montreal, dar nu-i \u015ftia adresa; sosise acum, odat\u0103 cu scrisoarea. Fiecare emigrant \u00eencerca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 drumul, c\u0103ut\u00e2nd puncte de sprijin \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu cuno\u015ftea pe nimeni. \u00censu\u015fi faptul de a \u015fti c\u0103 ai o cuno\u015ftin\u0163\u0103, c\u00e2t ar fi de \u00eendep\u0103rtat\u0103, cu care s\u0103 po\u0163i lua leg\u0103tura atunci c\u00e2nd ai nevoie, sau pur \u015fi simplu pentru a nu te sim\u0163i at\u00e2t de singur, conta foarte mult! Via\u0163a refugia\u0163ilor nu a fost niciodat\u0103 nici simpl\u0103 \u015fi nici u\u015foar\u0103. \u00cen momentele \u00een care disperarea pune st\u0103p\u00e2nire pe tine, o vorb\u0103 bun\u0103, un sfat, oric\u00e2t de ne\u00eensemnat, valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t orice pe lume. Nichita Tomescu, avocatul bucure\u015ftean despre care povestise nea Mitic\u0103, c\u00e2nd a aflat c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, Titi \u015fi-a g\u0103sit m\u0103tu\u015fa i-a dat un sfat util: Auzi, c\u00e2nd \u00eei ceri bani, nu-i ceri pentru tine ci pentru prieteni. Spui c\u0103 ai mai mul\u0163i \u015fi \u00eei mai spui \u00een ce situa\u0163ie suntem\u2026 c\u0103 nu prea avem de lucru, c\u0103 o ducem greu\u2026<\/strong> \n Despre meserie cu mult umor<\/strong><\/em><\/p>\n \n Titi Filip era cel mai spiritual dintre prietenii cu care se \u00eenconjurase Mitic\u0103 Sinu. Inteligent, agil \u015fi cu abilitate \u00een vorbirea mai multor limbi str\u0103ine \u2013 pentru c\u0103\u00a0 \u015ftia bine engleza, franceza, germana, maghiara \u015fi greaca \u2013 era de cele mai multe ori sarea \u015fi piperul \u00eent\u00e2lnirilor lor. Avea darul de a te scoate din st\u0103rile mai pu\u0163in pl\u0103cute \u015fi a te bine dispune atunci c\u00e2nd erai c\u0103tr\u0103nit: \u201cC\u00e2nd jucam la burs\u0103, venea de multe ori \u015fi Titi \u015fi m\u0103 \u00eentreba: Mitic\u0103, ai f\u0103cut ceva la burs\u0103?- Da, am pierdut 7.000 de dolari \u2013 \u00eei r\u0103spundeam, iar el m\u0103 corecta \u00een momentul imediat urm\u0103tor, spun\u00e2ndu-mi: M\u0103i, n-ai pierdut 7.000 de dolari, tu ai pierdut 7.000 de pui pane!\u201d- r\u00e2se Dumitru Sinu, amintindu-\u015fi c\u0103 tare \u00eei mai pl\u0103cea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce or\u0103deanului!\u00a0 Pe vremea c\u00e2nd muncea la t\u0103iat de lemne \u00een p\u0103durile canadiene, \u00eempreun\u0103 cu Dumitru Sinu, Radu Bumbaru \u015fi Cornel Popa (acesta din urm\u0103 fiind cel care cump\u0103rase o parcel\u0103 de p\u0103dure pentru defri\u015fare \u015fi valorificarea lemnului), Titi, le zicea: M\u0103i, eu vin cu voi la p\u0103dure, dar s\u0103 nu m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103-mi tai piciorul!\u00a0 Le d\u0103dea astfel de \u00een\u0163eles c\u0103 el munce\u015fte, dar trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce bine, ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103\u2026 Indiferent unde se muta, Dumitru Sinu continua s\u0103 \u0163in\u0103 leg\u0103tura cu prietenii s\u0103i cu care vorbea la telefon ore \u00een \u015fir. Ast\u0103zi \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 era deja \u00een Arizona c\u00e2nd\u00a0\u00a0 \u00eencepuse s\u0103-\u015fi adune la un loc toate amintirile, \u015fi-i dest\u0103inuise lui Titi Filip \u00eentr-o \u00eendelung\u0103 convorbire telefonic\u0103, inten\u0163ia de a scrie o carte a exilului. Dac\u0103 vrei s\u0103 scrii ceva despre mine, atunci scrie c\u0103 \u00abmeseria\u00bb mea a fost aceea a unui \u00abdisperat\u00bb, eu nu sunt ca Radu, un optimist. Po\u0163i men\u0163iona \u015fi poezia pe care am scris-o la Vancouver: \u00abLa Vancouver \u00een Canada \/ Plou\u0103 ziua, plou\u0103 noaptea \/ plou\u0103, poate m\u0103 \u00eenec \/ D\u0103-o dracului, c\u0103 plec! \/ Nu mai sta\u0163i, rom\u00e2ni\u00a0 fl\u0103c\u0103i \/ Colinda\u0163i lumea prin v\u0103i \/Face\u0163i ca \u015fi Decebal \/ Cu c\u0103ru\u0163a sau pe cal\u00bb. \u015ei nu uita s\u0103 descrii z\u0103pada canadian\u0103 \u015fi nici cum dormeam to\u0163i \u015fapte la Montreal \u00eentr-o camer\u0103, s\u0103 nu ui\u0163i! Acea disperare a lui Titi era justificat\u0103, pentru c\u0103 el, performerul sportiv al unor vremuri trecute, b\u0103iatul de doctor, c\u0103ruia nimic nu-i lipsise, se trezise \u00eentr-o\u00a0 lume nou\u0103, diferit\u0103 de cea l\u0103sat\u0103 acas\u0103, \u00een care, neav\u00e2nd o meserie era nevoit s\u0103 se descurce cum putea\u2026 Dar era harnic \u015fi nu se d\u0103dea la o parte atunci c\u00e2nd era vorba de munc\u0103. Cum nu se putea s\u0103 se \u00eencheie o discu\u0163ie cu nea Mitic\u0103 dec\u00e2t pe un ton vesel, \u00eei zise \u00een finalul acelei convorbiri: Ia stai \u00eenc\u0103 un pic s\u0103-\u0163i zic una de la Bihor \u015fi \u00een secunda urm\u0103toare a \u015fi \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte c\u00e2t \u00eel \u0163ineau pl\u0103m\u00e2nii: \u00abCum dai mam\u0103 laptele \/ Tri li li li li \/ Trei pi\u0163ule, domnule! \/ Cum dai mam\u0103 sm\u00e2nt\u00e2na \/ Tri li li li li \/ Tot a\u015fa ca vecina! \/ Las\u0103-l mam\u0103 \u015fi mai jos \/ Nu pot domnule, c\u0103-i gros!\u00bb\u00a0 S\u0103 tot ai un asemenea prieten, care s\u0103 nu te lase niciodat\u0103 s\u0103 te-ad\u00e2nce\u015fti \u00een umbra g\u00e2ndurilor tale \u015fi s\u0103-\u0163i aduc\u0103 mereu buna dispozi\u0163ie! Dar via\u0163a cu c\u0103r\u0103rile ei \u00eencurcate, uneori ne \u0163ine departe de cei pe care-i iubim, pentru c\u0103-\u015fi urmeaz\u0103 cursul firesc. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Titi.<\/strong><\/p>\n \n O nou\u0103 via\u0163\u0103 pe \u201econtinentul negru\u201d!<\/strong><\/em><\/p>\n \n La Vancouver Titi Filip a \u00eent\u00e2lnit-o pe Elfy (Elfyca, pe numele \u00eentreg), o blond\u0103 foarte frumoas\u0103, grecoaic\u0103, fiica unui c\u0103pitan de vas. Pe l\u00e2ng\u0103 greac\u0103, limba ei matern\u0103, Elfy vorbea limba englez\u0103 \u015fi franceza. Cunosc\u00e2nd bine limba greac\u0103, av\u00e2nd el un \u015farm aparte, lui Titi nu i-a fost greu s-o cucereasc\u0103 pe frumoasa elen\u0103. Mai t\u00e2rziu, cei doi s-au c\u0103s\u0103torit. Se potriveau de minune, form\u00e2nd un cuplu de invidiat. Via\u0163a lui Titi s-a schimbat radical dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, \u015fi-a modificat total traiectoria \u015fi priorit\u0103\u0163ile au fost altele. Au p\u0103r\u0103sit Canada \u015fi s-au mutat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Africa. Titi \u015fi-a g\u0103sit imediat un serviciu la prim\u0103ria ora\u015fului \u00een care s-au stabilit. Elfy i-a d\u0103ruit mai apoi un copil, o feti\u0163\u0103, careia i-au dat numele Ileana. \u201eFeti\u0163a de-atunci \u2013 \u00eemi spune Dumitru Sinu \u2013 ast\u0103zi este femeie la casa ei, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un grec, \u00eempreun\u0103 cu care s-a stabilit \u00een Grecia\u201d. Dar via\u0163a \u00een Africa presupune anumite riscuri \u015fi nenorocirea a f\u0103cut ca Elfy s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 de tuberculoz\u0103 \u015fi s\u0103 se sting\u0103 din via\u0163\u0103, \u00eenainte de vreme, pe p\u0103m\u00e2nt african. Odat\u0103 cu plecarea din Canada, leg\u0103tura dintre Titi Filip \u015fi Dumitru Sinu s-a \u00eentrerupt. Primea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd doar ve\u015fti despre evenimentele importante din via\u0163a lui Titi. Dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea so\u0163iei sale, Titi i-a trimis lui nea Mitic\u0103 o scrisoare \u00een care \u00eei relata ceea ce se \u00eent\u00e2mplase, \u00eencheind cu triste\u0163e: M\u0103i, Mitic\u0103, un pop\u0103 rus a oficiat \u00eenmorm\u00e2ntarea \u015fi eu nu \u00een\u0163elegeam nimic\u2026 Era frig\u2026 iar eu o \u0163ineam pe Ileana de m\u00e2n\u0103\u2026De-atunci, Dumitru Sinu nu mai \u015ftie nimic de prietenul s\u0103u, sportivul pribeag pe trei continente\u2026<\/strong><\/p>\n Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n
\n La un moment dat se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi ia calea exilului. Fratele s\u0103u, Gicu (George) Filip, medic de profesie, pleac\u0103 \u015fi el din \u0163ar\u0103 \u015fi se stabile\u015fte \u00een Germania. Nea Mitic\u0103 Sinu nu mai \u015ftie nimic de el, doar c\u0103 este \u00een via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 locuie\u015fte \u00een Germania.<\/strong>
\n Paradoxal, vie\u0163ile lui Titi Filip \u015fi a lui nea Mitic\u0103 se intersecteaz\u0103, dincolo de\u00a0 grani\u0163ele \u0163\u0103rii, de mai multe ori. Se cunosc la Paris \u015fi se \u00eemprietenesc. Niciunul dintre ei nu avusese vreo meserie \u00een Rom\u00e2nia. De multe ori Titi, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios \u00eei spunea amicului s\u0103u: M\u0103i Mitic\u0103, dac\u0103 am avea \u015fi noi o meserie\u2026.<\/strong>
\n Parisul parc\u0103 i-a adunat pe to\u0163i prietenii lui Mitic\u0103 la un loc. Mai apoi, fiecare dintre ei \u015fi-a luat zborul spre direc\u0163ia trasat\u0103 de linia\u00a0 propriului destin\u2026 Dup\u0103 Paris, Mitic\u0103 Sinu \u015fi Titi Filip se re\u00eent\u00e2lnesc \u00een Canada, la Montreal \u015fi Vancouver\u2026<\/strong><\/p>\n
\n Bucuros c\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sise m\u0103tu\u015fa, or\u0103deanul nostru, plin de speran\u0163\u0103, \u00eei face imediat o vizit\u0103. Era aproape sigur c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu ruda sa \u00eel va salva, \u00eei va deschide o cale, poate chiar \u00eei va da ceva bani\u2026 C\u00e2nd s-a \u00eentors, Dan Dinescu, un alt confrate, l-a \u00eentrebat: M\u0103i,Titi, ai adus sau n-ai adus bani? V-am adus fiec\u0103ruia c\u00e2te-o portocal\u0103 \u2013, a fost r\u0103spunsul lui Titi, \u00een timp ce scotea ni\u015fte portocale dintr-o plas\u0103 ponosit\u0103 \u2013 \u015fti\u0163i ce mi-a zis m\u0103tu\u015fa? \u00abTiti, eu fac orice pentru tine. Dar banii-s tare rari, \u015fi-aici\u00bb \u2013 \u015fi mi-a dat, spre consolare, c\u00e2teva portocale\u2026<\/strong>
\n Dan Is\u0103cescu, rom\u00e2nul care ajunsese \u00een Fran\u0163a \u00eentr-o cutie fixat\u0103 artistic \u00eentre ro\u0163ile unui tren, cel care st\u0103tuse printre clo\u015farii din Paris pe malul Senei, foarte indignat, \u00eei spusese: De ce le-ai luat? De ce nu i le-ai tr\u00e2ntit \u00een fa\u0163\u0103? \u00cen naivitatea lor, to\u0163i au crezut c\u0103 Titi va fi ajutat de acea m\u0103tu\u015f\u0103. Se \u00een\u015felaser\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi erau con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 nimeni altcineva, dec\u00e2t ei \u00een\u015fi\u015fi se puteau ajuta: neamurile sunt neamuri, dar p\u00e2n\u0103 la bani!<\/strong><\/p>\n