{"id":46004,"date":"2019-11-05T08:30:25","date_gmt":"2019-11-05T08:30:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46004"},"modified":"2019-11-05T08:30:25","modified_gmt":"2019-11-05T08:30:25","slug":"victor-ravini-locul-mioritei-in-literatura-universala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/11\/05\/victor-ravini-locul-mioritei-in-literatura-universala\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Locul Miori\u021bei \u00een literatura universal\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Miori\u021ba este \u201euna dintre marile crea\u021bii clasice din literatura universal\u0103.\u201d A\u0219a a afirmat profesorul universitar austriac Leo Spitzer. Miori\u021ba con\u021bine idei luminoase \u0219i sublime, exprimate cu aceea\u0219i m\u0103iestrie literar\u0103 ca \u00een cele mai valoroase opere din literatura universal\u0103. Cum se face c\u0103 o asemenea capodoper\u0103 s\u0103 nu fie apreciat\u0103 la justa ei valoare tocmai \u00een propria sa \u021bar\u0103? Occidentalii admir\u0103 Miori\u021ba, iar p\u0103rerile noastre sunt divergente. Un poem na\u021bional une\u0219te poporul. Cum se face c\u0103 acest poem dezbin\u0103? At\u00e2t legionarii c\u00e2t \u0219i comuni\u0219tii \u0219i-au sus\u021binut programul politic cu versuri din Miori\u0163a. Comunismul la \u00eenceput s-a sprijinit pe Miori\u021ba, apoi a interzis-o \u00een \u0219coli, iar \u00een cele din urm\u0103 a \u00eeng\u0103duit-o. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, se discut\u0103 iar\u0103\u0219i s\u0103 fie interzis\u0103 \u00een \u0219coli, pe motiv c\u0103 ar fi psihic destructiv\u0103, d\u0103un\u0103toare individului \u0219i na\u021biunii. Nu este logic ca str\u0103bunii s\u0103 ne fi l\u0103sat mo\u0219tenire un poem d\u0103un\u0103tor. Cine las\u0103 ceva d\u0103un\u0103tor urma\u0219ilor? Las\u0103 ce are mai de pre\u021b \u0219i mai folositor.<\/p>\n

Am publicat la Stockholm \u0219i apoi la Bucure\u0219ti o carte despre Miori\u021ba, sub \u00eendrumarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a doi profesori universitari emeri\u021bi, suedezi, care o cuno\u0219teau din ce au scris Mircea Eliade \u0219i al\u021bi savan\u021bi occidentali. Am analizat 973 de variante ale Miori\u021bei, cu cele mai noi metode de cercetare \u00eenv\u0103\u021bate la Universitatea din G\u00f6teborg \u0219i am \u00een\u021beles mai bine de ce Miori\u021ba este o capodoper\u0103 universal\u0103, a\u0219a cum au spus Leo Spitzer, George C\u0103linescu \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Altminteri cum s-ar putea explica interesul traduc\u0103torilor, editorilor \u0219i cititorilor din a\u0219a multe \u021b\u0103ri pentru Miori\u021ba? Profesorul universitar Petru Ursache a afirmat c\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2000 se ajunsese la 123 de traduceri\u00a0ale Miori\u0163ei, dintre care 18 \u00een francez\u0103, 15 \u00een italian\u0103, 14 \u00een german\u0103, 9 \u00een englez\u0103, 8 \u00een rus\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een spaniol\u0103, suedez\u0103, finlandez\u0103, leton\u0103, polon\u0103, ucrainean\u0103, maghiar\u0103, sloven\u0103, s\u00e2rb\u0103, greac\u0103, japonez\u0103, arab\u0103 \u0219i esperanto. Am mai f\u0103cut eu o a doua traducere \u00een suedez\u0103. Am tradus vreo 1500 de versuri din diferite variante ale Miori\u021bei.<\/p>\n

Miori\u021ba nu prezint\u0103 o crim\u0103. E vorba de cu totul altceva. Miori\u021ba nu relateaz\u0103 ni\u0219te fapte concrete, care s\u0103 se fi petrecut c\u00e2ndva prin Carpa\u021bi, ca \u00een Baltagul<\/em> lui Mihail Sadoveanu. C\u0103linescu afirm\u0103 \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne<\/em> c\u0103 Miori\u021ba este unul din cele patru mituri fundamentale ale rom\u00e2nilor. Noi nu le mai putem \u00een\u021belege a\u0219a cum le-au g\u00e2ndit str\u0103bunii, pentru c\u0103 ei g\u00e2ndeau mitologic, iar noi g\u00e2ndim logic. Toate miturile au un con\u021binut tainic \u0219i sacru. Iar noi suntem \u00eenclina\u021bi s\u0103 le \u00een\u021belegem ca texte profane, ca un fapt divers din ziare. Tot C\u0103linescu precizeaz\u0103 c\u0103 Miori\u021ba este un \u201emit cu ecoul cel mai larg\u201d \u0219i c\u0103 \u201eprin mit se \u00een\u021belege o fic\u021biune ermetic\u0103, un simbol al unei idei generale.\u201d Am ar\u0103tat pe larg \u00een cartea Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi <\/em>\u00een ce const\u0103 fic\u021biunea tainic\u0103 din Miori\u021ba \u0219i care este aceast\u0103 idee general\u0103.<\/em><\/p>\n

Ciobanul \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u0219tirea uciderii sale prin a oferi o viziune poetic\u0103 asupra universului. Reac\u021bia lui a st\u00e2rnit nedumeriri. Mul\u021bi s-au \u00eentrebat: Cum de reac\u021bioneaz\u0103 a\u0219a, c\u00e2nd el e cel mai bogat, cel mai destoinic, cel mai robust \u0219i \u00een cei mai buni ani ai s\u0103i? Cum se face c\u0103 el, baciul, adic\u0103 \u0219eful, nu trece la ac\u021biune \u00eempotriva celor doi subalterni? De ce nu e ca Toma Alimo\u0219? \u0218tim bine c\u0103 \u021b\u0103ranii, ca \u00een Morome\u021bii<\/em> lui Marin Preda, au grij\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 ce spun, ca s\u0103 nu spun\u0103 ce g\u00e2ndesc. Ciobanul nu spune pe \u00een\u021belesul oricui, ce are \u00een g\u00e2nd. El \u00ee\u0219i ticluie\u0219te vorbele cu grij\u0103, ca s\u0103 par\u0103 f\u0103\u021bi\u0219e dar s\u0103 aib\u0103 un t\u00e2lc ascuns, accesibil unora, \u00eens\u0103 nu tuturor. Ce poate s\u0103 ne dest\u0103inuie Miori\u021ba nou\u0103, azi? Stilul \u00een Miori\u021ba e lapidar \u0219i enigmatic. Cuvintele concrete din versuri simbolizeaz\u0103 metaforic ni\u0219te abstrac\u021biuni, care nu puteau fie exprimate mai bine dec\u00e2t a\u0219a. La o citire atent\u0103, textul cuprinde mai multe idei dec\u00e2t cuvinte.<\/p>\n

Dac\u0103 ne oprim la sensul concret al cuvintelor \u0219i nu vedem c\u0103 sunt ni\u0219te metafore ce exprim\u0103 abstrac\u021biuni, vom fi indu\u0219i \u00een eroare \u0219i ajungem s\u0103 credem c\u0103 ciobanul nostru e fatalist, pesimist, incapabil s\u0103 se apere \u0219i se resemneaz\u0103 s\u0103 fie ucis, ca un la\u0219. S-au f\u0103cut generaliz\u0103ri pripite \u0219i s-a crezut c\u0103 defectele ciobanului ar fi reprezentative pentru \u00eentreg poporul rom\u00e2n. Eroare. Resemnarea \u0219i la\u0219itatea nu pot fi \u00een s\u00e2ngele poporului rom\u00e2n. \u0218tim de la scriitorii greci antici c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri tr\u0103geau cu s\u0103ge\u021bile asupra zeului suprem din cer, c\u00e2nd nu le pl\u0103cea lor cum mergeau norii, fulgera \u0219i tuna. Erau aprigi \u0219i cutezau s\u0103 \u00eenfrunte zeul atotputernic \u0219i cerul nesf\u00e2r\u0219it. Geto-daco-tracii au dat generali romani, care s-au revoltat \u00eempotriva senatului \u0219i a \u00eemp\u0103ra\u021bilor de la Roma. Au fost proclama\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bi de c\u0103tre solda\u021bi, recruta\u021bi \u00eendeosebi din neamurile lor de la Dun\u0103rea de Jos. Asta era un fel de democra\u021bie militar\u0103. \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a \u00eenfruntat voin\u021ba senatului \u0219i a altor rivali puternici, a impus cre\u0219tinismul ca religie oficial\u0103, a reorganizat Imperiul Roman \u0219i a schimbat mersul istoriei ca nimeni altul. El era dac de prin Timoc. A\u0219a spun scriitorii antici care au tr\u0103it sub sceptrul lui, indiferent dac\u0103 le-a pl\u0103cut de el sau nu. El era cutez\u0103tor <\/em>\u0219i aprig<\/em>. Aceste dou\u0103 cuvinte sunt de origine geto-dacic\u0103 \u0219i s-au men\u021binut \u00een limb\u0103 pentru c\u0103 definesc caracterul rom\u00e2nilor. Nu poate s\u0103 fie resemnat \u0219i pasiv un popor din care s-au ridicat fra\u021bii As\u0103ne\u0219ti, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Corvine\u0219tii, Vlad \u021aepe\u0219, \u0218tefan cel Mare, Petru Rare\u0219, Mihai Viteazul, Horia, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Corbea, Nicolae B\u0103lcescu, Ana Ip\u0103tescu zis B\u0103rbata, Ecaterina Teodoroiu \u0219i sumedenie al\u021bii, bine cunoscu\u021bi, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi eroii necunoscu\u021bi, dar ne\u00eenfrica\u021bi \u00een r\u0103zboaie, la fel ca gloatele de \u021b\u0103rani, ce se r\u0103zvr\u0103teau mereu. Tot ce au f\u0103cut rom\u00e2nii dintotdeauna dezminte dogma fatalit\u0103\u021bii \u0219i resemn\u0103rii na\u021bionale.<\/p>\n

Am scris cartea Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em> ca s\u0103 le ar\u0103t profesorilor mei suedezi \u0219i tuturor, frumuse\u021bea sublim\u0103 a con\u021binutului din poemul nostru na\u021bional, \u00een care natura este divinizat\u0103, divinit\u0103\u021bile umanizate, iar omul \u00eendumnezeit. Miori\u021ba este giuvaerul cel mai de pre\u021b din mo\u0219tenirea r\u0103mas\u0103 de la str\u0103bunii no\u0219tri. Cele peste dou\u0103 mii de variante ale Miori\u021bei sunt tot at\u00e2tea giuvaeruri poetice, cum nu \u0219tiu s\u0103 mai aib\u0103 vreo alt\u0103 \u021bar\u0103. Miori\u021ba, \u00een varianta publicat\u0103 de Vasile Alecsandri, a uimit Occidentul \u0219i a influen\u021bat favorabil opinia marilor puteri, care au zis c\u0103 un popor care a creat \u0219i transmis oral o asemenea capodoper\u0103, cum alte popoare nu mai au, are dreptul s\u0103 aib\u0103 un stat na\u021bional \u0219i au fost de acord s\u0103 se fac\u0103 Unirea Moldovei cu Muntenia, de la 1859. Desigur c\u0103 asta a deranjat nostalgiile imperialiste ale unora, cu interese potrivnice \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n

\u00cens\u0103 varianta publicat\u0103 de Alecsandri nu este suficient\u0103 \u0219i nici concludent\u0103 pentru a \u00een\u021belege Miori\u021ba. Alecsandri a recunoscut c\u0103 el a modificat textul Miori\u021bei notat de Alecu Russo, a\u0219a c\u0103 varianta publicat\u0103 de el, cea mai cunoscut\u0103, nu prezint\u0103 garan\u021bia autenticit\u0103\u021bii. Cercet\u0103torul Adrian Fochi afirm\u0103 c\u0103, pentru a \u00een\u021belege Miori\u021ba, trebuie s\u0103 pornim de la toate variantele ei. Am urmat sfatul lui \u0219i am v\u0103zut c\u0103 \u00een cam toate variantele Miori\u021bei revin mai multe cuvinte cheie, c\u0103rora nu li s-a dat suficient\u0103 aten\u021bie.<\/p>\n

Ciobanul din Miori\u021ba \u00ee\u0219i \u00eencepe testamentul astfel: Dac\u0103 o fi s\u0103 mor<\/em>. Talleyrand a \u00eentrebat-o pe celebra scriitoare Adela\u00efde Filleul, care este optimismul absolut. Ea a r\u0103spuns: \u201eA \u00ee\u0219i \u00eencepe testamentul astfel: Dac-o fi s\u0103 mor\u2026\u201d (Commencer ainsi son testament: Si par hasard je meurs\u2026<\/em>). La fel \u00ee\u0219i \u00eencepe ciobanul testamentul. Cine mai poate zice de cioban c\u0103 e pesimist?<\/p>\n

Sco\u021bianul Victor Turner analizeaz\u0103 deosebirea dintre realitatea cotidian\u0103 \u0219i via\u021ba oglindit\u0103 \u00een teatru sau \u00een ritualuri. \u00cen realitatea cotidian\u0103 omul face ceva (works<\/em>), iar \u00een teatru \u0219i ritualuri joac\u0103 (plays<\/em>). Ac\u021biunea adev\u0103rat\u0103 este la modul indicativ. Cea neadev\u0103rat\u0103 e la conjunctiv sau condi\u021bional, moduri prezumtive. Pornind de la Turner, eu clasific 973 de variante ale Miori\u0163ei \u00een trei categorii, dup\u0103 modul verbului referitor la omorul ciobanului:<\/p>\n

    \n
  1. verbul e la modul prezumtiv \u2013 omorul nu a avut loc<\/li>\n
  2. ciobanul porunce\u0219te la modul imperativ s\u0103 fie ucis \u2013 omorul nu se efectueaz\u0103<\/li>\n
  3. rapsodul vorbe\u0219te de omor la indicativ trecut \u2013 faptul e \u00eemplinit.<\/li>\n<\/ol>\n

    Primele dou\u0103 categorii concord\u0103 cu ce spune Dumitru Caracostea, care respinge istoricitatea ac\u021biunii din poezie; cu Victor Kernbach, care se \u00eendoie\u0219te c\u0103 Miori\u0163a ar fi o poveste despre un omor \u00eengrozitor; cu Alexandru Amzulescu, care spune c\u0103 moartea ciobanului poate fi o moarte ritual\u0103 simbolic\u0103, un rit de ini\u021biere pentru ciobani \u0219i cu Ion Filipciuc, care afirm\u0103 c\u0103 \u201eCiobanul din Miori\u021ba nu este o victim\u0103, ci un ales, un sol, un reprezentant al comunit\u0103\u021bii.\u201d<\/p>\n

    \u00centr-o variant\u0103, doi ciobani \u00eel vor omor\u00ee cu securi \u0219i cu topoar\u0103 \u0219i cu bolovani de moar\u0103<\/em>. \u00cen alta, \u00eel vor ucide cu nou\u0103 topoare<\/em>. De ce a\u0219a multe obiecte ucig\u0103toare? \u00cen Baltagul<\/em> era suficient un singur topor, dar acolo e o ucidere adev\u0103rat\u0103. \u00cen Miori\u021ba nu poate fi vorba de o ucidere real\u0103. Moartea \u0219i \u00eengroparea ciobanului sunt scene de teatru popular, cu sensuri simbolice sacre. Num\u0103rul de 9 topoare din poezie coincide cu num\u0103rul de 9 topoare de bronz descoperite l\u00e2ng\u0103 Ia\u0219i de c\u0103tre Cezar Cioran \u00een 2015. \u201eAcestea erau a\u0219ezate \u00een cerc, ca ni\u0219te raze solare, ceea ce sugereaz\u0103 o dispunere cu o semnifica\u021bie ritualic\u0103, masculin\u0103\u201d afirm\u0103 Senica \u021aurcanu, arheolog \u0219i \u0219ef\u0103 a Muzeului de istorie a Moldovei. Uneori, ciobanul cere s\u0103 fie ucis la r\u0103s\u0103ritul soarelui, la amiaz\u0103 \u0219i la apus. Vrea s\u0103 fie \u00eengropat de trei ori, \u00een diferite locuri. Niciun etnolog n-a mai \u00eent\u00e2lnit un asemenea obicei de \u00eenmorm\u00e2ntare. Numai la teatru sau \u00eentr-un ritual simbolic poate cineva s\u0103 fie ucis de trei ori \u0219i \u00eengropat de trei ori, \u00een trei locuri, \u00een aceea\u0219i zi. E regula cu repetarea cifrei trei \u00een aceea\u0219i zi, ca \u00een teatrul din Grecia antic\u0103 \u2013 inspirat, dup\u0103 cum \u0219tim, din ritualurile misterioase ale tracilor.<\/p>\n

    Variantele din primele dou\u0103 categorii nu relateaz\u0103 uciderea lui, ci viziunea lui poetic\u0103, despre ceva ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Miori\u021ba se \u00eencheie cu cuvintele lui, ceea ce confirm\u0103 c\u0103 el nu a fost ucis. Deci, dup\u0103 ce ne-a spus ce avea de spus, el pleac\u0103 cu oile mai departe \u0219i ne las\u0103 cu gurile c\u0103scate. Ca \u0219i \u00een basme, el \u00eencalec\u0103 pe o \u0219a \u0219i ne-a spus povestea a\u0219a. Din a treia categorie fac parte variante, \u00een care omorul este la indicativ trecut, omorul este \u00eenf\u0103ptuit, el este \u00eengropat. \u00cens\u0103 ciobanul e re\u00eenviat de mama lui \u0219i \u00ee\u0219i reia activitatea. Asem\u0103narea cu al\u021bi eroi mitologici, din alte culturi la fel de vechi, este evident\u0103. Moartea simbolic\u0103 \u0219i re\u00eenvierea are loc \u0219i \u00een jocul c\u0103lu\u0219arilor, moment eliminat din spectacolele de azi. \u00cen aceste variante, ciobanul este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un erou mitologic sacrificat \u0219i care a biruit moartea. El este unul din mul\u021bii eroi mitologici de acest fel din istoria religiilor \u0219i din diferite culturi str\u0103vechi. Str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri l-au identificat pe Isus cu ciobanul din Miori\u021ba \u0219i astfel mesajul umanist al cre\u0219tinismului nu li s-a p\u0103rut ceva contrar culturii lor, ci l-au acceptat de bun\u0103 voie \u0219i nesili\u021bi de nimeni .<\/p>\n

    Un alt lucru care a trecut neobservat este acela c\u0103 a\u0219a-numita alegorie a mor\u021bii \u0219i nun\u021bii cosmice a ciobanului este compus\u0103 de fapt din dou\u0103 alegorii diferite. Ciobanul vorbe\u0219te de o moarte simbolic\u0103, la fel cum vorbe\u0219te apostolul Pavel, din Biblie, c\u00e2nd zice c\u0103 el moare \u00een fiecare zi, pentru a se uni cu Dumnezeu \u0219i recomand\u0103 credincio\u0219ilor s\u0103 fac\u0103 \u0219i ei la fel (1 Cor. 15:31, Rom. 6:11, Col. 3:3, Gal. 2:19) sau cum zice evanghelistul Ioan c\u0103 a trecut prin moarte la via\u021b\u0103 (1 Ioan 3: 14). Moartea ciobanului este alegoria ce reprezint\u0103 o etap\u0103 din ritul de ini\u021biere a lui \u00een tainele mitologiei precre\u0219tine: \u00eendep\u0103rtarea de bunurile lume\u0219ti, etap\u0103 prin care trec \u0219i unii cre\u0219tini<\/em>. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului e alegoria despre ultima etap\u0103 de ini\u021biere a lui, la nivelul cel mai \u00eenalt. M\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 din cer (o divinitate uranic\u0103<\/em>) e \u00eenlocuit\u0103 \u00een multe variante cu o fat\u0103 ce apare din senin pe munte, \u00eempodobit\u0103 cu simboluri solare (o divinitate chtonic\u0103<\/em>), nicidecum o nimfoman\u0103, cum au crezut unii savan\u021bi. Ambele sunt apari\u021bia (hierofania) unor divinit\u0103\u021bi din mitologia ciobanilor arhaici. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului este o hierogamie, adic\u0103 unirea sufletului omului cu divinitatea \u00een care crede, ceea ce \u00eei d\u0103 o stare de fericire suprem\u0103, cu senza\u021bia de nemurire \u0219i c\u0103 timpul s-a oprit \u00een loc. Ciobanul a reu\u0219it ceea ce nu au reu\u0219it Gilgamesh, Dante Aligheri, Faust al lui Goethe \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Am explicat aceste alegorii \u0219i multe alte aspecte pe larg, \u00een Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>.<\/p>\n

    Un alt cuv\u00e2nt cheie \u2013<\/em> ce apare \u00een sute de variante, dar nu \u0219i \u00een varianta lui Alecsandri \u2013<\/em> \u0219i care ne poate deruta, este lege.<\/em> Acest cuv\u00e2nt a dus la o interpretare juridic\u0103 a Miori\u021bei, cum c\u0103 ciobanul ar fi judecat \u0219i condamnat la moarte pe drept sau pe nedrept. \u00cen toate dic\u021bionarele explicative, acest cuv\u00e2nt are dou\u0103 sensuri. Sensul nr. 1 este religios \u0219i e mai vechi. Sensul nr. 2 este juridic \u0219i e mai nou. Dic\u021bionarele mai ample arat\u0103 cu citate c\u0103 \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103, lege<\/em> este atestat numai cu sens religios \u0219i niciodat\u0103 cu sens juridic. A\u0219adar, cauza \u0219i scopul uciderii \u00een Miori\u021ba nu pot s\u0103 fie juridice, ci religioase. Caracostea \u0219i Constantin Noica au ar\u0103tat c\u0103 lege<\/em> din Miori\u021ba nu poate avea sens juridic, nu regleaz\u0103 rela\u021bii sociale, ci are sensul de nomos <\/em>din limba greac\u0103<\/em>: lege ce regleaz\u0103 rela\u021bia omului cu cosmosul. Acela\u0219i sens e atestat \u0219i \u00een limbile scandinave vechi. Spusele celor doi nu au fost luate \u00een seam\u0103.<\/p>\n

    Mioara \u00eei spune s\u0103-\u0219i cheme un c\u00e2ne,<\/em> cel mai b\u0103rb\u0103tesc \u0219i cel mai fr\u0103\u021besc<\/em>. Deci cel mai<\/em>\u2026 dintre mai mul\u021bi. El are c\u00e2ini mai b\u0103rba\u021bi<\/em>, la plural, \u0219i spune: S\u0103-mi aud c\u00e2inii<\/em>. De ce s\u0103-\u0219i cheme numai un c\u00e2ine \u0219i nu to\u021bi c\u00e2inii? E \u0219tiut c\u0103 nici cel mai puternic c\u00e2ine nu poate face fa\u021b\u0103 la doi adversari. C\u00e2inele aici nu are menirea s\u0103-l apere, ci e vorba de altceva. O mioar\u0103 n\u0103zdr\u0103van\u0103 nu poate vorbi despre un c\u00e2ine adev\u0103rat. Cine a mai pomenit vreo oper\u0103 literar\u0103 \u00een care animale fabuloase, cum e mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103, vorbesc despre animale reale? Dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior. Mioara este alter-egoul s\u0103u, la fel cum Virgiliu e alter-egoul lui Dante sau Mefisto e alter-egoul lui Faust \u0219i al lui Goethe. Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 poate simboliza partea feminin\u0103 din sufletul omenesc, pe care C. G. Jung o nume\u0219te Anima, iar c\u00e2inele simbolizeaz\u0103 Animus, partea masculin\u0103.<\/p>\n

    Nimic \u00een Miori\u021ba nu este realitate, ci fantezie poetic\u0103. Totul \u00een Miori\u021ba e simbol cu sensuri multiple, pe c\u00e2t de profunde, pe at\u00e2t de \u00een\u0103l\u021b\u0103toare. Dar cine mai are timp azi s\u0103 citeasc\u0103 pe \u00eendelete o poezie \u00een\u0103l\u021b\u0103toare? Ciobanul din Miori\u021ba nu este o persoan\u0103 concret\u0103, ci un personaj literar, un exponent al bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i perfec\u021biunii omului \u00een general, un erou din mitologia pre-cre\u0219tin\u0103 a ciobanilor. Confundarea mitologiei arhaice din Miori\u021ba cu ac\u021biunea din Baltagul,<\/em> sau cu alte crime asem\u0103n\u0103toare, a dus la regretabila r\u0103st\u0103lm\u0103cire a poemului. Miori\u021ba nu prezint\u0103 o crim\u0103, ce s-ar fi petrecut c\u00e2ndva prin Carpa\u021bi, ci un ritual de ini\u021biere \u00een tainele universului \u0219i ale psihicului uman, a\u0219a cum le \u00een\u021belegeau ciobanii arhaici \u0219i care se repeta \u00een fiecare an, la anumite zile sfinte \u0219i la anumite ceasuri din zi.<\/p>\n

    La o lectur\u0103 neatent\u0103, Miori\u021ba d\u0103 impresia c\u0103 ar fi o nara\u021biune care poveste\u0219te ceva ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate, \u00eentr-un spa\u021biu geografic. La o lectur\u0103 mai atent\u0103, putem observa c\u0103 totul se petrece \u00een peisajul l\u0103untric, psihologic al ciobanului \u0219i este proiectat asupra peisajului exterior, geografic. Cuvintele concrete din peisajul geografic sunt metafore pentru ceea ce se petrece \u00een sufletul ciobanului. Textul tuturor variantelor Miori\u021bei amestec\u0103 imagini interne \u0219i imagini externe, cu aceea\u0219i virtuozitate derutant\u0103 ca \u0219i la Petrarca, la Eminescu sau al\u021bi mari scriitori din literatura universal\u0103, la care farmecul este c\u0103 lu\u0103m abstrac\u021biunea drept adev\u0103r concret, ne trec fiorii \u0219i ne identific\u0103m cu personajul principal. Acest fenomen a fost bine explicat de c\u0103tre profesorul american de psihologie analitic\u0103 James Hillman, cu exemple din literatura universal\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu cele din Miori\u021ba.<\/p>\n

    Frumuse\u021bea peisajului geografic din Miori\u021ba simbolizeaz\u0103 metaforic frumuse\u021bea \u0219i armonia sufleteasc\u0103 a ciobanului. Peisajul din versurile Miori\u021bei \u00eembin\u0103 peisajul geografic \u0219i cel sufletesc cu o des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 m\u0103iestrie. Tot ce pare c\u0103 s-ar petrece \u00een jurul ciobanului se petrece de fapt \u00een inima lui \u0219i se adreseaz\u0103 inimii noastre. Miori\u021ba poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un imn \u00eenchinat omului \u0219i naturii, ce arat\u0103 \u00eenalta m\u0103sur\u0103 a capacit\u0103\u021bii omului de a se minuna de m\u0103re\u021bia naturii. Am ar\u0103tat \u00een carte c\u0103 Miori\u021ba poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca un ghid spiritual de \u00een\u0103l\u021bare \u00een cele mai \u00eenalte sfere ale poeziei \u0219i ale cerului. Fiecare dintre noi ne putem minuna de m\u0103re\u021bia naturii \u0219i a Miori\u021bei dup\u0103 m\u0103sura aten\u021biei pe care o acord\u0103m versurilor \u0219i dup\u0103 puterea cugetului. Unii au r\u00e2s de Marin Sorescu pentru c\u0103 vede \u00een Miori\u0163a metafore ce simbolizeaz\u0103 abstrac\u021biuni luminoase, poezie sublim\u0103 \u0219i o pune al\u0103turi de Luceaf\u0103rul lui Eminescu.<\/p>\n

    Str\u0103mo\u0219ii ne-au l\u0103sat mo\u0219tenire o vast\u0103 literatur\u0103 oral\u0103, \u00een versuri \u0219i \u00een proz\u0103, cum poate c\u0103 nimeni nu mai are. Noi ast\u0103zi, prea \u00eeng\u00e2lvi\u021bi cu cultur\u0103 modern\u0103 \u0219i ahtia\u021bi dup\u0103 bunuri materiale, l\u0103s\u0103m s\u0103 se a\u0219tearn\u0103 praful pe mo\u0219tenirea primit\u0103 din vechime, iar unii chiar dau cu noroi \u00een Miori\u021ba. Petru Ursache scria despre cum recept\u0103m noi Miori\u021ba: \u201eMerit\u0103m lec\u021bia. Trebuie s\u0103 vin\u0103 str\u0103inii s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u021bia, civilizat \u0219i discret, asupra propriului tezaur cultural \u0219i artistic.\u201d<\/p>\n

    Avem datoria s\u0103 repunem Miori\u021ba pe piedestalul pe care au pus-o traduc\u0103torii \u0219i cititorii str\u0103ini \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, pe vremea lui Alecsandri. Avem o datorie moral\u0103 fa\u021b\u0103 de str\u0103mo\u0219ii care au creat-o \u0219i ne-au l\u0103sat-o nou\u0103 \u0219i lumii \u00eentregi. E o datorie fa\u021b\u0103 de civiliza\u021bie, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im tuturor bog\u0103\u021bia cultural\u0103 a str\u0103bunilor no\u0219tri, a\u0219a cum \u00eemp\u0103r\u021bim din coliv\u0103. Cele mai str\u0103lucitoare opere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt mai cu seam\u0103 Luceaf\u0103rul lui Eminescu \u0219i Miori\u021ba. Nu toate popoarele lumii au asemenea opere, din care ne vin identitatea na\u021bional\u0103, unitatea etnic\u0103 \u0219i tr\u0103inicia limbii rom\u00e2ne. Limba rom\u00e2n\u0103 este patria noastr\u0103 a tuturor, din\u0103untrul \u0219i din afara \u021b\u0103rii. Ne reg\u0103sim \u00een limb\u0103, c\u00e2nd nu putem s\u0103 ne reg\u0103sim la vatr\u0103. Izvorul nemuririi unui popor este nemurirea limbii, nemurirea crea\u021biilor sale literare, culte \u0219i populare, c\u00e2t \u0219i a credin\u021belor sale. \u00cen primul r\u00e2nd credin\u021ba \u00een tine \u00eensu\u021bi ca individ \u0219i credin\u021ba \u00een poporul din care faci parte. Credin\u021ba \u00een valorile morale \u0219i culturale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

    Miori\u0163a poate fi la fel de important\u0103 \u0219i actual\u0103 pentru cultura universal\u0103 ca \u0219i alte mari crea\u021bii ale rom\u00e2nilor. Miori\u021ba este izvorul nemuririi neamului rom\u00e2nesc, iar dac\u0103 unii vor s\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 lumea cu arme sau cu \u0219iretlicuri ascunse, rom\u00e2nii \u00eei vor dezarma cu vorbe \u0219i cuvinte potrivite, cu idei nobile, cu crea\u021bii de art\u0103 \u0219i cu omenia rom\u00e2nului.<\/p>\n

    Miori\u021ba este mo\u0219tenirea noastr\u0103 nepieritoare \u0219i inalienabil\u0103. Este con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 de noi \u00een\u0219ine ca na\u021biune \u0219i ca indivizi, e m\u00e2ndria noastr\u0103 de rom\u00e2ni \u00een lume. Transhuman\u021ba ciobanilor no\u0219tri a r\u0103sp\u00e2ndit Miori\u021ba pe \u00eentreg teritoriul unde locuiau rom\u00e2ni. Miori\u021ba a contribuit mai mult dec\u00e2t orice alt factor la unificarea \u0219i la stabilitatea limbii rom\u00e2ne, cum nicio alt\u0103 limb\u0103 nu mai e la fel de unitar\u0103 \u0219i stabil\u0103 \u00een timp, p\u00e2n\u0103 chiar \u0219i \u00een afara hotarelor \u021b\u0103rii. Miori\u021ba este izvorul nemuririi limbii rom\u00e2ne, al culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i al eternit\u0103\u021bii neamului nostru. Cui l\u0103s\u0103m Miori\u021ba \u0219i cum o l\u0103s\u0103m? L\u0103s\u0103m Miori\u021ba pe seama \u0219colilor, a profesorilor \u0219i a elevilor, s\u0103 o duc\u0103 mai departe, ca un mesaj umanist al str\u0103bunilor no\u0219tri c\u0103tre to\u021bi cei ce o citesc \u00een original sau \u00een traduceri.<\/p>\n

    \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

    Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

    Fran\u021ba\/Suedia<\/strong><\/p>\n

    Noiembrie 2019<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Miori\u021ba este \u201euna dintre marile crea\u021bii clasice din literatura universal\u0103.\u201d A\u0219a a afirmat profesorul universitar austriac Leo Spitzer. Miori\u021ba con\u021bine [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46004","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46006,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46004\/revisions\/46006"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}