{"id":4579,"date":"2012-04-12T10:09:23","date_gmt":"2012-04-12T10:09:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4579"},"modified":"2012-04-12T10:09:23","modified_gmt":"2012-04-12T10:09:23","slug":"emigrarea-zbor-neinfricat-intr-o-lume-aflata-mereu-in-schimbare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/12\/emigrarea-zbor-neinfricat-intr-o-lume-aflata-mereu-in-schimbare\/","title":{"rendered":"Emigrarea, zbor ne\u00eenfricat \u00eentr-o lume aflat\u0103 mereu \u00een schimbare"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/11.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-4581 alignnone\" title=\"1\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/11.jpg\" alt=\"\" width=\"286\" height=\"176\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Exilul te determin\u0103 s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii salvatoare, s\u0103 te adaptezi la \u0163ara de adop\u0163ie, s\u0103 te integrezi \u00eentr-o nou\u0103 cultur\u0103, cu alte obiceiuri, s\u0103 deprinzi o nou\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 a o uita pe cea cu care te-ai n\u0103scut.\u00a0 Octavian Curpa\u015f s-a n\u0103scut \u00een luna august, 1972, \u00een Oradea, Rom\u00e2nia. Scriitor, publicist de voca\u0163ie, jurnalist, scrie cu suflet \u015fi cu d\u0103ruire pentru diaspora de peste ocean \u015fi nu numai. Este redactor la publica\u0163iile \u201eG\u00e2ndacul de Colorado\u201d \u015fi \u201ePhoenix Magazine\u201d din SUA.\u00a0 Cartea sa Exilul rom\u00e2nesc la mijlocul de secol XX &#8211; Un alt fel de \u201epa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite a ap\u0103rut la Editura Anthem, Arizona, SUA, 2011, \u015fi vine s\u0103 prezinte un fragment din lungul drum parcurs de emigran\u0163ii rom\u00e2ni ai anilor \u201950 spre t\u0103r\u00e2mul f\u0103g\u0103duin\u0163ei. Structurat\u0103 \u00een treizeci de capitole, care la r\u00e2ndul lor con\u0163in mai multe povestioare, cartea te determin\u0103 s\u0103 devii p\u0103rta\u015f la un soi de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu mult t\u00e2lc, din trecut dar \u015fi din prezent, relatate de octogenarul rom\u00e2n Nea Mitic\u0103. Cele 282 de pagini \u0163in cititorul ancorat \u00een lectura unui interviu amplu, unde intervievatul de\u0163ine controlul at\u00e2t al \u00eentreb\u0103rilor, c\u00e2t \u015fi al r\u0103spunsurilor. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile fiec\u0103rui personaj prezentat cu m\u0103iestrie devine jurnalul unui destin, unde locul na\u015fterii, familia, tradi\u0163iile, limba vorbit\u0103, dorul sunt amintiri \u015fi dureri suflete\u015fti de neuitat.\u00a0 Nea Mitic\u0103 &#8211; Dumitru Sinu este un rom\u00e2n din zona Sibiului, (un autodidact, spune autorul) care s-a stabilit \u00een America dup\u0103 golgota cu sine, pentru a-\u015fi \u00eendeplini visul de a deveni american sadea.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Personaj puternic \u015fi foarte complex, \u00eenv\u00e2rtindu-se printre oameni importan\u0163i, Dumitru Sinu relateaz\u0103 despre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din tinere\u0163e, c\u00e2nd economia lumii se mi\u015fca uluitor de repede, iar dorin\u0163a de emigrare pentru a tr\u0103i bun\u0103starea dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii devenise foarte puternic\u0103 \u00een perioada de mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd mul\u0163i au dorit s\u0103 scape de chinul \u015fi suferin\u0163a zilelor monotone tr\u0103ite \u00eentr-o societate care nu le oferea mai nimic.\u00a0 A cunoscut o sumedenie de oameni, de toate felurile. Mi-a povestit de c\u00e2\u0163iva dintre ei care nu pot fi uita\u0163i, chiar dac\u0103, de-atunci au trecut mul\u0163i, mul\u0163i ani&#8230;(De la Panciova la Banovici, via Kovacica \u2013 Iugoslavia). Autorul, foarte bine documentat, descrie locuri, evenimente, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, obiceiuri, oameni transfugi, at\u00e2t din zona Sibiului, c\u00e2t \u015fi din zona Clujului, dar mai ales din \u0163\u0103rile pe care le-a tranzitat personajul principal \u00een c\u0103utarea locului (\u0163\u0103rii) unde avea s\u0103 se integreze \u015fi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 se simte: acas\u0103. A\u015fa s-au petrecut lucrurile \u2013 \u00ee\u015fi \u00eencheie Nea Mitic\u0103 istorisirea \u2013 Greu sau u\u015for, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 fiecare \u015fi-a f\u0103cut un rost \u00een \u0163ara de adop\u0163ie(Ursu: \u201eDeschid orice cas\u0103 de bani!\u201d).\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Familia \u015fi prietenii din \u0163ar\u0103 sunt ancora\u0163i \u00een trecut, un trecut istoric, \u00een care spiritul na\u0163ional amestecat cu dragostea fa\u0163\u0103 de locurile str\u0103mo\u015fe\u015fti devin hrana lor zilnic\u0103, uneori chiar sub form\u0103 de umor negru. Cititorul tr\u0103ie\u015fte permanent sentimentul c\u0103 particip\u0103 al\u0103turi de povestitor la toate evenimentele \u015fi la evolu\u0163ia vremurilor de acum o jum\u0103tate de veac, pe care acesta le-a traversat \u00een tumultoasa sa via\u0163\u0103.\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Ancorat de amintirile unui timp demult trecut, ast\u0103zi, Dumitru Sinu r\u0103sfoie\u015fte cu am\u0103r\u0103ciune c\u00e2teva file din via\u0163a familiei sale(\u201cFamilia lui Nea Mitic\u0103\u201d ).\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> De remarcat este prezen\u0163a \u00een text a unor evenimente istorice, a unor oameni de cultur\u0103 ai Rom\u00e2niei care au ales exilul pentru a-\u015fi exprima ideile \u015fi a-\u015fi g\u0103si libertatea, amestec\u00e2ndu-se cu rom\u00e2nii din diaspora rom\u00e2n\u0103 de peste tot.\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> \u015eansa de a cunoa\u015fte at\u00e2tea min\u0163i luminate, de a se bucura de prezen\u0163a unor personalit\u0103\u0163i culturale de marc\u0103 \u015fi de a-\u015fi lua tainul de hran\u0103 spiritual\u0103 dup\u0103 bunul plac al sufletului nu sur\u00e2de oricui, a\u015fa c\u0103 temerarul octogenar se consider\u0103 cu-adev\u0103rat norocos \u015fi din acest punct de vedere(\u201e\u00centoarcerea la Saint Gervais\u201d ).\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> Astfel descoperim c\u0103 unii dintre cei pleca\u0163i sunt mai patrio\u0163i dec\u00e2t cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103. Ace\u015ftia din urm\u0103 ignor\u0103 valorile l\u0103sate de str\u0103buni, limba, istoria obiceiurile.\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest col\u0163 de Rom\u00e2nie, locuitorii Sebe\u015fului de Sus n-au uitat nimic din mo\u015ftenirea dob\u00e2ndit\u0103 de-a lungul vremii, de la \u00eenainta\u015fii lor. Poate c\u0103 \u015fi datorit\u0103 amplas\u0103rii geografice \u015fi izol\u0103rii acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea \u015fi conservarea lor au fost at\u00e2t de evidente, \u00een Rom\u00e2nia primei jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XX-lea(\u201eS\u0103rb\u0103tori \u015fi tradi\u0163ii populare la Sebe\u015ful de Sus\u201d ).\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Tema aleas\u0103 de autor nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Tranzitarea de c\u0103tre emigran\u0163i a mai multor \u0163\u0103ri, ca Iugoslavia, Fran\u0163a, Canada \u015fi \u00een final America, d\u0103 senza\u0163ia unui zbor nebun, cu pierderea identit\u0103\u0163ii de sine, dar reg\u0103sirea ei \u00eentr-un final. De cele mai multe ori, condi\u0163ia de emigrant te determin\u0103 s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii salvatoare, s\u0103 treci peste toate obstacolele, s\u0103 faci eforturi deosebite pentru a dep\u0103\u015fi sentimentul de \u00eenstr\u0103inare, de a te adapta noii \u0163\u0103ri, a te integra \u00eentr-o nou\u0103 cultur\u0103, cu alte obiceiuri, s\u0103 deprinzi o nou\u0103 limb\u0103 f\u0103r\u0103 a o uita pe cea cu care te-ai n\u0103scut.\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Revenirea \u00een \u0163ar\u0103 \u00eei face s\u0103 se simt\u0103 str\u0103ini \u015fi aceast\u0103 senza\u0163ie persist\u0103 \u015fi doare. Pe de alt\u0103 parte drama nepleca\u0163ilor se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t ignor\u0103 lipsa oric\u0103rui sentiment al patriei. Probabil vor trece mul\u0163i ani p\u00e2n\u0103 vom putea realiza c\u0103 de fapt acesta este lucrul este cel mai de pre\u0163 pentru noi to\u0163i.\u2026Erau to\u0163i str\u0103ini, \u015fi eu eram str\u0103in pentru ei. Nu mai era nici Rom\u00e2nia ce-a fost odat\u0103&#8230; (\u201eBerzei oarbe \u00eei face Dumnezeu cuib!\u201d).\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> Exilul nu este u\u015for! Ca s\u0103 amintim elitele, Cioran, Eliade, Norman Manea sau Herta M\u00fcller sunt doar c\u00e2\u0163iva din cei care au ales exilul f\u0103r\u0103 a renun\u0163a s\u0103 lupte pentru idealurile lor, \u015fi reu\u015find departe de \u0163ar\u0103. Prin intermediul lor, unii dintre noi am rezistat s\u0103 \u0163inem \u00een fr\u00e2ul spiritul patriotic, dragostea fa\u0163\u0103 de cultur\u0103 \u015fi de limb\u0103.\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Iat\u0103 ce spune Norman Manea despre exil: \u201e&#8230; este o profund\u0103 dislocare \u015fi deposedare, un \u015foc teribil. \u00cen epoca noastr\u0103 a devenit, \u00eens\u0103, prin modernitatea centrifug\u0103 \u015fi prin globalizare, un fenomen r\u0103sp\u00e2ndit. Motiva\u0163iile nu sunt neap\u0103rat politice, economice etnice sau legate de catastrofe naturale. Este \u00een paralel o \u00eenstr\u0103inare tipic\u0103 unui Mersault modern\u201d.\u00a0 <\/strong><br \/>\n<strong> Re\u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 la Octavian Curpa\u015f, \u00eemi exprim sentimentul de admira\u0163ie al\u0103turi de c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i care au primit cu entuziasm apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX &#8211; Un alt fel de \u201epa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite.\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<strong> Cezarina Adamescu, spune despre cartea lui Octavian Curpa\u015f c\u0103 lucrarea se constituie, \u00eentr-un anume fel, \u00eentr-un ghid al emigrantului, o carte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, o lucrare de referin\u0163\u0103, cu solu\u0163ii practice pentru \u00eemprejur\u0103ri deosebite, chiar cu re\u0163ete de succes probate de cei care au reu\u015fit s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un nou destin.\u00a0 Simona M. Botezan, Washington D.C., scrie c\u0103 [&#8230;] este o carte remarcabil\u0103. Am avut surpriza s\u0103 descop\u0103r un autor inteligent, cu un suflet imens \u015fi amintirile unui bunic erudit, ale c\u0103rui aventuri constituie motorul fericirii, un balsam pentru tonus, minte si spirit.\u00a0 Vavila Popovici, Raleigh, Carolina, SUA, semnaleaz\u0103 [&#8230;] o deosebit\u0103 poveste a unei vie\u0163i \u00een exil, zugr\u0103vit\u0103 cu m\u0103iestrie de autor, printr-un dialog continuu \u00eentre jurnalistul care \u015ftie s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 provoace dezv\u0103luiri interesante ale celui cu care st\u0103 de vorb\u0103, s\u0103 le redea cu m\u0103iestria scriitorului plin de talent \u015fi iste\u0163ime.\u00a0 Cartea lui Octavian Curpa\u015f, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de patos \u015fi d\u0103ruire, emo\u0163ioneaz\u0103. Aceasta va r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria literaturii universale ca un document \u00een care \u00eent\u00e2lnim un anumit tipar al emigrantului de la mijlocul secolului al XX-lea, cu limba, tradi\u0163iile, obiceiurile, istoria \u015fi cultura \u0163\u0103rii din care provine.\u00a0 Emigrarea, aspira\u0163iile m\u0103re\u0163e \u015fi afirmarea \u00eentr-o lume surprinz\u0103toare \u2013 aflat\u0103 mereu \u00een schimbare \u2013 poate fi un exemplu pentru noua genera\u0163ie<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Violeta Craiu<\/em><em><br \/>\n<em>Membr\u0103 a USR<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.phoenixmission.org\/\">Revista Phoenix Mission Magazine, Arizona<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; &nbsp; Exilul te determin\u0103 s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii salvatoare, s\u0103 te adaptezi la \u0163ara de adop\u0163ie, s\u0103 te integrezi \u00eentr-o [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4579"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4579\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}