{"id":46068,"date":"2019-11-11T11:05:48","date_gmt":"2019-11-11T11:05:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46068"},"modified":"2019-11-11T11:06:25","modified_gmt":"2019-11-11T11:06:25","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-arhitoleranta-romanilor-crestini-uzurpa-adevarul-ceresc-si-pamantesc-cazul-boia-lucian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/11\/11\/gheorghe-constantin-nistoroiu-arhitoleranta-romanilor-crestini-uzurpa-adevarul-ceresc-si-pamantesc-cazul-boia-lucian\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: Arhitoleran\u0163a rom\u00e2nilor cre\u015ftini uzurp\u0103 Adev\u0103rul ceresc \u015fi p\u0103m\u00e2ntesc (cazul Boia Lucian)"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em> <a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/gheorghe-constantin-nistoroiu2-224x300.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-46069\" title=\"gheorghe-constantin-nistoroiu2-224x300\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/gheorghe-constantin-nistoroiu2-224x300.jpg\" alt=\"\" width=\"224\" height=\"300\" \/><\/a>\u201eA fi rom\u00e2n \u00een \u0163ara ungureasc\u0103 era o crim\u0103 \u00een fa\u0163a c\u00e2rmuitorilor acestei \u0163\u0103ri, cl\u0103dite, din veac, pe temelia f\u0103r\u0103delegilor.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>(pr. dr. SEBASTIAN STANCA)<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Arhitoleran\u0163a cre\u015ftinilor rom\u00e2ni ortodoc\u015fi este \u00eempotriva Iubirii \u015fi a Drept\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, Care <strong>ESTE ADEV\u0102RUL \u2013 VIA\u0162A \u2013 IUBIREA \u2013 LIBERTATEA<\/strong> absolut\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Arhitoleran\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103 a vlaho-rom\u00e2nilor nu este nici ceva firesc, uman, nu este nici o virtute cardinal\u0103 \u015fi nici o virtute evanghelico-cre\u015ftin\u0103, fiindc\u0103 am asuma Iubirea lui Hristos, Dragostea lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 eviden\u0163a Drept\u0103\u0163ii Sale, uzurp\u00e2nd astfel Adev\u0103rul absolut, nemaiav\u00e2nd deci nimic din mo\u015ftenirea spiritual\u0103 divin\u0103, nici Iubire, nici Dragoste, nici Dreptate, nici Adev\u0103r, nici Libertate, nici Ve\u015fnicie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Vina cea mare <\/strong>nu o poart\u0103 sfertodoc\u0163ii, semidoc\u0163ii, parveni\u0163ii, proletarii comunic\u0103rii, slugoii dezinform\u0103rii, calomniatorii, detractorii, alogenii, ur\u00e2torii de Frumos, de Adev\u0103r, de Hristos, de Rom\u00e2nia \u2013 Gr\u0103dina Maicii Sale, ci to\u0163i Rom\u00e2nii cre\u015ftin \u2013 ortodoc\u015fi care nu iau <strong>ATITUDINE<\/strong> prin cuv\u00e2nt gr\u0103it, prin cuv\u00e2nt scris, prin fapt\u0103, prin institu\u0163ii, prin organisme neguvernamentale, prin asocia\u0163ii culturale, prin cenacluri, prin reviste, prin Sinodul Bisericii Ortodoxe, prin forumul Academiei din Rom\u00e2nia, prin Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, pardon, \u00eemi cer iertare, ultimile trei entit\u0103\u0163ii dau semne c\u0103 nu mai sunt de mult \u00een slujba lui Dumnezeu \u015fi a Neamului s\u0103u drept m\u0103ritor cre\u015ftin.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Atitudine se poate lua prin orice fel de manifestare, dar ATITUDINE S\u0102 FIE! <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 dup\u0103 ATITUDINEA divers\u0103 a unor ROM\u00c2NI VEGHETORI de \u0162AR\u0102, <strong>ei<\/strong>, epigonii, pigmeii, blasfemitorii r\u0103m\u00e2n <strong>aceea\u015fi<\/strong>, continu\u00e2nd \u00eens\u0103 cu \u015fi mai mult\u0103 ur\u0103 visceral\u0103 s\u0103 profaneze Neamul, adic\u0103 Biserica lui Hristos, deci pe \u00censu\u015fi Dumnezeu, ne autorizeaz\u0103 s\u0103 fim fermi, s\u0103 fim verticali, s\u0103 fim d\u00e2rzi, s\u0103 st\u0103m de veghe, s\u0103 nu ne cl\u0103tin\u0103m, s\u0103 nu \u00eengenunchem, s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m, s\u0103 lupt\u0103m, s\u0103 nu ne dezbin\u0103m, s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m fr\u00e2n\u0163i, s\u0103 putem birui pururea vr\u0103jma\u015fii Na\u0163iei noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u0163a Na\u0163iei noastre \u015fi a lui Dumnezeu nu putem merge \u015fchiop\u0103t\u00e2nd, nu putem merge t\u00e2r\u00e2\u015fi, nu putem sta pe loc, nu putem da \u00eenapoi ca racul. \u00cengenunchem \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi a Neamului pentru rug\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntare, pentru a ne ridica \u00eent\u0103ri\u0163i, zelo\u015fi crezului \u015fi elanului nostru de neat\u00e2rnare, de libertate, de suveranitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 C\u00e2nd M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos spune \u00een parabola Sa, s\u0103 \u00eentoarcem \u015fi cel\u0103lat obraz, adic\u0103 obrazul drept, nu se refer\u0103 la lovire, la p\u0103lmuire, la \u00eenjosire, la vasalitate, la robie, la stigmatizare, ci la ATITUDINE \u00een spiritul Drept\u0103\u0163ii, \u00een spiritul Adev\u0103rului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A \u00eentoarce spatele DREPT\u0102\u0162II Neamului \u00eenseamn\u0103 a uzurpa ADEV\u0102RUL divin!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A \u00eentoarce spatele ADEV\u0102RULUI ceresc \u00eenseamn\u0103 de fapt a r\u0103stigni DREPTATEA Neamului \u00eentru care l-a h\u0103r\u0103zit Dumnezeu!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00cen eviden\u0163a ATOT\u015eTIIN\u0162EI, \u00een AULA Autorit\u0103\u0163ii Divine Hristice Absolute, \u00centreita Putere \u2013 Autoritate a lui <strong>IISUS HRISTOS<\/strong> ca \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor \u2013 Profet, Preot \u2013 Arhiereu \u015fi \u00cemp\u0103rat \u2013 Judec\u0103tor, cei care dezerteaz\u0103 de la ADEV\u0102R, adic\u0103 LA\u015eII, MI\u015eEII, TR\u0102D\u0102TORII de pe orice treapt\u0103 s-ar afla, se automutileaz\u0103 spiritual, se chircesc moral \u015fi devin sterpi suflete\u015fte. Adic\u0103, pierd din perspectiva realiz\u0103rii \u00eentregului ca fiin\u0163\u0103 \u015fi persoan\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o d\u00e2r\u0103 fizic\u0103 cu f\u00eelf\u00e2irile unor zdren\u0163e de con\u015ftiin\u0163\u0103, precum oastea lui Hamza pa\u015fa, \u00eenfipt\u0103 \u00een p\u0103durea de \u0163epi de la Giurgiu a celui mai drept Voievod vlaho-rom\u00e2n <strong>VLAD \u0162EPE\u015e<\/strong>,\u00a0 at\u00e2rn\u00e2nd \u00eentre st\u00e2rvurile descompuse \u015fi tren\u0163ele rupte flutur\u00e2nde.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>V L A D\u00a0 \u0162 E P E \u015e<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u2026 <strong><em>M\u0103ria Ta, \u00eendur\u0103-te \u015fi scoal\u0103,\/ De sub povara lespedei b\u0103tr\u00e2ne,\/ D\u0103 iar prin veac un iure\u015f, o n\u0103val\u0103,\/ Strop\u015fe\u015fte \u0163easta hoardelor p\u0103g\u00e2ne\/\/ \u015ei f\u0103 s\u0103 creasc\u0103 r\u00e2nduind \u00een v\u00e2rfuri\/ C\u0103l\u0103ii to\u0163i tra\u015fi \u00een frig\u0103ri ca mieii,\/ Priveli\u015ftea p\u0103durilor de st\u00e2rvuri,\/ S\u0103 tremure de-a pururi to\u0163i mi\u015feii! <\/em><\/strong>(Dr. Ionel Zean\u0103, arm\u00e2n, de\u0163inut religios, poet, <em>Golgota Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Soc. Cult. Lamura \u2013 1995)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cei care decad din misiunea \u015fi voca\u0163ia de <strong>\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u2013 profesor<\/strong> (plin\u0103tatea de \u00eendrum\u0103tor, formator, educator), nu mai ajung nici m\u0103car la \u00een\u0103l\u0163imea CATEDREI.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 s-a \u00eengrijit editorial de Trilogia <em>MARIA Regina Rom\u00e2niei<\/em>, nu-i aduce nici o prestan\u0163\u0103, ci cel mult o ipostaz\u0103 \u015ftiin\u0163ifist\u0103, care nu-l apropie de VATRA ROM\u00c2NEASC\u0102\u00a0 a ISTORIEI, ci de ni\u015fte t\u0103ciuni fumigeni pref\u0103cu\u0163i \u00een cenu\u015f\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ce dore\u015fte <strong>profesora\u015ful Boia Lucian<\/strong>?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <\/strong>Tr\u0103d\u00e2nd Adev\u0103rul \u015fi slug\u0103rnicind mistificarea ne cere s\u0103 facem acela\u015fi lucru?!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <\/strong>S\u0103 folosim ca surse pentru adev\u0103rul istoric acceptat de maghiari, doar <em>\u201en\u0103scocirile\u201d, \u201edovezile\u201d, \u201eteoriile\u201d <\/em>cardinalului Leopold Kollonich, Franz Joseph Sulzer cu fantoma sa <em>Geschichte des transalpinischen Daciens, <\/em>Johann Christian Lieser Engel cu trucajul agoniei <em>Geschichte des Ungarischen Reiches<\/em> <em>und seiner Neberlander<\/em>, Halle-1804; <em>Fortsetzung der allgemeinen Welthistoire durch eine Gessellschaft von Gelehrten in Deutschland und England ausgeferigel, <\/em>John Iacob Gebaur cu <em>Geschichte des Ungarischen Reiches, <\/em>Viena-1813; ori himerele, ororile \u015fi f\u0103r\u0103delegile unor Verboczi Istvan, Albert Apponyi, Lajos Kossuth, Istvan Tisza, Julius Wlassics, Francisc Fodor, Albert Berzeviczy, Oliver Eottevenyi, Miklos Horthy, George Lukas, Bela Foldes, Emil Nagy, Eugene Horvath, Joseph Karl Eder, Robert Roesler, Mihai Roller, Endre Barabas, Tom Lantos, George Soros, Victor Orban, Laszlo Tokes, K.W. Johannes, Kelemen Hunor etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 S\u0103 nu fi auzit oare profesora\u015ful Boia Lucian de marii no\u015ftri \u00cenainta\u015fi ISTORICI, FILOSOFI, TEOLOGI, POE\u0162I, STOLNICI \u015fi PEDAGOGI thraco-geto-daco-rom\u00e2ni, <strong>Lumina\u0163ii<\/strong> <strong>\u015ecolii Traco \u2013 Geto \u2013 Dace Ortodoxe pre \/post Hristos<\/strong>: Aristophan, Herodot, Strabon, Seneca, Cato Major, Diodor din Sicilia-Tracul, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n, Cotys I, regele-poet, sf. Dionisie-Areopagitul, Pomponius Mela, Carpacrat din Alexandria, Tertulian, Dexip, Berosus, Eutropius, Eusebiu de Cezareea, episcop, sf. \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare (307-337), sf. Ioan Casian, Procopiu de Cezareea, Iordanes Gotul, Clausius Claudianus, Paulus Orozius, Zosimes, \u015etefan de Bizan\u0163, Anicius Manlius Severinus Boethius, Leon\u0163iu de Bizan\u0163,<em>\u00a0\u00a0 <\/em>Ioannes Lydes, Isidor de Sevila, Nestor, Niketas Choniates, Gheorghe Kedrinos, Mihail Psellos, cel mai mare enciclopedist al veacului al XI-lea, Kekaumenos, Theodoros Prodomos, Ioannes Kinamos, Nicolaus Calicles, Nicephoros Blemmyotes, Alonso de Cartagena, episcop, Gonzalo de Hinoso, episcop, Leonic Calcocondil, Claudius Salmasius, Joanes Magnus Gothus cu celebra sa <em>Historia de omnibus Gethorum Sueonumque Regibus<\/em>, Poggio Bracciolini, \u00een <em>Diseptationes convivales, <\/em>1451, Enea Silvio Piccolomini-papa Pius al II-lea, \u00een <em>Historia rerum ubisque gestarum locorumque descriptio, <\/em>1489, Nicolaus Olahus, mitropolit vlahorom\u00e2n, regent \u015fi vicerege maghiar, J. Vadianus \u00een, <em>Epitome trium trerae partium, Asiae, Africae et Europae compendiarum locorum descriptione, continentes, <\/em>Tiguri, 1534,\u00a0 Johannes Lebel cu, <em>De oppido Thalmus, <\/em>1542, Antonius Bonfinius, cu <em>Rerum Ungaricarum decades quatuor cum dimidia, <\/em>Basilae, 1568,\u00a0 Bonaventura Vulcanis Brugensis, cu faimoasa lucrare <em>De literis\u00a0 et lingua Getarum sive Gothorum, Lyon, 1597,<\/em> Carolus Lundius, Antonio Maria Graziani \u00een <em>De Ioanne Heraclide Despota, <\/em>Johann Troster cu <em>Das Alt-und Neu-Teutsche Dacia. Das ist Neue Beschreibung des Landes Siebenburgen, <\/em>Nurnberg, 1666, Udri\u015fte N\u0103sturel, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Andrei \u015eaguna, Miron Costin, Ion Neculce, Eudoxiu Hurmuzaki, Constantin Hurmuzaki, Nicolae Densu\u015fianu, Ioan Inochentie Klein, episcop greco-catolic, \u00eennobilat baron de Maria Tereza \u015fi expulzat de papa-vicarul lui Hristos 19 ani pe un maidan al ghenei sale pontificale, Simion B\u0103rnu\u0163iu, Aurel Popovici, George Pop de B\u0103se\u015fti, Ioan Georgescu, Ioan Hannia-vicepre\u015fedinte al ASTREI (1867-1870), Nicolae Popea-episcop de Caransebe\u015f, mb. al Academiei Rom\u00e2ne (A.R.), Ilarion Pu\u015fcariu-arhiereu vicar, al Arhiepiscopiei Sibiului, pre\u015fedinte al ASTREI (1889-1901), mb. A.R., A. D. Xenopol, Nicolae B\u0103lcescu, Nicolae B\u0103l\u0103\u015fescu, afirma pe la 1848, \u00een <em>Gramatica<\/em> sa, <em>Cazabo Emmauskoe Sveatoe Blagovestvovanie,<\/em> c\u0103,<em> c\u0103 rom\u00e2nii, \u00een suta XII, pe la anul 1100 d. Hr. ar fi avut \u00een limba rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 Liturghia\u201d,<\/em> Mihail Eminescu, Bogdan Petriceicu Hajdeu (vorbitor a 22 de limbi), Ioan Cri\u015fan, dr. \u00een Istorie cu teza <em>Beitrager zur Geschichte der Kirklichen Union der Rumanen in Siebenburgen unter Leopold <\/em>I-Sibiu, 1882, dr. Nicolae B\u0103lan-Mitropolit al Ardealului, mb. A.R., dr. Ioan Lupa\u015f, mb. A.R., dr. Silviu Dragomir, mb. A.R., dr. Onisifor Ghibu, mb. A.R., dr. Romulus C\u00e2ndea, mb. A. R., dr. Nicolae Colan, mitropolit al Ardealului, mb. A.R., dr. dr. dr. pr. prof. univ. Dumitru St\u0103niloae, mb. A.R., doctor honoris causa al mai multor Universit\u0103\u0163i de prestigiu, dr. dr. Nicolae Popoviciu, episcop de Oradea, dr. dr. dr. Teodor Bodogae (vorbitor a 12 limbi), dr. dr. dr. Nicolae Mladin-mitropolit al Ardealului, dr. dr. pr. prof. univ. \u015etefan Lup\u015fa din Miersig-Bihor, mb. ASTRA, dr. dr. pr. prof. univ. Sofron Vlad, dr. dr. dr. pr. prof. univ. Milan \u015eesan (vorbitor a 7 limbi), dr. pr. prof. univ. Mircea P\u0103curariu, mb. A.R., dr. Nestor Vornicescu-mitropolit al Olteniei, mb. A.R., dr. dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103-mitropolit al Ardealului, mb. A.R., dr. dr. prof. univ. Theodor M. Popescu (vorbitor a 8 limbi), mb. A.R., Constantin Gane,\u00a0 Vasile P\u00e2rvan, Nicolae Iorga, P.P. Panaitescu, Gheorghe I. Br\u0103tianu, Ion Nistor, A. Gociman, Constantin Giur\u0103scu, Dinu Giur\u0103scu, Constantin Papanace, Pr. Ion Mo\u0163a, Pr. Dumitru B\u0103la\u015fa, Pr. Dimitrie Bejan, dr. pr. prof. univ. Gheorghe Dr\u0103gulin, \u015etefan Pascu, mb. A.R., David Prodan, dr. \u015eerban Milcoveanu, Vasile Posteuc\u0103, Gheorghe Racoveanu, Iosif Constantin Dr\u0103gan, Mircea Mu\u015fat, Ion P\u0103troiu, Narcis Z\u0103rnescu, George Giuglea, Vladimir Colin, pr. dr. Sebastian Stanca,dr. Marija Gimbutas,dr. Aurora Petan, \u00a0Silvia P\u0103un, Maria Dogaru, Ioana Vintil\u0103 R\u0103dulescu, Ecaterina Goga, Ana Maria Coman, Maria B\u0103rbulescu, Gheorghe Gabriel, Nicolae Miulescu, Pandele Olteanu, dr. Artur Gabriel Silvestri-filosof al culturii, prof. univ. dr. Mihail Diaconescu, prof.univ.dr.hbt.Gheorghe Buzatu, Radu Stan Carpianu \u00een <em>Lex antiqua<\/em> <em>Valachorum<\/em>, Cornel B\u00e2rsan,prof.univ.dr.Ioan Scurtu,prof.univ.dr. Gheorghe D. Iscru, gen.(r) Radu Theodoru,prof.univ.dr. Ion Coja,prof.univ.dr.comandor(r)Jipa Rotaru, dr.gen.(r)Grigore Stamate,prof.univ.dr.Cristian Troncot\u0103,prof.univ.dr. Corvin Lupu, Alexander E. Ronnett,prof.univ.dr Ioan-Aurel Pop- pre\u0219edintele A.R., Ioan Popoiu, Paul P\u0103lt\u0103nea, dr. prof. univ. arhid, Constantin Voicu, <em>Teroarea horthist\u0103 \u00een Nordul Transilvaniei, Biserica Str\u0103mo\u015feasc\u0103 din Transilvania \u00een Lupta pentru Unitatea Spiritual\u0103 \u015fi Na\u0163ional\u0103 a Poporului Rom\u00e2n,dr.col. <\/em>Constantin Mo\u015fincat, George Roca, Constantin Musta\u0163\u0103, Ion M\u0103ld\u0103r\u0103scu, Ion Mazere-Luneanu\/ Gelu Neam\u0163u, cu <em>Masacrul de la Luna<\/em>-Septembrie 1848, sau cercet\u0103tori care nu s-au dezis de adev\u0103rul istoric precum, Edward Gibbon, I.C.Schuller, Jawaharlal Nehru, Lovendhal-Papae, Paul Joseph Schafarik, J.F. Neigebaur \u00een (Beschreihing der Moldau unde Walachei- &lt;&lt;Cronologie&gt;&gt;, Breslau, Joh. Urban Kern, 1859), Franknoi Vilmos cu tulbur\u0103toarea <em>A Hunyadiak es a Jagellok Kora <\/em>1440-1526, Budapest, 1896, ori Ekstrom Par Olof, Louis de Valle Poussin \u00een magistrala lucrare (Histoire du monde, Indo-europeens et indo-iraniens. L\u2019inde vers 300 av. J.C.), Karl Marx cu celebrele sale <em>\u00censemn\u0103ri despre rom\u00e2ni, <\/em>Jaques Matter, J.A. Vaillant, <em>La Roumaine, <\/em>I, 1844, A.de Gerando, <em>La Transylvanie et se habitants, <\/em>Paris 1845, Amedee Thierry, Julius Jung,, E.A. Bielz,\u00a0 L. A. Florus, Jerzy Colendo, Jacob Ziegler Landav, Iulius\u00a0 Jungetu, A. Dopsch, C. Tagliavini, K. Jaber, Ernst Gamillscheg cu <em>Uber die Herkunft der Rumanen, <\/em>Berlin, 1940, Gustav Kisch, F. Altheim, Giono Lupi, Paul Bataillard, Jules Michelet, Edgar Quinet, Elias Regnault, jurnalistul evreu-american Milton G. Lehrer cu <em>La Transylvanie \u2013 terre roumaine<\/em>, R.W.Seton-Watson, \u00een <em>A History of the Roumanians from Roman times to the completion of Unity, <\/em>Cambridge, 1934, sau de Paul Veyne care atrage aten\u0163ia celor h\u0103r\u0103zi\u0163i s\u0103 slujieasc\u0103 ISTORIA, c\u0103 le este interzis categoric \u015fi imperativ s\u0103 construiasc\u0103 <em>\u201erealit\u0103\u0163i\u201d <\/em>pe funda\u0163ia unor pseudo teorii, \u00een <em>Comment on ecrit l\u2019histoire suivi de Foucault revolutionne l\u2019histoire \u2013 Cum se scrie istoria<\/em>, <em>Foucault revolu\u0163ioneaz\u0103 istoria, <\/em>Editions du Seuil, 1971, ori de celebrii jurnali\u015fti contemporani de la <em>CERTITUDINEA, <\/em>Miron Manega, Nagy Attila, sau chiar de maghiarii Csallany Deszo, Huszti Andras, cu <em>O es ujj Dacia, <\/em>1791, Josef Kemeny, Josef Ladislau, sociologul Joseph Diner-Denes cu <em>La Hongrie. Oligarchie. Nation.Peuple<\/em>, Tibor Joo cu provocatoarea <em>&lt;&lt;Nouvelle revue de Hongrie&gt;&gt;, <\/em>chiar mentorul lui Boia Lucian, Endre Barabas, discipolul lui Joseph Karl Eder \u015fi al lui Robert Roesler, persecutorul \u015ecolii rom\u00e2ne\u015fti din Ardeal, recuno\u015ftea totu\u015fi eviden\u0163a major\u0103 \u015fi milenar\u0103 a valahilor, <em>Az erdelyreszi nepfajok birtokarandya<\/em> \u00een <em>\u201eKozgazdasagi Szemle<\/em>, 1905.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<strong>S\u0103 nu fi auzit s\u0103racul <\/strong><strong>profesora\u015f nici de celebrele CULTURI ale<\/strong> civiliza\u0163iei dacice: Antina-Mehedin\u0163i, Precucuteni,\/ Cucuteni,\/ Dude\u015fti,\/ Hamangia,\/ Starcevo-Cri\u015f,\/ G\u00e2rla Mare,\/\u00a0 Basarabi\/ S\u00e2n-Nicolau Mare, Sanctuarul de la C\u0103scioarele, l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re (cca. 5000 de ani \u00ee.d.Hr., Biertan, Moigrad, Moine\u015fti\/ Poduri-Bac\u0103u, (Soborul zei\u0163elor \u2013 21 de statuete feminine\/ Vestalele, cultul focului), Arcul de Triumf de la Salonic (sec. IV.d.Hr., Enisala\/ Babadag \u2013 Tulcea, Trufe\u015fti-Bac\u0103u, Liubcova Cara\u015f Severin, C\u00e2rna\/ Dun\u0103reni \u2013 Dolj, Savestari \u2013 Durostor, Cernavod\u0103, Techirghiol, S\u0103lcuta, Boian, Vadastra, Teiu, Gumelni\u0163a, Petre\u015fti, H\u00e2r\u015fova, Sighi\u015foara, Porolisum, Potaisa \u2013 Turda, Cioclovina \u2013 Tismana \u2013 Gorj, Drobeta \u2013 Turnu Severin, Izlaz, Celei\/ Sucidava, Buridava, Histria, Romula \u2013 Re\u015fca \u2013 Mehedin\u0163i, B\u0103iceni \u2013 Ia\u015fi, Agighiol -Tulcea, S\u00eencr\u0103ieni \u2013 Harghita, \u015eimleul Silvaniei, Pietroasele \u2013 Buz\u0103u, Her\u0103str\u0103u -Bucure\u015fti, etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Sau mai recenta consacrare a cet\u0103\u021bii de la S\u00e2ntana \u2013Arad, \u00a0descoperit\u0103 de un colectiv format din : dr. Peter H\u00fcgel, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Florin Gog\u00e2ltan (Institutul de Arheologie \u015fi Istoria Artei Cluj-Napoca), Baoq\u016ban Song (Ruhr-Universit\u00e4t Bochum, Germania), Dorel Micle (Universitatea de Vest Timi\u015foara).<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Echipele de arheologi au reu\u015fit s\u0103 descopere doar o mic\u0103 parte din uria\u015fa cetate de la S\u00e2ntana. \u00cen schimb, cu ajutorul tehnologiilor de ultim\u0103 genera\u0163ie, au fost efectuate m\u0103sur\u0103tori magneometrice, cu ajutorul c\u0103rora a fost \u201edesenat\u0103\u201d cetatea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0<strong><em>\u201eAm cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. \u015ei, \u00een urma m\u0103sur\u0103torilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uria\u015f, cu lungimea de 100 de metri \u015fi l\u0103\u0163imea de 40 de metri. Vrem s\u0103 continu\u0103m s\u0103p\u0103turile \u015fi, pe c\u00e2t posibil, vrem s\u0103 facem aceast\u0103 cetate s\u0103 fie m\u0103rea\u0163\u0103, la fel cum a fost \u00een urm\u0103 cu peste 3.000 de ani. Pentru c\u0103 trebuie precizat faptul c\u0103, la vremea respectiv\u0103, cetatea de la S\u00e2ntana era o capital\u0103 a Europei\u201d, a mai declarat profesorul Florin Gog\u00e2ltan.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0<strong>Boia Lucian<\/strong> cel mai bine ar fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar \u00een postura de <strong>comisar al propagandei \u015fovinismului \u015fi iredentismului huno-ungro-maghiar<\/strong> pentru care are chemare, se pare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Vorba unui cercet\u0103tor valah contemporan, huno-ungro-maghiarii au \u015fase calit\u0103\u0163i definitorii: <strong>minciuna-orgoliul-la\u015fitatea-teroarea-tr\u0103darea-crima<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Lozinca lor \u00eembibat\u0103 \u00een s\u00e2nge de valah: <strong><em>\u201eNincs Kegyelem!\u201d \u2013 \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendurare!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u015eansa maghiarilor <strong>iredenti\u0219ti <\/strong>din Rom\u00e2nia st\u0103 \u00een la\u015fitatea \u015fi tr\u0103darea politicienilor rom\u00e2ni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Comunitatea maghiar\u0103 normal\u0103, vecinul \u0219i prietenul de o via\u021b\u0103 a rom\u00e2nului, a \u00een\u021beles de mult c\u0103 este respectat\u0103 atunci c\u00e2nd nu se aduc \u00een discu\u021bie adev\u0103ruri dureroase \u00eenc\u0103 pentru to\u021bi rom\u00e2nii \u0219i, \u00een special, pentru ardeleni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 De la ADEVARUL istoric care se asum\u0103 ADEV\u0102RULUI DIVIN nimeni, niciodat\u0103 nu poate aduce \u201d vreo \u00eennoire\u201d sau \u201dajustare \u201d dup\u0103 interesele momentului !<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Cet\u0103\u0163ene Lucian n-a\u0163i reu\u0219it s\u0103 ajunge\u021bi prin ambi\u021bia f\u0103cut\u0103 public\u0103, din p\u0103cate, nici sare, nici piper \u015fi nici m\u0103car Boia. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>Gheorghe Constantin Nistoroiu \u2013 <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>CAVALER de CLIO<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eA fi rom\u00e2n \u00een \u0163ara ungureasc\u0103 era o crim\u0103 \u00een fa\u0163a c\u00e2rmuitorilor acestei \u0163\u0103ri, cl\u0103dite, din veac, pe temelia f\u0103r\u0103delegilor.\u201d [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46068","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46068"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46068\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46071,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46068\/revisions\/46071"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}