{"id":46072,"date":"2019-11-11T11:18:02","date_gmt":"2019-11-11T11:18:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46072"},"modified":"2019-11-11T11:18:48","modified_gmt":"2019-11-11T11:18:48","slug":"ierodiacon-iustin-t-blocajul-romaniei-sau-alegerile-care-nu-schimba-nimic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/11\/11\/ierodiacon-iustin-t-blocajul-romaniei-sau-alegerile-care-nu-schimba-nimic\/","title":{"rendered":"Ierodiacon IUSTIN T.: Blocajul Rom\u00e2niei sau alegerile care nu schimb\u0103 nimic…"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I. Aceea\u015fi realitate politic\u0103<\/strong>
\nCare sunt cele mai bune reflec\u0163ii care le putem face dup\u0103 alegerile politice? S\u0103 g\u0103sim prilej de medita\u0163ie la natura sufletului nostru, la tiparele noastre de g\u00e2ndire, la reprezent\u0103rile noastre mentale ale lumii, care, \u00een cele din urm\u0103, se traduc \u00een alegerile noastre \u2013 politice sau nepolitice. Altfel spus, s\u0103 descoperim adev\u0103ratele g\u00e2nduri din spatele ac\u0163iunilor noastre.
\nRezultatul ultimelor alegeri politice a fost previzibil. N-a dezam\u0103git pe nimeni, dec\u00e2t pe cei care a\u015fteptau cu adev\u0103rat o schimbare de discurs \u015fi de valori \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi care, de obicei, se reg\u0103sesc \u00een minorit\u0103\u0163ile de votan\u0163i. Care aleg pe acei candida\u0163i ce nu \u00eenregistreaz\u0103, individual, mai mult de 2-5 procente. Altfel spus, majoritatea rom\u00e2nilor se pot declara (relativ) mul\u0163umi\u0163i de rezultatul alegerilor.
\nDar, paradoxal, tocmai asta e problema. Majoritatea se pot declara mul\u0163umi\u0163i. Mul\u0163umi\u0163i de ni\u015fte alegeri care, realmente, nu schimb\u0103, nimic. Mul\u0163umi\u0163i de ni\u015fte alegeri f\u0103cute pe tiparul unei g\u00e2ndiri-bucl\u0103, care alege alte m\u0103\u015fti, al\u0163i actori \u2013 dar acelea\u015fi roluri.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 II. Impasul g\u00e2ndirii<\/strong>
\nPoporul rom\u00e2n are, din acest punct de vedere, comportament \u015fi tipare de dependent. E ca omul ce fumeaz\u0103 \u0163ig\u0103ri de 30 de ani, \u015fi caut\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eens\u0103n\u0103to\u015feasc\u0103 stilul de via\u0163\u0103 aleg\u00e2nd alte m\u0103rci de \u0163ig\u0103ri, mai cu filtru, mai electronice, ori cu c\u00e2te-o gum\u0103 de mestecat. Dar continu\u0103 s\u0103 fumeze. C\u0103ci niciodat\u0103 nu s-a g\u00e2ndit c\u0103 rezolvarea problemei lui este s\u0103 renun\u0163e cu totul la \u0163ig\u0103ri. A\u015fa \u015fi noi. Fum\u0103m aproape acelea\u015fi idei, de 30 de ani, cu mici varia\u0163ii, acelea\u015fi cli\u015fee inter\u015fanjabile, ajustabile, rebranduibile, \u00eenregistrate \u00een programul candida\u0163ilor mainstream care cumuleaz\u0103 peste 80-85% din voturi. \u015ei prin asta nu l\u0103s\u0103m aproape nicio \u015fans\u0103 unor alte idei, mai autentice, mai non-mainstream, mai dureroase dar mai s\u0103n\u0103toase \u00een acela\u015fi timp, care r\u0103m\u00e2n, cumulat, undeva sub zona de 10-15% din spectrul voturilor. \u015ei prin asta, ca narcomanul sau dependentul de \u0163ig\u0103ri, ne asigur\u0103m c\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u201e\u00een bucl\u0103\u201d, \u015fi continu\u0103m perpetuarea ciclului.
\n\u015ei oare unde g\u00e2ndim gre\u015fit? S\u0103 lu\u0103m 3 tipare de g\u00e2ndire care sar primele \u00een fa\u0163\u0103, \u015fi dup\u0103 care se orienteaz\u0103 la vot \u2013 prioritar m\u0103car \u2013 poate 80-85% din rom\u00e2ni. Fiindc\u0103 tiparele de g\u00e2ndire sunt simptomele cele mai relevante ale diagnosticului st\u0103rii noastre. Ele ar putea fi reduse \u015fi simplificate \u00een felul urm\u0103tor: \u201eS\u0103 nu se mai fure\u201d; \u201eVrem o schimbare\u201d; \u201eVrem un nivel de trai mai bun\u201d. P\u00e2ine \u015fi justi\u0163ie. P\u00e2n\u0103 aici toate par \u00een regul\u0103. Sunt dorin\u0163e rezonabile, sunt drepturi, sunt necesit\u0103\u0163i. Dar, oric\u00e2t de ciudat \u015fi paradoxal ar p\u0103rea, tocmai ele sunt parte a problemei. Adic\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t vom pune aceste dorin\u0163e \u00een fa\u0163\u0103, primele \u2013 s\u0103 nu se mai fure, vrem o schimbare \u2013 set\u0103m realitatea politic\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ne asigur\u0103m c\u0103 va continua s\u0103 se fure, \u015fi c\u0103 nu va fi, realmente, nicio schimbare. Doar o rocad\u0103 de roluri \u015fi de imagini. Pare ciudat \u015fi absurd, nu-i a\u015fa? Dar s\u0103 vedem, \u00een logica duhovniceasc\u0103, de ce nu e. C\u0103ci nimic pe lume, nici m\u0103car alegerile politice, nu se pot sustrage legilor duhovnice\u015fti pe care le-a l\u0103sat Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 III. Materia care fur\u0103 spiritul<\/strong>
\nIat\u0103, lumea e un amestec de materie \u015fi spirit. Prin orice facem pe lume, ne \u00eenclin\u0103m, ne deplas\u0103m u\u015for mai mult c\u0103tre materie sau mai mult c\u0103tre spirit… Nimeni nu poate tr\u0103i pur \u00een spirit, \u015fi nici pur \u00een materie. Dar e suficient s\u0103 prefere ca omul materia spiritului, e suficient ca materia s\u0103 reprezinte 60%, sau 70% sau 85% sau 90% din via\u0163a unui om, ca organismul lui fizico-spiritual s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103. E suficient s\u0103 pun\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, ca priorit\u0103\u0163i, acele g\u00e2nduri, idei, motiva\u0163ii care conduc la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u2013 din punctul lui de vedere \u2013 a traiului material, ca traiul lui general s\u0103 fie compromis. \u015ei chiar ideea de justi\u0163ie, \u00een forma \u00een care e exprimat\u0103 \u2013 \u201eS\u0103 nu se mai fure\u201d \u2013 a ajuns o paradigm\u0103 tot a existen\u0163ei materiale. O justi\u0163ie a p\u00e2inii. Oare la asta s\u0103 se fi redus adev\u0103ratul spirit al justi\u0163iei? C\u0103ci iat\u0103, chiar \u015fi \u00een domeniul politicii \u2013 sau mai ales \u00een domeniul politicii \u2013, a l\u0103sat Dumnezeu s\u0103 func\u0163ioneze aceast\u0103 lege imuabil\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii existen\u0163ei: \u201eC\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi dreptatea lui, \u015fi toate acestea [m\u00e2ncarea, \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u2013 n.n.] se vor ad\u0103uga vou\u0103\u201d (Matei 6, 33). Traduc\u00e2nd mai pe \u00een\u0163elesul vie\u0163ii cet\u0103\u0163ii, am spune: c\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i lucrurile care v\u0103 fac bine spiritual, care v\u0103 educ\u0103, care v\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015fesc spiritul, care v\u0103 cultiv\u0103 ca oameni integri, \u015fi a\u015fa ve\u0163i g\u0103si o \u00eemplinire ra\u0163ional\u0103 \u015fi cump\u0103tat\u0103 \u015fi a nevoilor voastre materiale. C\u0103uta\u0163i s\u0103 v\u0103 vindeca\u0163i mai \u00eent\u00e2i de ideile, de poftele, de \u201enevoile\u201d care v\u0103 \u00eemboln\u0103vesc g\u00e2ndirea, \u015fi care v\u0103 fac s\u0103 nu ave\u0163i acces aproape niciodat\u0103 la fericirea de lucrurile pe care le ave\u0163i. Care v\u0103 deposedeaz\u0103 de bucuria lucrurilor pe care le ave\u0163i, aproape imediat ce le-a\u0163i dob\u00e2ndit, sau care v\u0103 \u00eempiedic\u0103 s\u0103 le dob\u00e2ndi\u0163i vreodat\u0103, fiindc\u0103 ave\u0163i o g\u00e2ndire care asigur\u0103 c\u0103 ve\u0163i abuza de ele \u015fi le ve\u0163i risipi. G\u00e2ndul lui Dumnezeu, parafrazat, ar putea fi urm\u0103torul: \u201eDragii mei, sunte\u0163i prea \u00eemp\u0103timi\u0163i de ideile materiale \u015fi de justi\u0163ia pentru lucrurile materiale pentru a fi vrednici s\u0103 st\u0103p\u00e2ni\u0163i, cu adev\u0103rat, materia\u201d.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, de 30 de ani, se reproduc, \u00een genere, acelea\u015fi idei \u00eenrudite cu materia, \u015fi foarte pu\u0163in cu spiritul: salarii mai bune, pensii mai mari, medicamente compensate, autostr\u0103zi, locuri de munc\u0103 etc. etc. Desigur, cu justi\u0163ia aferent\u0103. Printre ele, \u00ee\u015fi fac locul, timid, \u015fi alte idei, care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun\u0103, cumva, c\u0103 spiritul trebuie s\u0103 stea \u00eenaintea materiei: \u00eent\u00e2i educa\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103, sus\u0163inerea familiei \u015fi a c\u0103s\u0103toriei, a vie\u0163ii religioase, a culturii de calitate, a na\u015fterii \u015fi natalit\u0103\u0163ii, a femeilor \u00een criz\u0103 de sarcin\u0103, protejarea drepturilor rom\u00e2nilor din afara grani\u0163elor etc. S-ar p\u0103rea c\u0103 aceste din urm\u0103 idei n-au nicio utilitate pentru nivelul de trai imediat, \u015fi de aceea, cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni le resping, sau le socotesc naive. \u015ei totu\u015fi, s-ar putea ca tocmai aceste idei pe care urechea noastr\u0103 le refuz\u0103, de 30 de ani, s\u0103 fie acea recuperare a spiritului care ne va ajuta s\u0103 st\u0103p\u00e2nim materia, s\u0103 ne chivernisim mai bine economia, s\u0103 devenim st\u0103p\u00e2ni mai ra\u0163ionali \u015fi mai cump\u0103ta\u0163i peste nevoile noastre. S\u0103 ie\u015fim din roata hamsterului care pedaleaz\u0103 \u00eentr-una pentru \u201enivelul de trai\u201d, o roat\u0103 care nu se opre\u015fte niciodat\u0103. Aceste idei, simplificate, ar putea suna a\u015fa: \u201eS\u0103 se ajute familia s\u0103 nasc\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103 copii\u201d; \u201eS\u0103 avem educa\u0163ie, cultur\u0103 \u015fi via\u0163\u0103 religioas\u0103 respectat\u0103\u201d; \u201eS\u0103 muncim \u015fi s\u0103 facem lucruri de calitate pentru noi\u201d. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 oamenii care pun \u00een fa\u0163\u0103 aceste valori \u00ee\u015fi doresc \u015fi ei un nivel de trai mai bun. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u015fi ei \u00ee\u015fi doresc un viitor pentru copiii lor. Dar \u00een\u0163eleg, cumva, drumul c\u0103tre acel viitor nu poate trece dec\u00e2t printr-o a\u015fezare s\u0103n\u0103toas\u0103, disciplinat\u0103, a spiritului \u00een fa\u0163a problemelor materiei. C\u0103 au nevoie de ni\u015fte resurse prime, de natur\u0103 mai degrab\u0103 spiritual\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 gestioneze \u015fi s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 universul material.
\n\u015ei acum, scurt-circuitul pentru g\u00e2ndirea noastr\u0103! Unde ne duc mereu, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, acele idei materiale puse ca priorit\u0103\u0163i pentru via\u0163a noastr\u0103 \u2013 \u201eS\u0103 nu se mai fure; vrem un nivel de trai mai bun\u201d. P\u00e2inea \u015fi justi\u0163ia p\u00e2inii. Iat\u0103 unde ne duc. Oamenii care tind s\u0103 considere aceste idei ca prime valori, care le seteaz\u0103 ca priorit\u0103\u0163i, sunt gata s\u0103 fac\u0103 acel gen de alegeri \u00een via\u0163\u0103 care \u2013 tocmai ele \u2013 submineaz\u0103 de la temelii \u00eentemeierea unei societ\u0103\u0163i drepte, responsabile, capabile s\u0103-\u015fi creeze \u015fi s\u0103-\u015fi gestioneze bog\u0103\u0163ia. Implicit s\u0103 \u015fi-o apere. Mai concret, iat\u0103 unde ideologia \u201eunui trai mai bun\u201d love\u015fte societatea rom\u00e2neasc\u0103 exact \u00een resursele de baz\u0103, care i-ar fi asigurat o via\u0163\u0103 dezvoltat\u0103 \u015fi echilibrat\u0103: natalitatea, for\u0163a demografic\u0103 \u015fi de munc\u0103 \u015fi familia.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 IV. Blocajul traiului mai bun \u2013 avortul \u015fi familia \u201eplanificat\u0103\u201d<\/strong>
\nAstfel, rom\u00e2nii care urm\u0103resc cu dinadinsul \u201eun trai mai bun\u201d, mai \u00eenainte de orice altceva, sunt seta\u0163i mental ca ni\u015fte patroni capitali\u015fti. Ei vor s\u0103 maximizeze profitul, \u00een toate sectoarele vie\u0163ii, f\u0103r\u0103 nicio considera\u0163ie pentru bun\u0103starea \u00eentreprinderii \u015fi calitatea vie\u0163ii lucr\u0103torilor. De unde vine \u015fi se sus\u0163ine, de fapt, profitul. De pild\u0103. Tinerii vor un trai mai bun, mai \u00eent\u00e2i de toate. Prin urmare, vor s\u0103-\u015fi asigure, mai \u00eent\u00e2i, o carier\u0103, un viitor, un trai c\u00e2t mai \u201estabil\u201d. \u015ei c\u00e2t mai repede, dac\u0103 se poate. De aceea, nu sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, s\u0103-\u015fi realizeze acel \u201etrai mai bun\u201d prin motorul familiei, prin alocarea resurselor \u00eentr-o comuniune natural\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 de Dumnezeu, \u015fi care le-ar da imboldul spiritual s\u0103 prospere. Consider\u0103 c\u0103 responsabilitatea de tat\u0103 \u015fi de so\u0163 le-ar \u00eencurca dezvoltarea lor ca fiin\u0163e economice, ca homo oeconomicus<\/em>. De aceea, nu-\u015fi cer prietenele \u00een c\u0103s\u0103torie (mai ales dac\u0103 \u015fi ele vor s\u0103 se \u201estabilizeze\u201d mai \u00eent\u00e2i), \u015fi, dac\u0103 le las\u0103 \u00eens\u0103rcinate, le cer s\u0103 nu nasc\u0103 (s\u0103 avorteze), fiindc\u0103 le-ar incomoda toate op\u0163iunile de viitor pe care ei le-au g\u00e2ndit pentru un \u201etrai mai bun\u201d. Prin asta, se v\u0103duvesc ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi v\u0103duvesc Rom\u00e2nia de un om care-l trimite Dumnezeu pe lume pentru rom\u00e2ni, \u015fi care \u2013 dac\u0103-l g\u00e2ndim \u00een termeni economici \u2013 \u00eenseamn\u0103 for\u0163\u0103 demografic\u0103, for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi tineri care vor sprijini \u015fi vor asigura pensia popula\u0163iei v\u00e2rstnice. Fac mai t\u00e2rziu un copil (rareori doi), c\u0103tre v\u00e2rsta de 30-35 de ani, \u015fi se opresc acolo, poate din cauze obiective \u015fi relativ justificate, anume c\u0103 se apropie infertilitatea precoce sau alte probleme de s\u0103n\u0103tate. Relativ <\/em>justificate, fiindc\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi au \u00eempins ciclul naturii umane c\u0103tre \u201et\u00e2rziul\u201d vie\u0163ii, din punct de vedere al procrea\u0163iei. Dar intervin, cel mai adesea, preferin\u0163ele subiective, adic\u0103 p\u0103rin\u0163ii put\u00e2nd \u00eenc\u0103 s\u0103 aib\u0103 al 2-lea sau al 3-lea copil, blocheaz\u0103 na\u015fterea celorlal\u0163i (prin avort sau contraceptive), ca s\u0103 nu le afecteze stabilitatea \u015fi nivelul de trai pe care ei \u00een\u015fi\u015fi l-au conceput ca fiind dezirabil. \u00cen parantez\u0103, legile demografiei ne spun c\u0103 Rom\u00e2nia se va stinge \u00eencet dac\u0103 fiecare familie nu na\u015fte \u00een jurul mediei de 2,5-3 copii sau mai sus. Revenind, acei 1-2 copii din familie, c\u00e2nd ajung la v\u00e2rsta facult\u0103\u0163ii, tind s\u0103 urmeze pattern-ul de g\u00e2ndire al p\u0103rin\u0163ilor lor (eventual chiar \u00eencuraja\u0163i de ace\u015ftia), caut\u0103 un \u201enivel de trai mai bun\u201d, emigreaz\u0103 \u015fi nu se mai \u00eentorc, l\u0103s\u00e2nd \u0163ara f\u0103r\u0103 o resurs\u0103, tradus\u0103 inclusiv \u00een PIB, \u015fi p\u0103rin\u0163ii f\u0103r\u0103 un suport real, cu un viitor de b\u0103tr\u00e2ni singuri. Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentotdeauna, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 suficient de des ca s\u0103 devin\u0103 o problem\u0103 cronic\u0103. Aici, modelul vicios de g\u00e2ndire, prioritatea \u201etraiului mai bun\u201d se perpetueaz\u0103 la urm\u0103toarea genera\u0163ie, cu efecte mai dureroase pentru genera\u0163ia anterioar\u0103, care-\u015fi vede consecin\u0163ele \u00een timp ale alegerilor sale la scara a 20-30 ani. A\u015fadar, iat\u0103 unde love\u015fte ideea bun\u0103st\u0103rii cultivate cu orice pre\u0163: chiar \u00een copii, \u00een familie, \u00een v\u00e2rstnici \u015fi \u00een viitorul \u0163\u0103rii. Pune \u201etraiul bun\u201d \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi distrugi o \u0163ar\u0103… Ciudat, nu-i a\u015fa? Dar dup\u0103 legea spiritului care trebuie s\u0103 primeze materiei, dup\u0103 legea l\u0103sat\u0103 de Dumnezeu, nu e deloc ciudat. E urmarea de neevitat.
\nO, ce fire\u015fti sunt legile lui Dumnezeu! Ce-ar zice \u00een\u0163eleptul nostru M\u00e2ntuitor, dac-ar veni pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi ne-ar vedea cum spumeg\u0103m \u00eempotriva unui partid, \u00eempotriva p\u0103catelor \u015fi a furturilor lui, dar cu des\u0103v\u00e2r\u015fire orbi la ale noastre…? Ar zice a\u015fa, poate \u00eentocmai ca lapidatorilor femeii desfr\u00e2nate, gata s\u0103 ridice piatra: \u201eAce\u015fti oameni au furat bani \u015fi bunuri, dar voi, prin avort, a\u0163i furat fiecare o via\u0163\u0103, a\u0163i furat o \u0163ar\u0103 de copii ei. A\u0163i furat viitorul ei. Cine are mai mare p\u0103cat?\u201d. \u015ei ce am putea r\u0103spunde logicii dumnezeie\u015fti a M\u00e2ntuitorului nostru?<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 V. Pariul pierz\u0103tor al emigra\u0163iei<\/strong>
\n\u015ei-acum, iat\u0103, am atins al doilea vl\u0103star vicios al ideologiei \u201etraiului mai bun\u201d: emigra\u0163ia. Economia rom\u00e2neasc\u0103 era mult prea slab preg\u0103tit\u0103 s\u0103 deschid\u0103 por\u0163ile rom\u00e2nilor pentru a lucra \u00een afar\u0103, dup\u0103 aderarea la UE \u00een 2007. Altfel spus, nu eram preg\u0103ti\u0163i s\u0103 pierdem 3-4 milioane de rom\u00e2ni, aproape un sfert din popula\u0163ia \u015fi din for\u0163a de munc\u0103 a economiei actuale. Desigur, e dreptul fiec\u0103ruia s\u0103-\u015fi caut\u0103 o via\u0163\u0103 \u00een bun\u0103stare, a\u015fa cum o \u00een\u0163elege el. Dar iat\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd \u201ebun\u0103starea\u201d devine ideea principal\u0103 care tracteaz\u0103 via\u0163a, \u015fi dicteaz\u0103 alegerile de munc\u0103, de familie, de mediu cultural \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, de rom\u00e2nitate \u00een sine: se submineaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u201ejocul\u201d…! E ca o parabol\u0103 religioas\u0103, aproape. Rom\u00e2nii, unii dintre ei, au plecat pentru o \u015fans\u0103 de a-\u015fi afirma talentul, posibilit\u0103\u0163ile \u015fi, poate, chiar identitatea. Aceia, fie c\u0103 s-au \u00eentors, fie c\u0103 au r\u0103mas, \u00ee\u015fi afirm\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163in acolo unde sunt tradi\u0163ia \u015fi identitatea de rom\u00e2ni, prin educa\u0163ia \u015fi credin\u0163a lor \u015fi a copiilor lor. Al\u0163i rom\u00e2ni, poate cei mai mul\u0163i, au plecat cu prioritatea acelui \u201etrai mai bun\u201d, l\u0103s\u00e2nd rom\u00e2nitatea pe planul doi, \u015fi l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi copiii s\u0103 creasc\u0103 \u00een alt\u0103 cultur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103, \u015fi dezangaj\u00e2ndu-se \u00een mod real de bazinul demografic \u015fi uman care i-a creat. \u00cens\u0103 \u015fi unii, \u015fi al\u0163ii, indiferent de motivele personale, sunt parte inevitabil\u0103 a acestei ecua\u0163ii nerezolvabile. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e de nevindecat, chiar \u015fi de la distan\u0163\u0103, dac\u0103 fiecare comp\u0103time\u015fte, nu judec\u0103, \u015fi pune inima \u201eacas\u0103\u201d. Poate c\u0103 Rom\u00e2nia este o mam\u0103 s\u0103rac\u0103 \u2013 comparativ cu alte standarde de via\u0163\u0103 \u2013 dar este totu\u015fi, \u201emama\u201d! Ea a crescut ace\u015fti copii, bine-r\u0103u, cum a putut, \u015fi exist\u0103 o lege a compensa\u0163iei l\u0103sat\u0103 tot de Dumnezeu, o porunc\u0103 divin\u0103 ce spune a\u015fa: \u201eCinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta, ca s\u0103-\u0163i fie bine \u015fi s\u0103 tr\u0103ie\u015fti mul\u0163i ani pe p\u0103m\u00e2ntul pe care Domnul Dumnezeu \u0163i-l va da \u0163ie\u201d (Ie\u015firea 20, 12). Poate ni se pare nedreapt\u0103 aceast\u0103 lege. Poate ni se pare absurd\u0103, \u015fi fiecare are libertatea lui. Poate ni se pare c\u0103 n-are nicio leg\u0103tur\u0103 cu economia. \u015ei totu\u015fi, rom\u00e2nii plec\u00e2nd f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere, \u00een num\u0103r tot mai mare, ceva se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ei, dar \u015fi cu noi. Cu to\u0163ii pierdem un fel de… binecuv\u00e2ntare. Binecuv\u00e2ntarea \u201emamei\u201d. C\u0103ci foarte u\u015for \u00ee\u0163i vine, uit\u00e2nd de tine, s\u0103 ui\u0163i s-o mai cinste\u015fti pe \u201eea\u201d. \u015ei nici nou\u0103, \u015fi nici lor, \u00een mod real, nu ne e \u201emai bine\u201d, \u015fi nici nu \u015ftim dac\u0103 \u201evom tr\u0103i mul\u0163i ani pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Sau poate c\u0103 asta e ideea \u2013 fie c\u0103 tr\u0103ie\u015fti mul\u0163i sau pu\u0163ini ani pe p\u0103m\u00e2nt \u2013, acei ani s\u0103 fie binecuv\u00e2nta\u0163i, s\u0103 fie l\u00e2ng\u0103 \u201emama\u201d… \u015ei a\u015fa se explic\u0103 \u015fi paradoxul: rom\u00e2nii pleac\u0103 de-acas\u0103 ca \u201ejocul s\u0103 fie jucat mai bine\u201d. \u015ei-ajun\u015fi peste grani\u0163e, voteaz\u0103 \u015fi-a\u015fteapt\u0103 ca acas\u0103 jocul s\u0103 fie jucat mai bine. E con\u015ftiin\u0163a fiec\u0103ruia \u015fi nimeni nu poate s\u0103 dicteze altcuiva via\u0163a. Dar exist\u0103 o lege minunat\u0103 care spune: \u201ecu judecata cu care judeca\u0163i, ve\u0163i fi judeca\u0163i, \u015fi cu m\u0103sura cu care m\u0103sura\u0163i, vi se va m\u0103sura\u201d (Matei 7, 2). Adic\u0103, dragi rom\u00e2ni emigra\u0163i, fra\u0163i \u015fi surori, medita\u0163i un pic la acest adev\u0103r l\u0103sat de Sus: “f\u0103r\u0103 voi, jocul nu poate fi jucat mai bine”! Toate entit\u0103\u0163ile umane, toate inteligen\u0163ele, toate pasiunile, toate creierele \u015fi posibilit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti care ar fi putut \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u201ejocul\u201d \u2013 au ie\u015fit din joc. \u015ei dac\u0103 au votat tot pentru acei candida\u0163i din spectrul 80-85% care fac apologia \u201etraiului mai bun\u201d, \u00eenainte de orice altceva, dac\u0103 au votat tot pentru \u201eschimbare \u015fi s\u0103 nu se mai fure\u201d, dac\u0103 au votat tot contra unui partid, \u00een loc s\u0103 dea o \u015fans\u0103 acelor candida\u0163i din spectrul 5-10% care pun spiritul \u015fi caracterul rom\u00e2nesc \u00eenaintea bun\u0103st\u0103rii cu orice pre\u0163 \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201ejocul\u201d nu se va schimba niciodat\u0103. Tr\u0103im \u015fi batem cuie singuri \u00een crucea poporului rom\u00e2n, \u00een devenirea lui, pentru c\u0103 nu vedem altceva dec\u00e2t o salvare prin p\u00e2ine \u015fi prin materie. \u015ei prin justi\u0163ia p\u00e2inii \u015fi a materiei. Ochii no\u015ftri sunt incapabili s\u0103 disting\u0103 lumina, s\u0103 adulmece lucrurile perene, durabile, care nu se pierd de pe o zi pe alta, \u015fi pe care se construie\u015fte cu adev\u0103rat un trai bun, stabil \u015fi cump\u0103tat.
\nIat\u0103, s\u0103 st\u0103m din nou \u00een parabol\u0103 cu Bunul \u015fi Dreptul nostru M\u00e2ntuitor. Tocmai pe tema emigra\u0163iei \u015fi a politicii de-acas\u0103. Oare nu ni se vor muia picioarele…? Poate ne vom pl\u00e2nge la M\u00e2ntuitorul \u015fi vom a\u015ftepta \u00eendrept\u0103\u0163ire din partea Lui: \u201eDoamne, uite cum politicienii de-acas\u0103 lipsesc \u0163ara de resursele ei…\u201d. Dar dac\u0103 judec\u0103m a\u015fa, vom fi judeca\u0163i dup\u0103 aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. \u015ei ce vom zice dac\u0103 vom auzi teribilul r\u0103spuns: \u201eDa, dragul meu, dar tu ai lipsit \u0163ara de tine \u00eensu\u0163i\u201d. Dac\u0103 am fi t\u0103cut, nici Domnul nu ne-ar fi judecat c\u0103 am emigrat. \u015etie El c\u0103 to\u0163i c\u0103ut\u0103m un soi de stabilitate vie\u0163ilor noastre. Dar am dat drumul g\u00e2ndului de judecat\u0103: \u201eDar cei de-acas\u0103…\u201d. \u015ei iat\u0103, s-a \u00eentors judecata Domnului c\u0103tre noi. Teribil \u015fi minunat! Iat\u0103 cum ve\u015fnica logic\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 e corectat\u0103 de Domnul. Iat\u0103 cum numai logica poc\u0103it\u0103, a asum\u0103rii r\u0103ului personal, are \u015fans\u0103 s\u0103 clinteasc\u0103 lumea spre o f\u0103r\u00e2m\u0103 de bine \u015fi de schimbare real\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 VI. Ie\u015firea din logica acuz\u0103rii<\/strong>
\n\u00cen final, avem cu to\u0163ii ochi \u015fi urechi: \u201eCine are urechi de auzit s\u0103 aud\u0103\u201d (Matei 11, 15). \u015ei nu vom putea spune c\u0103 \u201en-am \u015ftiut\u201d, \u201en-am auzit\u201d, fiindc\u0103 ne uit\u0103m toat\u0103 ziua la Pro-Tv sau la Antene, sau ascult\u0103m Europa Fm sau Radio Zu, sau citim Adev\u0103rul, \u015fi nu apuc\u0103m s\u0103 auzim \u015fi altfel de candida\u0163i, \u015fi altfel de programe, \u015fi altfel de idei… \u00cen ad\u00e2ncul sufletului nostru, \u015ftim ce ne \u00eemboln\u0103ve\u015fte, dar refuz\u0103m, batem din picioare, ne revolt\u0103m \u015fi ne \u00eendrept\u0103\u0163im. Suntem ca ni\u015fte copii mici care s-au \u00eemp\u0103timit de acadele \u015fi nu mai sunt \u00een stare s\u0103 guste m\u00e2ncare adev\u0103rat\u0103. Idei adev\u0103rate, g\u00e2ndire adev\u0103rat\u0103. Nu mai avem complexitatea min\u0163ii, refuz\u0103m s\u0103 facem efortul s\u0103 g\u00e2ndim \u00een mod articulat \u015fi complex, a\u015fa cum ne-a \u00eenzestrat Dumnezeu. Nu ne asum\u0103m niciodat\u0103 consecin\u0163ele alegerilor noastre, nu ne asum\u0103m nicio p\u0103rticic\u0103 din r\u0103ul pe care \u00eel facem acestui popor tocmai prin alegerile noastre individuale: \u00eempingerea c\u0103s\u0103toriei spre mijlocul vie\u0163ii, concubinajul \u00eentre timp, avortul copiilor \u201eneplanifica\u0163i\u201d, emigrarea f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere, a noastr\u0103 \u015fi a copiilor etc. etc. Ne r\u0103zvr\u0103tim mereu, ne dezvinov\u0103\u0163im pe noi \u00een\u015fine \u015fi-i ar\u0103t\u0103m mereu cu degetul pe politicieni: \u201eUite ce-au f\u0103cut din \u0163ara asta\u201d. Dar niciodat\u0103 nu vedem b\u00e2rna din ochiul nostru. Avem o cultur\u0103 a \u00eendrept\u0103\u0163irii de sine \u015fi a \u00eenvinov\u0103\u0163irii celorlal\u0163i. S\u0103 medit\u0103m bine. Nu fur eu mai mult \u0163ara f\u0103c\u00e2nd un avort, sau justific\u00e2nd sau \u00eendemn\u00e2nd pe cineva la asta? Nu lipsesc eu \u0163ara de un om \u2013 de mine \u00eensumi \u2013 prin emigra\u0163ie, oric\u00e2t de rezonabile mi-ar fi motivele?
\nS\u0103 \u00eencepem s\u0103 g\u00e2ndim cu adev\u0103rat. S\u0103 g\u00e2ndim bine. S\u0103 g\u00e2ndim teologic. Fiindc\u0103 toate legile nev\u0103zute ale func\u0163ion\u0103rii societ\u0103\u0163ii \u00eencep cu noi. Toate relele pe care le vedem la v\u00e2rf \u00eencep de la alegerile noastre individuale, de at\u00e2tea ori \u00een logica \u201eemancip\u0103rii\u201d, a traiului bun, a egoismului. Responsabilitatea cade \u00eent\u00e2i pe noi. Poate credeam c\u0103 teologia n-are leg\u0103tur\u0103 nici cu via\u0163a, nici cu politica. Ba se pare c\u0103 e chiar la r\u0103d\u0103cina lor. Trec anii, se nasc alte genera\u0163ii \u015fi… tot nu ne poc\u0103im. \u015ei nu e vorba s\u0103 batem m\u0103t\u0103nii aiurea, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne schimb\u0103m mintea. C\u0103ci, de fapt, miza e s\u0103 \u00eengenunchem logica noastr\u0103 trufa\u015f\u0103. Noi avem o g\u00e2ndire politic\u0103 \u201enepoc\u0103it\u0103\u201d. Nu ne asum\u0103m r\u0103ul personal care contribuie la r\u0103ul general. \u015ei prin asta r\u0103m\u00e2nem mereu orbi la sursa r\u0103ului \u015fi a neschimb\u0103rii lucrurilor \u00een Rom\u00e2nia: alegerile noastre \u00eensele, politice sau nepolitice. Negre\u015fit, nici candida\u0163ii cu idei conservatoare, mai aproape de spirit, nu sunt ni\u015fte oameni f\u0103r\u0103 de p\u0103cat. Or fi av\u00e2nd \u015fi ei destule imperfec\u0163iuni \u015fi neajunsuri. Dar, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, ei reprezint\u0103 singura posibilitate real\u0103 de schimbare a felului \u00een care g\u00e2nde\u015fte Rom\u00e2nia. Nu neap\u0103rat dup\u0103 modelul Poloniei sau al Ungariei, \u0163\u0103ri cu politici profund familiale, na\u0163ionale etc. Ci dup\u0103 modelul nostru. Iar dac\u0103 credem c\u0103 acei candida\u0163i care ast\u0103zi \u00eensumeaz\u0103 5-10% \u201e\u015fi-a\u015fa n-au nicio \u015fans\u0103…\u201d, g\u00e2ndim \u00eentr-un mod fatalist, care ne va dicta obligatoriu viitorul. Ei n-au nicio \u015fans\u0103 pentru c\u0103 noi nu le d\u0103m nicio \u015fans\u0103. Pentru c\u0103 suntem un popor aplecat spre satisfac\u0163ii imediate, c\u00e2rtitor \u015fi mereu \u00eendrept\u0103\u0163it de sine. Suntem \u015fi chipul lui Dumnezeu, \u00een acela\u015fi timp. Dar nu vom \u00een\u0163elege asta p\u00e2n\u0103 nu ne vom asuma partea c\u0103zut\u0103 a personalit\u0103\u0163ii noastre. Nu vom \u00een\u0163elege ce se-nt\u00e2mpl\u0103 cu noi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu ne vom \u201epoc\u0103i\u201d de p\u0103catul idolatriz\u0103rii \u201etraiului mai bun\u201d, al \u201eemancip\u0103rii\u201d cu orice pre\u0163, care a decimat o treime din popula\u0163ia post-decembrist\u0103 Rom\u00e2niei prin avorturi, \u015fi aproape un sfert din cea r\u0103mas\u0103 prin emigra\u0163ie… Nu vom face nicio schimbare, p\u00e2n\u0103 nu vom \u00eennoi mintea noastr\u0103, \u015fi nu vom asculta \u015fi alte idei, ale spiritului sau m\u0103car \u00eenrudite cu el, din care poate s\u0103 renasc\u0103 Rom\u00e2nia de m\u00e2ine.
\nIar pe plan personal \u2013 ce teribil g\u00e2nd…! Greu de acceptat, dar minunat \u015fi eliberator \u00een Duh: S\u0103 nu mai judec\u0103m politicienii momentului! S\u0103 observ\u0103m, s\u0103 fim activi, desigur, dar s\u0103 nu mai judec\u0103m. C\u0103ci \u00een judecata noastr\u0103, Domnul se va \u00eentoarce c\u0103tre noi cu judecata Lui, frumoas\u0103 \u015fi teribil\u0103 totodat\u0103, la care nu vom putea face fa\u0163\u0103!… Dac\u0103-i judec\u0103m pe politicieni, nu-i vom schimba niciodat\u0103. Ba vom avea parte de aceia\u015fi. Fiindc\u0103 judec\u00e2ndu-i, ne sc\u0103p\u0103m din vedere pe noi, \u015fi din aluatul nostru \u201enejudecat\u201d se vor \u201efabrica\u201d viitori politicieni. Culmea, nu-i a\u015fa? E un cerc vicios perpetuu. Dar dac\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne judec\u0103m pe noi, atunci ceva… oric\u00e2t de mic, o f\u0103r\u00e2m\u0103 de \u00eendreptare se va ivi \u00een via\u0163a noastr\u0103. \u015ei poate, prin legile ne\u015ftiute ale func\u0163ion\u0103rii unui popor, c\u00e2ndva, din acele vie\u0163i auto-reflectate \u015fi auto-judecate, unele vor ajunge la c\u00e2rma vie\u0163ilor noastre… Ce minunat ar fi, nu?
\nA\u015fa s\u0103 ne-ajute Dumnezeu.<\/p>\n

\n

Ierodiacon Iustin T., 11 noiembrie 2019<\/strong><\/em><\/p>\n


\n<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 I. Aceea\u015fi realitate politic\u0103 Care sunt cele mai bune reflec\u0163ii care le putem face dup\u0103 alegerile politice? S\u0103 g\u0103sim [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46072","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46072","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46072"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46072\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46075,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46072\/revisions\/46075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}