![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/04\/tibi.jpg\" "\\"tibi\\"")
<\/a><\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Preocup\u0103rile din ultima vreme referitoare la via\u0163a rom\u00e2nilor care au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia imediat dup\u0103 instaurarea regimului comunist, constituind f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 primul val de refugia\u0163i politic declan\u015fat cu repeziciune \u00een anul 1948, m-au condus spre informa\u0163ii interesante \u015fi la identificarea unor persoane cu istorii de via\u0163\u0103 palpitante. Dest\u0103inuirile lui nea Mitic\u0103 Sinu mi-au st\u00e2rnit curiozitatea de a afla c\u00e2t mai multe lucruri despre via\u0163a \u015fi activitatea contemporanilor s\u0103i, a celor care asemeni lui au avut t\u0103ria s\u0103-\u015fi \u00eenfrunte destinul, urm\u00e2nd calea exilului. A\u015fa am reu\u015fit s\u0103 intru \u00een contact cu profesorul Tiberiu Cunia, arom\u00e2n de origine, refugiat din Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 1948. \u00cen prezent, la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 85 de ani domnul Cunia vie\u0163uie\u015fte \u00een statul New York \u015fi \u00eenc\u0103 mai are preocup\u0103ri care-l onoreaz\u0103. Este interesant de urm\u0103rit ascensiunea unui om pasionat de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nu numai, spre o carier\u0103 \u00eencununat\u0103 de realiz\u0103ri impresionante, dar \u015fi de cunoscut preocup\u0103rile sale curente, privind p\u0103strarea \u015fi conservarea culturii \u015fi limbii neamului s\u0103u, arom\u00e2nii. 63 de ani de exil, urm\u00e2nd o traiectorie sinuoas\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu temeri \u015fi inedit, cu \u00eentristare \u015fi exaltare, cu reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri s-au scurs \u00eentr-o manier\u0103 \u00een care, optimistul \u015fi temerarul lupt\u0103tor a ie\u015fit \u00eenving\u0103tor \u00een fa\u0163a tuturor piedicilor. Dumitru Sinu are ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Tiberiu Cunia \u00een anii pribegiei, drumul s\u0103u spre libertate \u015fi \u00eemplinire urm\u00e2nd o traiectorie comun\u0103, pe alocuri, cu cea a profesorului Cunia. \u015ei ast\u0103zi cei doi p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura \u015fi \u00ee\u015fi deap\u0103n\u0103 la telefon mai ales, ore \u00een \u015fir, amintirile\u2026<\/strong> Drumul c\u0103tre \u00eemplinire profesional\u0103 nu a fost simplu, a necesitat munc\u0103, d\u0103ruire, sacrificiu \u015fi rigurozitate, dar toate acestea nu aveau \u015fanse de reu\u015fit\u0103 dac\u0103 nu erau f\u0103cute cu pasiune \u015fi seriozitate.<\/strong><\/p>\n Primii 22 de ani\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n S-a n\u0103scut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, \u00een Grecia, \u00eentr-o familie de arom\u00e2ni. La c\u00e2teva luni dup\u0103 na\u015fterea sa, familia lui p\u0103r\u0103se\u015fte Grecia refugiindu-se \u00een Cadrilaterul rom\u00e2nesc, la Bazargic (\u00een Bulgaria de ast\u0103zi), unde r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd soarta le deschide drumul c\u0103tre Constan\u0163a. Dup\u0103 studiile primare \u015fi gimnaziale pe care le absolv\u0103 la Bazargic, urmeaz\u0103 cursurile liceului \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d din Constan\u0163a.<\/strong> \u00cenceputurile exilului \u015fi supliciile lui \u00een Iugoslavia<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Drumul spre vest: Trieste \u2013 Cinecitta \u2013 Grugliasco (Torino)<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Fran\u0163a \u2013 prob\u0103 de minte, inim\u0103 \u015fi\u2026 noroc!<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Ajunseser\u0103 \u00een Fran\u0163a, se sim\u0163eau \u015fi mai liberi dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 atunci. Speran\u0163ele tinerilor studen\u0163i rom\u00e2ni atingeau acum alte valen\u0163e pentru c\u0103 \u015ftiau ce doresc, \u00ee\u015fi cuno\u015fteau poten\u0163a intelectual\u0103 \u015fi doreau, mai mult ca orice, s\u0103 reu\u015feasc\u0103. Trec cu bine etapele \u00eentocmirii documentelor de emigrare dup\u0103 ce stau 24 de ore \u00een \u00eenchisoare, conform legilor franceze \u00een vigoare, c\u00e2\u015ftig\u0103 simpatia gr\u0103nicerilor \u015fi poli\u0163iei locale iar apoi, cu bilete de tren spre Paris \u00een buzunar \u015fi cu o adres\u0103 unde puteau g\u0103si sprijin \u00een capitala francez\u0103, urc\u0103 \u00een primul tren spre \u201eora\u015ful luminilor\u201d, f\u0103urindu-\u015fi planuri m\u0103re\u0163e pentru un nou \u00eenceput.<\/strong> Student la Nancy<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n La r\u0103scuce de drumuri: \u201eAlea jacta est!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Odat\u0103 revenit la Paris, Tiberiu Cunia se g\u00e2ndea la g\u0103sirea unui loc de munc\u0103. \u00cen domeniul forestier, Fran\u0163a \u00eei oferea prea pu\u0163ine variante, \u015ftiuse de la bun \u00eenceput c\u0103 aici va putea studia \u015fi mai pu\u0163in se g\u00e2ndise s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a munci. Era un om liber, cet\u0103\u0163ean al lumii, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 \u015fi era momentul s\u0103-\u015fi aleag\u0103 drumul spre o carier\u0103.<\/strong> Canadian International Paper Co: \u201eTe angaj\u0103m, dar trebuie s\u0103 \u00eencepi de jos!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Studii de produc\u0163ie, statistici forestiere \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Vacan\u0163\u0103 \u00een care m-am c\u0103s\u0103torit<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Un profesionist pentru care doctoratul nu conteaz\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Revenit la Montreal Tiberiu Cunia reia serios munca de cercetare \u015fi studiu; \u00eencepe studiile de doctorat. Av\u00e2nd masteratul luat, se \u00eenscrie direct \u00een anul II de studiu pentru a-\u015fi completa cuno\u015ftin\u0163ele \u00een matematici avansate \u015fi statistici. Anul III \u015fi urm\u0103torii ar fi fost necesari pentru elaborarea tezei de doctorat.<\/strong> \u201eForget the doctoral studies!\u201d sau profesor universitar f\u0103r\u0103 doctorat<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 30 de ani, din nou \u201eacas\u0103\u201d \u2013 congresul IUFRO la Bucure\u015fti<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n FAO \u015fi experien\u0163a birmanez\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte activitatea profesorului Cunia \u00een cadrul Food and Agriculture Organization (FAO) \u2013 ramur\u0103 a Na\u0163iunilor Unite, care asigur\u0103 asisten\u0163\u0103 \u015fi ajutoare, printre altele, \u00een domeniul agriculturii \u015fi silviculturii \u0163\u0103rilor mai pu\u0163in dezvoltate, aceasta a fost relativ limitat\u0103, dar a existat. Particip\u0103 la un proiect amplu \u00een Birmania, un contract \u00eencheiat de Colegiul Syracuse cu FAO, care avea ca obiectiv acordarea asisten\u0163ei necesare \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui institut de cercet\u0103ri forestiere la Yezin. A mai existat un contract, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eencheiat de c\u0103tre profesorul Cunia \u00een nume propriu, a c\u0103rui \u0163int\u0103 era elaborarea unui plan e\u015fantional pentru un nou sistem de inventar forestier na\u0163ional, bazat pe metodele moderne de statistic\u0103. A fost o experien\u0163\u0103 profesional\u0103 \u015fi personal\u0103 interesant\u0103, de care Domnia Sa \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere. Porne\u015fte singur, f\u0103r\u0103 familie, \u00een \u201eaventura birmanez\u0103\u201d, cum mai poate fi numit\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 din via\u0163a distinsului domn Tiberiu Cunia.<\/strong> \u201eNu faci nimic, ei \u0163i-l dau f\u0103r\u0103 s\u0103-l ceri!\u201d \u2013 Premiul von Humboldt<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u201eS\u00e2ngele nu se face ap\u0103!\u201d \u2013 Un arom\u00e2n dedicat neamului s\u0103u<\/strong><\/em><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n
\n Domnul profesor Tiberiu Cunia se bucur\u0103 de un statut cu care pu\u0163ini dintre confra\u0163ii no\u015ftri rom\u00e2ni sau de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i se pot m\u00e2ndri: de\u0163in\u0103tor al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiin\u0163ific\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een domeniul silviculturii \u015fi membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice din Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n
\n Fiu de \u00eenva\u0163\u0103tor de ora\u015f \u015fi \u00een acela\u015fi timp al unui neam cu o istorie zbuciumat\u0103, apar\u0163ine unei clase sociale neagreate de regimul comunist de-abia instaurat, iar intrarea pe un loc frunta\u015f (al doilea pe lista de admitere) la Facultatea de Silvicultur\u0103 \u2013 pe-atunci parte integrant\u0103 a Politehnicii bucure\u015ftene -, nu-i aduce dec\u00e2t necazuri. \u00cenc\u0103 din 1946 c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eencepe studiile universitare, se raliaz\u0103 mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 anticomuniste, oripilat de alegerea sa injust\u0103, \u00een lips\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a-\u015fi depune vreo candidatur\u0103, \u00een structura de conducere a Uniunii Na\u0163ionale a Studen\u0163ilor Rom\u00e2ni, organism controlat \u00een totalitate de c\u0103tre comuni\u015fti. Refuz\u0103 categoric func\u0163ia \u015fi devine un \u00eenfocat lupt\u0103tor anticomunist: prin structura sa \u015fi prin apartenen\u0163a la neamul arom\u00e2nesc, fiind \u00een plus \u015fi-un \u201er\u0103zvr\u0103tit cu gura mare\u201d, atrage suspiciunea ce rezid\u0103 \u00een urm\u0103rirea de c\u0103tre securitate a fiec\u0103rei mi\u015fc\u0103ri pe care o face.<\/strong>
\n Prigoana comunist\u0103 \u00eel determin\u0103 ca dup\u0103 15 mai 1948, c\u00e2nd au \u00eenceput arest\u0103rile masive \u00een r\u00e2ndurile studen\u0163ilor, s\u0103 se ascund\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00een Bucure\u015fti, pe la diverse rude sau prieteni ai s\u0103i \u015fi-ai familiei. Are curajul s\u0103 se prezinte la dou\u0103 examene din sesiunea din var\u0103 a anului II universitar, dup\u0103 care se ascunde \u00een mun\u0163ii Arefului, \u00een Arge\u015f, o scurt\u0103 perioad\u0103. Cum securitatea avea peste tot informatori \u015fi se f\u0103ceau descinderi \u015fi arest\u0103ri \u00een mas\u0103, precau\u0163ia, flerul \u015fi, de ce nu, \u015fansa \u00eel direc\u0163ioneaz\u0103 din nou spre Bucure\u015fti, unde-\u015fi preg\u0103te\u015fte de aceast\u0103 dat\u0103 plecarea peste grani\u0163\u0103. Grupul de studen\u0163i din care face parte al\u0103turi de Genu (Eugen) \u015etef\u0103nescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni \u015fi ortaci de pribegie ai lui nea Mitic\u0103 Sinu) \u015fi Tiberiu Ionescu, to\u0163i colegi de facultate \u015fi prieteni nedesp\u0103r\u0163i\u0163i, pl\u0103nuise s\u0103 treac\u0103 la s\u00e2rbi pe la Turnu Severin, travers\u00e2nd Dun\u0103rea \u00eenot. Tiberiu Cunia \u00eens\u0103 nu \u015ftia s\u0103 \u00eenoate \u015fi cu toate c\u0103 prietenii s\u0103i \u00eencercaser\u0103 s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103, va ajunge la s\u00e2rbi pe uscat, trec\u00e2nd grani\u0163a prin Banat, sprijinit de oamenii rezisten\u0163ei.<\/strong>
\n Nesiguran\u0163a vie\u0163ii ultimilor ani petrecu\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 era urmat\u0103 de-acum de un alt fel de nesiguran\u0163\u0103, pentru c\u0103 perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor \u015fi al deciziilor ce trebuiau luate imediat, f\u0103r\u0103 ezitare. Norocul \u00ee\u015fi putea spune cuv\u00e2ntul, dar la fel de bine putea fi inexistent. \u00cens\u0103 Tiberiu Cunia a avut principii de via\u0163\u0103 bine determinate \u015fi fundamentate cu precizie de matematician, pe logic\u0103. Toate ac\u0163iunile sale \u015fi reu\u015fitele lor au avut un important suport \u00een exerci\u0163iul de voin\u0163\u0103 \u015fi acceptare, pe care l-a rezolvat \u00eentotdeauna cu demnitate. \u015ei-a dorit o altfel de via\u0163\u0103, \u015fi-a trasat liniile directoare, a urmat algoritmul pe care mintea sa str\u0103lucit\u0103 \u015fi l-a pl\u0103smuit \u015fi a luptat pentru a-\u015fi realiza dezideratele: \u201eAm acceptat rezultatele ac\u0163iunilor mele f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng. Ceea ce nu po\u0163i schimba trebuie s\u0103 accep\u0163i. Astfel, am avut totdeauna, ceea ce numim peace of mind, adic\u0103 lini\u015ftea sufleteasc\u0103. Acest lucru m-a ghidat \u00eentotdeauna. C\u00e2nd am fost sfidat de problemele vie\u0163ii, am \u00eencercat s\u0103 le schimb. \u00cen aceasta const\u0103 voin\u0163a omului\u201d.<\/strong><\/p>\n
\n\u00cenceputul anilor de pribegie se afl\u0103 sub sceptrul unor elemente de g\u00e2ndire logic\u0103, care l-au ajutat s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eencrez\u0103tor \u00een universul unei altfel de lumi, s\u0103 \u00eenceap\u0103 lupta pentru o altfel de via\u0163\u0103, pe care \u015fi-a dorit-o, \u015fi-acum avea posibilitatea s\u0103 construiasc\u0103, piatr\u0103 cu piatr\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103, edificiul spre care \u0163intea.<\/strong>
\n \u00cen Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece \u015fase luni, \u00een diferite lag\u0103re de concentrare \u015fi de munc\u0103 for\u0163at\u0103.<\/strong>
\n Dup\u0103 o perioad\u0103 scurt\u0103 de deten\u0163ie la \u00eenchisoare la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi Biserica Alb\u0103, a ajuns \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Kovacica, de unde dup\u0103 aproximativ o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a fost trimis cu un grup la munc\u0103, \u00een minele de c\u0103rbuni de la Banovici. Aici s-a \u00eent\u00e2lnit cu doi dintre colegii de facultate \u2013 Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu \u2013 care reu\u015fiser\u0103 s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u00eenot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, \u00een alt lag\u0103r de munc\u0103).<\/strong>
\n De\u015fi condi\u0163iile de lucru \u015fi traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei afla\u0163i acolo se g\u00e2ndea la o modalitate de evadare \u015fi de urmare a drumului ce avea s\u0103-i conduc\u0103 spre prosperitate. \u201eOficialit\u0103\u0163ile iugoslave se purtau ca ni\u015fte comuni\u015fti veritabili, convin\u015fi\u201d \u2013 relateaz\u0103 profesorul Cunia, pentru c\u0103 de-abia italienii \u015fi francezii i-au considerat pe refugia\u0163ii rom\u00e2ni \u201eamici ideologici\u201d, \u00een calitatea lor de opozan\u0163i ai comunismului.<\/strong>
\n Tiberiu Cunia reu\u015fe\u015fte s\u0103 evadeze, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva colegi, dar sunt prin\u015fi \u015fi \u00eenchi\u015fi la Tuzla.<\/strong>
\n Dup\u0103 o lun\u0103 au fost muta\u0163i \u00een Voivodina, aproape de grani\u0163a cu Rom\u00e2nia, la Zrenianin. \u015eederea la Zrenianin a fost mai lejer\u0103, ziua se puteau plimba \u00een interiorul lag\u0103rului, puteau socializa, se puteau cunoa\u015fte mai bine. \u00cen lag\u0103rul de la Zrenianin cunoscuse o seam\u0103 de oameni lumina\u0163i, aproape de care timpul a trecut mai u\u015for \u015fi o oaz\u0103 de cultur\u0103 reg\u0103sit\u0103 \u00een prezen\u0163a unor persoane speciale, i-au f\u0103cut via\u0163a mai u\u015foar\u0103. Printre ace\u015ftia se num\u0103rau: unul din discipolii lui Nae Ionescu \u2013 ilustrul mentor al titanilor Noica \u015fi Cioran \u2013 de numele c\u0103ruia nu-\u015fi aminte\u015fte, ci doar de discu\u0163iile pe teme filosofice pe care le avuseser\u0103, avocatul Cristescu, cu care se \u015ftia din \u00eenchisoarea de la Tuzla, muzicianul Mu\u015fat, Crihan, omul politic basarabean care avusese un rol decisiv \u00een alipirea Basarabiei la patria mam\u0103 \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. La un moment dat Tiberiu Cunia este trimis cu un grup de refugia\u0163i la grani\u0163a cu Italia, s\u0103 munceasc\u0103 \u00eentr-o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, la 30 de kilometri de grani\u0163a italian\u0103, l\u00e2ng\u0103 Mala Bukovica. \u015eansa de a pleca mai departe spre Vest cap\u0103t\u0103 noi valen\u0163e \u015fi grupul de rom\u00e2ni face planuri de evadare.<\/strong>
\n R\u0103m\u00e2ne \u00een a\u015fteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine \u00eentr-o bun\u0103 zi, c\u00e2nd un lucr\u0103tor de la fabric\u0103 \u00eei ajut\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 lag\u0103rul: \u201eAm pariat din nou pe \u015fans\u0103 \u015fi am c\u00e2\u015ftigat\u201d \u2013 accentueaz\u0103 domnul Cunia. Dup\u0103 ce gr\u0103nicerii iugoslavi \u00eei deposedeaz\u0103 de toate bunurile valoroase ce le mai de\u0163ineau, ajung pe p\u0103m\u00e2ntul italian. Parc\u0103 cineva din umbr\u0103 m\u00e2nuise mersul lucrurilor a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t refugia\u0163ii s\u0103 poat\u0103 trece \u201ebariera ro\u015fie\u201d spre lumea liber\u0103. S\u0103 fi fost o comand\u0103 politic\u0103 a s\u00e2rbilor? S\u0103 fi fost o condi\u0163ie pus\u0103 de Occident lui Tito? Nu se \u015ftia, important era faptul c\u0103 pentru prima dat\u0103 dup\u0103 \u015fase luni de incertitudini, Tiberiu Cunia \u015fi camarazii s\u0103i se sim\u0163eau liberi cu-adev\u0103rat.<\/strong>
\n \u00cens\u0103, pentru fatalistul Cunia \u00eencepea o perioad\u0103 care st\u0103tea sub semnul unei \u00eentreb\u0103ri fire\u015fti: \u201eDe ce am ajuns aici? Ce voi face? Dac\u0103 nu m\u0103 temusem de spaimele vie\u0163ii de lag\u0103r, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 acum, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, astfel de \u00eentreb\u0103ri m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalist\u0103, m\u0103 preg\u0103team s\u0103 \u00eenfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, de\u015fi \u015ftiam c\u0103 multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!\u201d<\/strong><\/p>\n
\nSe \u015ftia \u00een cercurile intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din diaspora c\u0103 Fran\u0163a este idealul occidental pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor multora dintre refugia\u0163ii acelor timpuri. \u015ease luni de via\u0163\u0103 \u00een lag\u0103rele iugoslave fuseser\u0103 \u015fi pentru Tiberiu Cunia prilej de medita\u0163ie, at\u00e2t c\u00e2t se putea medita \u00een acele condi\u0163ii de incertitudine, pentru f\u0103urirea unor idealuri de viitor. Primul pas era f\u0103cut: sc\u0103pase de Iugoslavia \u015fi ajunsese \u00een Italia, care nu era altceva dec\u00e2t o poart\u0103 deschis\u0103 spre viitor.<\/strong>
\n \u00cen Italia trece succesiv prin mai multe lag\u0103re, \u00eencep\u00e2nd cu cel de la Trieste, apoi la Cinecitta, l\u00e2ng\u0103 Roma \u015fi, \u00een fine, la Grugliasco, l\u00e2ng\u0103 Torino. Era \u00eempreun\u0103 cu Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu \u2013 Sandu Ionescu f\u0103c\u00e2nd parte din alt lot. Profesorul Cunia \u00ee\u015fi aminte\u015fte acest episod: \u201e\u00centr-o sear\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberic\u0103 Ionescu am luat trenul italian spre frontiera francez\u0103; eu eram cu o mandolin\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, ca s\u0103 ar\u0103t\u0103m cumva, c\u0103 suntem turi\u015fti \u2013 mandolin\u0103 pe care o cump\u0103rasem \u00een Italia, la Trieste, cu banii primi\u0163i de la fratele meu din Viena. Am trecut prin spatele postului de observa\u0163ie f\u0103r\u0103 s\u0103 fim lua\u0163i \u00een seam\u0103, \u015fi, peste mun\u0163i, urm\u00e2nd tot timpul direc\u0163ia spre vest, am ajuns la o \u015fosea, \u00een Fran\u0163a. H\u0103l\u0103duiam pe prima \u015fosea francez\u0103 din via\u0163a noastr\u0103, \u00een c\u0103utarea unei direc\u0163ii\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n
\n Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een condi\u0163ii insalubre, al\u0103turi de \u201eclo\u015farii\u2019 de pe malurile Senei, dar cu un acoperi\u015f deasupra capului \u015fi masa asigurate, tinerii au fost muta\u0163i din c\u0103minul apar\u0163in\u00e2nd \u201eArmatei Salv\u0103rii\u201d \u2013 locul care le fusese recomandat la intrarea \u00een Fran\u0163a -, \u00eentr-un alt gen de c\u0103min, cu condi\u0163ii mult mai omene\u015fti, unde au primit ajutoare de la IRO (International Refugee Organization) \u015fi au stat p\u00e2n\u0103 la plecarea la Nancy, pentru continuarea studiilor universitare. S-au bucurat de ospitalitatea francez\u0103, au fost \u00eenscri\u015fi la scurt timp la facultatea de la Nancy \u015fi au beneficiat de burs\u0103 \u2013 norocul a fost de partea lor, pentru c\u0103 era \u00een valabilitate o \u00een\u0163elegere \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia, anterioar\u0103 venirii comuni\u015ftilor la putere, prin care statul francez acorda un anumit num\u0103r de burse de studii tinerilor eminen\u0163i. \u201eRom\u00e2nia care ne alungase \u015fi ne obligase s\u0103 trecem printr-un teribil purgatoriu, \u0163ara care, dac\u0103 am fi ratat evadarea, ne-ar fi primit cu c\u0103tu\u015fele preg\u0103tite \u2013 acum, ajun\u015fi departe de ea \u015fi \u00eempotriva voin\u0163ei sale, ne-a ajutat involuntar\u201d \u2013 men\u0163ioneaz\u0103 Tiberiu Cunia \u00een amintirile sale.<\/strong>
\n Cu bune \u015fi cu rele \u00een mijlocul diasporei franceze, tinerii studen\u0163i ai \u015ecolii Superioare de la Nancy au ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe parcursul celor doi ani petrecu\u0163i \u00eentre Nancy \u015fi Paris, nume mari ale culturii Rom\u00e2niei postbelice: \u201eNoi rom\u00e2nii eram grupa\u0163i \u00een jurul bisericii ortodoxe rom\u00e2ne de pe Rue Jean de Beauvais, \u00een jurul centrului catolic de pe Rue de Rib\u00e9ra, \u00een jurul unui centru de ajutorare a rom\u00e2nilor refugia\u0163i etc. Nu vreau s\u0103 vorbesc despre dezbin\u0103rile \u015fi luptele fratricide din interiorul nostru; nici despre tulbur\u0103rile ocazionate de c\u0103s\u0103toria fostului rege Carol cu Elena Lupescu \u015fi oficiat\u0103 la Paris de c\u0103tre parohul Martinian Ivanovici, ci despre rela\u0163iile cu rom\u00e2nii de acolo \u2013 ca marele savant Mircea Eliade, renumitul sculptor Br\u00e2ncu\u015fi, Prin\u0163ul Nicolae, politicienii Negru\u0163i \u015fi Penescu, profesorul Petre Sergescu (fostul rector al meu de la Politehnica din Bucure\u015fti, care ne-a invitat de mai multe ori la el acas\u0103), comandantul legionar Vasile Iasinschi \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii de care nu-mi mai amintesc\u2026\u201d. Tot la Paris se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu nume de seam\u0103 ale diasporei arom\u00e2ne, cu care, 30 de ani mai t\u00e2rziu, va pune bazele primului Congres Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2n\u0103.<\/strong>
\n Dar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 are loc un incident care-i las\u0103 un gust amar: \u201eOra 25\u201d, romanul de succes al scriitorului rom\u00e2n Virgil Gheorghiu a fost lansat \u015fi la Nancy. Cei patru studen\u0163i \u201eforestieri\u201d rom\u00e2ni \u2013 pentru c\u0103 la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce Tiberiu Cunia, Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu ajunseser\u0103 la Paris, a ap\u0103rut \u015fi fostul lor coleg, Sandu Ionescu, de care se desp\u0103r\u0163iser\u0103 \u00een Iugoslavia -, bucuro\u015fi c\u0103 fuseser\u0103 prezen\u0163i la lansare, l-au c\u0103utat pe Virgil Gheorghiu pentru a-l saluta. Erau m\u00e2ndri fiidc\u0103 un rom\u00e2n avusese de un asemenea succes. Gheorghiu \u00eens\u0103 n-a vrut s\u0103 stea de vorb\u0103 cu ei, le-a \u00eentins o fotografie cu un autograf \u015fi asta a fost tot: \u201e\u2026Te duci la cineva cu dragoste \u015fi te vezi respins! Ne-a l\u0103sat un gol \u00een suflet. Noi, refugia\u0163ii rom\u00e2ni dezvoltaser\u0103m \u00een Fran\u0163a un fel de esprit de corps, o mentalitate de clan, de sim\u0163\u0103minte de fra\u0163i. De aceea, primirea extrem de rece a lui Virgil Gheorghiu ne-a dezam\u0103git extrem de mult. De altfel, am auzit mai t\u00e2rziu de la cei din Paris care tr\u0103iser\u0103 cu el \u00eempreun\u0103 mai mult timp, c\u0103 dup\u0103 ce devenise celebru Gheorghiu se ferea s\u0103-i mai vad\u0103\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n
\n\u201eA\u015fa cum n-am \u00eentrebat destinul de ce m\u0103 persecut\u0103, la fel nu-l \u00eentrebam nici de ce m\u0103 ajut\u0103. Luam lucrurile a\u015fa cum erau. \u015etiam c\u0103 via\u0163a mea va fi plin\u0103 de situa\u0163ii necunoscute \u015fi-mi propusesem s\u0103 nu cheltuiesc energie g\u00e2ndindu-m\u0103 la ceea ce nu exista \u00eenc\u0103. Eram \u00eens\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 preg\u0103tit s\u0103 r\u0103spund din punct de vedere psihic, \u00een primul r\u00e2nd, oric\u0103rei situa\u0163ii. Dac\u0103 nu primeam burs\u0103? Ei bine, nu \u015ftiu acum ce a\u015f fi f\u0103cut, dar precis c\u0103 nu m-a\u015f fi speriat. A\u015f fi c\u0103utat o solu\u0163ie \u015fi \u00een mod cert a\u015f fi g\u0103sit-o\u201d \u2013 frumos g\u00e2ndea Tiberiu Cunia la cei 23 de ani ai s\u0103i, c\u00e2nd devenise student bursier al \u015ecolii Superioare din Nancy!<\/strong>
\n Student la \u015ecoala Superioar\u0103 din Nancy, t\u00e2n\u0103r, optimist, liber \u015fi dornic de realizare, Tiberiu Cunia pune aici bazele viitoarei sale cariere. Era con\u015ftient de \u015fansa pe care o avusese dar la fel de bine \u015ftia c\u0103 drumul spre des\u0103v\u00e2r\u015fire profesional\u0103 nu va fi u\u015for. Dep\u0103\u015fe\u015fte cu abilitate greut\u0103\u0163ile privitoare la limba francez\u0103, pe care o \u015ftia bini\u015for dar nu-i cuno\u015ftea expresiile idiomatice. Nu-i este u\u015for s\u0103-\u015fi ia cursurile pentru c\u0103 la vremea aceea nu se g\u0103seau sub form\u0103 tip\u0103rit\u0103, fiind nevoit s\u0103 copieze, sear\u0103 de sear\u0103, cursurile de la colegii francezi.<\/strong>
\n Vacan\u0163ele, fiind necuprinse \u00een renta bursier\u0103, era nevoit s\u0103 lucreze pentru a avea din ce tr\u0103i, \u015fi astfel dup\u0103 primul an, \u00een vara lui 1950 lucra l\u00e2ng\u0103 Biarritz la o fabric\u0103 de cherestea, \u00eempreun\u0103 cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manual\u0103 a sc\u00e2ndurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar util\u0103 aceast\u0103 practic\u0103, direct \u00een produc\u0163ie. \u015ei importan\u0163a acestor ani petrecu\u0163i \u00een \u015fcoala francez\u0103 de silvicultur\u0103 s-a sim\u0163it mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ajungerea \u00een Canada. Ast\u0103zi c\u00e2\u0163i studen\u0163i g\u00e2ndesc, oare, a\u015fa? \u015ei c\u00e2\u0163i efectueaz\u0103 o astfel de practic\u0103 \u015fi nu duc la facultate doar dovada scris\u0103 a trecerii lor printr-o fabric\u0103, ajung\u00e2nd ingineri f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 \u015ftie ce este acela un fier\u0103str\u0103u?<\/strong>
\n Dup\u0103 al doilea an de studii \u015fi o lun\u0103 de turnee prin marile p\u0103duri franceze, Tiberiu Cunia \u00ee\u015fi ia examenele de absolvire \u015fi, cu diploma \u00een buzunar, se \u00eentoarce la Paris. \u015eansa, \u00eentr-adev\u0103r, fusese de partea lui \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103!<\/strong><\/p>\n
\n \u00cempreun\u0103 cu colegii s\u0103i, se orienteaz\u0103 spre FAO, forul interna\u0163ional care repartiza speciali\u015ftii din \u00eentreaga lume, spre \u0163\u0103ri mai pu\u0163in dezvoltate. Depun documentele necesare \u015fi \u00een final se hot\u0103r\u0103sc \u00eencotro s-o apuce: Tiberiu Cunia \u015fi Eugen \u015etef\u0103nescu pleac\u0103 spre Canada, Tiberiu Ionescu \u00een Maroc, iar Sandu Ionescu r\u0103m\u00e2ne \u00een Fran\u0163a, dar nu va practica niciodat\u0103 silvicultura, orient\u00e2ndu-se spre un alt domeniu, \u00een care prosper\u0103 \u015fi, mai t\u00e2rziu, fiind c\u0103s\u0103torit cu o elve\u0163ianc\u0103, se mut\u0103 \u00een Elve\u0163ia, unde tr\u0103ie\u015fte \u015fi azi.<\/strong>
\n Uneori, \u00een via\u0163\u0103 apar momente \u00een care trebuie s\u0103 iei deciziile rapid, f\u0103r\u0103 s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti prea mult la urm\u0103ri. Tiberiu Cunia depusese la FAO solicitarea pentru ob\u0163inerea unui loc de munc\u0103 \u015fi \u00eentre timp auzise c\u0103 americanii \u00eenfiin\u0163aser\u0103 la Strasbourg o universitate pentru studen\u0163ii refugia\u0163i din Europa de Est. Profit\u00e2nd de oportunitate, se \u00eenscrie aici pentru un doctorat \u00een matematici. Paradoxal, c\u00e2nd deja era cu biletul de vapor pentru Canada \u00een buzunar \u015fi avea toate aprob\u0103rile pentru emigrare, prime\u015fte \u015fi de la Strasbourg \u00een\u015ftiin\u0163area c\u0103 este acceptat cu burs\u0103. Din nou se afla \u00eentr-un moment de r\u0103scruce: de unde s\u0103 \u015ftie care-ar fi fost decizia corect\u0103?<\/strong>
\n \u201eDe multe ori m\u0103 \u00eentreb care mi-ar fi fost viitorul, dac\u0103 acceptam bursa. Mi s-ar fi schimbat cariera, via\u0163a, c\u0103s\u0103toria, copiii, totul\u2026 Am plecat spre Canada \u015fi nu m-am mai uitat \u00eenapoi. Alea jacta est! \u2013 cum spunea latinul \u2013 zarurile au fost aruncate!\u201d<\/strong><\/p>\n
\nIat\u0103 cum a fost \u00eent\u00e2mpinat t\u00e2n\u0103rul Cunia \u00een prima zi de munc\u0103 la Canadian International Paper Co! Nu era o problem\u0103, era obi\u015fnuit de-acum cu sistemul occidental \u015fi \u015ftia c\u0103 este doar o perioad\u0103 de provizorat, necesar\u0103 pentru ca angajatorul s\u0103 se edifice asupra capacit\u0103\u0163ii sale intelectuale \u015fi profesionale.<\/strong>
\n Ajunsese \u00een Canada, la Halifax, \u00eent\u00e2mpinat de prieteni cu care \u0163inuse leg\u0103tura. \u015eocurile nu i-au lipsit, de cum a pus piciorul pe p\u0103m\u00e2nt nord-american. \u201eDe la Halifax, am luat trenul p\u00e2n\u0103 la Montreal unde, la gar\u0103, ne a\u015fteptau prietenii. Mi-aduc aminte c\u00e2nd la cobor\u00e2re i-am spus prietenului meu Stanciu c\u0103 vreau s\u0103 mergem \u00eent\u00e2i la poli\u0163ie, s\u0103 m\u0103 \u00eenregistrez. El a r\u00e2s \u015fi mi-a spus: Ce poli\u0163ie? Aici e\u015fti \u00een America, unde oamenii nu se prezint\u0103 la poli\u0163ie \u015fi n-au nici m\u0103car un buletin de identitate!\u201d<\/strong>
\n A urmat o perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri pentru a g\u0103si un loc de munc\u0103 \u00een domeniul pentru care se preg\u0103tise, depun\u00e2ndu-\u015fi curriculum vitae la diferite companii forestiere. \u00centre timp, pentru a-\u015fi asigura cele necesare traiului, lucra ca om de serviciu la Spitalul \u201eSacre Coeur\u201d din Montreal. P\u00e2n\u0103 \u015fi-a f\u0103cut un rost dormea pe la prieteni, c\u00e2nd la unul, c\u00e2nd la altul\u2026 Cum optimismul \u015fi \u00eencrederea nu l-au p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103, iat\u0103 c\u0103 norocul \u00eei vine \u00een ajutor \u015fi este angajat la sucursala canadian\u0103 a uneia dintre cele mai mari companii de celuloz\u0103 \u015fi h\u00e2rtie de pe continentul american \u015fi chiar din lume, celebra CIP \u2013 Canadian International Paper Co.<\/strong>
\n Pionieratul \u00een compania \u00een care va munci mul\u0163i ani de-acum \u00eenainte (1951-1968) \u015fi-l face \u00een p\u0103durile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, \u00een calitate de asistent-m\u0103sur\u0103tor. Aici \u00eencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e limba englez\u0103 \u015fi dupa 6 luni se descurc\u0103 chiar bine. Din vara lui 1952 \u2013 prima sa var\u0103 canadian\u0103, este transferat la un turn de observa\u0163ie contra incendiilor, dup\u0103 ce \u00een prealabil f\u0103cuse un curs \u00een acest domeniu. Lucra \u00een echip\u0103 cu prietenul \u015fi colegul s\u0103u, Eugen \u015etef\u0103nescu: \u201eA fost o perioad\u0103 greu de uitat pentru mine. Nu doar pentru c\u0103 ea marca \u00eenceputul carierei mele de forestier. Dar mai mult pentru c\u0103 lunile petrecute la turn au fost luni de lini\u015fte sufleteasc\u0103, de reculegere, de medita\u0163ie \u00eentr-un mediu atr\u0103g\u0103tor, \u00een mijlocul naturii. Eram departe de atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 din Europa, de consecin\u0163ele marelui r\u0103zboi. Singura leg\u0103tur\u0103 cu civiliza\u0163ia era un telefon de p\u0103dure (nu-mi aduc aminte s\u0103 fi avut \u015fi un radio!) \u015fi odat\u0103 pe lun\u0103, un drum de-o zi \u00eentreag\u0103, pentru a ne aduce proviziile.\u201d \u00cen al doilea an petrecut \u00een p\u0103durile canadiene urc\u0103 o treapt\u0103 profesional\u0103 \u015fi devine asistent-verificator.<\/strong>
\n Muncea cu con\u015ftiinciozitate dar se s\u0103turase de plafonare, pentru c\u0103 t\u00e2n\u0103rul inginer \u015ftia c\u0103 poate mai mult. \u00ce\u015fi argumenteaz\u0103 \u00een fa\u0163a conducerii nemul\u0163umirea \u015fi sus\u0163ine ideea c\u0103 poate mai mult. Ini\u0163iativa d\u0103 roade \u015fi este repartizat pentru a face studii de produc\u0163ie, pe teren, \u00een p\u0103durile canadiene.<\/strong><\/p>\n
\nPerioada care urmeaz\u0103 \u00een via\u0163a domnului Tiberiu Cunia este una de munc\u0103 asidu\u0103, de studiu efectuat pe teren, de calcule \u015fi analize c\u0103rora le g\u0103se\u015fte rezolvarea prin noi metode logice, matematice. Avea un atu considerabil \u00een ascu\u0163imea min\u0163ii \u015fi \u00eenclina\u0163ia nativ\u0103 spre matematic\u0103, reu\u015find s\u0103 promoveze ideile sale la nivelul companiei \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 o contribu\u0163ie substan\u0163ial\u0103 la cercet\u0103rile de produc\u0163ie. Reu\u015fita test\u0103rilor efectuate \u00een cadrul sta\u0163iunilor de cercetare ale companiei, rezultatele ob\u0163inute, seriozitatea \u015fi ambi\u0163ia t\u00e2n\u0103rului inginer Cunia vor duce la urm\u0103torul pas \u00een carier\u0103, transferarea lui la sediul central al companiei, la Montreal.<\/strong>
\n Cercet\u0103rile sale, sus\u0163inute \u015fi de un mediu de munc\u0103 adecvat \u2013 pentru c\u0103 are \u015fansa s\u0103 lucreze cu un \u015fef excep\u0163ional, \u00een persoana lui Greg Belcher \u2013, dau rezultate care-i ridic\u0103 enorm cota profesional\u0103. Public\u0103 articole \u00een revistele de specialitate, sintetiz\u00e2nd rezultatele cercet\u0103rilor, particip\u0103 la simpozioane \u015fi sesiuni de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, \u0163ine cursuri de specialitate despre metodele statisticii aplicate \u00een silvicultur\u0103 \u015fi cercet\u0103rilor opera\u0163ionale, \u00een fa\u0163a colegilor din toate cele cinci divizii forestiere, dar \u015fi a speciali\u015ftilor din afara companiei. Se specializeaz\u0103 \u015fi \u00een domeniul informaticii \u2013 era perioada \u00een care ap\u0103ruser\u0103 IBM-urile \u015fi implementarea noilor tehnologii era iminent\u0103. Cu \u00eenclina\u0163ii certe spre matematic\u0103 \u015fi logic\u0103, urmeaz\u0103 cursurile facult\u0103\u0163ii de matematic\u0103 la Universitatea McGill de la Montreal unde \u00ee\u015fi ia \u015fi masteratul.<\/strong>
\n Dup\u0103 o perioad\u0103 de munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi studiu intens, Tiberiu Cunia are nevoie de o vacan\u0163\u0103 \u015fi merge \u00een Europa.<\/strong><\/p>\n
\nPleac\u0103 la Paris unde avea foarte mul\u0163i prieteni \u015fi apoi la Viena, la fratele s\u0103u, Ta\u015fcu, pe care nu-l v\u0103zuse de 16 ani, din 1941, c\u00e2nd acesta p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, cu destina\u0163ia Germania.<\/strong>
\n La Paris este \u00eent\u00e2mpinat cu bucurie de c\u0103tre comunitatea arom\u00e2n\u0103. Doarme \u00een prima noapte la prietenul s\u0103u, Demostene Nacu, unde o cunoa\u015fte pe Florica Varduli, cumnata acestuia, venit\u0103 la Paris s\u0103-\u015fi ajute sora care avea doi copii mici. Nu se g\u00e2nde\u015fte la c\u0103s\u0103torie, dar pe parcursul \u015federii la Paris prietenii \u00eel sf\u0103tuiesc c\u0103 ar fi cazul s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze \u015fi el o familie. Fiind o fat\u0103 bun\u0103, cunoscut\u0103 de to\u0163i prietenii lui, o arom\u00e2nc\u0103 cinstit\u0103 \u015fi demn\u0103, dedicat\u0103 familiei, Tiberiu Cunia se hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi o cere \u00een c\u0103s\u0103torie, imediat dup\u0103 \u00eentoarcerea de la fratele s\u0103u.<\/strong>
\n Totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu repeziciune, f\u0103r\u0103 a mai exista timp fizic pentru declara\u0163ii de dragoste \u015fi preambuluri, \u015fi Florica este cerut\u0103 de so\u0163ie de la cumnatul s\u0103u, Demostene Nacu. Accept\u0103 f\u0103r\u0103 ezitare s\u0103-i devin\u0103 partener\u0103 de via\u0163\u0103: \u201e\u2026am f\u0103cut c\u0103s\u0103toria civil\u0103 \u00eent\u00e2i, la prim\u0103ria satului unde locuia Florica, \u00eentr-o vineri diminea\u0163\u0103. Duminica a fost oficiat\u0103 c\u0103s\u0103toria religioas\u0103 la biserica rom\u00e2neasc\u0103 de pe Rue Jean de Beauvais. Am f\u0103cut o nunt\u0103 mare, fiindc\u0103 aveam mul\u0163i prieteni la Paris. \u00cen luna de miere am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la unul din hotelurile pariziene, aproape de Turnul Eiffel.\u201d<\/strong>
\n Dup\u0103 acest\u0103 vacan\u0163\u0103, prelungit\u0103 cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi av\u00e2nd acordul conducerii companiei, Tiberiu Cunia \u00eempreun\u0103 cu t\u00e2n\u0103ra sa so\u0163ie revine la Montreal, pentru a continua seria cercet\u0103rilor \u015fi studiilor de care era legat at\u00e2t de mult.<\/strong><\/p>\n
\n Evenimente neprev\u0103zute, independente de voin\u0163a domnului Cunia, aduc \u00eens\u0103 o r\u0103sturnare de situa\u0163ie \u00een planurile sale. Anul II este terminat cu succes de eminentul doctorand, \u00eens\u0103 \u00eei moare \u00eendrum\u0103torul de lucrare, ba mai mult, \u00eei pleac\u0103 \u015fi profesorul de statistic\u0103 din cadrul universit\u0103\u0163ii Mc Gill, unde studia. Erau pu\u0163ine cadre didactice specializate \u00een acel domeniu atunci \u015fi pentru a continua trebuia fie s\u0103 schimbe tema de doctorat, fie s\u0103 se transfere la o alt\u0103 universitate.<\/strong>
\n Alege varianta a doua \u015fi reia studiile doctorale la Universite de Montreal, unde de data aceasta face un an de statistici aplicate. Dar, ironia sor\u0163ii face ca \u015fi pofesorul cu care studia aici s\u0103 plece pentru doi ani la Sorbona, \u00een Fran\u0163a: a r\u0103mas din nou f\u0103r\u0103 profesor \u00eendrum\u0103tor. \u201eDar acest lucru nu m-a deranjat prea mult. Toat\u0103 via\u0163a am avut un defect: nu am fost ambi\u0163ios. Nu m\u0103 interesa doctoratul \u00een sine. M\u0103 dusesem la universitate s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163. \u015ei s-a \u00eent\u00e2mplat bine, pentru c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi baza teoretic\u0103, \u015fi cea a aplica\u0163iei \u00een domeniul \u00een care m\u0103 consacrasem. Am promis la universitate c\u0103 la \u00eentoarcerea profesorului de la Sorbona, m\u0103 voi apuca de tez\u0103\u201d \u2013 dar n-a mai f\u0103cut-o niciodat\u0103.<\/strong>
\n Statistician des\u0103v\u00e2r\u015fit, cercet\u0103tor de seam\u0103 \u015fi descoperitor al unor metode statistice care l-au f\u0103cut celebru \u00een domeniu, domnul profesor Cunia scrie nenum\u0103rate articole despre inventarele\u00a0 forestiere \u015fi metodele statistice de analiz\u0103, unele fiind clasificate ca ni\u015fte contribu\u0163ii majore \u00een domeniu. Pasionat \u015fi dedicat muncii sale, iat\u0103 c\u0103 inginerul rom\u00e2n care sosise la 23 de ani pe p\u0103m\u00e2nt american, ajunsese \u00eentr-un timp relativ scurt \u00eentr-o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 forestier\u0103 din Canada, gra\u0163ie inteligen\u0163ei sale \u015fi seriozit\u0103\u0163ii cu care se implicase \u00een munc\u0103. Primul departament de Cecet\u0103ri Opera\u0163ionale din industria forestier\u0103 din lume este \u00eenfiin\u0163at de c\u0103tre Tiberiu Cunia \u015fi \u015feful s\u0103u, Greg Belcher, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103.<\/strong>
\n \u00centre 1965-1966, a predat timp de zece luni cursuri de biometrie forestier\u0103 \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale ca profesor-invitat, la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, aceast\u0103 etap\u0103 de via\u0163\u0103 profesional\u0103 constituind primul s\u0103u contact cu mediul universitar.<\/strong>
\n Sesiuni \u015ftiin\u0163ifice, simpozioane, articole de specialitate publicate \u00een diverse reviste stiin\u0163ifice de prestigiu, prelegeri \u015fi cursuri din domeniul \u00een care devenise senator de drept, \u00eei aduc profesorului Cunia satisfac\u0163ie \u015fi \u00eemplinire profesional\u0103. Dar nu se va opri aici, pentru c\u0103 acumul\u0103rile substan\u0163iale \u00eel \u00eendemnau s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi celor care se preg\u0103teau pentru domeniul forestier.<\/strong><\/p>\n
\nPrimele oferte de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa profesoratul au venit \u00een perioada 1963-1967, de la mai multe universit\u0103\u0163i americane. Din motive personale, refuz\u0103, continu\u00e2ndu-\u015fi munca de cercetare care-i oferea at\u00e2tea satisfac\u0163ii.<\/strong>
\n \u00cens\u0103 acumul\u0103rile masive rivalizau de departe cu ale oric\u0103rui cadru universitar. Din toate p\u0103r\u0163ile veneau semnale care-i atr\u0103geau aten\u0163ia c\u0103 o carier\u0103 universitar\u0103 era urm\u0103torul segment spre care trebuia s\u0103 se \u00eendrepte. Faptul c\u0103 un profesionist ca Tiberiu Cunia nu avea doctoratul constituia un paradox pentru al\u0163ii, \u00een timp ce pentru d\u00e2nsul era nesemnificativ. Personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice ale lumii forestiere, precum Harold Young \u2013 profesor de biometrie forestier\u0103 la Universitatea din Orono-Maine \u2013 se str\u0103duiesc s\u0103-l conving\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia spre catedr\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi finalizeze teza de doctorat, oferindu-i ter\u0163e variante. Tiberiu Cunia este \u00eens\u0103 neclintit \u00een convingerile sale. Peste tot, la toate universit\u0103\u0163ile la care Young intervine, pentru a-\u015fi continua doctoratul trebuia s\u0103 mai urmeze un an cursurile, or domnul Cunia avea deja un num\u0103r considerabil de cursuri \u015fi diplome, care nu erau la \u00eendem\u00e2na oricui. Erau chestiuni mai mult formale, dar pe care Tiberiu Cunia nu le accept\u0103. \u015ei totu\u015fi, gra\u0163ie unui concurs de \u00eemprejur\u0103ri, \u00een anul 1967, este solicitat la Universitatea Syracuse\u2026 La insisten\u0163ele decanului Colegiului Silvic Syracuse, merge la o discu\u0163ie, fiind asigurat c\u0103 nu se va discuta problema doctoratului: \u201eForget the doctoral studies! \u2013 uit\u0103 de studiile doctorale, i-a spus decanul.<\/strong>
\n Nu se putea desp\u0103r\u0163i de Montreal, de comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 de-acolo, unde avea foarte mul\u0163i prieteni. S-ar fi sim\u0163it complet dezr\u0103d\u0103cinat pentru c\u0103 \u00eentre prietenii s\u0103i rom\u00e2ni \u015fi arom\u00e2ni avea sentimentul acela de \u201eacas\u0103\u201d \u015fi nu-\u015fi mai dorea o nou\u0103 desprindere de cei cu care se sim\u0163ea \u201eacas\u0103\u201d\u2026 Dumitru Sinu \u00eemi povestise de toate \u00eent\u00e2lnirile \u015fi petrecerile lor, pentru c\u0103 era un grup bine \u00eenchegat, \u00een care prietenia f\u0103cuse minuni. \u00ce\u015fi dorea ca urma\u015fii s\u0103i s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi fran\u0163uze\u015fte, \u015fi engleze\u015fte, dar s\u0103 nu uite nici limba rom\u00e2n\u0103, nici arom\u00e2na. \u015ei totu\u015fi tenta\u0163ia exista\u2026<\/strong>
\n Dup\u0103 ce se sf\u0103tuie\u015fte cu so\u0163ia \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu decanul universit\u0103\u0163ii respective, fiindu-i acceptate toate condi\u0163iile puse \u2013 inclusiv un salariu mult peste cel al decanului \u2013 ia hot\u0103r\u00e2rea de a se muta \u00eempreun\u0103 cu familia la Syracuse. \u00cent\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u0163i cu ob\u0163inerea vizei, dar reu\u015fe\u015fte \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 \u015fi, \u00een ianuarie 1968, cu c\u00e2teva luni \u00eent\u00e2rziere fa\u0163\u0103 de data din contract, \u00ee\u015fi \u00eencepe cariera universitar\u0103. De-aici \u00eenainte, Tiberiu Cunia se va ad\u00e2nci \u015fi mai mult \u00een munca de cercetare \u00eempreun\u0103 cu masteranzii \u015fi doctoranzii s\u0103i, pentru c\u0103 devenise profesor universitar plin, \u00eendrum\u0103tor de masterate \u015fi doctorate, organizator \u015fi coordonator de ac\u0163iuni \u015ftiin\u0163ifice \u00een America \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, paradoxal, f\u0103r\u0103 a avea doctoratul.<\/strong><\/p>\n
\nA f\u0103cut parte din mai multe asocia\u0163ii de forestrie \u015fi biometrie forestier\u0103 (statistic\u0103 \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale), na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, unde a desf\u0103\u015furat o activitate intens\u0103: SAF \u2013 Society of American Foresters \u015fi ASA \u2013 American Statistical Association din SUA \u015fi CIF \u2013 Canadian Institute of Forestry din Canada, sau interna\u0163ionale \u2013 IUFRO \u2013 International Union of Forest Research Organizations. \u201eNum\u0103rul adun\u0103rilor \u015fi al congreselor pe care le-am organizat personal sau al celor \u00een a c\u0103ror organizare am fost direct implicat este de aproximativ 30-40. \u00cen special, ca leader de Subject Group de la IUFRO, am organizat reuniuni interna\u0163ionale (\u00een domeniul biometriei \u015fi inventarelor de p\u0103duri) \u00een mai multe \u0163\u0103ri ale lumii\u201d.<\/strong>
\n Astfel, organizeaz\u0103 primul congres interna\u0163ional dedicat inventarierii forestiere na\u0163ionale, la Bucure\u015fti. Se \u00eent\u00e2lnise cu colegii rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 din 1971, la Gainesville, \u015fi acolo se n\u0103scuse ideea de a organiza \u015fi \u00een Rom\u00e2nia o astfel de manifestare. Cu toate greut\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate \u00een perioada premerg\u0103toare desf\u0103\u015fur\u0103rii lui, congresul a fost o reu\u015fit\u0103. Peste 100 de participan\u0163i de pe mapamond \u015fi-au prezentat lucr\u0103rile \u00een fa\u0163a unei audien\u0163e de elit\u0103, organizarea \u00eentrec\u00e2nd a\u015ftept\u0103rile tuturor.<\/strong>
\n \u201eOrganizarea congresului a fost foarte bun\u0103. ICAS-ul (Institutul de Cercet\u0103ri Agricole \u015fi Silvicultur\u0103) s-a \u00eentrecut pe sine \u00eensu\u015fi\u201d- poveste\u015fte domnul Cunia. At\u00e2t \u015fedin\u0163ele zilnice c\u00e2t \u015fi activit\u0103\u0163ile recreative, inclusiv excursia pe teren \u00een p\u0103durile de pe Valea Prahovei, au fost foarte bine organizate. \u201eG\u00e2ndurile m\u0103 duceau la circumstan\u0163ele \u00een care am plecat \u015fi la faptul c\u0103 dac\u0103 m\u0103 prindeau atunci, acest congres nu ar fi avut loc\u2026\u201d \u2013 spune Tiberiu Cunia.<\/strong>
\n Rela\u0163ia Domniei Sale\u00a0 cu institutul rom\u00e2n de specialitate continu\u0103\u00a0 \u015fi se intensific\u0103 dup\u0103 acest eveniment, deschiz\u00e2nd speciali\u015ftilor rom\u00e2ni por\u0163ile spre \u015ftiin\u0163a forestier\u0103 mondial\u0103. \u00cen preajma ie\u015firii la pensie, dat fiind faptul c\u0103 aten\u0163ia profesorului Cunia avea s\u0103 se \u00eendrepte \u00eenspre un alt domeniu, face o dona\u0163ie substan\u0163ial\u0103 institutului bucure\u015ftean: \u201eAm f\u0103cut vreo 50 de pachete mari de c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi alte publica\u0163ii, cam de vreo 20-25 de kilograme fiecare, \u015fi le-am trimis cu po\u015fta la Bucure\u015fti. Biblioteca ICAS-ului s-a m\u0103rit cu peste 100 de c\u0103r\u0163i de matematici, statistici \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale; numerele din ultimii 30-40 de ani de la cinci-\u015fase reviste de specialitate \u015fi copii dup\u0103 multe articole. La biblioteca institutului, ICAS-ul a amenajat o \u00eenc\u0103pere special\u0103 cu materialele primite de la mine, pe u\u015fa c\u0103reia au scris: Biblioteca Prof. T. Cunia\u201d.<\/strong>
\n Ca dovad\u0103 a recuno\u015ftin\u0163ei pe care \u015ftiin\u0163a silvic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 o poart\u0103 domnului profesor, \u00een 1994 \u00eei este decernat titlul de Membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice \u201eGheorghe Ionescu \u015ei\u015fe\u015fti\u201d \u2013 cea mai mare cinste de care se poate bucura un silvicultor. \u201eLa sf\u00e2r\u015fitul \u015fedin\u0163ei, c\u00e2\u0163iva participan\u0163i au venit s\u0103 m\u0103 felicite \u015fi mi-au spus c\u0103, dac\u0103 nu se \u00een\u015fal\u0103, este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd cineva care a primit diploma de membru de onoare a vorbit \u015fi despre altceva dec\u00e2t despre silvicultur\u0103\u201d- Tiberiu Cunia vorbise prea pu\u0163in despre silvicultur\u0103, ci atinsese \u00een special problema culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne, care va constitui preocuparea sa de baz\u0103 \u00een anii ce vor urma.<\/strong><\/p>\n
\n Pe l\u00e2ng\u0103 misiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103, pentru care profesorul Cunia plecase \u00een Birmania \u015fi de care se achitase cu profesionalism, aceast\u0103 experien\u0163\u0103 i-a creat posibilitatea de a cunoa\u015fte \u00eenc\u0103 o \u0163ar\u0103, \u00eenc\u0103 un popor, \u00eenc\u0103 o cultur\u0103, mult deosebite de cele \u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 atunci.<\/strong>
\n Pe parcursul carierei universitare \u015fi, implicit, a celei de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, Tiberiu Cunia face o serie de turnee profesionale, particip\u0103 la multiple schimburi de experien\u0163\u0103, simpozioane \u015fi congrese, fiind una dintre cele mai cunoscute personalit\u0103\u0163i din domeniul \u015ftiin\u0163elor silvice din lume.<\/strong><\/p>\n
\nPremiul von Humboldt reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie de apreciere a activit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice a savan\u0163ilor americani din partea Germaniei: \u201eEste r\u0103spunsul cavaleresc al Germaniei la planul Marshall prin care America a ajutat \u00eentreaga Europ\u0103 Occidental\u0103 \u2013 dar \u00een primul r\u00e2nd Germania \u2013 s\u0103 se refac\u0103 economic, dup\u0103 devastatorul r\u0103zboi al II-lea mondial. Na\u015ful s\u0103u este fostul cancelar german Willy Brandt. Spre deosebire de bursele von Humboldt, care sunt deschise pentru merituo\u015fii din toat\u0103 lumea, premiul este decernat dintr-un fond special, administrat numai de von Humboldt, \u015fi se adreseaz\u0103 \u00een exclusivitate savan\u0163ilor americani. Statutul s\u0103u de excep\u0163ie, scopul s\u0103u special, acela de stimulare a raporturilor \u015ftiin\u0163ifice dintre Germania \u015fi America, au f\u0103cut ca premiul s\u0103 se bucure de anumite privilegii. De exemplu, el nu este taxat de statul american a\u015fa cum se face cu orice alt premiu. \u00cen al doilea r\u00e2nd, propun\u0103torul e un om de \u015ftiin\u0163\u0103 german. \u00cen cazul meu, a fost vorba de decanul facult\u0103\u0163ii de silvicultur\u0103 din Freiburg, Dieter Pelz, care-\u015fi f\u0103cuse doctoratul cu mine, \u00een America. \u00cen al treilea r\u00e2nd \u2013 \u015fi deosebit de important \u2013 este faptul c\u0103 strategia premiului nu sunt banii, ci tratamentul special care se acord\u0103 laureatului. Acesta este invitat 6-12 luni \u00een Germania, pe cheltuiala statului german \u015fi cu un program extrem de generos \u015fi atr\u0103g\u0103tor \u00een ceea ce prive\u015fte contactele cu lumea german\u0103, cu Germania real\u0103. E\u015fti un fel de invitat de onoare al Germaniei\u201d \u2013 explic\u0103 domnul profesor.<\/strong>
\n Prime\u015fte aceast\u0103 distinc\u0163ie \u00een anul 1983, \u00eens\u0103, datorit\u0103 unor probleme de s\u0103n\u0103tate, nu poate onora invita\u0163ia Germaniei dec\u00e2t un an mai t\u00e2rziu. Stagiul oferit de nem\u0163i \u00eel va efectua \u00een dou\u0103 etape: \u00een prim\u0103vara lui 1984 \u015fi apoi, pe timpul verii anului 1985, c\u00e2nd organizeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu decanul Universit\u0103\u0163ii Freiburg, al doilea congres pe tema inventarelor forestiere. Perioada petrecut\u0103 la Freiburg se remarc\u0103 printr-o activitate de \u00eendrumare \u015fi colaborare direct\u0103 cu profesorii \u015fi studen\u0163ii acestei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, dar nu este lipsit\u0103 nici de activit\u0103\u0163i extraprofesionale, vizit\u00e2nd o mare parte a Germaniei \u015fi f\u0103c\u00e2nd c\u00e2teva incursiuni \u00een Fran\u0163a.<\/strong>
\n \u00cen plus, aici i se va accentua dorin\u0163a de a contribui nemijlocit al\u0103turi de confra\u0163ii s\u0103i, la conservarea \u015fi p\u0103strarea culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne. Particip\u0103 la primul Congres Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2neasc\u0103, organizat la Universitatea Manheim de c\u0103tre profesorul Vasile Barba, un alt intelectual de marc\u0103, cu care va colabora foarte mult \u00een anii ce urmeaz\u0103, \u00een domeniul ligvistic.<\/strong>
\n La \u00eentoarcerea \u00een Statele Unite, un coleg american de-al domnului profesor a f\u0103cut impruden\u0163a s\u0103 \u00eel \u00eentrebe: Cum ai f\u0103cut s\u0103 cape\u0163i premiul von Humboldt? Amuzat, Tiberiu Cunia i-a r\u0103spuns simplu \u015fi elegant: \u201eFoarte u\u015for, nu faci nimic! Ei \u0163i-l dau f\u0103r\u0103 s\u0103-l ceri\u201d.<\/strong><\/p>\n
\n\u201eSpre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii mele, m-am consacrat unei alte activit\u0103\u0163i, diferite, \u00eentr-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru c\u0103 nu am studiat deloc lingvistica \u015fi legile ei). De mult timp m\u0103 preocupa ideea c\u0103 neamul nostru arom\u00e2n e pe cale de dispari\u0163ie. R\u0103sp\u00e2ndit \u00een cinci \u0163\u0103ri balcanice, cu p\u0103r\u0163i din neam complet izolate \u2013 contactele fiind extrem de rare \u00eentre arom\u00e2nii dintr-o \u0163ar\u0103 \u015fi alta -, prigoni\u0163i \u00een fiin\u0163a lor na\u0163ional\u0103, f\u0103r\u0103 \u015fcoli, c\u0103ci ele au fost \u00eenchise \u2013 o parte dup\u0103 r\u0103zboiul balcanic din 1912-1913 \u015fi restul dup\u0103 ultimul r\u0103zboi mondial din perioada 1939-1945 \u2013 f\u0103r\u0103 o limb\u0103 literar\u0103, f\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163i, f\u0103r\u0103 activit\u0103\u0163i culturale la radio sau televiziune, existen\u0163a poporului arom\u00e2n, ca etnie separat\u0103, era \u00eentr-o stare precar\u0103, menit\u0103 unei dispari\u0163ii rapide\u201d \u2013 motiveaz\u0103 Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistic\u0103.<\/strong>
\n C\u00e2\u0163iva \u00eentelectuali de origine arom\u00e2n\u0103 afla\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate sunt din ce \u00een ce mai preocupa\u0163i de situa\u0163ia precar\u0103 \u00een care se g\u0103sea cultura \u015fi limba etniei din care proveneau \u015fi, \u00eencep\u00e2nd din 1976-1978 c\u00e2nd s-au re\u00eent\u00e2lnit, dup\u0103 30 de ani,\u00a0 \u00een Rom\u00e2nia, au pus bazele unei ini\u0163ative a c\u0103rei \u0163int\u0103 era men\u0163inerea \u015fi conservarea culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne.<\/strong>
\n Mai t\u00e2rziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, gra\u0163ie premiului von Humboldt \u015fi,\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu Vasile Barba, ini\u0163iaz\u0103 \u015fi organizeaz\u0103 cursuri de limb\u0103 arom\u00e2n\u0103, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri arom\u00e2ni adu\u015fi din Balcani. Profesorul Vasile Barba, \u201emotorul\u2019 angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali arom\u00e2ni, organizeaz\u0103 \u00een 1985 primul Congres Interna\u0163ional de Cultur\u0103 \u015fi Limb\u0103 Arom\u00e2n\u0103, \u00een Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, \u00een Statele Unite, \u00een 1986, de c\u0103tre Tiberiu Cunia \u015fi profesorul Aurel Ciufecu.<\/strong>
\n \u00cempreun\u0103 cu Vasile Barba \u015fi cu doi lingvi\u015fti, A. Caciuperi \u015fi N. Samarandu, profesorul Cunia ini\u0163iaz\u0103 un alt proiect: standardizarea sistemului de scris arom\u00e2n \u015fi eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea edit\u0103rii de materiale \u015fi c\u0103r\u0163i \u00een limba arom\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 ortografie f\u0103r\u0103 semne diacritice este ast\u0103zi cea folosit\u0103 \u00een mod exclusiv, de arom\u00e2nii din Serbia, Macedonia, Bulgaria \u015fi Albania, \u015fi de majoritatea celor din Rom\u00e2nia \u015fi din Grecia.<\/strong>
\n \u00cen 1988 Tiberiu Cunia \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Syracuse Editura \u201eCartea Arom\u00e2n\u0103\u201d, iar primele c\u0103r\u0163i sunt publicate \u00een anul 1989. Sub semn\u0103tura profesorului Cunia, apare Dic\u0163ionarul rom\u00e2n-arom\u00e2n, cuprinz\u00e2nd \u00een jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dic\u0163ionar similar, al lui Tache Papahagi. Editura \u201eCartea Arom\u00e2n\u0103\u201d a publicat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 150 de c\u0103r\u0163i, bro\u015furi \u015fi reviste (\u00een forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate \u00een limba arom\u00e2n\u0103. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201eRivista di Litiratur\u0103 \u015fi Studii Arm\u00e2ni\u201d, care apare de dou\u0103 ori pe an, \u00een form\u0103 de carte cu 160-250 de pagini.<\/strong>
\n Predarea limbii arom\u00e2ne \u00een \u015fcoli din diferite \u0163\u0103ri \u015fi tip\u0103rirea de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste \u00een limba arom\u00e2n\u0103, c\u0103r\u0163i \u015fcolare \u015fi de literatur\u0103, pentru uzul copiilor la \u015fcoal\u0103 \u015fi al p\u0103rin\u0163ilor, acas\u0103, cere o anumit\u0103 standardizare a limbii literare arom\u00e2ne \u015fi a ortografiei. \u00cen acest sens, la Congresul Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2n\u0103 din 1996 (Freiburg) \u015fi ulterior la Bitolia, \u00een Macedonia (1997) \u2013 unde a fost organizat\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a scriitorilor, editorilor \u015fi filologilor arom\u00e2ni din fiecare stat balcanic -, s-a decis \u00eentocmirea unui \u00eendreptar ortografic \u015fi ortoepic al limbii arom\u00e2ne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia.<\/strong>
\n Dic\u0163ionarul Explicativ al Limbii Arom\u00e2ne este \u00een curs de finalizare. De cur\u00e2nd, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit pu\u0163in despre acest proiect de anvergur\u0103: cuv\u00e2ntul arom\u00e2nesc neao\u015f \u2013 pentru c\u0103 exist\u0103 pu\u0163ine neologisme \u00een limba arom\u00e2n\u0103 \u2013 este prezentat cu pronun\u0163ia lui, prin desp\u0103r\u0163irea cuv\u00e2ntului \u00een silabe \u015fi cu accentul ar\u0103tat pe silaba \u00een care cade. Este apoi explicat sensul cuv\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103, apare o list\u0103 cu sinonimele fiec\u0103rui cuv\u00e2nt, sunt date exemple \u00een care se arat\u0103 contextul \u015fi forma \u00een care acel cuv\u00e2nt se folose\u015fte, expresii idiomatice arom\u00e2ne\u015fti, \u00een care \u00een\u0163elesul cuv\u00e2ntului se schimb\u0103 \u015fi, \u00een final, traducerea cuv\u00e2ntului arom\u00e2nesc \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u015fi englez\u0103.<\/strong>
\n \u201eEste un dic\u0163ionar masiv, ce va avea, probabil, vreo 2.000 de pagini, comparabil DEX-ului rom\u00e2nesc, publicat de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 men\u0163ioneaz\u0103 domnul profesor -. Dic\u0163ionarul propriu zis, care se \u00eentinde pe 1.600 de pagini, este terminat \u015fi verificat. Acum am \u00eenceput s\u0103 scriu o prefa\u0163\u0103, iar mai t\u00e2rziu voi ad\u0103uga dou\u0103 anexe (una asupra sistemului de scris, cu toate regulile lui, diferite de regulile de scriere rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi o anex\u0103 cuprinz\u00e2nd gramatica limbii arom\u00e2ne). Acestea, probabil, vor ocupa \u00eenc\u0103 cel pu\u0163in 400 de pagini. Sper s\u0103-l termin \u00eenainte de iarna ce vine, pentru a fi tip\u0103rit \u00eenainte de venirea verii 2012. Dic\u0163ionarul va putea fi consultat \u015fi online, dac\u0103 voi g\u0103si un t\u00e2n\u0103r care s-o fac\u0103; \u00eel avem deja \u00een computer \u015fi va fi distribuit prin internet c\u0103tre to\u0163i arom\u00e2nii. Fiind \u00een computer, va putea fi corectat sau \u00eembog\u0103\u0163it prin ad\u0103ugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. \u00cen plus, se pot face dic\u0163ionare mai mici, \u015fcolare sau de buzunar, \u015fi cuvintele pot fi traduse, gra\u0163ie facilit\u0103\u0163ilor oferite de computer, \u015fi \u00een alte limbi balcanice (greac\u0103, albanez\u0103, bulgar\u0103 etc). Posibilit\u0103\u0163ile sunt nenum\u0103rate\u201d.<\/strong>
\n \u00centreb\u00e2ndu-l despre posibile proiecte, profesorul Tiberiu Cunia mi-a r\u0103spuns: \u201eProiecte? Am multe! Dar timpul este scurt \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 voi mai putea face multe\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n