{"id":46374,"date":"2020-03-30T07:42:46","date_gmt":"2020-03-30T07:42:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46374"},"modified":"2020-03-30T07:42:46","modified_gmt":"2020-03-30T07:42:46","slug":"victor-ravini-putem-sti-cand-a-fost-creata-miorita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/03\/30\/victor-ravini-putem-sti-cand-a-fost-creata-miorita\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Putem \u0219ti c\u00e2nd a fost creat\u0103 Miori\u0163a?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Atmosfera din Miori\u021ba este arhaic\u0103, iar stilul lapidar \u0219i enigmatic. Totul \u00een Miori\u021ba e simbol. Fiecare cuv\u00e2nt are un bogat \u00een\u021beles metaforic, tainic, ce nu se las\u0103 descifrat la prima lectur\u0103. \u0218i poate nici la a doua. S-au emis mai multe ipoteze pentru datarea Miori\u021bei, \u00eens\u0103 au fost insuficient argumentate. Ovid Densusianu a datat Miori\u021ba \u00een istoria recent\u0103 \u0219i a adus ca dovad\u0103 37 de documente juridice de la tribunal. Dumitru Caracostea s-a ab\u021binut s\u0103 nu r\u00e2d\u0103, c\u00e2nd a obiectat c\u0103 Miori\u0163a nu poate fi datat\u0103 pe baza unor documente scrise dup\u0103 publicarea ei. Al\u021bii o dateaz\u0103 pornind de la ni\u0219te documente, ce nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu Miori\u0163a \u015fi nici Miori\u0163a nu are de a face cu ele. Nicolae Iorga ne asigur\u0103 c\u0103 Miori\u0163a a fost creat\u0103 de un singur anonim prin secolul al XVIII-lea. La prestigiul lui, nu mai era nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 afirma\u021bia cu argumente \u0219i dovezi. Nu putem pune la \u00eendoial\u0103 spusele lui. Hasdeu dateaz\u0103 Miori\u021ba pe criterii lingvistice \u00eentre 1350-1450. Datarea cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een timp a fost f\u0103cut\u0103 de Caracostea, Ion Diaconu \u015fi al\u0163ii, care o dateaz\u0103 pe vremea dacilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 pe ce criterii sau cu ce dovezi. \u00cei credem \u0219i pe ei, pe cuv\u00e2nt de onoare.<\/p>\n

Niciuna din afirma\u021bii nu a fost bazat\u0103 pe o metodologie de cercetare adecvat\u0103, ci doar pe p\u0103reri. P\u0103rerile au fost prezentate drept concluzii definitive \u0219i inatacabile, c\u00e2nd de fapt \u021b\u00e2\u0219neau din fantezie, numit\u0103 de savan\u021bi intui\u021bie. Intui\u021bia este bun\u0103 ca punct de pornire pentru a \u00eencepe o cercetare, \u00eens\u0103 unii \u00ee\u0219i prezint\u0103 intui\u021bia drept concluzie. Cine porne\u0219te de la concluzii preconcepute \u0219i caut\u0103 apoi dovezi care s\u0103 \u00eei confirme convingerile, pune carul dinaintea boilor. Concluziile trebuie s\u0103 fie rezultatul la care se ajunge \u00een final \u0219i este necesar s\u0103 fie \u00eentemeiate pe constat\u0103ri, pe dovezi \u0219i pe analiza acestora, cu argumente \u0219i cu sprijin \u00een lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 necontestate. Adrian Fochi formuleaz\u0103 concluzii, la care a ajuns \u201e\u2026prin adoptarea integral\u0103 a concluziilor bazate pe intui\u021bie ale lui D. Caracostea\u2026\u201d (Miori\u021ba<\/em>, 1964, Editura Academiei, pag. 284). Fochi adopt\u0103 concluziile bazate pe intui\u021bia altcuiva. Este de mirare c\u0103 el nu observ\u0103 deficien\u021ba metodologic\u0103 a lui Caracostea, cu concluzii bazate pe intui\u021bie. Garan\u021bia valabilit\u0103\u021bii p\u0103rerilor personale din cercetarea anterioar\u0103 este celebritatea fiec\u0103rui savant. P\u0103rerea unuia exclude p\u0103rerile contrare ale altora \u0219i exprim\u0103 propria sa certitudine. Ne r\u0103m\u00e2ne s\u0103 alegem noi \u00eentre certitudinea unuia \u0219i certitudinile altora. P\u0103rerismul a dominat \u0219i la interpretarea con\u021binutului din Miori\u021ba. \u00cen acest fel s-a ajuns la denigrarea celei mai frumoase \u0219i mai valoroase crea\u021bii literare a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri, la haos, la nedumeriri, la n\u0103luciri, la dispre\u021b pentru cioban, pentru \u00eentreg poporul nostru \u0219i pentru noi \u00een\u0219ine. Cine a vrut asta? \u0218i \u00een ce scop?<\/p>\n

Geneza Miori\u0163ei este o preocupare major\u0103 a lui Fochi, \u00een monumentala sa monografie \u015fi antologie din 1964, ce r\u0103m\u00e2ne principala lucrare \u0219i de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru cercetarea poemului nostru na\u021bional. El \u00eei condamn\u0103 pe cei ce sus\u0163in datarea Miori\u0163ei pe vremea dacilor, \u00eens\u0103 nu nume\u0219te pe nimeni. Fochi ignor\u0103 c\u0103 prefa\u021batorul monografiei dateaz\u0103 Miori\u021ba pe vremea dacilor. Prefa\u021batorul ignor\u0103 c\u0103 aceast\u0103 datare o f\u0103cuser\u0103 Caracostea, Diaconu \u0219i al\u021bii. Lan\u021bul ignoran\u021belor str\u0103bate \u00eentreaga monografie, iar pe alocuri chiar \u0219i antologia. Sau poate c\u0103 aceast\u0103 ignorare a altora ar putea fi o strategie premeditat\u0103, \u00een buna tradi\u021bie d\u00e2mbovi\u021bean\u0103. Fochi face parte dintre cei care sus\u021bin c\u0103 folclorul nu poate fi capabil s\u0103 re\u021bin\u0103 amintiri istorice mai vechi de un secol sau dou\u0103. El este convins de contemporaneitatea folclorului cu noi \u0219i vede \u00een Miori\u021ba lupt\u0103 de clas\u0103 conform\u0103 cu ideologia partidului comunist. El aprob\u0103 uciderea ciobanului, pentru c\u0103 e mai bogat \u0219i deci era un exploatator. \u00cen diferite capitole, face felurite dat\u0103ri, dintre care, cea mai clar\u0103 ar putea fi aceasta: \u201eMiori\u0163a oglinde\u015fte un stadiu destul de vechi \u00een dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei sociale a poporului nostru\u201d (pag. 420). Sau: \u201eLa baza Miori\u0163ei st\u0103 un fapt real. Faptul s-a petrecut \u00eentr-o epoc\u0103 istoric\u0103 relativ nou\u0103\u201d (pag. 544). A\u0219adar, Fochi dateaz\u0103 crearea Miori\u021bei \u00eentre \u201eun stadiu destul de vechi\u201d \u0219i \u201eo epoc\u0103 istoric\u0103 relativ nou\u0103.\u201d Articolul despre Miori\u021ba \u00een Kindlers Neues Literatur Lexikon<\/em> (1992) merge pe linia lui Fochi, a\u0219a cum i-a fost trasat\u0103 acestuia de partid.<\/p>\n

Mircea Eliade afirm\u0103 c\u0103 Miori\u0163a exprim\u0103 reac\u021bia poporului rom\u00e2n \u201e\u00een fa\u021ba invaziilor \u0219i catastrofelor istorice\u201d. Aceast\u0103 afirma\u021bie exclude datarea Miori\u021bei pe vremea dacilor, \u00eentruc\u00e2t ace\u0219tia nu puteau s\u0103 \u0219tie c\u0103 vor veni \u201enenum\u0103rate invazii barbare de la sf\u00e2r\u0219itul antichit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een evul mediu sau\u2026 vecin\u0103tatea marilor puteri militare dinamizate de fanatisme imperialiste.\u201d (De la Zalmoxis la <\/em>Gengis-han<\/em>,<\/em> pag. 249). Eliade nu precizeaz\u0103 dac\u0103 Miori\u021ba a fost compus\u0103 \u00een timpul invaziilor \u0219i catastrofelor pentru a exprima reac\u021bia poporului \u00een fa\u021ba acestora sau a fost compus\u0103 dup\u0103 ce acestea au trecut. Pe c\u00e2t de neclar\u0103 \u0219i neconcludent\u0103 este afirma\u021bia lui de mai sus, pe at\u00e2t e de seduc\u0103toare \u0219i ne unge la suflet. Eliade este de ne\u00eentrecut \u00een asemenea formul\u0103ri, care ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 prin nebulozitatea lor. El afirm\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au mo\u015ftenit elemente de cultur\u0103 de la popula\u0163ia local\u0103 pre-indoeuropean\u0103. El zice \u2013 f\u0103r\u0103 a se referi la Miori\u0163a \u2013 c\u0103: \u201ealte elemente culturale comune tuturor popoarelor balcanice par \u00eenc\u0103 \u015fi mai vechi dec\u00e2t mo\u015ftenirea geto-trac\u0103, prezent\u00e2nd o configura\u0163ie pre-indoeuropean\u0103\u201d (pag. 190). Eliade nu ne spune care sunt acele \u201ealte elemente culturale\u201d \u0219i nici c\u00e2t de \u201e\u00eenc\u0103 \u0219i mai vechi\u201d sunt. Le vom c\u0103uta aici \u00eempreun\u0103 \u0219i le vom g\u0103si. Vom afla \u0219i c\u00e2t de vechi sunt.<\/p>\n

Sharan B. Merriam, profesoar\u0103 emerit\u0103 la Universitatea din Georgia \u00een USA \u2013<\/em> ale c\u0103rei c\u0103r\u0163i fundamentale despre metodologia de cercetare se studiaz\u0103 la facult\u0103\u021bile din mai multe \u021b\u0103ri \u2013 <\/em>spune c\u0103 toate textele, chiar \u015fi cele \u00eentemeiate pe fantezie, sunt un produs al contextului istoric \u0219i social \u00een care au ap\u0103rut. Din aceast\u0103 cauz\u0103, au o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu realitatea, astfel \u00eenc\u00e2t oglindesc aspecte reale din acea societate, a acelor vremi. Cu referire la c\u0103r\u021bile ei, toate aspectele etnografice, sociale, economice, to\u021bi termenii concre\u021bi \u0219i abstrac\u021bi din metaforele Miori\u0163ei, c\u00e2t \u0219i concep\u021bia despre via\u021b\u0103 a personajelor, pot avea leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de dezvoltare material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a societ\u0103\u0163ii din vremea c\u00e2nd au fost compuse versurile. Toate adaosurile ulterioare, din diferite variante, redau aspecte economice \u015fi sociale din vremuri mai noi, c\u00e2t \u0219i o \u00een\u021belegere a con\u021binutului adaptat\u0103 la mentalit\u0103\u021bi mai noi. Modific\u0103rile textului se pot observa de la o variant\u0103 la alta \u0219i arat\u0103 c\u0103 multe simboluri, metafore sau alegorii nu au mai fost \u00een\u021belese.<\/p>\n

Eu am analizat 973 de variante, din trei antologii, \u0219i le-am clasificat dup\u0103 mai multe criterii, pe categorii \u0219i pe scale ascendente sau descendente. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 sinoptic\u0103 mi-a dat posibilitatea s\u0103 compar variantele \u00eentre ele \u0219i s\u0103 v\u0103d c\u0103 Miori\u021ba a putut fi conceput\u0103 pentru a fi \u00een\u021beleas\u0103 pe dou\u0103 niveluri semantice. Nivelul primordial este o \u00een\u021belegere ezoteric\u0103, pentru ciobanii ini\u021bia\u021bi \u00een tainele meseriei lor, ale psihicului uman \u0219i ale universului, a\u0219a cum erau cunoscute la vremea aceea. Nivelul secundar este exoteric, pentru cei \u00eenc\u0103 neini\u021bia\u021bi sau profani, pentru societatea din afara fr\u0103\u021biei lor profesionale. Am observat c\u0103, de la o variant\u0103 la alta, textul prezint\u0103 modific\u0103ri, iar con\u021binutul a alunecat de la sensuri ezoterice, tainice \u0219i de mare frumuse\u021be poetic\u0103, la versuri insuficient \u0219lefuite, cu formul\u0103ri \u0219i \u00een\u021belesuri banale, evident contrare sensurilor din variantele ce pot fi mai bine p\u0103strate. Abstrac\u021biunile din mit au fost \u00een\u021belese ca fapte concrete din realitate \u0219i r\u0103st\u0103lm\u0103cite. Ne\u00een\u021belegerea aspectelor mitologice a derutat unii \u021b\u0103rani rapsozi, \u00eenc\u00e2t au f\u0103cut modific\u0103ri \u0219i improviza\u021bii cu con\u021binut realist. Aspectele mitologice au fost \u00eenlocuite cu aspecte din via\u021ba cotidian\u0103, ceea ce a facilitat adaptarea textului mai vechi la realit\u0103\u021bi sociale \u0219i economice mai noi. Evolu\u021bia de la g\u00e2ndirea mitologic\u0103 la cea ra\u021bional\u0103 a dus \u0219i la alunecarea \u00een\u021belegerii Miori\u021bei de la mythos<\/em> la logos.<\/em> Acest fenomen a derutat chiar \u0219i mul\u021bi savan\u021bi, care au ajuns la interpret\u0103ri alandala. Confuziile savan\u021bilor au dat ap\u0103 la moar\u0103 unora s\u0103 condamne Miori\u021ba, cum c\u0103 ar fi nociv\u0103 pentru na\u021biune \u0219i pentru individ \u0219i ar trebui aruncat\u0103 la gunoi. Nu Miori\u021ba, ci interpret\u0103rile f\u0103cute anapoda merit\u0103 s\u0103 fie date la gunoi.<\/p>\n

\u00cen multe variante, sacrificiul ciobanului e planificat la apus de soare <\/em>\u2013 moment sf\u00e2nd din zi, dup\u0103 cum dezv\u0103luie \u00eensu\u0219i sinonimul asfin\u021bit<\/em> sau sfin\u021bit<\/em> de soare, prezent \u00een alte variante. \u00cen unele variante sacrificiul e planificat pe ziua de Sf. Ilie, care \u00een credin\u021bele populare este protectorul ciobanilor, a\u0219a cum afl\u0103m din ancheta de folclor \u00eentreprins\u0103 de Hasdeu. \u021a\u0103ranii \u00eentreba\u021bi au spus c\u0103 Sf. Ilie \u201ea fost mai \u00eent\u00e2i soldat \u00eenconjurat de arme, viteaz \u015fi bun v\u00e2n\u0103tor, cioban la oi, fiu de oameni s\u0103rmani \u015fi servitor la diavolul\u201d. Deci nu este vorba de tizul s\u0103u din Biblie, ci poate proveni din religia pre-cre\u0219tin\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri. Credin\u021bele din cultura popular\u0103 despre Sf. Ilie arat\u0103 continuitatea cultului acestuia de la societatea v\u00e2n\u0103torilor, la cea a ciobanilor. El este important \u00een textul mai multor variante \u0219i rezult\u0103 c\u0103 Miori\u021ba poate avea r\u0103d\u0103cini \u00een cultura \u0219i religia pre-pastoral\u0103, a v\u00e2n\u0103torilor. Ar fi lipsit de logic\u0103 s\u0103 planifice ciobanii o crim\u0103 josnic\u0103 la un moment sf\u00e2nt din zi sau din an, pentru c\u0103 ar fi un sacrilegiu, ac\u021biunea lor ar fi sortit\u0103 e\u0219ecului, iar pedeapsa divin\u0103 ar fi mai cumplit\u0103.<\/p>\n

Cele mai vechi variante ale Miori\u021bei sunt colinde din Transilvania \u0219i sunt mai bine p\u0103strate, deoarece c\u00e2ntatul \u00een cor limiteaz\u0103 libertatea individual\u0103 de a modifica textul. \u00centr-o variant\u0103 care este colind, colind\u0103torii zic c\u0103 b\u0103rba\u0163ii din familia pentru care c\u00e2nt\u0103 ei sunt pleca\u0163i la p\u0103dure s\u0103 v\u00e2neze un c\u0103prior. Partitura ciobanului este rostit\u0103 de puiul de c\u0103prioar\u0103 v\u00e2nat. C\u0103priorul spune c\u0103 vrea s\u0103 fie \u00eengropat la st\u00e2n\u0103, ceea ce poate reda prin sinecdoc\u0103 trecerea de la stadiul de v\u00e2n\u0103tori la p\u0103stori. Identificarea eroului principal din Miori\u0163a \u0219i a \u021b\u0103ranului colindat cu un c\u0103prior din p\u0103dure poate fi o metamorfoz\u0103, caracteristic\u0103 pentru g\u00e2ndirea din vremurile anterioare p\u0103storitului. Elementele din cultura v\u00e2n\u0103torilor arhaici sunt bine integrate \u00een toate variantele Miori\u0163ei \u0219i precump\u0103nesc calitativ improviza\u0163iile sau adapt\u0103rile la vremuri mai noi. Rezult\u0103 c\u0103 \u00een unele variante ale Miori\u021bei sunt versuri ce p\u0103streaz\u0103 amintirea unor realit\u0103\u021bi dintr-o societate aflat\u0103 \u00een epoca de trecere de la stadiul de v\u00e2n\u0103tori, la \u00eenceputurile culturii pastorale.<\/p>\n

Ciobanul spune mioarei cum s\u0103 o identifice pe mama sa dintre alte femei b\u0103tr\u00e2ne: ea are un br\u00e2u de l\u00e2n\u0103. Br\u00e2ul de l\u00e2n\u0103 poate fi un semn distinctiv al unei situa\u0163ii economice \u015fi sociale superioare fa\u021b\u0103 de celelalte femei. \u00cen mai multe variante, mama ciobanului poate vorbi cu divinit\u0103\u0163i animiste, ce personific\u0103 fenomene naturale: Dun\u0103rea, Ap\u015foara, Cea\u0163a, Sf\u00e2nta Negurice, care uneori o cam ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi caute fiul, iar alteori nu prea. Divinit\u0103\u021bile mamei ciobanului vorbesc la fel ca orice femeie \u00een\u021beleapt\u0103 de la \u0163ar\u0103 \u015fi sunt o oglindire a ei. Ele o trimit de la una la alta, sunt cam lene\u0219e \u0219i nu prea mai au puterea la care se a\u0219tepta ea. Divinit\u0103\u0163ile ei prezint\u0103 simptomul deus otiosus<\/em>, cum ar fi zis Eliade, dac\u0103 ar fi cunoscut aceste variante. Lenevia divinit\u0103\u021bilor ei animiste \u0219i viziunea ciobanului despre un viitor \u00een care el ar putea s\u0103 fie ucis, f\u0103r\u0103 ca mama lui s\u0103-l mai poat\u0103 ajuta cu procedurile ei, consemneaz\u0103 sl\u0103birea credin\u021belor religioase din matriarhat. Aceasta s-a putut \u00eent\u00e2mpla \u00een vremea trecerii spre patriarhat \u015fi spre neolitic.<\/p>\n

Tot ce \u015ftim despre mama ciobanului afl\u0103m din versurile spuse de el, ca despre ceva viitor \u015fi eventual. El \u0219tie c\u0103 ea, cu sau f\u0103r\u0103 ajutorul divinit\u0103\u0163ilor, se poate transforma \u00eentr-un corb \u015fi deplasa anul\u00e2nd spa\u0163iul \u015fi timpul, la fel ca \u015famanii. El \u0219tie c\u0103 ea cunoa\u015fte func\u0163ia farmacologic\u0103 \u015fi magic\u0103 a unor plante \u015fi poate sem\u0103na busuioc \u00een vatr\u0103, pentru a cunoa\u015fte viitorul lui. Ea nu urc\u0103 s\u0103 \u00eel caute la munte, ca Vitoria Lipan, ci coboar\u0103 s\u0103 \u00eentrebe Dun\u0103rea. Vedem c\u0103 ea se orienteaz\u0103 mai bine \u00een peisajul s\u0103u l\u0103untric, psihologic, plin de credin\u0163e religioase animiste, dec\u00e2t \u00een cel geografic. Orientarea ei cognitiv\u0103 sau interpretarea pe care o face asupra semnelor magice \u0219i conversa\u021bia cu divinit\u0103\u021bile animiste \u00eei r\u0103spl\u0103tesc str\u0103daniile \u015fi sunt, func\u0163ional, acceptabile \u00een sistemul social \u00een care tr\u0103ie\u015fte, chiar dac\u0103 \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea cuno\u015ftin\u0163elor empirice ra\u0163ionale. Mama ciobanului are o competen\u0163\u0103 religioas\u0103 \u015fi social\u0103 remarcabil\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103 cu ea, care a creat Miori\u0163a. Posibilitatea ei de a vorbi cu divinit\u0103\u021bile vremii, demersurile ei cu caracter magic sau divinatoriu \u0219i br\u00e2ul de l\u00e2n\u0103 \u00eei asigur\u0103 o pozi\u0163ie social\u0103 dominant\u0103. Ea este o exponent\u0103 a epocii matriarhale, c\u00e2nd femeile ordonau via\u0163a social\u0103 cu ajutorul unor norme \u015fi reprezent\u0103ri religioase, create de ele pentru a organiza \u015fi controla totul \u00een jurul lor, \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, ba chiar \u015fi sub p\u0103m\u00e2nt, \u00een lumea de dincolo.<\/p>\n

Absen\u0163a unui echivalent masculin al mamei ciobanului \u00een Miori\u0163a, c\u00e2t \u015fi absen\u0163a unui echivalent masculin al divinit\u0103\u0163ilor feminine, ale ei sau ale lui, se pot explica cu referire la constat\u0103rile \u0219i concluziile lui Louis Bouyer (\u00een capitolul\u00a0The Archaic Cult of the Mother Goddesses<\/em>, pag. 40, din The Christian Mystery. <\/em>From Pagan Myth to Christian Mysticism<\/em>, T&T Clark, Edinburgh, 1990). Acesta spune c\u0103 descoperirile arheologice arat\u0103 c\u0103 \u201ezei\u0163a mam\u0103 nu a primit un \u00eenso\u0163itor masculin \u00eenainte de neolitic, c\u00e2nd cre\u015fterea bovinelor, care la \u00eenceput era simplu pastoral\u0103 \u015fi nomad\u0103, a devenit sedentar\u0103 \u015fi urmat\u0103 de o agricultur\u0103 incipient\u0103.\u201d Cu referire la Bouyer, putem data situa\u0163ia social\u0103 a mamei ciobanului \u015fi reprezent\u0103rile ei religioase cu divinit\u0103\u0163i feminine f\u0103r\u0103 echivalent masculin, \u00een perioada matriarhal\u0103 \u015fi \u00eenainte de neolitic. C\u00e2teva variante con\u021bin versuri cu ritm deviant \u015fi f\u0103r\u0103 rim\u0103, care zic ceva vag \u0219i incoerent despre tat\u0103l sau fra\u021bii lui, dar ace\u0219tia nu au nicio func\u0163ie literar\u0103, ci sunt detalii nesemnificative \u0219i disonante \u00een context. Asemenea versuri sporadice nu sunt \u015flefuite artistic, sun\u0103 strident \u0219i nu se reg\u0103sesc \u00een alte variante. A\u0219adar, sunt improviza\u0163ii individuale, din vremuri mai noi. Ele nu pot fi reprezentative pentru \u00eentreg materialul cercetat, ca s\u0103 dat\u0103m originea Miori\u021bei dup\u0103 ele, dar ne sunt folositoare pentru a urm\u0103ri procesul de crea\u0163ie colectiv\u0103 peste genera\u0163ii, care uneori a ameliorat textul, iar alteori l-a deteriorat.<\/p>\n

\u00cen c\u00e2teva variante, ciobanii subordona\u021bi baciului au c\u0103ciuli din blan\u0103 de urs, ca semn distinctiv c\u0103 sunt nesupu\u0219i<\/em>. Textul nu spune fa\u021b\u0103 de cine sunt ei nesupu\u0219i \u2013 poate c\u0103 or fi fost daci liberi \u2013 \u0219i nici dac\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i au v\u00e2nat ur\u0219ii sau au cump\u0103rat c\u0103ciulile gata confec\u021bionate, \u00eens\u0103 a\u0219a ceva ar fi prea pu\u021bin probabil \u00eentr-o societate arhaic\u0103, pe vremea c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu se diversificase diviziunea social\u0103 a muncii. \u00cen multe variante, ciobanii au suli\u0163e, l\u0103nci, arcuri cu s\u0103ge\u0163i, s\u0103bii, topoare, securi \u015fi b\u00e2te, la fel ca \u00een societatea v\u00e2n\u0103torilor, care a precedat societatea pastoral\u0103. Cuv\u00e2ntul baltag, <\/em>provenit din limba turc\u0103,<\/em> nu apare \u00een nicio variant\u0103. A\u0219adar, Mihail Sadoveanu nu a putut lua baltagul din Miori\u021ba. Alexandru Paleologu afirm\u0103 c\u0103 Baltagul lui Sadoveanu nu are de a face cu Miori\u021ba \u0219i e cu totul altceva. \u00cens\u0103 totu\u0219i mul\u021bi confund\u0103 sacrificiul simbolic, teatral, cu caracter religios din Miori\u021ba, cu uciderea real\u0103 \u0219i cu caracter juridic din Baltagul.<\/p>\n

Nomadismul sau seminomadismul ciobanilor no\u015ftri, din Miori\u0163a \u0219i de azi, sunt o tradi\u021bie arhaic\u0103, din str\u0103fundurile epocilor pietrei, pe care nicio schimbare istoric\u0103, nicio invazie sau domina\u0163ie str\u0103in\u0103, nici m\u0103car dictatura comunist\u0103, nu le-a putut extermina. Agricultura \u00een Miori\u0163a este vag semnalat\u0103, prin compara\u0163ia must\u0103\u0163ii ciobanului cu spicul de gr\u00e2u. Nu putem \u015fti dac\u0103 gr\u00e2ul era cultivat sau cre\u015ftea spontan, ori dac\u0103 e un adaos t\u00e2rziu \u00een text.<\/p>\n

Ciobanul vorbe\u0219te de nunta sa \u00een cer cu o m\u00e2ndr\u0103 cr\u0103ias\u0103, a lumii mireas\u0103<\/em>\u00a0sau alte denumiri ale ei, cum ar fi sora soarelui<\/em>. Acestea sunt \u00een mod evident divinit\u0103\u021bi cere\u0219ti \u0219i luminoase din vremea matriarhal\u0103 \u0219i nicidecum un simbol al mor\u021bii, cum s-a crezut \u00een unanimitate \u00een cercetarea anterioar\u0103. \u00cen mai multe variante ale Miori\u021bei, trei ciobani fra\u021bi pleac\u0103 s\u0103 se \u00eensoare cu o fat\u0103 de \u00eemp\u0103rat, de crai. Fra\u021bii cei mari nu reu\u0219esc, iar cel mic reu\u0219e\u0219te. Cititorul \u00ee\u0219i poate aminti c\u0103 aceea\u0219i ac\u021biune cadru se reg\u0103se\u0219te \u00een Povestea lui Harap Alb \u0219i \u00een multe basme rom\u00e2ne\u0219ti. Fata frumoas\u0103 ce se ive\u0219te pe munte este uneori o fat\u0103 de maior sau are ranguri sociale inferioare, \u00eens\u0103 \u00een toate variantele are un br\u00e2u galben sau poart\u0103 pe frunte, la g\u00e2t, ori pe piept podoabe de culoare galben\u0103. Ea \u00eenlocuie\u0219te divinitatea cereasc\u0103 din alte variante. Insisten\u021ba, cu care revin accesoriile ei vestimentare galbene, nelipsite, arat\u0103 c\u0103 acestea pot fi simboluri solare sau lunare. Ea se ive\u015fte pe munte \u0219i \u00eel selecteaz\u0103 dintre cei trei ciobani, pentru a se uni cu el. Mul\u021bi savan\u021bi renumi\u021bi, inclusiv O. Densusianu, Fochi, Romulus Vulc\u0103nescu \u0219i Eliade, v\u0103d \u00een aceste variante un \u201econflict erotic\u201d \u00eentre ciobani, \u201erivalitate amoroas\u0103\u201d \u015fi o crim\u0103 \u201edin motive sentimentale\u201d. Pornind de la am\u0103nunte semnificative din numeroase variante, pe care le-am verificat cu teorii validate de c\u0103tre \u015ftiin\u0163a religiilor, am ajuns la concluzia c\u0103 fata de pe munte nu poate fi o nimfoman\u0103 cum s-a crezut \u00een unanimitate \u0219i f\u0103r\u0103 temei, din dispre\u021b pentru \u021b\u0103r\u0103nci \u0219i pentru moralitatea rural\u0103. Eu afirm c\u0103 ea este apari\u021bia (hierofania) unei divinit\u0103\u0163i, ce apare pe munte pentru a selecta personajul principal, ca fiind singurul demn dintre cei trei ciobani pentru a fi ini\u021biat \u00eentr-un rit de unire sf\u00e2nt\u0103 (hierogamie). Unirea ciobanului cu ea este o alegorie ce simbolizeaz\u0103 unirea sufletului omului cu divinitatea adorat\u0103. Ea \u00eens\u0103\u0219i este o metafor\u0103 pentru frumuse\u021bea \u0219i tainele naturii diviniazate.<\/p>\n

C\u00e2nd mireasa cereasc\u0103 este o \u201efat\u0103 de crai\u201d, acest crai e absent din text. Soarele \u0219i luna oficiaz\u0103 religios la nunta ciobanului. \u00cen limba cel\u021bilor \u0219i \u00een limbile germanice de azi, soarele este de genul feminin, iar luna de genul masculin. Limba rom\u00e2n\u0103 p\u0103streaz\u0103 amintirea vremurilor matriarhale c\u00e2nd luna v\u0103zut\u0103 din Carpa\u021bi era de genul masculin. \u00cen limba noastr\u0103, luna nou\u0103 se mai nume\u0219te crai nou<\/em>, ca \u00een opereta Crai nou, de Ciprian Porumbescu. Mireasa cereasc\u0103 \u201efat\u0103 de crai\u201d poate fi relatat\u0103 la crai nou<\/em> adic\u0103 luna nou\u0103, ceea ce corespunde cu situa\u021bia ei mitologic\u0103 de sor\u0103 a soarelui<\/em>. \u00cens\u0103 nu putem exclude c\u0103 \u201efat\u0103 de crai\u201d ar putea \u0219i s\u0103 fie un adaos t\u00e2rziu, ap\u0103rut \u00een patriarhat, la fel cum \u00een vremuri mai recente ea a fost \u00eenlocuit\u0103 cu o fat\u0103 de maior, de pop\u0103 sau de \u0163\u0103rani s\u0103raci, care se ive\u0219te pe munte. Oric\u00e2t de deteriorate ar fi versurile \u0219i personajul acesta feminin, totu\u0219i \u00eentotdeauna poart\u0103 un simbol solar.<\/p>\n

Oricum, \u00een toate variantele Miori\u021bei este vorba de o hierogamie cu o divinitate cereasc\u0103 (uranic\u0103) sau cu o divinitate terestr\u0103 (chtonic\u0103). Variantele Miori\u021bei pun \u00een eviden\u021b\u0103 dou\u0103 forme de hierogamii sau c\u0103i de unire cu divinitatea: 1. omul se apropie de divinitate \u0219i 2. divinitatea se apropie de om. Blaga ilustra aceste dou\u0103 c\u0103i de \u00eent\u00e2lnire cu divinitatea prin turnurile ascu\u021bite ale unor biserici \u0219i cupolele altor biserici. Eu explic experien\u021ba sufleteasc\u0103 a ciobanului ce efectueaz\u0103 aceste hierogamii din variantele Miori\u021bei, \u00een patru capitole, sprijinindu-m\u0103 pe lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 ale mai multor universitari, cercet\u0103tori de prim rang \u00een psihologia religiilor. \u00cen concluzie, divinit\u0103\u021bile ciobanului reprezint\u0103 aspecte din peisajul lui l\u0103untric, psihologic. Divinit\u0103\u021bile mamei lui sunt fenomene din peisajul geografic \u0219i reprezint\u0103 st\u0103rile ei suflete\u0219ti. Divinit\u0103\u021bile am\u00e2ndorura sunt feminine \u0219i corespund cu divinit\u0103\u021bile din religia naturii, \u00een matriarhat. Acestea pot fi dovada c\u0103 Miori\u021ba este mai veche dec\u00e2t mitologiile indoeuropene ce guverneaz\u0103 patriarhatul \u0219i epoca neolitic\u0103. A\u0219adar Miori\u021ba a putut s\u0103 fie compus\u0103 \u00een paleolitic.<\/p>\n

\u00cen dou\u0103 variante, baciul c\u00e2nt\u0103 din fluier \u0219i observ\u0103 c\u0103 prea multe oi mor f\u0103r\u0103 nicio alt\u0103 explica\u0163ie, dec\u00e2t aceea exprimat\u0103 laconic \u0219i aluziv, pe ocolite, c\u0103 femeile nu au respectat anumite\u00a0zile sfinte <\/em>sau cele sfinte.<\/em> Ion Aurel Candrea (Iarba fiarelor \u2013<\/em> Studii de folclor<\/em>, Cultura na\u0163ional\u0103, Bucure\u015fti, 1928, pag. 123-131) spune c\u0103 anumite zile sfinte din calendarul babelor trebuiau respectate de c\u0103tre femei prin repaos pentru a nu se \u00eemboln\u0103vi animalele. Baciul \u00ee\u0219i poate \u00eenchipui c\u0103 femeile nu au respectat anumite zile sfinte<\/em> \u0219i nu au \u0163inut cum trebuie leg\u0103tura cu\u00a0cele sfinte<\/em>, adic\u0103 leg\u0103tura cu divinit\u0103\u021bile feminine ce garantau s\u0103n\u0103tatea oilor. Atunci, el porunce\u0219te fra\u021bilor s\u0103i s\u0103 \u00eel ucid\u0103. Uciderea nu se efectueaz\u0103, ci doar e simulat\u0103 teatral. Cei trei ciobani preiau rolul de a efectua ei, un ritual simbolic \u00een vederea restabilirii ordinii cosmice. Are loc un transfer de responsabilitate pentru obliga\u0163iile religioase, de la ritualuri individuale efectuate de c\u0103tre femei \u00eentr-o societate deschis\u0103, la ritualuri colective efectuate de b\u0103rba\u0163i, \u00eentr-o fr\u0103\u021bie profesional\u0103 cu caracter \u00eenchis \u0219i secret. \u00cen ansamblul variantelor se poate vedea o schimbare a raportului de for\u0163e sociale, economice \u015fi competen\u0163e religioase de la femei la b\u0103rba\u0163i, o trecere de la matriarhat la patriarhat. Ciobanii provin din trei regiuni diferite. Aceast\u0103 precizare revine f\u0103r\u0103 varia\u021biuni \u00een numeroase variante, dar nu \u00een toate \u0219i poate fi pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu transhuman\u021ba ciobanilor \u0219i cu fr\u0103\u021bia profesional\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia ciobani din diferite regiuni puteau s\u0103 \u00ee\u0219i pasc\u0103 oile pe acela\u0219 munte. Se \u0219tie c\u0103 aceste regiuni erau \u00een trecut vatra central\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndire a unei culturi pastorale unitare, cu extinderi \u00een teritorii mult mai largi, \u00een care se f\u0103cea transhuman\u021ba.<\/p>\n

La \u00eenceputul Miori\u0163ei, suntem \u00een matriarhat \u015fi e raiul pe p\u0103m\u00e2nt. Raiul va fi tulburat de \u015ftirea complotului b\u0103rba\u0163ilor, ce vor ucide personajul principal, cu care ne identific\u0103m. Rapsozii \u00eenc\u0103 nu ne-au dat elementele necesare ca s\u0103 \u0219tim c\u0103 va fi o ucidere p\u0103relnic\u0103, la fel ca un teatru popular, \u00een care nu are loc nicio v\u0103rsare de s\u00e2nge. Nicio variant\u0103 nu pomene\u0219te s\u00e2ngele ciobanului. Ciobanul \u00ee\u0219i alege cuvintele cu a\u0219a m\u0103iestrie, \u00eenc\u00e2t ne sugereaz\u0103 o imagine puternic\u0103, ce nu exist\u0103 \u00een realitate. El zice c\u0103 oile \u00eel vor pl\u00e2nge cu lacrimi de s\u00e2nge<\/em>. Iar noi ne \u00eenfior\u0103m, ca \u0219i cum s-ar fi v\u0103rsat s\u00e2ngele lui. O asemenea performan\u021b\u0103 stilistic\u0103 este pe at\u00e2t de dibace, pe c\u00e2t e de rar\u0103 \u00een istoria literaturii universale. Oricare din marii mae\u0219tri universali ar putea invidia ciobanul sau autorul colectiv \u0219i anonim al Miori\u021bei pentru asemenea iscusin\u021b\u0103 de exprimare, inegalabil\u0103. Ba mai mult: ciobanul folose\u0219te forme verbale ce pot fi \u00een\u021belese ca modul indicativ viitor, c\u00e2t \u0219i ca un mod prezumtiv: s-or str\u00e2nge<\/em> \u0219i m-or pl\u00e2nge. <\/em>De remarcart \u0219i rima intern\u0103 m-or, <\/em>care prezint\u0103 o amibvalen\u021b\u0103 semantic\u0103 (versul 70), cu cea extern\u0103 omor<\/em> (versul 72). Nicio traducere \u00een vreo alt\u0103 limb\u0103 nu poate reda aceste subtilit\u0103\u021bi. M\u0103iestria stilistic\u0103 a textului, cu alternarea pronumelor \u0219i a modurilor sau a diatezelor verbelor, c\u00e2t \u0219i inversarea subtil\u0103 a consecu\u021biei temporale a predicatelor, ne fac s\u0103 ni se par\u0103 c\u0103 ac\u021biunea prezumtiv\u0103 din viitor s-ar fi \u0219i petrecut \u00een trecut. \u201eS\u0103 \u00eei spui c\u0103 la moartea mea a c\u0103zut o stea.\u201d S\u0103 \u00eei spui<\/em> este o ac\u021biune viitoare, urmat\u0103 de timpul trecut a c\u0103zut o stea<\/em>. La sf\u00e2r\u0219itul Miori\u021bei, suntem \u00een patriarhat \u0219i profund turbura\u021bi. Versurile ne-au emo\u021bionat \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t nici nu b\u0103g\u0103m de seam\u0103 c\u0103 ciobanul nu a murit \u0219i nu a c\u0103zut nicio stea, iar dup\u0103 ultimul vers el ne va \u00eentoarce spatele \u0219i pleac\u0103 cu oile mai departe. Aceste virtuozit\u0103\u021bi stilistice nu pot fi puse pe seama interven\u021biei lui Alecsandri \u00een textul Miori\u021bei, pentru c\u0103 nu exist\u0103 asemenea procedee \u00een scrierile lui \u0219i nici ale altora.<\/p>\n

\u00cen pu\u021binele variante unde uciderea are loc, mama lui \u00eel re\u00eenvie, ceea ce dovede\u0219te c\u0103 nu este vorba de o crim\u0103 ca acelea de la tribunal sau ca \u00een Baltagul lui Sadoveanu. Ciobanul din Miori\u021ba nu este un om \u00een carne \u0219i oase, victima unei crime, ca Nechifor Lipan, ci este \u201eun ales, un sol, un reprezentant al comunit\u0103\u021bii\u201d, cum bine a ar\u0103tat Ion Filipciuc. Ciobanul din Miori\u021ba este cu totul alt fel de personaj literar. El este un simbol al perfec\u021biunii umane \u0219i reprezint\u0103 un erou mitologic, comparabil cu al\u021bi eroi re\u00eenvia\u021bi, din mitologia altor popoare antice, indoeuropene sau ne-indoeuropene. Nicidecum nu poate fi victima unei crime josnice, cum cred mul\u021bi savan\u021bi, chiar \u0219i speciali\u0219\u021bti \u00een istoria religiilor, ca Eliade. Variantele Miori\u021bei, care sunt colinde, se c\u00e2nt\u0103 la \u00eenceputul fiec\u0103rui an \u00een cur\u021bile \u021b\u0103ranilor, iar numele b\u0103rbatului care este capul familiei colindate e atribuit de colind\u0103tori \u00a0personajului din Miori\u021ba. Capul familiei ascult\u0103 m\u00e2ndru ca un ales \u0219i se simte identificat cu ciobanul din Miori\u021ba, \u00een calitate de erou mitologic, ce se sacrific\u0103 \u00een fiecare an pentru a re\u00eenvigora natura \u0219i a aduce bun\u0103stare tuturor oamenilor.<\/p>\n

Cu referire la Mihai Vinereanu (Dic\u0163ionar etimologic al limbii rom\u00e2ne pe baza cercet\u0103rilor de indo-europenistic\u0103<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u015fti 2009), majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cuvintelor din Miori\u021ba \u015fi chiar versuri \u00eentregi, unul dup\u0103 altul, pot s\u0103 fie de origine traco-dac\u0103, traco-iliric\u0103 sau pre-latin\u0103. Aceste cuvinte sunt folosite cu mult mai des \u00een Miori\u021ba dec\u00e2t \u00een orice alt text, iar \u00een unele variante toate cuvintele au asemenea etimologii. Aceast\u0103 constatare ar putea fi un argument \u00een privin\u021ba vechimii textului. \u00cens\u0103 datarea pe criterii lingvistice nu poate fi cea mai sigur\u0103. Etimologiile propuse de Vinereanu \u0219i cele propuse de al\u021bi lingvi\u0219ti sunt contradictorii \u0219i prezint\u0103 un clar defect de logic\u0103: se exclud reciproc. Nicio etimologie a vreunui lingvist nu poate fi o certitudine absolut\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t mai exist\u0103 o alt\u0103 etimologie, a altui ligvist. Lingvistica este o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 \u0219i nu se poate mul\u021bumi cu explica\u021bia c\u0103, dac\u0103 nu o fi cum zice un lingvist, atunci poate c\u0103 o fi cum zice altul, de care ne place nou\u0103 sau altcuiva, mai mult. Majoritatea de opinii nu poate fi un criteriu \u0219tiin\u021bific. \u0218tiin\u021ba nu se bazeaz\u0103 pe sondaje de opinii sau voturi. Notorietatea lingvistului, a editurii care i-a publicat etimologiile sau aspectul grafic al publica\u021biei, iar\u0103\u0219i nu pot fi criterii \u0219tiin\u021bifice, pentru stabilirea adev\u0103rului. Ori sunt to\u021bi lingvi\u0219tii de acord, ori niciunul nu prezint\u0103 certitudini. P\u00e2n\u0103 atunci, nu avem deptul s\u0103 ne \u00eendoim de niciunul, deoarece to\u021bi sunt lingvi\u0219ti \u0219i deci fiecare poate s\u0103 aib\u0103 dreptate. Sau la fel de bine, fiecare poate s\u0103 gre\u0219easc\u0103.<\/p>\n

Ca s\u0103 putem stabili datarea Miori\u0163ei dup\u0103 criterii lexicale \u0219i s\u0103 \u0219tim dac\u0103 versurile \u00ee\u015fi au, sau nu \u00ee\u0219i au, originea \u00een acele limbi vechi, ar trebui mai \u00eent\u00e2i s\u0103 cunoa\u0219tem bine deosebirile dintre ele \u0219i contribu\u021bia lor la formarea limbii rom\u00e2ne. Altminteri, ne r\u0103m\u00e2n etimologiile slave, bulgare, cumane, maghiare sau turce\u0219ti, la care relateaz\u0103 DEX cuvintele din limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 localnicii le-au \u00eenv\u0103\u021bat de la popoarele n\u0103v\u0103litoare sau migratoare. Ca \u0219i cum acestea ar fi avut vreo cultur\u0103 superioar\u0103 \u0219i ar fi pornit la drum \u00een lume cu scopul de a civiliza popoarele invadate. Popoarele migratoare nu prezint\u0103 dovezi arheologice ale vreunei culturi materiale sau spirituale, cu care s\u0103 fi venit. Conform mai multor lingvi\u0219ti str\u0103ini, cuvintele comune \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een limbile vecine au fost preluate de c\u0103tre noii veni\u021bi, de la popula\u021bia local\u0103, sedentar\u0103, ce avea o cultur\u0103 avansat\u0103, bine documentat\u0103 arheologic, pe c\u00e2nd popoarele nou venite c\u0103lare \u0219i cu ghioaga \u00een m\u00e2n\u0103 nu aveau. Transferul de cultur\u0103 nu se poate face de la cei f\u0103r\u0103 cultur\u0103 c\u0103tre cei ce au o cultur\u0103 cu mult superioar\u0103, a\u0219a cum \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 DEX. Siturile arheologice prezint\u0103 stratific\u0103ri. \u00cen ad\u00e2ncime se afl\u0103 un strat mai vechi, cu ceramic\u0103 m\u0103iestrit lucrat\u0103 \u0219i alte dovezi de cultur\u0103 avansat\u0103, \u00eens\u0103 niciun fel de arme, ceea ce dovede\u0219te prezen\u021ba unei popula\u021bii pa\u0219nice. Acolo s-au g\u0103sit dovezi de distrugeri violente \u0219i incendiu, peste care se suprapune un strat cu o ceramic\u0103 mai pu\u021bin elaborat\u0103 \u0219i cu obiecte casnice mai rudimentare, unde sunt \u0219i arme. Nu e nevoie s\u0103 fim arheologi ca s\u0103 \u00een\u021belegem ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lingvi\u0219tii vor face noi descoperiri sau elucid\u0103ri \u0219i vor reu\u0219i s\u0103 ajung\u0103 la un consens, ca s\u0103 nu se mai contrazic\u0103 unii pe al\u021bii, putem fi siguri numai de faptul c\u0103 Miori\u0163a oglinde\u015fte o societate aflat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een ce\u0163urile preistoriei \u015fi ipotezelor. Datarea Miori\u021bei \u00eentr-o etap\u0103 sau alta a preistoriei r\u0103m\u00e2ne la fel de dificil\u0103 ca \u015fi etapizarea \u00eens\u0103\u015fi. Indiferent de dificult\u0103\u0163ile etapiz\u0103rilor propuse de c\u0103tre arheologi sau de lingvi\u015fti \u015fi, \u00een pofida incertitudinilor inerente oric\u0103rei \u015ftiin\u0163e, putem fi siguri de un singur lucru: Stadiul de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii din Miori\u0163a reflect\u0103 o epoc\u0103 istoric\u0103 mai veche dec\u00e2t societatea \u015fi mitologia din culturile indoeuropene. Miori\u0163a oglinde\u015fte o epoc\u0103 mai veche dec\u00e2t cea din epopeile lui Homer, dec\u00e2t mitologia greac\u0103, nordic\u0103 sau dec\u00e2t vechile scrieri mitologice din India, mai veche \u015fi dec\u00e2t poemul lui Ghilgame\u015f, care este mai vechi dec\u00e2t piramidele egiptene \u0219i e considerat ca fiind cea mai veche oper\u0103 literar\u0103, cu trei milenii mai veche dec\u00e2t Biblia.<\/p>\n

Putem compara societatea, divinit\u0103\u021bile \u0219i mitologia din Miori\u021ba cu societatea, divinit\u0103\u021bile \u0219i alte mitologii din Antichitate. Cercet\u0103torii anteriori, care au mai f\u0103cut asemenea compara\u021bii, au fost distru\u0219i de c\u0103tre cercet\u0103torii rivali. Eliade \u00eei condamn\u0103 pe cei care v\u0103d un con\u021binut mitologic \u00een Miori\u0163a, \u00eens\u0103 evit\u0103 s\u0103 \u00eei numeasc\u0103 pe cei mai renumi\u021bi dintre ei: George C\u0103linescu sau O. Densusianu, care au afirmat c\u0103 Miori\u021ba este un mit. Pe cine s\u0103 mai credem, c\u00e2nd niciunul nu vine cu dovezi \u0219i argumente \u00een sprijinul verdictelor sale \u0219i nu se sprijin\u0103 pe nicio lucrare de referin\u021b\u0103 a altcuiva, care s\u0103 fie competent \u0219i neutru?<\/p>\n

Un alt procedeu de datare comparativ\u0103, mai cu cifre \u0219i cu ani. Marija Gimbutas, profesor emerit de arheologie la Universitatea din California \u0219i care ne-a vizitat \u021bara, afirm\u0103 (\u00een The Gods and Goddesses of Old Europe, 7000-3500 B. C. Myths, Legends, Cult Images<\/em>, Berkeley-Thames and University of California Press, 1974) c\u0103 divinit\u0103\u021bile indoeuropene au p\u0103truns pe teritoriul Rom\u00e2niei \u00een neolitic, \u00een mileniul al IV-lea \u00ee.Hr. Societatea \u015fi divinit\u0103\u0163ile ciobanului sau ale mamei lui nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een binecunoscuta structur\u0103 tripartit\u0103 a zeilor indoeuropeni, care protejeaz\u0103 cele trei clase sociale: 1. conduc\u0103torii politici \u015fi religio\u015fi, ca Burebista \u0219i Deceneu, 2. r\u0103zboinicii \u015fi 3. produc\u0103torii de bunuri materiale \u0219i culturale. \u00cen Miori\u021ba se pl\u0103nuie\u0219te un simulacru de ucidere, un sacrificiu simbloic, teatral, iar nu s\u00e2ngeros, ca la indoeuropeni. Uciderea ciobanului din Miori\u0163a are aspectul unui sacrificiu religios, dar nu corespunde cu felul \u00een care f\u0103ceau indoeuropenii sacrificiile religioase, prezentate de Bernard Sergent, \u00een\u00a0Les indoeurop\u00e9ens. Histoire, langues, mythes<\/em>, Payot, Paris, 1995. Nunta ciobanului nu corespunde cu niciuna din nun\u0163ile la vreuna din cele trei clasele sociale ale indoeuropenilor, descrise de Bernard Sergent. A\u015fadar omor\u00e2rea, c\u00e2t \u015fi nunta ciobanului \u00een cer sau pe munte, pot fi ritualuri religioase anterioare venirii indoeuropenilor.<\/p>\n

\u00cen niciuna din variantele Miori\u0163ei nu se g\u0103se\u015fte niciun element \u0219i niciun aspect social, religios, mitologic ori de alt fel, din structura tripartit\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi a divinit\u0103\u0163ilor indoeuropene. Nu se vede nimic din structura societ\u0103\u021bii \u0219i a mitologiei tracilor, a\u0219a cum le prezint\u0103 Herodot (vezi Pro Saeculum, nr 5-6, 2017, pp.188-192). \u00cen toate variantele Miori\u021bei, se poate vedea o lume anterioar\u0103 apari\u021biei indoeuropenilor \u00een preistorie. Versurile bine realizate artistic din variante, \u015fi care pot fi genuine, oglindesc o lume arhaic\u0103, anterioar\u0103 neoliticului.<\/p>\n

Concluzia mea este c\u0103 textul ini\u021bial al Miori\u0163ei, pe care savan\u021bii l-au numit Urballade \u0219i din care s-au desprins ulterior toate variantele, ca ramurile dintr-un trunchi, era definitiv structurat \u00eenainte de a\u0219ezarea tracilor \u00een spa\u0163iul mioritic. Cuvinte ca pu\u0219c\u0103, maior, ghin\u0103rari, c\u0103limar\u0103<\/em> sau Turcia<\/em>, din versuri \u0219chioape, f\u0103r\u0103 ritm \u0219i f\u0103r\u0103 rim\u0103, sunt stridente \u00een context. Acestea sunt improviza\u021bii sporadice t\u00e2rzii \u0219i nu putem s\u0103 dat\u0103m crearea Miori\u021bei dup\u0103 aceste cuvinte, cum au f\u0103cut unii cercet\u0103tori remarcabili, ca Hasdeu.<\/p>\n

Gimbutas afirm\u0103 c\u0103 oamenii din cultura Hamangia erau sedentari \u015fi practicau o agricultur\u0103 avansat\u0103, de mai multe feluri, cultivau gr\u00e2u \u015fi alte cereale, aveau oi, capre, vite, porci. Oamenii din Miori\u0163a nu au trecut de cre\u015fterea oilor \u015fi de cultivarea gr\u00e2ului. Excep\u021bie fac versurile stridente din variantele cu adaosuri din vremuri mai noi. Femeia G\u00e2nditoare de la Hamangia, sau zei\u0163a mam\u0103, dup\u0103 cum zice Gimbutas, st\u0103 direct pe p\u0103m\u00e2nt. Sc\u0103unelul G\u00e2nditorului poate fi reprezentativ pentru situa\u0163ia privilegiat\u0103 a b\u0103rbatului \u00een familie \u015fi \u00een societate. Deci tr\u0103iau \u00een patriarhat. Statuetele au fost g\u0103site \u00eentr-un cimitir preistoric, aproape de Delta Dun\u0103rii \u015fi de Marea Neagr\u0103, acolo unde ciobanii obi\u015fnuiau \u00eenc\u0103 din str\u0103vechime s\u0103 vin\u0103 cu oile la iernat. Pentru aceasta, trebuiau s\u0103 traverseze Dun\u0103rea cum puteau, pe la Vadu Oii \u2013 ceea ce a dus la apari\u021bia acestui nume geografic sau toponim \u2013 \u015fi s\u0103 treac\u0103 prin actualele sate Ciobanu \u015fi Miori\u0163a.<\/p>\n

\u00centr-o variant\u0103, mama ciobanului locuie\u015fte \u00eentr-o cas\u0103 la mare, cu u\u015fa \u015fi ferestrele spre soare. Deci ea este sedentar\u0103, iar fiul ei nomadizeaz\u0103. Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 se va metamorfoza \u00eentr-o fat\u0103 cu p\u0103rul lung \u015fi se va duce acolo ca mesager, dar pentru a ajunge \u00een acel loc, desigur c\u0103 trebuia \u015fi ea s\u0103 mearg\u0103 pe acela\u015fi drum pe care mergeau ciobanii cu oile. Observ c\u0103 trei locuri specifice au ca loc comun acela\u015fi col\u0163 de \u0163ar\u0103: 1. locul unde ciobanii iernau cu oile, 2. locul unde e casa mamei ciobanului, 3. locul unde au fost g\u0103site cele dou\u0103 statuete. Necropola \u00een care s-au g\u0103sit, c\u00e2t \u015fi sc\u0103unelul ornamentat pe care st\u0103 G\u00e2nditorul, arat\u0103 c\u0103 poate fi vorba de o societate sedentar\u0103, cu case ca a mamei din acea variant\u0103. Cu referire la Gimbutas \u0219i Bouyer, Perechea de G\u00e2nditori de la Hamangia poate fi reprezentativ\u0103 pentru vremea c\u00e2nd oamenii au devenit sedentari, aveau o agricultur\u0103 avansat\u0103 \u015fi se ocupau de pr\u0103sirea vitelor mari, iar statuetele de femei cap\u0103t\u0103 un echivalent masculin, \u00een neolitic. Cu referire la aceia\u0219i, Miori\u021ba oglinde\u0219te o societate dintr-o epoc\u0103 anterioar\u0103 culturii Hamangia.<\/p>\n

Versurile cu vite mari, agricultur\u0103 insuficient specificat\u0103 \u015fi tat\u0103l absolut nesemnificativ sunt stridente \u00een context, cum spuneam, \u0219i pot fi improviza\u021bii ad\u0103ugate de c\u0103tre contemporani ai culturii Hamangia sau ulterior. Societatea \u015fi reprezent\u0103rile religioase din cele mai multe, mai bine p\u0103strate \u0219i mai frumoase variante ale Miori\u0163ei pot fi mai vechi dec\u00e2t cultura Hamangia. Casa mamei ciobanului, absen\u021ba unui echivalent masculin \u015fi pozi\u0163ia ei social\u0103 sau religioas\u0103 pot fi mai vechi dec\u00e2t Perechea de G\u00e2nditori de la Hamangia.<\/em> M\u0103sur\u0103torile cu C14 dateaz\u0103 aceste statuete \u00een anul 5880 \u00b1 70 \u00ee.Hr. Arheologii rom\u00e2ni sunt mai pruden\u0163i dec\u00e2t cei occidentali. Ai no\u0219tri se bazeaz\u0103 pe metoda comparativ\u0103 \u2013<\/em> at\u00e2t de hulit\u0103 de cei ce nu au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 o aplice \u2013<\/em> \u0219i zic c\u0103 mai sigur ar fi prin anii 4800 \u00ee.Hr. Indiferent care datare este mai corect\u0103, cea prim metoda comparativ\u0103 sau cea cu C14, G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea <\/em>de la Hamangia, cu v\u00e2rsta de 7000 sau 8000 de ani, puteau s\u0103 fi auzit \u015fi s\u0103 recite sau s\u0103 c\u00e2nte Miori\u0163a-Urballade.<\/p>\n

Nimeni nu \u0219i-a pus \u00eentrebarea \u00een ce limb\u0103 a putut fi compus\u0103 acea Urballade, de care to\u021bi au vorbit, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic. Transmiterea Miori\u021bei din gur\u0103 \u00een gur\u0103, de la Urballade creat\u0103 pe vremea dacilor \u2013<\/em> cum zic unii \u2013<\/em> sau mai \u00eenainte, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus \u0219i cu mult mai pe larg \u00een carte, a putut urma evolu\u021bia limbii str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri. Acela\u0219i lucru s-a \u00eent\u00e2mplat cu Crezul bisericii rom\u00e2ne, care s-a transmis oral \u0219i a urmat evolu\u021bia limbii, de la conciliul din Nicea (anul 325), c\u00e2nd a fost scris \u00een latin\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 azi, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost nevoie s\u0103 mai fie tradus din latin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, cum a fost tradus \u00een alte limbi, chiar \u0219i \u00een italian\u0103, \u00een centrul de propagare a limbii latine. La fel \u0219i basmele noastre, ce oglindesc vremurile arhaice \u00een care au fost create, au fost transmise oral peste genera\u021bii \u0219i au urmat evolu\u021bia limbii.<\/p>\n

Pornind de la mai multe lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103, analiza mea ajunge la concluzia c\u0103 toate versurile, din toate variantele Miori\u021bei, at\u00e2t cele genuine c\u00e2t \u0219i adaosurile t\u00e2rzii, sunt un produs al contextului istoric \u00een care tr\u0103iau acei oameni care le-au creat \u0219i oglindesc realitatea din epoca \u00een care tr\u0103iau ei. Oamenii care au creat Miori\u021ba au pus \u00een poem contextul social, economic \u0219i spiritual din vremea lor. Acestea sunt caracteristice pentru epoca paleolitic\u0103. Miori\u021ba-Urballade a putut s\u0103 fie creat\u0103 \u00een epoca paleolitic\u0103, iar transmiterea oral\u0103 a versurilor, oric\u00e2t de conservativ\u0103 a fost, a f\u0103cut posibil\u0103 modificarea \u0219i adaptarea textului la realit\u0103\u021bi ulterioare, care se opresc \u00een feudalism, prin secolele propuse de Hasdeu \u0219i de Iorga, care au fost deruta\u021bi tocmai de cuvintele \u0219i versurile ad\u0103ugate. E de mirare cum de s-au poticnit de ni\u0219te versuri sporadice, \u0219chioape, care sar \u00een ochi prin valoarea lor poetic\u0103 \u00eendoielnic\u0103 \u0219i nu pot fi reprezentative pentru ansamblul materialului analizat. Miori\u0163a este un document ce prezint\u0103 traiul material, concep\u0163ia despre lume, filozofia vie\u0163ii, sufletul, m\u00e2ndriile, temerile, credin\u021bele, aspira\u021biile \u0219i visurile pe care le aveau oamenii pre-indoeuropeni din zona Carpa\u0163ilor \u015fi a Dun\u0103rii de jos, \u00een paleolitic.<\/p>\n

Diferi\u021bi istorici, arheologi \u015fi lingvi\u015fti occidentali, care nu pot fi suspecta\u0163i de patriotism rom\u00e2nesc, de protocronism, de dacomanie sau vreo alt\u0103 form\u0103 de subiectivism, sus\u0163in \u00een ultima vreme la unison, cu dovezi \u015fi cu argumente ce nu pot fi contestate, c\u0103 teritoriul Carpato-Dun\u0103rean \u015fi din zonele m\u0103rgina\u015fe sunt leag\u0103nul civiliza\u0163iei din Europa, care a precedat venirea indoeuropenilor. Numai reaua credin\u021b\u0103 a unor du\u0219mani sau tr\u0103d\u0103tori de neam poate contesta sau ignora concluziile acestor universitari nep\u0103rtinitori \u0219i devota\u021bi adev\u0103rului.<\/p>\n

Concluziile, la care am ajuns \u00een carte, cit\u00e2nd mult mai multe lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 dec\u00e2t \u00een acest eseu, converg spre o datare a compunerii Miori\u0163ei \u00een epoca anterioar\u0103 venirii indoeuropenilor, la care s-au f\u0103cut modific\u0103ri ulterioare. Metoda comparativ\u0103 mi-a permis s\u0103 examinez diferite elemente sau aspecte din 973 de variante ale Miori\u021bei \u0219i s\u0103 le compar cu altele asem\u0103n\u0103toare, din domenii mai bine cunoscute \u0219i datate. Toate verific\u0103rile comparative converg spre concluzia c\u0103 Miori\u0163a poate fi mai veche dec\u00e2t G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea de la Hamangia. A\u015fa-zisa Urballade a putut s\u0103 fie \u00eenchegat\u0103 acum 7000 sau 8000 de ani.<\/p>\n

Bine, dar chiar puteau oamenii arhaici din Carpa\u0163i, ni\u0219te analfabe\u021bi, s\u0103 creeze \u00een epoca de piatr\u0103 o capodoper\u0103 literar\u0103 at\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, \u00eenc\u00e2t a impresionat personalit\u0103\u021bi importante din cultura occidental\u0103, care au v\u0103zut c\u0103 Miori\u021ba con\u0163ine mai multe idei dec\u00e2t cuvinte, a\u0219a cum am ar\u0103tat \u00een analiza din carte? \u00cel las pe Claude L\u00e9vi-Strauss s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een locul meu. Celebrul antropolog, etnolog \u015fi structuralist francez, afirm\u0103 (\u00een\u00a0Race et histoire<\/em>, Deno\u00ebl, Unesco, prima edi\u0163ie 1952) c\u0103 toate societ\u0103\u0163ile omene\u015fti, foarte \u00eendep\u0103rtate \u015fi arhaice, au f\u0103cut cei mai decisivi pa\u015fi spre progres, cu opt sau zece mii de ani \u00een urm\u0103. El afirm\u0103 c\u0103 descoperirile oamenilor de atunci alc\u0103tuiesc cea mai mare parte din ceea ce noi numim civiliza\u0163ie. Suntem \u00een continuare dependen\u0163i de marile descoperiri f\u0103cute \u00een timpul revolu\u0163iei neolitice: agricultura, cre\u015fterea animalelor, ceramica \u0219i \u0163esutul. Noi n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri la aceste descoperiri, conchide L\u00e9vi-Strauss.<\/p>\n

Afirma\u021biile lui nu au fost contestate de nimeni. A\u0219adar, putem fi siguri c\u0103 existau premisele materiale \u0219i culturale pentru ca Miori\u0163a s\u0103 poat\u0103 fi creat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103, \u00een acelea\u015fi vremuri \u00een care s-au f\u0103cut marile descoperiri fundamentale, pe care el consider\u0103 c\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 civiliza\u0163ia \u00eentregii lumi. Gimbutas \u0219i mul\u021bi str\u0103ini, ce nu pot fi acuza\u021bi de na\u021bionalism rom\u00e2nesc, arat\u0103 c\u0103 epoca la care se refer\u0103 L\u00e9vi-Strauss a l\u0103sat mai multe \u0219i mai importante vestigii arheologice pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei \u015fi \u00een teritoriile \u00eenvecinate, dec\u00e2t oriunde. Cercetarea Miori\u021bei este un plai deschis pentru oricine. Oricine are libertatea s\u0103 resping\u0103 rezultatul cercet\u0103rii pe care v-am expus-o aici foarte pe scurt \u0219i s\u0103 vin\u0103 cu alte metode de datare, cu alte argumente, la fel de \u00eentemeiate sau \u0219i mai \u00eentemeiate, pentru o alt\u0103 datare a Miori\u021bei.<\/p>\n

\n

Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat multe din preciz\u0103rile bibliografice. Acestea, c\u00e2t \u0219i originalul citatelor traduse din limbi str\u0103ine, se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, 2017.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

Martie 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atmosfera din Miori\u021ba este arhaic\u0103, iar stilul lapidar \u0219i enigmatic. Totul \u00een Miori\u021ba e simbol. Fiecare cuv\u00e2nt are un bogat [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46374","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46374","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46374"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46376,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46374\/revisions\/46376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}