{"id":46377,"date":"2020-03-30T07:46:05","date_gmt":"2020-03-30T07:46:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46377"},"modified":"2020-03-30T07:46:05","modified_gmt":"2020-03-30T07:46:05","slug":"victor-ravini-cercetarea-deficitara-a-mioritei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/03\/30\/victor-ravini-cercetarea-deficitara-a-mioritei\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Cercetarea deficitar\u0103 a Miori\u021bei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cercetarea Miori\u021bei s-a f\u0103cut cu o metodologie deficitar\u0103, \u00eenvechit\u0103 \u0219i a dus la o \u00een\u021belegere gre\u0219it\u0103 a textului. S-a crezut c\u0103 ar fi vorba de o crim\u0103 josnic\u0103, iar ciobanul ar fi un om la\u0219, care accept\u0103 moartea f\u0103r\u0103 \u00eempotrivire. A\u0219a s-a ajuns la denigrarea ciobanului, a rom\u00e2nilor \u0219i la ura fa\u021b\u0103 de cea mai frumoas\u0103 poezie a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri. Eu analizez Miori\u021ba cu o metodologe \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 la Universitate \u00een Suedia \u0219i ar\u0103t pe ce criterii a fost considerat\u0103 de occidentali ca fiind una din cele mai valoroase capodopere din literatura universal\u0103. \u00cen Miori\u021ba natura este divinizat\u0103, divinitatea umanizat\u0103, iar omul e \u00eendumnezeit. Miori\u021ba este etern valabil\u0103 \u0219i actual\u0103, ca un ghid de \u00een\u0103l\u021bare spiritual\u0103 pe culmile poeziei \u0219i spiritualit\u0103\u021bii, a oric\u0103rui om, de orice religie, de pe toate meridianele. A denigra Miori\u021ba sau a \u00eel def\u0103ima pe Eminescu este mai grav dec\u00e2t a pune la cale o crim\u0103 \u00eempotriva identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale. Este o g\u00e2ndire bolnav\u0103.<\/p>\n

Metodele de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 evolueaz\u0103 \u0219i se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc de la o genera\u021bie la alta. Noi avem acum alte mijloace de informare dec\u00e2t au avut predecesorii no\u0219tri, putem citi c\u0103r\u021bi care \u00eenc\u0103 nu ap\u0103ruser\u0103 pe vremea lor, avem o vedere mult mai larg\u0103 dec\u00e2t aveau genera\u021biile anterioare \u0219i este normal c\u0103 noi g\u00e2ndim mai altfel dec\u00e2t au g\u00e2ndit savan\u021bii, care au fost ce au fost \u0219i nu mai sunt. Metodele cercet\u0103torilor anteriori ai Miori\u021bei, \u00een m\u0103sura \u00een care au avut vreo metod\u0103 clar\u0103, nu mai corespund exigen\u021belor \u0219tiin\u021bifice de azi. Cu a\u0219a metodologie cum era c\u00e2ndva, nici nu e de mirare c\u0103 s-a ajuns la concluzii care au st\u00e2rnit nedumeriri sau am\u0103r\u0103ciune \u0219i ne-au indus \u00een eroare pe cam to\u021bi dintre noi cei mul\u021bi. O sumedenie de interpret\u0103ri contradictorii au dus la def\u0103imarea poemului nostru na\u021bional, la ponegrirea ciobanului \u0219i la discreditarea rom\u00e2nilor \u00een general. Interpret\u0103rile predominante \u0219i bine tr\u00e2mbi\u021bate ale Miori\u021bei, oric\u00e2t de binevoitoare ar vrea s\u0103 fie, sunt o insult\u0103 na\u021bional\u0103. Dac\u0103 nu facem o nou\u0103 cercetare, atunci o avem numai pe cea veche. Miori\u021ba trebuie pus\u0103 \u00een discu\u021bie dintr-o nou\u0103 perspectiv\u0103, luminoas\u0103 \u0219i p\u0103trunz\u0103toare, cu metode noi de analizat.<\/p>\n

Cea mai ampl\u0103 \u0219i mai am\u0103nun\u021bit\u0103 analiz\u0103 a variantelor Miori\u021bei a f\u0103cut-o Adrian Fochi \u00een masiva sa monografie din 1964, aspru criticat\u0103 \u00eenc\u0103 de la apari\u021bie. Fochi aplic\u0103 metoda cantitativ-statistic\u0103, respins\u0103 de c\u0103tre Mircea Eliade cu fermitate, pe motiv c\u0103 statisticile \u0219i diagramele nu pot explica con\u021binutul de idei, de sentimente sau frumuse\u021bile poetice \u0219i nicidecum nu pot deslu\u0219i mesajul literar. Fochi se al\u0103tur\u0103 tradi\u021biei instaurate de al\u021bi cercet\u0103tori renumi\u021bi, care cenzureaz\u0103 Miori\u021ba. Ei vor s\u0103 elimin\u0103m tocmai cele mai frumoase versuri din poem, pasaje \u00eentregi. S\u0103 nu fi \u0219tiut ei, oare, c\u0103 imperativul fundamental al cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice interzice modificarea textului cercetat?<\/p>\n

Fochi are un \u00eentreg capitol de 40 de pagini \u00een care caut\u0103 co\u0219ciuge prin toate \u021b\u0103rile, din Irlanda \u0219i Scandinavia p\u00e2n\u0103 \u00een China, cu ajutorul c\u0103rora ne explic\u0103 \u00een ce fel trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem Miori\u021ba. Cum ne ajut\u0103 co\u0219ciugele din alte \u021b\u0103ri s\u0103 \u00een\u021belegem r\u0103spunsul ciobanului? Fochi scap\u0103 din vedere c\u0103 \u00een Miori\u021ba nu este niciun co\u0219ciug \u0219i niciun mort. Fochi afirm\u0103 (la pag. 529) c\u0103 sensul Miori\u0163ei \u201eeste ap\u0103rarea de puterea malefic\u0103 a mortului\u201d. Eliade este de acord cu el. Mai mul\u021bi cercet\u0103tori ilu\u0219tri reduc Miori\u021ba la un bocet, la un program de \u00eenmorm\u00e2ntare, la frica de strigoi. Eliade (pag. 243) confirm\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve p\u0103rerea lui Br\u0103iloiu, H. H. Stahl \u0219i Fochi, dup\u0103 care Miori\u0163a este un bocet \u0219i c\u0103 bocetul oilor din Miori\u021ba are aceea\u0219i func\u021biune ca \u0219i bocetele obi\u0219nuite de la cimitir. Eliade afirm\u0103 c\u0103 Miori\u021ba descrie una din acele \u201eNumeroase ceremonii funerare\u2026 [ce] trebuie s\u0103 fie efectuate ca s\u0103 \u00eempiedice mortul s\u0103 \u2018devin\u0103 nefast\u2018 \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 printre cei vii, sub form\u0103 de strigoi\u201d (pag. 235). Pentru criminalitate \u0219i pentru frica de strigoi admir\u0103 occidentalii Miori\u021ba?<\/p>\n

George C\u0103linescu afirm\u0103 cu t\u0103rie c\u0103 Miori\u021ba este un mit fundamental. Eliade, f\u0103r\u0103 a se referi la C\u0103linescu, la Ovid Densusianu sau la al\u021bii care sus\u021bin aceea\u0219i idee, \u00eei condamn\u0103 pe to\u021bi cei care v\u0103d \u00een Miori\u021ba un con\u021binut mitologic. El pune \u00een valoare interpretarea juridic\u0103 a filozofului marxist-leninist Pavel Apostol (fost P\u00e1l Erd\u00f6s) \u0219i a lui Fochi.<\/p>\n

Cercetarea anterioar\u0103 este \u00eencoronat\u0103 cu contribu\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Mircea Eliade la \u00een\u021belegerea Miori\u021bei, \u00een De la Zalmoxis la Gengis-han<\/em>, Editura \u0218tiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti 1980. <\/em>Eliade prezint\u0103 mai pe larg istoricul cercet\u0103rii anterioare (23 de pagini), dec\u00e2t propriul s\u0103u aport (5 pagini). El r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u0219te mesajul literar al str\u0103bunilor \u0219i ofer\u0103 propriul s\u0103u mesaj personal, ca \u0219i cum ar fi mesajul l\u0103sat de str\u0103buni ca testament. El prezint\u0103 ciobanul ca un introvertit contemplativ, resemnat, pasiv fa\u021b\u0103 de \u201eteroarea istoriei\u201d \u0219i afirm\u0103 c\u0103 acesta \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 tragismul \u0219i absurditatea mor\u021bii sale ca o nunt\u0103 fericit\u0103, pentru a suporta moartea mai u\u0219or. \u00cen loc de argument, el sus\u021bine c\u0103 a\u0219a am f\u0103cut noi, rom\u00e2nii, \u00eentotdeauna \u0219i am \u00eenfrumuse\u021bat tragismul istoriei \u021b\u0103rii noastre, ca s\u0103 suport\u0103m mai u\u0219or \u201eteroarea istoriei\u201d. \u00cen acest fel, Eliade pune \u0219tampila de subiectivism pe c\u0103r\u021bile de istorie scrise de c\u0103tre rom\u00e2ni \u0219i treze\u0219te suspiciunea str\u0103inilor fa\u021b\u0103 de felul cum \u00ee\u0219i prezint\u0103 rom\u00e2nii propria istorie.<\/p>\n

Eliade afirm\u0103 c\u0103 Miori\u021ba prezint\u0103 reac\u021bia poporului \u201e\u00een fa\u021ba invaziilor \u0219i catastrofelor istorice\u201d \u0219i zice la pagina 249: \u201eDe\u0219i e\u0219ti gata s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219ti orice, cu toate sacrificiile \u0219i oric\u00e2t eroism, e\u0219ti condamnat de istorie, afl\u00e2ndu-te la r\u0103sp\u00e2ntia invaziilor (\u2026) \u00een vecin\u0103tatea marilor puteri militare dinamizate de fanatisme imperialiste. Nu exist\u0103 ap\u0103rare militar\u0103 sau politic\u0103 eficace \u00een fa\u021ba \u2019teroarei istoriei\u2019 prin simplul fapt al inegalit\u0103\u021bii zdrobitoare \u00eentre invadatori \u0219i popoarele invadate\u201d. El d\u0103 verdicte pe un ton neobi\u0219nuit \u00eentr-o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 de importan\u021b\u0103 major\u0103: \u201ee\u0219ti condamnat de istorie\u2026nu exist\u0103 ap\u0103rare.\u201d Cui \u00eei folose\u0219te un asemenea mesaj sceptic \u0219i descurajant, care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne resemn\u0103m \u0219i s\u0103 st\u0103m pasivi, ca indivizi \u0219i ca na\u021biune, \u00een fa\u021ba agresorilor?<\/p>\n

Eliade nesocote\u0219te lupta \u00eenver\u0219unat\u0103 a rom\u00e2nilor \u00eempotriva \u201eterorii istoriei\u201d, propov\u0103duie\u0219te resemnarea \u0219i confund\u0103 patriotismul cu auto-comp\u0103timirea. Mila fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine nu poate fi cea mai constructiv\u0103 form\u0103 de patriotism. Eliade proiecteaz\u0103 asupra ciobanului din Miori\u021ba propria sa dezn\u0103dejde cu care privea situa\u021bia Rom\u00e2niei, propriul s\u0103u pesimism, fatalism \u0219i resemnarea sa fa\u021b\u0103 de \u201eteroarea istoriei\u201d, a\u0219a cum l-a terorizat pe el personal. Teoria lui despre \u201eteroarea istoriei\u201d este o concep\u021bie personal\u0103, trist\u0103, pasivist\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103, ce ne propune la to\u021bi o viziune \u00eentunecat\u0103, tragic\u0103 asupra istoriei, fatalist\u0103, f\u0103r\u0103 optimism. Teoria cu \u201eteroarea istoriei\u201d poate fascina pe oricine cunoa\u0219te istoria superficial, se afl\u0103 \u00eentr-o depresiune psihic\u0103 \u0219i \u00eel apuc\u0103 mila de sine \u00eensu\u0219i. Luat\u0103 \u00een serios, este o teorie descurajant\u0103, deprimant\u0103 \u0219i nociv\u0103, menit\u0103 s\u0103 ne dezarmeze, ca s\u0103 st\u0103m pasivi \u00een fa\u021ba vr\u0103jma\u0219ilor, s\u0103 fac\u0103 ce vor vrea cu noi.<\/p>\n

Felul \u00een care Eliade aplic\u0103 teoria sa la istoria Rom\u00e2niei contravine afirma\u021biei hot\u0103r\u00e2te, publicate anterior de c\u0103tre patru savan\u021bi rom\u00e2ni co-semnatari, care nu s-au zb\u0103tut s\u0103 aib\u0103 renumele interna\u021bional al lui Eliade, dar \u00ee\u0219i cunosc mai bine \u021bara pentru care s-au zb\u0103tut. Alexandru Amzulescu, Adrian Fochi, I. C. Chi\u021bimia \u0219i Gheorghe Vrabie resping interpret\u0103rile care atribuie ciobanului resemnare, fatalism \u0219i o atitudine contemplativ\u0103. Ei zic: \u201eDe altfel \u0219i bunul-sim\u021b respinge interpret\u0103rile arbitrare pomenite, deoarece un popor care timp de dou\u0103 mii de ani \u0219i-a ap\u0103rat cu str\u0103jnicie libertatea \u00eempotriva cotropitorilor, din afar\u0103 \u0219i \u00eempotriva asupritorilor din\u0103untru, nu este nici resemnat nici fatalist, nici nu dore\u0219te moartea ca pe o \u2018mireas\u0103\u2019 a lui \u0219i a lumii.\u201d Orice rom\u00e2n cu cugetul limpede poate fi de acord cu cei patru.<\/p>\n

Eliade e convins de z\u0103d\u0103rnicia optimismului: \u201eDar este \u00een zadar s\u0103 se caute \u2019optimismul\u2019 Miori\u021bei (\u2026) Nu se poate vorbi despre optimism pentru c\u0103 este vorba de o revela\u021bie tragic\u0103\u201d (pag. 248). El vede tragism \u00een Miori\u021ba \u0219i vrea s\u0103 transfere asupra tuturor rom\u00e2nilor propriile sale concep\u021bii pesimiste despre via\u021b\u0103 \u0219i despre istorie, \u00een r\u0103sp\u0103r cu spiritul de libertate \u0219i de combativitate al na\u021biunii noastre, ca s\u0103 nu fie singur cu ideile sale tragice. El propov\u0103duie\u0219te resemnarea \u00een fa\u021ba terorii istoriei, cu toate c\u0103 asta contravine intereselor noastre, ale fiec\u0103ruia \u0219i ale na\u021biunii. Eliade are o interpretare strict personal\u0103 a istoriei propriei sale patrii \u0219i, \u00een ap\u0103rarea lui, a\u0219 zice c\u0103 el nu \u0219i-a dat seama c\u0103 realit\u0103\u021bile istorice \u0219i bunul-sim\u021b \u00eel contrazic.<\/p>\n

O alt\u0103 teorie important\u0103 din studiul lui Eliade este \u201ecre\u0219tinismul cosmic\u201d, pe care \u00eel semnaleaz\u0103 \u00een Miori\u021ba astfel: \u201eAcest \u2018cre\u0219tinism cosmic\u2019 nu este at\u00e2t de evident \u00een Miori\u021ba, c\u00e2t este \u00een alte piese ale folclorului religios rom\u00e2nesc\u201d (p. 246). \u201eAcest cre\u0219tinism cosmic nu este dec\u00e2t aluziv \u0219i cifrat \u00een balad\u0103\u2026\u201d (p. 250). El nu arat\u0103 pe ce dovezi \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 aceast\u0103 teorie \u0219i nici nu precizeaz\u0103 \u00een ce versuri este \u201ealuziv \u0219i cifrat\u201d sau care sunt acele \u201ealte piese\u201d. Victor Kernbach constat\u0103 c\u0103: \u201eEliade a \u00eencadrat structura baladei \u00een ceea ce el nume\u0219te \u2018cre\u0219tinism cosmic\u2019 \u2013 sintagm\u0103 care nu e mai mult dec\u00e2t o gratuitate.\u201d Opera lui Eliade nu ofer\u0103 argumente \u00eempotriva constat\u0103rii lui Kernbach.<\/p>\n

Articolul despre Miori\u021ba din Kindlers Neues Literatur Lexikon<\/em> (1992) se bazeaz\u0103 pe o bibliografie ce cuprinde 13 cercet\u0103tori, iar Eliade nu este printre ei. Prestigiosul lexicon german nu acord\u0103 nicio importan\u021b\u0103 orient\u0103rii juridice \u0219i nici contribu\u021biei lui Erd\u00f6s sau a lui Eliade la studiul Miori\u021bei. Acest lexicon post-comunist, a r\u0103mas la interpretarea marxist-leninist\u0103 a lui Fochi, pe linia trasat\u0103 de partidul comunist. Care este cauza pentru care studiul lui Eliade asupra Miori\u021bei nu a anulat concep\u021bia acreditat\u0103 de comunism?<\/p>\n

Academicianul suedez Carl Martin Edsman afirm\u0103 \u00eentr-un anuar universitar din 1985: \u201eDe aceea, opera lui Eliade, deja prin felul de a aborda cercetarea, este \u00een cel mai \u00eenalt grad problematic\u0103, iar metoda lui e neistoric\u0103 \u0219i filozofic neclar\u0103. (\u2026) Eliade renun\u021b\u0103 la distan\u021ba fa\u021b\u0103 de obiectul cercet\u0103rii \u0219i e captivat de o viziune criptoreligioas\u0103 \u0219i romantic\u0103 a unei vie\u021buiri agrare a naturii, orientat\u0103 cosmic\u201d. Edsman, cu scandinav\u0103 subtilitate academic\u0103, spune printre r\u00e2nduri c\u0103 opera \u0219tiin\u021bific\u0103 a lui Eliade are mai mult o valoare literar\u0103. Asta nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fim de acord cu Britt Dahlstr\u00f6m, care afirm\u0103 \u00eentr-un dic\u021bionar suedez (1984): \u201eMircea Eliade este unul dintre cele mai marcante personalit\u0103\u021bi din vremea noastr\u0103\u201d. Eliade r\u0103m\u00e2ne cel mai de seam\u0103 \u00een fruntea celorlal\u021bi cercet\u0103tori rom\u00e2ni anteriori, care la fel ca \u0219i el se bazeaz\u0103 pe sentimente \u0219i p\u0103reri, iar nu pe dovezi sau argumente sus\u021binute \u00eentr-un cadru teoretic bazat pe defini\u021bii \u0219i lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 intui\u021bia drept concluzie.<\/p>\n

Am analizat \u00een perspectiv\u0103 sinoptic\u0103 973 de variante ale Miori\u0163ei. Am aplicat metoda calitativ-comparativ\u0103 de cercetare, \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 la facultatea de \u0218tiin\u021ba religiilor \u00een Suedia. Am fost \u00eendrumat, verificat \u0219i aprobat de c\u0103tre doi profesori universitari emeri\u021bi suedezi. Iat\u0103 pe scurt r\u0103spunsurile la cele zece \u00eentreb\u0103ri de la care porne\u0219te analiza mea:<\/p>\n

    \n
  1. Care este cauza \u0219i scopul uciderii ciobanului? Uciderea e motivat\u0103 juridic sau religios?<\/li>\n<\/ol>\n

    \u2013 \u00cen c\u00e2teva sute de variante ale Miori\u021bei apare cuv\u00e2ntul lege. <\/em>Pe acest cuv\u00e2nt se sprijin\u0103 interpretarea juridic\u0103 a Miori\u021bei. Niciun savant nu a deschis vreun dic\u021bionar rom\u00e2n-rom\u00e2n. \u00cen toate dic\u021bionarele limbii rom\u00e2ne scrie c\u0103 \u00een\u021belesul de lege juridic\u0103 este secundar \u0219i recent, iar \u00een\u021belesul primordial \u0219i mai vechi, singurul r\u0103sp\u00e2ndit \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103, este religios. Caracostea \u0219i Noica au ar\u0103tat c\u0103 lege<\/em> \u00een Miori\u0163a are \u00een\u021belesul de nomos<\/em>, ce define\u0219te rela\u021bia dintre om \u0219i cosmos, iar nu rela\u021biile dintre oameni \u00een societate. Toate variantele Miori\u021bei sunt \u00een\u021besate cu referin\u021be cosmice, una dup\u0103 alta, chiar \u0219i \u00een acela\u0219i vers. Ca atare, sensul religios al cuv\u00e2ntului lege<\/em> implic\u0103 un omor ce are o cauz\u0103 religioas\u0103 cu implica\u021bii cosmice \u0219i un scop religios, tot cu implica\u021bii cosmice. Concluzia mea este c\u0103 orientarea juridic\u0103 \u00een cercetarea Miori\u021bei se sprijin\u0103 pe o confuzie \u0219i porne\u0219te de la o premis\u0103 ne\u00eentemeiat\u0103. Trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m implica\u021biile religioase \u2013 mai exact mitologice \u2013 ale Miori\u021bei.<\/p>\n

      \n
    1. Ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ciobanul e tras ca prin inel<\/em>?<\/li>\n<\/ol>\n

      \u2013 Tras ca prin inel<\/em>, a fost interpretat cum c\u0103 el era sub\u021birel de statur\u0103. Aceast\u0103 concep\u021bie este comb\u0103tut\u0103 de Amzulescu \u0219i ceilal\u021bi trei cita\u021bi mai sus, care men\u021bioneaz\u0103: \u201ePortretul ciobanului nu ne prezint\u0103 un personaj identificabil prin detaliul individual, pitoresc \u0219i singularizator, ci exprim\u0103 idealul de frumuse\u021be tinereasc\u0103 \u0219i de cuceritoare b\u0103rb\u0103\u021bie ce \u0219i l-a format poporul nostru.\u201d P\u00e2n\u0103 aici putem fi cu to\u021bii de acord. \u00cens\u0103 pe aceea\u0219i pagin\u0103, ei mai spun: \u201ePortretul acesta nu s-a n\u0103scut o dat\u0103 cu Miori\u021ba, ci a fost preluat dintr-alte zone ale folclorului (\u2026) Arta acestui portret este f\u0103r\u0103 analogii \u00een cuprinsul \u00eentregului nostru folclor.\u201d Cum \u201ea fost preluat dintr-alte zone ale folclorului\u201d, dac\u0103 \u201eeste f\u0103r\u0103 analogii \u00een cuprinsul \u00eentregului nostru folclor?\u201d<\/p>\n

      Analiza m-a dus la concluzia c\u0103 portretul exterior al ciobanului este compus din metafore ce zugr\u0103vesc \u00eensu\u0219irile lui interioare, psihice \u0219i prezint\u0103 frumuse\u021bea lui l\u0103untric\u0103, profilul lui moral \u0219i spiritual. Acest procedeu este arhicunoscut \u00een istoria literaturii universale.<\/p>\n

        \n
      1. Cum pot s\u0103 provin\u0103 ciobanii din trei regiuni diferite \u0219i totu\u0219i, \u00een aproape toate variantele, ei sunt fra\u021bi? De asemeni, cum pot ei s\u0103 fie fra\u021bi sau veri primari \u0219i totu\u0219i unul din ei este str\u0103in?<\/li>\n<\/ol>\n

        \u2013 S-a tot spus c\u0103 Miori\u021ba \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 conflicte regionale dintre ciobani, criminalitate, ho\u021bii, invidie \u0219i ura \u00eempotriva str\u0103inului, a moldoveanului. Analiza ajunge la concluzia c\u0103 ciobanii proveni\u021bi din cele trei regiuni sunt \u00eenfr\u0103\u021bi\u021bi \u00eentr-o fr\u0103\u021bie profesional\u0103 cu o coeziune sacr\u0103, ce impune exigen\u021be \u0219i datorii mai sfinte dec\u00e2t rudenia de s\u00e2nge. Nicio variant\u0103 nu condamn\u0103 uciderea baciului, fiindc\u0103 el nu este ucis \u00een realitate, ci e vorba despre un omor simbolic, ca la teatru. \u00cen mai multe variante, ciobanii sufl\u0103 \u00een buciume semnale prin care anun\u021b\u0103 pretutindeni c\u0103 ei \u00eencep ritualul. Cine a mai v\u0103zut criminali care s\u0103 anun\u021be societatea \u00eenconjur\u0103toare c\u0103 ei vor comite o crim\u0103?<\/p>\n

        Cuv\u00e2ntul str\u0103inel<\/em> apare \u00een diferite variante cu diferite st\u00e2lciri nefire\u0219ti, care pot fi o figur\u0103 de stil inten\u021bionat\u0103, ce sugereaz\u0103 un sens colateral \u0219i abstract, al cuv\u00e2ntului, pentru a fi \u00een\u021beles de c\u0103tre unii, dar nu de c\u0103tre to\u021bi. Cuv\u00e2ntul str\u0103inel<\/em>, cu variantele sale, nu define\u0219te situa\u021bia social\u0103 a ciobanului, ci situa\u021bia lui psihic\u0103, existen\u021bial\u0103. Baciul este str\u0103in \u00een sensul c\u0103 sufletul lui e mai legat de aspectul sacru al universului \u0219i al omului, dec\u00e2t de aspectul profan. El se simte str\u0103in \u00een timpul vie\u021bii sale terestre, pe calea identific\u0103rii sale personale. Aceast\u0103 cale este ritualul ini\u021biatic din Miori\u021ba.<\/p>\n

          \n
        1. Uciderea este un rit s\u00e2ngeros, un teatru popular \u00een mijlocul naturii sau doar o visare \u00een imagina\u021bia ciobanului?<\/li>\n<\/ol>\n

          \u2013 F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim asta, nu putem \u00een\u021belege atitudinea \u0219i r\u0103spunsul lui \u2013 \u0219i nici mesajul Miori\u021bei. Am clasificat variantele dup\u0103 aspectul modal al verbelor \u0219i am constatat c\u0103 omorul, de cele mai multe ori, se petrece la modul condi\u021bional-optativ sau la conjunctiv, considerate \u00een Gramatica Academiei noastre ca moduri prezumtive, pentru ac\u021biuni ipotetice, eventuale \u0219i ne\u00eemplinite. Ciobanul zice Dac\u0103 o fi s\u0103 mor<\/em>. Poemul se sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu vorbele lui, deci nu a fost omor\u00e2t. Adesea, ciobanul \u00eensu\u0219i cere la modul imperativ s\u0103 fie ucis. El folose\u0219te imperativul cu forme din graiul popular, av\u00e2nd \u00een\u021belesul de conjunctiv sau de condi\u021bional-optativ, a\u0219adar prezumtiv. Ba chiar cere s\u0103 fie ucis de trei ori: la r\u0103s\u0103ritul soarelui, la amiaz\u0103 \u0219i la apusul soarelui. Numai la teatru sau \u00eentr-un ritual teatral se pot repeta aceste ac\u021biuni. \u00cen scenariul tuturor riturilor ini\u021biatice pentru trecerea celui mai \u00eenalt prag, se \u00eensceneaz\u0103 trecerea prin moarte simbolic\u0103 \u0219i \u00eenvierea, iar cifra trei e nelipsit\u0103. El joac\u0103 rolul unui erou mitologic. \u00cen c\u00e2teva variante ce par mai vechi, omorul este la modul indicativ, timpul trecut. El este ucis \u0219i \u00eengropat, mama lui \u00eel re\u00eenvie, iar el \u00ee\u0219i reia activitatea ca mai \u00eenainte. Aici, el este \u00een mod evident un erou mitologic, comparabil cu personaje din alte mitologii vechi.<\/p>\n

            \n
          1. Ce este cu mama ciobanului?<\/li>\n<\/ol>\n

            \u2013 Unii cercet\u0103tori au propus eliminarea mamei ciobanului din Miori\u021ba. \u00cen mai multe variante, ea se oglinde\u0219te \u00een divinit\u0103\u021bile naturii \u0219i vorbe\u0219te cu ele. Dar ele sunt obosite \u0219i nu o prea ajut\u0103. Rolul lor \u00een societatea vremii a sl\u0103bit. Este fenomenul denumit de Eliade deus otiosus<\/em>. A\u0219adar Miori\u021ba poate \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a o vreme c\u00e2nd b\u0103rba\u021bii preiau rolul primordial \u00een practica religioas\u0103, \u00een familie \u0219i \u00een societate \u0219i astfel se face trecerea de la matriarhat la patriarhat. Ea \u0219i divinit\u0103\u021bile ei nu au un echivalent masculin. Arheologii nu au g\u0103sit echivalente masculine ale miilor de statuete feminine din paleolitic \u0219i matriarhat. Echivalente masculine apar abia \u00een neolitic, ca de exemplu G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea de la Hamangia.<\/p>\n

              \n
            1. Oile, mioara \u0219i c\u00e2inele sunt animale adev\u0103rate sau fabuloase? Ce simbolizeaz\u0103?<\/li>\n<\/ol>\n

              \u2013 \u00cen nicio crea\u021bie literar\u0103 nu se pot amesteca animale fabuloase cu animale reale.<\/p>\n

              Animalele care vorbesc sau au \u00eensu\u0219iri umane (b\u0103rb\u0103tesc, fr\u0103\u021besc<\/em>) nu pot fi concrete, ci sunt personific\u0103ri care simbolizeaz\u0103 \u00eensu\u0219iri umane. Mioara nu poate fi un oracol, cum au crezut unii cercet\u0103tori remarcabili. Lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 mi-au deschis ochii s\u0103 v\u0103d c\u0103 dialogul cu mioara este un monolog interior. Mioara poate simboliza Anima, partea feminin\u0103 din sufletul omului, a\u0219a cum \u0219tim de la C. G. Jung. Ciobanul are mai mul\u021bi c\u00e2ini. Atunci de ce \u00eei spune mioara s\u0103 \u00ee\u0219i cheme numai un singur c\u00e2ine? Orice \u021b\u0103ran \u0219tie c\u0103 un singur c\u00e2ine, nici chiar cel mai b\u0103rb\u0103tesc<\/em> \u0219i cel mai fr\u0103\u021besc<\/em>, nu \u00ee\u0219i poate distribui aten\u021bia \u00eempotriva a doi adversari. Mioara nu vorbe\u0219te despre un c\u00e2ine adev\u0103rat, ci c\u00e2inele aici poate simboliza Animus, partea masculin\u0103 din sufletul omului.<\/p>\n

                \n
              1. Cine este sora soarelui, m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 a lumii mireas\u0103, fata de crai? Este moartea, cum a crezut academicianul suedez Strandberg? Cine este fata frumoas\u0103, din alte variante, care vine s\u0103 caute ciobanul pe munte? Este o fat\u0103 \u00een carne \u0219i oase, cum s-a crezut, sau cine este ?<\/li>\n<\/ol>\n

                \u2013 F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim cine este fata de pe munte, nu putem \u00een\u021belege rolul ei \u0219i nici rolul celorlalte echivalente ale ei \u00een cer. \u0218i nici ce vrea ciobanul. Concep\u021bia unanim\u0103 \u00een cercetarea anterioar\u0103 este c\u0103 nunta cosmic\u0103 ar fi o alegorie a mor\u021bii \u0219i c\u0103 mireasa lumii e moartea. S-a crezut c\u0103 fata frumoas\u0103 de pe munte este o femeie adev\u0103rat\u0103, o nimfoman\u0103 f\u0103r\u0103 ru\u0219ine, iar uciderea ciobanului e rezultatul rivalit\u0103\u021bii dintre ciobani pentru favorurile ei.<\/p>\n

                Amzulescu \u0219i ceilal\u021bi sus\u0163in c\u0103 la \u00eenceput personajul feminin de pe munte era o fat\u0103 de maior, pe care poporul a urcat-o \u00een cer \u0219i a f\u0103cut-o fiin\u021b\u0103 mitologic\u0103, sora soarelui. Ei nu aduc niciun argument \u00een sprijinul afirma\u021biei lor. Eu clasific toate aceste personaje feminine, dup\u0103 m\u0103re\u021bia lor \u0219i dup\u0103 nivelul social, pe o scal\u0103 \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt. Clasificate astfel, se observ\u0103 o alunecare de la mythos<\/em> la logos<\/em>, de la sacru la profan \u0219i c\u0103 valoarea poetic\u0103 a versurilor respective este descresc\u0103toare. Personajele feminine din josul clasamentului, oric\u00e2t de modificate \u0219i deteriorate ar fi, r\u0103m\u00e2n totu\u0219i p\u0103str\u0103toare ale unor simboluri solare: br\u00e2u galben<\/em>, baier galben<\/em>, guler galben,<\/em> fuior galben<\/em>, p\u0103r<\/em> galben<\/em> sau g\u0103lbior<\/em>. Clasificarea sinoptic\u0103 duce la concluzia c\u0103 nu fata de maior a fost urcat\u0103 la cer \u0219i transformat\u0103 \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 mitologic\u0103, cum s-a crezut, ci invers, sora soarelui \u0219i fata de crai au fost cobor\u00e2te p\u00e2n\u0103 la o fat\u0103 de maior, de pop\u0103 sau de oameni s\u0103raci. A\u0219adar nu personajul cu aspect uman a fost mitologizat, cum s-a crezut, ci personajul mitologic a fost umanizat. Concluzia mea este c\u0103 fata de pe munte \u00eentruchipeaz\u0103 apari\u021bia (hierofania) unei divinit\u0103\u021bi echivalente cu m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 din cer. Nici ciobanul nu este un om \u00een carne \u0219i oase, ci este un personaj literar ce simbolizeaz\u0103 perfec\u021biunea uman\u0103 \u0219i reprezint\u0103 un erou mitologic. Nimic nu e concret \u00een Miori\u021ba. Totul este simbol. No\u021biunile abstracte sunt exprimate metaforic \u0219i prin alegorii.<\/p>\n

                  \n
                1. Ce vrea s\u0103 spun\u0103 ciobanul cu alegoria mor\u021bii \u0219i a nun\u021bii sale?<\/li>\n<\/ol>\n

                  \u2013 Cercetarea anterioar\u0103, inclusiv Eliade, consider\u0103 \u00een unanimitate c\u0103 aceast\u0103 alegorie \u00eenlocuie\u0219te moartea \u2013 care este adev\u0103rat\u0103 \u2013 cu nunta, care e o minciun\u0103 frumoas\u0103, pentru a ascunde sau \u00eenfrumuse\u021ba realitatea tragic\u0103. Eliade a formulat cel mai limpede concep\u021bia c\u0103 moartea e \u00eenfrumuse\u021bat\u0103 ca o nunt\u0103, iar \u00een felul acesta inacceptabilul devine acceptabil. El consider\u0103 c\u0103 ciobanul \u00eenlocuie\u0219te moartea sa nefericit\u0103 \u0219i absurd\u0103 cu o nunt\u0103 frumoas\u0103, pentru a \u00ee\u0219i \u00eennobila soarta tragic\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 sens, d\u00e2ndu-i un sens superior \u0219i sublim. \u00cen acela\u0219i fel \u00een\u021belege \u0219i Lucian Blaga. Blaga define\u0219te metafora pornind de la \u00een\u021belegerea deja existent\u0103 a Miori\u021bei, iar cu ajutorul acestei defini\u021bii ne explic\u0103 cum s\u0103 \u00een\u021belegem Miori\u021ba. Aceast\u0103 inadverten\u021b\u0103 metodologic\u0103 la Blaga este at\u00e2t de flagrant\u0103, \u00eenc\u00e2t nu a observat-o nimeni.<\/p>\n

                  Eu pornesc de la defini\u021bii consacrate (formulate de Rux\u0103ndoiu \u0219i mul\u021bi al\u021bi str\u0103ini) \u0219i ar\u0103t c\u0103, dac\u0103 ar fi o \u00eenfrumuse\u021bare a realit\u0103\u021bii, a\u0219a cum afirm\u0103 Eliade, Blaga \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi, atunci explica\u021biile lor nu corespund cu defini\u021bia alegoriei, ci cu defini\u021bia eufemismului. Cercetarea anterioar\u0103 \u00een\u021belege acest pasaj ca un eufemism \u0219i \u00eel eticheteaz\u0103 c\u0103 ar fi alegorie. Confuzia dintre defini\u021bia alegoriei \u0219i defini\u021bia eufemismului este o regretabil\u0103 eroare metodologic\u0103, ce a dus la interpretarea dezastruoas\u0103 a Miori\u021bei, la denigrarea ciobanului \u0219i la murd\u0103ria care a fost aruncat\u0103 asupra rom\u00e2nilor. A\u0219a-zisa alegorie a mor\u021bii \u0219i nun\u021bii face o \u00eenc\u00e2lcitur\u0103, din dou\u0103 alegorii diferite \u0219i distincte. Moartea este o alegorie ce simbolizeaz\u0103 renun\u021barea la cele materiale, iar nunta cosmic\u0103 e alt\u0103 alegorie \u0219i simbolizeaz\u0103 \u00een\u0103l\u021barea spiritual\u0103. Acestea sunt dou\u0103 tr\u0103iri mistice foarte cunoscute \u00een istoria \u0219i \u00een fenomenologia religiilor \u0219i sunt bine studiate de psihologi. Moartea ciobanului este aceea\u0219i alegorie pe care o folosesc filozoful grec Plotin, apostolul Pavel din Biblie, evanghelistul Ioan \u0219i mul\u021bi al\u021bi mistici, pentru a spune c\u0103 ei se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de lumea material\u0103, ca s\u0103 se apropie de lumea spiritual\u0103.<\/p>\n

                  Nunta cosmic\u0103 a ciobanului simbolizeaz\u0103 unirea sufletului omului cu universul divinizat. Aceasta este bine-cunoscuta hierogamie. Sora soarelui, m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 \u0219i alte echivalente ale ei \u00een cer sunt ipostaze ale unei divinit\u0103\u021bi uranice<\/em> din mitologia arhaic\u0103 a ciobanilor, iar fetele frumoase ce urc\u0103 pe munte \u0219i caut\u0103 ciobanul sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri ale unei divinit\u0103\u021bi chtonice<\/em>. Ciobanul caut\u0103 divinitatea din cer pentru o hierogamie uranic\u0103, iar \u00een alte variante divinitatea \u00eel caut\u0103 \u0219i vine la el pentru o hierogamie chtonic\u0103. Acestea sunt cele dou\u0103 c\u0103i spirituale de unire cu divinitatea, relatate de cei ce au avut experien\u021be mistice: sau omul se apropie de divinitate sau divinitatea se apropie de om. Nunta cosmic\u0103 din Miori\u021ba este o unire mistic\u0103, o stare de fericire \u00een sufletul ciobanului \u0219i este proiectat\u0103 pe \u00eentreaga natur\u0103 din jurul lui. Frumuse\u021bea peisajului geografic exprim\u0103 metaforic frumuse\u021bea \u0219i armonia peisajului l\u0103untric, din sufletul ciobanului. Acest procedeu literar e folosit de Dante, Petrarca \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Autorii anonimi ai Miori\u021bei \u00eembin\u0103 imagini externe \u0219i interne cu aceea\u0219i viruozitate ca marii mae\u0219tri ai literaturii universale.<\/p>\n

                    \n
                  1. \u00cen ce fel transmiterea oral\u0103 a dus la apari\u0163ia unei diversit\u0103\u0163i de variante \u0219i a modificat poemul de la colind la balad\u0103 sau de la balad\u0103 cu con\u021binut sacru, la \u00een\u021belesuri profane?<\/li>\n<\/ol>\n

                    \u2013 Toate modific\u0103rile de text f\u0103cute de rapsozi au fost f\u0103cute \u00een aceea\u0219i direc\u021bie, de la o \u00een\u021belegere mitologic\u0103 la una lumeasc\u0103, de la mythos<\/em> la logos<\/em>, de la sacru la profan. Din ce \u00een ce mai pu\u021binele aspecte mitologice \u0219i poetice au fost eclipsate \u0219i \u00eenlocuite cu aspecte materialiste, a\u0219a cum se vede \u0219i \u00een varianta publicat\u0103 de Alecsandri, unde apar detalii economice \u0219i sociale. Aceste detalii lipsesc din majoritatea variantelor, dintre care cele mai multe sunt mai bine p\u0103strate, pot fi mai vechi, de o frumuse\u021be des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u0219i sunt puternic emo\u021bionante. Aceste adaosuri \u0219i adapt\u0103ri la vremuri mai noi au creat confuzii printre cititori \u0219i cercet\u0103tori, iar uneori chiar \u0219i printre \u021b\u0103ranii care nu au mai \u00een\u021beles versurile pe care le auziser\u0103 \u0219i le-au modificat, ca s\u0103 \u00ee\u0219i spun\u0103 necazurile lor personale.<\/p>\n

                      \n
                    1. Ce elemente sunt \u00een text pentru a putea \u0219ti c\u00e2nd a fost creat\u0103 Miori\u021ba?<\/li>\n<\/ol>\n

                      \u2013 Metodologia cercet\u0103rii filologice ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 toate datele concrete din metafore \u0219i alegorii, cu sensuri oric\u00e2t de abstracte ar fi sau oric\u00e2t de fanteziste ar fi textele, au de bun\u0103 seam\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu societatea care le-a creat. Termenii concre\u021bi din metaforele sau alegoriile din Miori\u021ba, precum \u0219i \u00eentreg textul tuturor variantelor, reflect\u0103 societatea care le-a creat \u0219i astfel fac posibil\u0103 o datare relativ\u0103 a compunerii versurilor. Modific\u0103rile pot fi \u0219i ele datate.<\/p>\n

                      Unii cercet\u0103tori dateaz\u0103 crearea Miori\u0163ei \u00een vremuri recente, iar al\u021bii cel mai \u00eenapoi \u00een timp pe vremea dacilor. Afirma\u021biile lor nu se bazeaz\u0103 pe argumente, pe dovezi sau pe vreo lucrare de referin\u021b\u0103. A\u0219a era stadiul \u00een care se afla metodologia cercet\u0103rii \u00een genera\u021biile trecute. Scriitorul Miron Scorobete, care la \u00eenceput a fost cioban, identific\u0103 aspecte din Miori\u021ba cu elemente din Eneida \u0219i conchide c\u0103 aceste paralelisme \u201eindic\u0103 f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 vechimea poemei [noastre], acum dou\u0103 mii de ani, \u00een epoca lui Vergiliu evident, dar cu siguran\u0163\u0103 mult mai ad\u00e2nc \u00een timp, \u00een plin\u0103 mitologie preistoric\u0103.\u201d<\/p>\n

                      \u00a0Eu \u00eencerc o datare comparativ\u0103, relativ\u0103, pe trei criterii: 1. Elemente care se pot relata la indoeuropeni, 2. Elemente ce se pot relata la pre-indoeuropeni, 3. Perspectiva genului. Concluziile la care se ajunge pe aceste trei criterii converg spre o datare a cre\u0103rii Miori\u021bei pe vremea pre-indoeuropenilor, \u00een paleolitic \u0219i matriarhat. Aceasta confirm\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te constatarea f\u0103cut\u0103 de Miron Scorobete. Miori\u021ba era deja alc\u0103tuit\u0103 \u0219i circula oral \u00eenainte de venirea indoeuropenilor. Miori\u021ba poate fi mai veche dec\u00e2t G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea de la Hamangia, care, dup\u0103 diferite metode de datare, au o vechime de 7000 sau de 8000 de ani. Miori\u021ba poate s\u0103 fi fost creat\u0103 cam \u00een acelea\u0219i vremuri \u00een care antropologul francez Claude L\u00e9vi<\/em>\u2013<\/em>Strauss spune c\u0103 s-au f\u0103cut marile descoperiri fundamentale, ce stau la baza civiliza\u021biei actuale: domesticirea animalelor, agricultura, ceramica \u0219i \u021besutul, pe care noi doar le-am perfec\u021bionat. El afirm\u0103 c\u0103 aceste descoperiri s-au f\u0103cut cu opt sau zece mii de ani \u00een urm\u0103 \u0219i nimeni nu l-a comb\u0103tut. Miori\u021ba sub forma creat\u0103 la \u00eenceputuri, a\u0219a-numita Urballade, poate s\u0103 fie veche de opt sau zece mii de ani. Lexicul din Miori\u021ba a putut urma evolu\u021bia limbii oamenilor, la fel cum a urmat \u0219i limba din Crezul ortodox de la Nicaea (325), f\u0103r\u0103 s\u0103 fie tradus din latin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

                      Oric\u00e2t de incomplet sau neconving\u0103tor ar fi rezultatul analizei din modesta mea contribu\u021bie \u2013 prea pe scurt rezumat\u0103 aici \u2013 sunt sigur c\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie va prelua \u0219tafeta \u0219i va veni cu noi rezultate, la \u00een\u0103l\u021bimea piedestalului pe care fusese pus\u0103 Miori\u021ba \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, de c\u0103tre occidentali \u0219i unde am \u00eencercat eu s\u0103 o repun la locul ei de onoare.<\/p>\n

                      \n

                      Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat multe din preciz\u0103rile bibliografice. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, 2017.<\/p>\n

                      \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/strong><\/p>\n

                      Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

                      Martie 2020<\/strong><\/p>\n

                      La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                      Cercetarea Miori\u021bei s-a f\u0103cut cu o metodologie deficitar\u0103, \u00eenvechit\u0103 \u0219i a dus la o \u00een\u021belegere gre\u0219it\u0103 a textului. S-a crezut [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46377","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46377","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46377"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46377\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46379,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46377\/revisions\/46379"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46377"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46377"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46377"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}