{"id":46236,"date":"2019-11-28T13:17:47","date_gmt":"2019-11-28T13:17:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46236"},"modified":"2019-11-28T13:17:47","modified_gmt":"2019-11-28T13:17:47","slug":"dumitru-mnerie-acolade-la%e2%80%a6-%e2%80%9eacolade%e2%80%a6%e2%80%9d-%e2%80%93-pe-diagonala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2019\/11\/28\/dumitru-mnerie-acolade-la%e2%80%a6-%e2%80%9eacolade%e2%80%a6%e2%80%9d-%e2%80%93-pe-diagonala\/","title":{"rendered":"Dumitru MNERIE: Acolade la\u2026 \u201eAcolade\u2026\u201d \u2013 pe diagonal\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Dumitru-Mnerie-247x300.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-46237\" title=\"dumitru-mnerie-247x300\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Dumitru-Mnerie-247x300.jpg\" alt=\"\" width=\"247\" height=\"300\" \/><\/a>(Nota editorului)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Lucrarea \u201e<em>TIMI\u0218OARA \u2013 Acolade peste timp\u201d<\/em> se dore\u0219te a fi interesant\u0103 de citit \u0219i de \u00een\u021beles de c\u00e2t mai mul\u021bi, con\u021bin\u00e2nd un mesaj trimis pe diagonala \u021b\u0103rii, dar \u0219i un omagiu adus eroilor-martiri c\u0103zu\u021bi \u00een zilele <em>Revolu\u021biei rom\u00e2ne din 1989<\/em>, un semn de respect \u0219i considera\u021bie pentru cei care au crezut \u00een idealurile Revolu\u021biei pornite de la Timi\u0219oara.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Multe dintre poeme au fost create \u00een anii \u201990, respectiv chiar \u00een primii ani la \u00eenceput de Mileniu III, c\u00e2nd efectele Revolu\u021biei erau \u00eenc\u0103 neclare iar mul\u021bi dintre noi, cet\u0103\u021benii Timi\u0219oarei nu \u00een\u021belegeam prea multe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acest omagiu este manifestat \u00eentr-un mod aparte, oferind cititorului un \u0219ir de crea\u021bii poetice proprii, inspirate din diferite perioade post-revolu\u021bionare, dar \u0219i ca un rezultat al fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor suflete\u0219ti provocate autorului de diferendele sociale \u0219i politice, despre care at\u00e2ta lume discut\u0103 \u0219i se pronun\u021b\u0103 destul de ambiguu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scrierea acestei c\u0103r\u021bi are o mic\u0103, dar interesant\u0103, poveste. Am aflat de talentatul poet Marin BE\u0218CUC\u0102 prin intermediul site-ului \u0219i Revistei \u201e<em>Logos &amp; Agape<\/em>\u201d (coordonate de distinsa poet\u0103 <em>Mariana GURZA<\/em>), publica\u021bii cu un veritabil rol de \u201e<em>burete<\/em>\u201d de crea\u021bii \u0219i creatori literari, atr\u0103g\u00e2nd \u00eentr-o perioad\u0103 destul de scurt\u0103 foarte mul\u021bi scriitori valoro\u0219i, cu o mare sensibilitate artistic\u0103. Am fost pl\u0103cut surprins de stilul particular de exprimare, de provoc\u0103rile \u00eendreptate at\u00e2t c\u0103tre cititorii ini\u021bia\u021bi dar \u0219i \u00eenspre cititorul ocazional, pe care-l determin\u0103 la cugetare \u0219i reflexii prin puterea de impresionare a r\u00e2ndurilor \u00eenc\u0103rcate de metafore din poemele sale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Am \u00eenceput s\u0103 corespond\u0103m, mai ales pe marginea celor publicate, dar \u0219i despre alte teme de actualitate. A\u0219a am aflat de experien\u021bele literare, jurnalistice \u0219i de via\u021b\u0103 avute anterior, mai ales din postura de contemporan \u00een cele dou\u0103 epoci ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u0219i ca prezen\u021b\u0103 vie, poate prea p\u0103s\u0103toare fa\u021b\u0103 de existen\u021ba uman\u0103 la puntea dintre cele dou\u0103 Milenii. Am discutat \u0219i de povestea \u00eenregistr\u0103rilor interviurilor excep\u021bionale luate unor personalit\u0103\u021bi politice \u0219i culturale de excep\u021bie, \u00een capul listei fiind Seniorul politician \u021b\u0103r\u0103nist Corneliu Coposu (ultimul interviu \u00een via\u021b\u0103) \u0219i Ex-pre\u0219edintele \u021b\u0103rii Emil Constantinescu. \u00cen aceast\u0103 var\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i poetului o vizit\u0103 la Dorohoi, am \u00een\u021beles mai bine \u201e<em>domeniul DILIMANDJARO<\/em>\u201d, c\u00e2ntat \u0219i desc\u00e2ntat \u00een scrierile sale de zi cu zi, de fapt un teren, r\u0103mas parc\u0103 al nim\u0103nui, dar acum marcat de vecin\u0103t\u0103\u021bile c\u0103su\u021bei de domiciliu a poetului, (str. Dumbrava Ro\u0219ie, 188), av\u00e2nd mereu \u00een fa\u021b\u0103 ruinele unei foste \u00eentreprinderi socialiste \u0219i perspectiva unui deal \u201eagricol\u201d cu culturi aleatoare. Devenit at\u00e2t de familiar cu locul nim\u0103nui, \u00een crea\u021biile recente, Marin BE\u0218CUC\u0102 s-a autointitulat <em>MONSTRUL de pe\u00a0 DILIMANDJARO<\/em>, d\u00e2nd o semnifica\u021bie \u0219i mai aparte poemelor semnate astfel, de lupt\u0103tor ne\u00eenfricat, un adev\u0103rat pericol fa\u021b\u0103 de du\u0219manii no\u0219tri, dar l\u0103s\u00e2nd vizibil\u0103 \u0219i ceva din armura lui Don Quijote de la\u2026 Dorohoi, Dumbrava Ro\u0219ie 188.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen urma discu\u021biilor \u0219i coresponden\u021belor purtate am descoperit \u00een <strong>poetul-jurnalist Marin BE\u0218CUC\u0102<\/strong> un foarte atent analist a ceea ce a ajuns s\u0103 \u00eensemne pentru rom\u00e2ni Timi\u0219oara, dup\u0103 sloganul \u201e<em>Azi \u00een Timi\u0219oara, m\u00e2ine-n toat\u0103 \u021bara<\/em>\u201d. Aceast\u0103 preocupare nu s-a dovedit doar de conjunctur\u0103, (gen \u201eDILIMANDJARO\u201d\u2026), ci o considera\u021bie, poate chiar obsesiv\u0103, de lung\u0103 durat\u0103, cu importan\u021b\u0103 marcant\u0103 pentru propria-i trecere prin timpul ultimilor 30 de ani. L-am observat pre\u021buind un tom de poezii \u00een manuscris compuse cu 15-20 de ani \u00een urm\u0103, chiar pe malul Beg\u0103i, fiind cu treburi prin Timi\u0219oara. Apreciind stilul complex, cu o fericit\u0103 combina\u021bie \u00eentre consemn\u0103rile debordantului jurnalist \u0219i pana ingeniosul poet, am oferit sus\u021binerea din partea Editurii Funda\u021biei pentru Cultur\u0103 \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt IOAN SLAVICI din Timi\u0219oara,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0a conceperii \u0219i apoi edit\u0103rii acestei c\u0103r\u021bi. Am sim\u021bit o \u00a0adev\u0103rat\u0103 binecuv\u00e2ntare a lui Dumnezeu s\u0103 realiz\u0103m \u00a0\u00eempreun\u0103 o punte de leg\u0103tur\u0103 de suflet \u201eintercomunitar\u201d, cuprins foarte bine \u00een interiorul neamului rom\u00e2nesc, pe diagonala Dorohoi \u2013 Timi\u0219oara.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Titlul c\u0103r\u021bii este inspirat ales, trezind un interes special cititorului divers, mai ales prin asocierea numelui ora\u0219ului martir TIMI\u0218OARA, \u00een al XXX-lea an de la Revolu\u021bie, cu cuv\u00e2ntul \u201e<strong>acolade<\/strong>\u201d definit prin dic\u021bionare ca av\u00e2nd mai multe sensuri. Astfel, titlul va atrage aten\u021bia cititorului \u00een mod diferit, a\u0219tept\u0103rile acestuia put\u00e2nd fi caracteristice \u0219i nivelului de preg\u0103tire profesional\u0103 sau pasiunii acestuia. Astfel:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>un cititor, mai cunosc\u0103tor al tradi\u021biilor istorice ale popoarelor, cuv\u00e2ntul \u201e<em>acolade<\/em>\u201d l-ar duce cu g\u00e2ndul la denumirea ceremonialului medieval de \u00eenvestire a unui cavaler, const\u00e2nd dintr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are \u0219i o atingere cu latul spadei;<\/li>\n<li>un mai pasionat de arhitectur\u0103 s-ar g\u00e2ndi la elementele specifice stilului gotic, care poart\u0103 aceast\u0103 denumire;<\/li>\n<li>al\u021bii, mai deprin\u0219i cu realizarea de scrieri sintetice, cu anumite scheme de redactare, se vor a\u0219tepta la cuprinderea \u00een carte a unor referiri exprimate sumar, prin cuvinte cheie, dispuse orizontal\/vertical. De asemenea muzicienii se pot a\u0219tepta la exemplific\u0103ri prin reprezentarea grafic\u0103 a unor portative muzicale;<\/li>\n<li>acei mai obi\u0219nui\u021bii cu \u0219tiin\u021bele exacte, \u00een special cunosc\u0103tori ai teoriei mul\u021bimilor (matematic\u0103), s-ar duce cu g\u00e2ndul la semnele grafice care cuprind, \u00eentre numitele <em>acolade,<\/em> mul\u021bimi de numere, sau \u00een expresiile aritmetice \u0219i\/sau polinomiale, un \u0219ir de opera\u021bii matematice grupate \u00een paranteze mari \u0219i mici.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din toate aceste perspective, urm\u0103rind cu aten\u021bie cele scrise pentru aceast\u0103 carte de c\u0103tre autorul Marin BE\u0218CUC\u0102, am descoperit \u00eentr-un anume fel, o abilitate extraordinar\u0103 de a cuprinde de fapt, \u00eentr-un mod firesc toate aceste sensuri, mul\u021bumind astfel pe toat\u0103 lumea. Poemul \u2013 ca specie a poeziei epice \u2013 este prezent majoritar \u00een carte ca form\u0103 de exprimare literar\u0103, pe mine, din postura de cititor ocazional, m-a condus cu g\u00e2ndul la timpurile trecute, spre diversele st\u0103ri controversate tr\u0103ite-n Timi\u0219oara de-a lungul anilor, care \u00eensumeaz\u0103 mai mult de jum\u0103tate din perioada-i rom\u00e2neasc\u0103, de dup\u0103 marea Unire, \u00een mod practic de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu ca fiind timi\u0219orean, \u00eencep\u00e2nd cu 1967, anul mut\u0103rii aici cu familia \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezentul anului 2019.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><!--more-->Recunosc\u00e2ndu-mi preg\u0103tirea profesional\u0103 orientat\u0103 mai mult spre tehnic\u0103, cu ceva veleit\u0103\u021bi de matematician, abord\u00e2nd tematica c\u0103r\u021bii, \u00eemi permit \u201eo acolad\u0103 deschis\u0103\u201d, (dar deschiz\u00e2nd doar o parantez\u0103 mic\u0103\u2026), s\u0103 afirm cu convingere faptul c\u0103, pentru mine personal, <strong><em>Decembrie 1989<\/em><\/strong> a \u00eensemnat cu adev\u0103rat o revolu\u021bie \u00eenf\u0103ptuit\u0103 pe toate planurile: material, juridic, economic, social, profesional, spiritual \u0219i sentimental. Cit\u00e2nd din PREAMBUL: \u201e\u2026<em>Timi\u0219oara se reazem\u0103\/cu coatele pe Bega,\/puhoi de gloan\u021be \u0219i studen\u021bi,\/ profesori, muncitori\/ s-au \u00eenviat ATUNCE\u2026\/ Phoenix \u00een Decembre!<\/em>\u201d, m\u0103 asociez imaginii exprimate de poet. Astfel, cutez s\u0103-mi exprim liber punctul de vedere (<strong>un drept c\u00e2\u0219tigat!<\/strong>\u2026) c\u0103, totu\u0219i, \u00een ciuda unor voci prezente, (pretinse \u201eextrem de competente\u201d, dar mereu parc\u0103 prea sonore\u2026 tr\u00e2mbi\u021b\u00e2nd argument\u0103ri \u00eenc\u0103rcate de \u00eendoial\u0103 fa\u021b\u0103 de existen\u021ba vreunei revolu\u021bii \u2013 \u2026dar \u0219i ei ni\u0219te c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai dreptului de liber\u0103 exprimare\u2026), c\u0103 ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1989 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een condi\u021biile definitorii pentru o Revolu\u021bie, at\u00e2t pentru popor c\u00e2t \u0219i pentru patrie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Reprezent\u00e2nd Editura Funda\u021biei pentru Cultur\u0103 \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt IOAN SLAVICI din Timi\u0219oara, nu pot s\u0103 nu men\u021bionez faptul c\u0103, \u00een cazul e\u0219ecului Revolu\u021biei n-ar mai fi existat \u0219ansa unui sistem particular de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, n-ar mai fi existat Editura\u2026 De aceea, sunt convins c\u0103 \u201e<em>acoladele<\/em>\u201d sugerate de autor cuprind, sub aspect matematic, \u00eenc\u0103 foarte multe paranteze mici \u0219i mari nerezolvate \u00eenc\u0103: \u201e\u2026 <em>sunt patru opera\u021bii temelie,\/ din ele, min\u021bi dospite,\/ le-au \u00eenmul\u021bit,\/ cu miile, \/ doar \u00een con\u0219tiin\u021be,\/ nu se \u0219tie exact\/ de s-ar fi, ori nu,\/ o geometrie,\/ desenul min\u021bii nu e terminat,\/ ATUNCI a fost ATUNCI!<\/em>\u201d (24 \u2013 ARITMETICA UIT\u0102RII)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u0218i aerul de sintez\u0103, cu planific\u0103ri, enumer\u0103ri se simte \u00een \u201e<strong><em>acolade<\/em><\/strong>\u201d, pretutindeni \u00een carte: \u201e<em>\u0219i colc\u0103ie timpul,\/ \u0219i colc\u0103ie p\u0103m\u00e2ntul,\/ \u0219i colc\u0103ie aerul\u2026\/ \u0219i c\u00e2t de rece e roua!\/ hai, flirta\u021bi,\/ scenaristul e pe faz\u0103!\u201d<\/em> (38 \u2013 SCENARIU). Surprind BOEMELE, cu g\u00e2nd la arpegii muzicale, pe tonalit\u0103\u021bi diferite: \u201e<em>copiii vor CD-uri\/ \u0219i adun\u0103ri de strad\u0103,\/ cu concert cu tot!\/ \u0219i Concertul curge\u2026\/ de-aia \u0219i Boema se sui-n tramvai\/ adulmec\u00e2nd triste\u021bi din Phoenix\u2026\u201d<\/em> (42 \u2013 BOEMA \u00ceN TRAMVAI). Spre deosebire de poezia 97 \u2013 BOEMA, mai de la urm\u0103, unde\u2026 \u201e\u2026.<em>eh BOEMA, ce-\u021bi e!\/ a cobor\u00e2t \u00een t\u00e2rg,\/ \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0prea-s goale s\u0103lile,\/ dar e aer,\/ liber!\/ uite cortul cum se-ntinde\/ peste s\u00e2nge de concert<\/em>\u201d\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i \u201e<strong><em>acolada arhitec\u021bilor<\/em><\/strong>\u201d, cu zvelte\u021bea \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 pentru stilul gotic, se vede parc\u0103, \u0219i-n alte case mai reci la momentul evalu\u0103rii poetului, zugr\u0103vite aparte \u00een succesiunea de poeme: \u00a083 \u2013 CATEDRALA, 84 \u2013 OPERA \u0219i 85 \u2013 BALCON, balcon pe care \u201e\u2026<em>s\u0103 nu-l mai d\u0103m cu var!\/ nici s\u0103-l ascundem sub afi\u0219e,\/ \u00ee\u0219i are spaima lui!\/ \u0219i locul lui \u0219i-l are, peste cruce<\/em>\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Citind \u0219i recitind manuscrisul propus de poetul Marin BE\u0218CUC\u0102, am remarcat amprenta ad\u00e2nc\u0103 asupra crea\u021biei dat\u0103 de experien\u021ba excep\u021bional\u0103 \u00een munca de jurnalist, asemuindu-i atitudinea cu a distinsului scriitor \u0219i jurnalist Timi\u0219orean, Lucian-Vasile SZABO, un remarcabil analist privind rolul Timi\u0219oarei \u00een Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 din 1989. Relevant \u00een argumentarea acestei opinii este lucrarea <em>\u201eSINDROMUL TIMI\u0218OARA 1989: ADEV\u0102R \u0218I IMAGINAR. Strategii de comunicare mediatic\u0103 \u00eentr-o realitate exploziv\u0103<\/em>\u201d, publicat\u0103 de Lucian Vasile SZABO \u00een 2013, \u00een colec\u021bia DOCUMENTE a editurii MEMORIALUL REVOLU\u021aIEI 1989.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca o aur\u0103 a c\u0103r\u021bii, poate fi descoperit\u0103 de cititor semnifica\u021bia onorant\u0103 a cuv\u00e2ntului \u201e<strong>acolade<\/strong>\u201d, asociat Timi\u0219oarei, \u00een cele 103 titluri de poeme inspirate de Timi\u0219oara ultimilor 30 de ani. Marin BE\u0218CUC\u0102, poate surprins de sintagma \u201e<em>Patria mea cea drag\u0103, Timi\u0219oara<\/em>\u201d, folosit\u0103 de mine ca argument \u00een sus\u021binerea normal subiectiv\u0103, dar \u0219i patriotic\u0103 a \u201e<strong>cazului Timi\u0219oara<\/strong>\u201d, poetul \u00ee\u0219i cantoneaz\u0103 frecvent aceast\u0103 sintagm\u0103 \u00een poeme, \u00een contextul unor diverse referiri: \u201e<em>eh copile, copile,\/ PL\u00c2NSET DE PESTE TOT cere\/ s\u0103 nu uita\u021bi de PATRIA CEA DRAG\u0102,\/ TIMI\u0218OARA!<\/em>\u201d (49 \u2013 PL\u00c2NSET DE PESTE TOT), \u201e<em>AMESTECUL s-a consfin\u021bit de timpuri,\/ timpurile se pare, niciodat\u0103 nu-l \u00eenfr\u00e2ng,\/ fractura de nu s-a ivit are condi\u021bie nescris\u0103:\/ TIMI\u0218OARA, PATRIA CEA DRAG\u0102!<\/em>\u201d (55 \u2013 MULTINA\u021aIONAL).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cartea, at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat\u0103 de metafore, preg\u0103te\u0219te o acolad\u0103 mare de investire a Timi\u0219oarei \u00een grad de ora\u0219-\u201e<em>cavaler<\/em>\u201d al Rom\u00e2niei deschise c\u0103tre democra\u021bie \u0219i civiliza\u021bie occidental\u0103. Poemele cuprinse semnific\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area caracteristic\u0103 ceremonialului, dar are \u0219i rigoarea spadei \u2013 semn al responsabilit\u0103\u021bii, pe umerii celor r\u0103ma\u0219i \u0219i ajun\u0219i s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mesajul important al scrierilor este \u00eent\u0103rit \u00een partea final\u0103 prin ad\u0103ugirile f\u0103cute, cuprinz\u00e2nd c\u00e2teva eseuri-considera\u021bii despre Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara (1989), despre Seniorul politicianismului rom\u00e2nesc, Corneliu Coposu, respectiv de lec\u021bia de r\u0103spundere patriotic\u0103 l\u0103sat\u0103 de Domnul nostru \u0218tefan cel Mare, \u00eent\u00e2iul \u00eentregitor de neam. Cartea se dore\u0219te a se \u00eencadra \u00een categoria de lucr\u0103ri motivate \u0219i dedicate anivers\u0103rii a 30 de ani de la Revolu\u021bia din 1989.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autorul Marin BE\u0218CUC\u0102, prin acoladele-i versificate, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 acum Timi\u0219oara a\u0219a cum este ea, dar \u0219i cu speran\u021ba unei de\u0219tept\u0103ri perpetue a locuitorilor iubitori de \u201ePATRIA CEA DRAG\u0102\u201d, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o fereastr\u0103 deschis\u0103 prin care s\u0103 p\u0103trund\u0103 tot binele democra\u021biei europene, determin\u00e2nd ca toat\u0103 ROM\u00c2NIA s\u0103 ne fie O PATRIE MAI DRAG\u0102 tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p>A\u0219a s\u0103 ne ajute DUMNEZEU!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Dumitru MNERIE \u2013 Director al Editurii<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Funda\u021biei pentru Cultur\u0103 \u0219i \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt IOAN SLAVICI<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>din Timi\u0219oara<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(Nota editorului) Lucrarea \u201eTIMI\u0218OARA \u2013 Acolade peste timp\u201d se dore\u0219te a fi interesant\u0103 de citit \u0219i de \u00een\u021beles de c\u00e2t [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46236"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46236\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46238,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46236\/revisions\/46238"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}