{"id":46391,"date":"2020-04-02T08:54:00","date_gmt":"2020-04-02T08:54:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46391"},"modified":"2020-04-02T08:54:01","modified_gmt":"2020-04-02T08:54:01","slug":"isabela-vasiliu-scraba-locul-filozofului-mircea-vulcanescu-in-scoala-sociologica-a-lui-gusti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/04\/02\/isabela-vasiliu-scraba-locul-filozofului-mircea-vulcanescu-in-scoala-sociologica-a-lui-gusti\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Locul filozofului Mircea Vulc\u0103nescu \u00een \u0218coala sociologic\u0103 a lui Gusti*"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

,,Remarcabil specialist, economist \u0219i filozof, Mircea Vulc\u0103nescu este un prin\u021b al spiritului, ale c\u0103rui clarviziune, subtilitate \u0219i precizie nu sunt egalate dec\u00e2t de marea sa inim\u0103 \u0219i de frumosul \u0219i nobilul s\u0103u caracter<\/strong>\u201d (Thomas Masarik, pre\u0219edintele Cehoslovaciei).<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 dincolo de manifest\u0103rile concrete ale doctrinei marxiste \u00een numele c\u0103reia au fost sacrificate cca 65 de milioane de vie\u021bi umane (apud. Soljeni\u021b\u00een, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii\/<\/a> ), renumitul savant Mircea Eliade (1)<\/strong> spunea \u00eentr-un interviu c\u0103 exist\u0103 \u00een societatea modern\u0103 o nevoie de mit ca de \u201ep\u00e2inea cea de toate zilele\u201d. Condi\u021bionat de tipare mitice iudeo-cre\u0219tine, Marx ar fi v\u0103zut viitorul ca pe o societate f\u0103r\u0103 tensiuni, lipsit\u0103 de ur\u0103 de clas\u0103, fiind disp\u0103rute clasele \u00eentr-un soi de rai pe p\u0103m\u00e2nt. Ar fi vorba de o \u201esecularizare a marelui mit iudeo-cre\u0219tin despre raiul care a existat la \u00eenceput \u0219i care va exista la sf\u00e2r\u0219it\u2026c\u00e2nd leul va \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a gazela\u201d. La acel interviu din 1984 s-a ferit \u00eens\u0103 a aminti spusa rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 care iadul e pavat cu inten\u021bii bune\u2026<\/p>\n

Evacuat de \u201emarxi\u0219ti\u201d din propria cas\u0103 din care i se l\u0103sase o singur\u0103 c\u0103m\u0103ru\u021b\u0103 de locuit (2)<\/strong>, academicianul Dimitrie Gusti \u00eei marturisise lui Constantin Noica \u00een 1954 c\u0103 ar fi vrut s\u0103-l aib\u0103 drept urma\u0219 la conducerea Catedrei de sociologie pe Mircea Vulc\u0103nescu. Fiindc\u0103 filozoful ucis \u00een 1952 \u00een temni\u021ba Aiudului (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, C\u0103lug\u0103rul Anisie (\/Arsenie Boca) \u0219i filozoful Petre Biri\u0219 (\/Mircea Vulc\u0103nescu) personaje ale romanului eliadesc \u201eNoaptea de S\u00e2nziene\u201d<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a> ) fusese cel care limpezise tehnica de cercetare monografic\u0103.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 student, nu la Filozofie, deoarece pe aceasta a terminat-o odat\u0103 cu sus\u021binerea tezei de licen\u021ba \u00een ianuarie 1925, ci la Facultatea de drept, unde urma s\u0103-\u0219i dea licen\u021ba \u00een vara aceluia\u0219i an, Mircea Vulc\u0103nescu a participat la prima campanie monografic\u0103 organizat\u0103 de Dimitrie Gusti. Planul cercet\u0103rii unui sat rom\u00e2nesc fiind gata \u00eenainte de Pa\u0219te, profesorul Gusti \u00eenso\u021bit de un asistent \u0219i de un grup de studen\u021bi au pornit dup\u0103 Duminica Tomii pentru zece zile spre Goicea Mare (vezi Mircea Vulc\u0103nescu, C\u00e2teva observa\u021biuni asupra vie\u021bii spirituale a s\u0103tenilor din Goicea-Mare<\/em>, cuprins \u00een vol: Mircea Vulc\u0103nescu, Prolegomene sociologice la satul rom\u00e2nesc<\/em>, Editura Eminescu, Bucure\u0219ti, 1997, p. 69-78), f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 prin cercet\u0103rile lor \u00een acel sat din Dolj se na\u0219tea, \u00een primavara anului 1925, Sociologia monografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>.<\/p>\n

In preajma celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, Scoala sociologic\u0103 a lui Gusti <\/em>ajunsese a fi focar de concentrare \u0219i de iradiere a spiritualita\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti interbelice. Ea reunea \u00een timpul anului universitar pe la conferin\u021bele Institutului Social Rom\u00e2n organizate de profesorul Dimitrie Gusti \u0219i la vreme de var\u0103 \u00een cercetarea c\u00e2te unui sat rom\u00e2nesc, tineri studen\u021bi sau absolven\u021bi dintre cei mai dota\u021bi, alaturi de personalita\u021bi afirmate \u00een cultura interbelic\u0103. Inc\u0103 din anii universitari 1923-1924 \u0219i 1924-1925 Dimitrie Gusti se g\u00e2ndise s\u0103 fac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu studen\u021bii, \u00een cadrul Seminarului de sociologie, o aplica\u021bie a teoriei sale sociologice \u0219i s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un plan de cercetare interdisciplinar\u0103 a unui sat rom\u00e2nesc. De\u0219i fusese cucerit de farmecul \u0219i sclipitoarea inteligen\u021b\u0103 a profesorului Nae Ionescu (3)<\/strong>, pentru licen\u021ba \u00een filozofie Mircea Vulc\u0103nescu se \u00eendreptase c\u0103tre profesorul Gusti, aleg\u00e2ndu-\u0219i o tema de sociologie privitoare la diferitele fa\u021bete ale raportului dintre individ \u0219i societate.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1925, excursii de studii \u00eempreun\u0103 cu studen\u021bii nu mai facuse dec\u00e2t faimosul istoric \u0219i arheolog Vasile P\u00e2rvan (1882-1927), interesat s\u0103 cerceteze, cum scrie Mircea Vulc\u0103nescu, \u201cpe pam\u00e2ntul neprefacut al vechii Dacii, chipul vie\u021bii sociale \u0219i suflete\u0219ti a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri\u201d(vezi Mircea Vulc\u0103nescu, Scoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1998, p. 81). Incep\u00e2nd cu 1925 echipele de monografi\u0219ti ale profesorului Dimitrie Gusti, vor c\u0103uta s\u0103 reconstituie chipul autentic al rom\u00e2nului dup\u0103 observa\u021bii \u201cf\u0103cute direct asupra a\u0219ezarilor, portului, credin\u021belor, obiceiurilor, \u00eendeletnicirilor, nadejdilor \u0219i ostenelilor oamenilor de la \u021bar\u0103\u201d (Ibid.). Toate constat\u0103rile de pe teren, adunate la \u00eenceput dup\u0103 un prim plan de cercetare din 1925-1927, iar apoi cu metoda pus\u0103 la punct \u00een 1928 de Mircea Vulc\u0103nescu \u00een campania din satul Fundul Moldovei \u2013 Suceava, trebuiau s\u0103 fie \u00een\u021belese fenomenologic. Intruc\u00e2t descrierea fenomenologic\u0103 ducea la aflarea \u201cfelului de a fi\u201d al faptelor sociale, la semnifica\u021bia lor. Consider\u00e2nd via\u021ba social\u0103 a s\u0103tenilor ca o forma a vie\u021bii \u00een genere, ea putea fi integrat\u0103 \u00een ritmul cosmic. Acest lucru a fost v\u0103zut cu claritate de filozoful Mircea Vulc\u0103nescu.<\/p>\n

Pe teren, \u00eentre monografi\u0219tii de la Fundul Moldovei, Mircea Vulc\u0103nescu s-a g\u0103sit \u00eentre 10 iulie \u0219i10 august 1928, imediat dup\u0103 \u00eentoarcerea sa de la studiile de specializare din Fran\u021ba. \u201cLa deschiderea cursului anului urm\u0103tor, Gusti a \u00eenceput prin a spune studen\u021bilor : Domnilor, \u00een sf\u00e2r\u0219it, avem sistemul \u00een m\u00e2n\u0103!\u201d (4).<\/strong><\/p>\n

Insu\u0219i profesorul Gusti recuno\u0219tea c\u0103 \u201c\u00een timpul cercet\u0103rilor la sat Mircea Vulc\u0103nescu a reu\u0219it s\u0103 cristalizeze viziunea sa neclar\u0103 \u00eenc\u0103, doar intuit\u0103 ca direc\u021bie\u201d. Ini\u021biatorul Scolii monografice<\/em> era extrem de \u00eenc\u00e2ntat de formula definitiv\u0103 de cercetare pe teren la care filozoful Vulc\u0103nescu ajunsese prin sistematizarea metodologiei. La \u00eenceput de drum, problema cea mai acut\u0103 a monografi\u0219tilor fusese \u00eembunata\u021birea tehnicii de cercetare. In satul Fundul Moldovei filozoful Mircea Vulc\u0103nescu s-a ocupat \u00een mod special de \u00eennoirea tehnicii, analiz\u00e2nd seria de planuri \u0219i chestionare folosite \u00een vechea schem\u0103 a profesorului. \u201cE greu, dupa Vulc\u0103nescu, s\u0103 mai pui la socoteal\u0103 pe al\u021bi monografi\u0219ti, \u00een ce prive\u0219te capacitatea lor de teoretizare\u201d, scria H. H.Stahl \u00een volumul Amintiri \u0219i g\u00e2nduri din vechea \u0219coal\u0103 a monografiilor sociale <\/em>(Bucure\u0219ti, Ed. Minerva, 1981, p. 145).<\/p>\n

Despre metoda de cercetare monografic\u0103 a mai tratat sociologul Traian Herseni (5)<\/strong> \u00eentr-o conferin\u021ba cu acest titlu, \u021binut\u0103 \u00een ianuarie 1931 \u00een cadrul conferin\u021belor organizate de Institutul Social Rom\u00e2n pentru prezentarea rezultatelor ob\u021binte \u00een campaniile monografice. La sec\u021biunea \u201ccadre\u201d Herseni a prezentat \u00een februarie conferin\u021ba Raportul dintre natur\u0103 \u0219i cultur\u0103<\/em>. La sec\u021biunea \u201cmanifestari\u201d, asistentul Mircea Vulc\u0103nescu a prezentat \u00een aprilie conferin\u021ba Structura vie\u021bii economice a satului<\/em> (cf. \u00a0Marin Diaconu, Scoala sociologic\u0103 a lui D. Gusti. Documentar sociologic. 1880-1933<\/em>, Bucuresti, Ed. Eminescu, 2000).<\/p>\n

In volumul botezat, \u00eentr-o lacuna de inspira\u021bie, cu acela\u0219i titlu pus de Diaconu \u0219i celui de-al doilea volum de scrieri sociologice ale lui Mircea Vulc\u0103nescu, s-a strecurat o eroare la p. 202 unde citim c\u0103 \u00een \u201c1929, octombrie \u2013 Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Henri H. Stahl sunt numi\u021bi asisten\u021bi de sociologie \u00een cadrul Catedrei conduse de Dimitrie Gusti\u201d. Informa\u021bia este fals\u0103, \u00eentruc\u00e2t, lipsindu-i licen\u021ba \u00een filozofie, H.H. Stahl nu putea fi \u00een 1929 asistent \u00eencadrat oficial ca \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu. Abia \u00een 1933 Stahl a redactat lucrarea \u201eTehnica monografiilor sociologice\u201d care i-a servit \u201cdealtfel \u0219i ca tez\u0103 de licen\u021ba\u201d (cf. H.H. Stahl, Amintiri \u0219i g\u00e2nduri.<\/em>.., Ed. Minerva, Bucure\u0219ti, 1981, p.157). Poate Marin Diaconu ar fi vrut s\u0103 treac\u0103 \u00een dreptul anului 1929 o informa\u021bie biografic\u0103 de la M\u0103riuca Vulc\u0103nescu din via\u021ba generosului ei tat\u0103 \u0219i pe urma s-a razg\u00e2ndit: Ajutat de avocatul H.H.Stahl (1901-1991) s\u0103 se despart\u0103 de Anina R\u0103dulescu-Pogoneanu (6)<\/strong>, din 1929 Mircea Vulc\u0103nescu \u00eei d\u0103dea lui Stahl (c\u0103ruia \u00eei oferise \u0219i posibilitatea de a locui \u00een propria sa cas\u0103) jum\u0103tate din leafa pe care numai filozoful Vulc\u0103nescu o primea \u00een calitate de \u00a0asistent \u00eencadrat oficial. Intr-un articol publicat la 29 ianuarie 1933 (\u00een \u201cDreapta\u201d) Mircea Vulc\u0103nescu noteaz\u0103: \u201csunt asistent universitar de etic\u0103, cu titlu provizoriu, la Universitatea din Bucure\u0219ti, de la 1 octombrie 1929, cu leafa pe jumatate\u201d. Dup\u0103 ce-i fusese stenograf profesorului Gusti, Stahl i-a devenit din 1929 asistent onorific, adic\u0103 f\u0103r\u0103 leaf\u0103, av\u00e2nd obliga\u021bia de a-\u0219i face \u00eentre timp studiile la Facultatea de Filozofie \u0219i litere, ocazie cu care l-a audiat \u0219i pe Nae Ionescu \u201ed\u0103ruit cu o inteligen\u021b\u0103 excep\u021bional\u0103\u201d. Devenit prin anii \u0219aizeci apropiat al unui ideolog din structurile de v\u00e2rf,\u00a0 Miron Constantinescu (aka Mehr Kahn, vezi istoricul literar Marian Popa, Istoria literaturii romane de azi pe maine<\/em>, Bucure\u0219rti, Funda\u021bia Luceaf\u0103rul, 2001, vol. I, p. 861, inchizitorul marxist care se opunea vehement public\u0103rii savantului Mircea Eliade), H. H. Stahl este f\u0103cut membru corespondent al Academiei R.S.R \u00een 1974, iar membru plin \u00een cripto-securismul brucanian de dup\u0103 1990. In secolul XXI, G. Socol \u00eel va coco\u021ba \u00een r\u00e2ndul \u201ementorilor\u201d \u00a0\u0218colii sociologice de la Bucure\u0219ti (vezi on-line \u201eRevista calitatea vie\u021bii\u201d, 2002, consultat\u0103 pe 20 marie 2020).<\/p>\n

Dup\u0103 campania monografic\u0103 din satul Fundul Moldovei, profesorul Gusti \u00eei propune lui Vulc\u0103nescu s\u0103-i devin\u0103 asistent \u0219i \u00eel \u00eens\u0103rcineaz\u0103 s\u0103 se ocupe \u00een continuare \u0219i la seminar de probleme de tehnic\u0103 a cercetarii monografice. \u201cSeminarul meu, \u2013 consemneaz\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu-, a fost cel dint\u00e2i \u00een care s-a studiat planul de lucru\u2026Mai t\u00e2rziu, acest seminar a fost preluat de H. H. Stahl\u201d ( cf. Mircea Vulc\u0103nescu, Scoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1998, p. 83). Desigur dup\u0103 ce stenograful lui Gusti a terminat Facultatea de filozofie \u0219i litere. H. H. Stahl a fost \u00a0\u201e\u00eencadrat oficial, ca asistent, doar \u00een 1943\u2033 (H.H. Stahl, Amintiri\u2026<\/em>, 1981, p. 184). A\u0219adar H.H. Stahl \u00eei devine profesorului Dimitrie Gusti asistent \u00eencadrat pe schema Catedrei la 16 ani dup\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu (asistentul preferat al lui Gusti) \u0219i la 12 ani dup\u0103 Traian Herseni, \u00eencadrat \u00een 1932, dup\u0103 ce fusese vreo doi ani asistent onorific la \u00eentoarcerea din Germania studiilor sale post-universitare.<\/p>\n

Scoala monografic\u0103 de la Bucure\u0219ti\u00a0 \u2013 model de cercetare interdisciplinar\u0103 pentru sociologi de renume din occident \u2013 a fost at\u00e2t de apreciat\u0103 \u00een lumea \u0219tiin\u021bific\u0103 interna\u021bional\u0103, \u00eenc\u00e2t sociologii europeni \u0219i americani c\u0103zuser\u0103 de acord ca \u00een 1939 al XIV-lea Congres interna\u021bional de sociologie s\u0103 fie reunit la Bucure\u0219ti. Proiect zadarnicit din cauza izbucnirii r\u0103zboiului. Cu singurul avantaj c\u0103, \u00een vederea Congresului, profesorul Dimitrie Gusti a \u00eencurajat si sus\u021binut material redactarea \u0219i publicarea unor lucrari ce-\u0219i a\u0219teptaser\u0103 cam mult finisarea \u0219i care ulterior n-ar mai fi avut nici o \u0219ansa de realizare. Folosind \u0219i munca altor cercet\u0103tori ai satului Nerej pe care nu i-a mai men\u021bionat ca autori, una din lucr\u0103rile de atunci a fost redactat\u0103 cu maxim\u0103 vitez\u0103 de H.H. Stahl dict\u00e2nd-o direct \u00een francez\u0103 unei dactilografe (nemen\u021bionat\u0103 \u00een volum) care st\u0103p\u00e2nea perfect ortografia limbii franceze.<\/p>\n

Ca urmare a aprofund\u0103rii aristotelismului ajuns la mod\u0103 odat\u0103 cu neo-tomismul francez, Mircea Vulc\u0103nescu a observat afinit\u0103\u021bile dintre concep\u021bia voluntarist\u0103 a na\u021biunii sus\u021binut\u0103 de profesorul s\u0103u \u0219i \u201cteoriile corespunzatoare ale catolicismului neotomist\u201d ( vezi Mircea Vulc\u0103nescu, Nevoia de unitate a spiritului meu mi-a impus sinteza. Intre Dimitrie Gusti \u0219i Nae Ionescu<\/em>, \u00een rev. \u201cVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d nr. 8-9\/1993, p. 112-115). Asistentul preferat a a\u0219ezat \u00a0\u201csistemul lui Gusti pe baze aristotelice, suprapun\u00e2nd deosebirea dintre cadre<\/em> \u0219i manifest\u0103ri<\/em> deosebirii aristotelice dintre posibilitate \u0219i actualitate\u201d (Op. Cit.).<\/p>\n

In opinia filozofului Mircea Vulc\u0103nescu, \u201ccheia succesiunii formelor \/\u2026\/ nu st\u0103 \u00een aceste forme ele \u00eensele; ci \u00een condi\u021biile lor vii, \u00een cadre<\/em>, dintre care dou\u0103 (cosmologic \u0219i biologic) erau, fire\u0219te, naturale; iar socialitatea celorlalte dou\u0103 (psihologic \u0219i istoric) nu putea fi t\u0103gduit\u0103\u201d (Ibid.). Filozoful subliniaz\u0103 diferen\u021ba dintre pozi\u021bia sa \u0219i pozi\u021bia sociologului Traian Herseni \u201ccare n-a \u0219ovait s\u0103 \u00eemping\u0103 complet sociologia printre \u0219tiin\u021bele spiritului\u201d. Lui Mircea Vulc\u0103nescu i s-a parut c\u0103 ar fi tradat g\u00e2ndul profesorului Gusti, dac\u0103 nu ar\u00a0 fi pus \u00een relief\u00a0 \u201ccaracterul de cheie a rela\u021biilor dintre lumea fizic\u0103<\/em> \u0219i lumea spiritual\u0103<\/em> pe care-l are societatea \u00een concep\u021bia lui Gusti\u201d. Acest fapt, constata filozoful Scolii monografice<\/em>, \u00eei\u00a0 \u00eenlesnea \u00een\u021belegerea bisericii ca \u201echeie de bolt\u0103\u201d (ibid) \u00a0a rela\u021biilor dintre lumea fizic\u0103 si cea spiritual\u0103.<\/p>\n

Cu vastul s\u0103u orizont filozofic, Mircea Vulc\u0103nescu a pledat pentru in\u021belegerea \u201cesen\u021bial predicativ\u0103\u201d a faptelor sociale, opus\u0103 explica\u021biei cauzale folosit\u0103 \u00een \u0219tiin\u021bele naturii. Fenomenologia, prin reducerea fenomenelor cercetate la esen\u021be, \u00eel ducea c\u0103tre descrierea esen\u021bei manifest\u0103rilor, prin punerea lor \u00een func\u021biune de totalitatea condi\u021biilor de via\u021b\u0103 \u00een care au aparut. Tr\u0103ind nemijlocit \u00een mediul pe care \u00eel cercetau, monografi\u0219tii puteau patrunde \u00een\u021belesul unor manifest\u0103ri greu de \u00eencadrat. Mircea Vulc\u0103nescu ofer\u0103 ca exemplu un desc\u00e2ntec cu formula sa de sf\u00e2r\u0219it: \u201cDesc\u00e2ntecul meu,\/Leacul de la Dumnezeu\u2026\u201d. In formul\u0103 supravie\u021buiesc dou\u0103 mentalit\u0103\u021bi diferite: una magic\u0103, bizuit\u0103 pe puterea ritualului \u0219i alta religioas\u0103, \u00een care ritualul nu este dec\u00e2t apel c\u0103tre o Fiin\u021ba ce ac\u021bioneaz\u0103 cu deplin\u0103 libertate. Am avea aici o sintez\u0103 \u00een care natura totalita\u021bii este imposibil de precizat pentru cineva care cerceteaz\u0103 din afar\u0103, f\u0103r\u0103 o \u201ccontopire sufleteasc\u0103\u201d cu obiectul de cercetat, f\u0103r\u0103 o \u201ctraire \u00een \u00eense\u0219i condi\u021biile lui\u201d ( Mircea Vulc\u0103nescu, Prolegomene sociologice la satul rom\u00e2nesc<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1997, p. 169).<\/p>\n

Se pare totu\u0219i c\u0103 nu numai o \u201ccontopire sufleteasc\u0103\u201d cu obiectul de cercetat era \u00een masura a dezv\u0103lui natura acestor lucruri delicate. Fiindc\u0103 stenograful H. H. Stahl, de\u0219i participase la multe cercet\u0103ri monografice \u00eenc\u0103 din vremea studen\u021biei sale la litere \u0219i filozofie, c\u00e2nd a vrut s\u0103 prezinte filozofia popular\u0103, el a consemnat eronat c\u0103 aceasta ar cuprinde doar gesturi \u0219i ritualuri magice<\/em> menite \u201cs\u0103 ac\u021bioneze\u201d c\u0103tre silirea la o supunere \u00een fa\u021ba voin\u021bei omene\u0219ti.\u00a0 La fel, ceremoniile \u0219i ac\u021biunile religioase, \u00een opinia gre\u0219it\u0103 a lui H. H. Stahl,\u00a0 ar avea \u2013 f\u0103r\u0103\u00a0 nici o deosebire de ritualurile magice \u2013 acela\u0219i scop: \u201c\u00eenduplecarea\u201d la voin\u021ba oamenilor ce urm\u0103resc ca semnele dep\u0103\u0219ind puterea noastr\u0103 de \u00een\u021belegere s\u0103 devin\u0103 totu\u0219i binevoitoare (H. H. Stahl, Amintiri<\/em>\u2026, 1981, p. 243).<\/p>\n

Sistematiz\u00e2nd \u0219i clarific\u00e2nd metoda lui Gusti, Mircea Vulc\u0103nescu a ajuns la o sugestiv\u0103 formul\u0103 sintetic\u0103: C+M=V, unde se pun \u00een eviden\u021ba cadrele<\/em> (cosmologic, biologic, psihologic \u0219i istoric), i.e. patru ansambluri mari de factori care influen\u021beaz\u0103 via\u021ba social\u0103, f\u0103r\u0103 a o determina cauzal, \u00a0\u0219i manifestarile<\/em> ce decurg sub influen\u021ba cadrelor<\/em> , subliniind totodat\u0103 rolul voin\u021bei sociale<\/em>. Ultima este privit\u0103 ca o putere de reac\u021bie ce genereaz\u0103 diferite manifestari<\/em>.<\/p>\n

Sistemul gustian ar reuni \u00een felul acesta ambele tendin\u021be, cea a sociologiei cadrelor <\/em>sociale cu sociologia faptelor<\/em> sociale propriu-zise (altel spus, a manifestarilor<\/em>). Ins\u0103\u0219i metodologia de cercetare implica pluridisciplinaritatea. La o campanie de cercetari monografice trebuiau s\u0103 participe cel pu\u021bin doisprezece cercetatori diferi\u021bi: un geograf, un antropolog, dublat de un statistician, un istoric \u0219i un psiholog-etnograf\u00a0 pentru cadre<\/em>. Iar pentru manifestari<\/em>, un economist, un jurist, un cercetator al vie\u021bii politice \u0219i administrative \u0219i cel pu\u021bin trei cercetatori ai vie\u021bii spirituale care s\u0103 se ocupe de urm\u0103toarele manifestari: limba \u0219i obiceiurile, literatura \u0219i arta, religia \u0219i moralitatea.<\/p>\n

Mircea Vulc\u0103nescu observase c\u0103 sociologiile particulare ale fiec\u0103rui cadru<\/em> sunt unilaterale, pretinz\u00e2nd o exclusivitate a punctelor de vedere, spre deosebire de teoria general\u0103 a cadrelor<\/em> care \u201cnu stabile\u0219te reporturi univoce \u00eentre via\u021ba social\u0103 \u0219i totalitatea \u00eemprejurarilor \u00een care ea se desfa\u0219oar\u0103. Ca unitate vie, orice unitate social\u0103 exercit\u0103 o anumita for\u021b\u0103 de reac\u021biune\u00a0 \/\u2026\/ o anumita capacitate de a se sustrage ac\u021biunii directe a anumitor cauze, prin interferarea cu altele. Ceea ce face ca problema explica\u021biei sociologice s\u0103 fie pus\u0103 prin termenul de voin\u021ba sociala<\/em>\u201d ( vezi Mircea Vulc\u0103nescu, Public\u0103tions de l\u2019Ecole Roumaine de Sociologie<\/em>, 1938, traducere de Mariuca Vulc\u0103nescu \u00een vol.: Mircea Vulc\u0103nescu, Scoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1998, p. 176).<\/p>\n

Dintr-un articol ap\u0103rut abia dup\u0103 decembrie 1989, afl\u0103m de la sociologul Traian Herseni c\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu \u00ee\u0219i adusese \u00een cadrul Scolii monografice<\/em> un \u00eensemnat aport nu numai \u00een domeniul \u201cmanifestarilor sociale\u201d, scriind \u00een 1932 acel studiu \u201cextrem de valoros, pe c\u00e2t de precis, pe at\u00e2t de complet: Teoria \u0219i sociologia vie\u021bii economice<\/em>, dar \u0219i \u00een fundamentarea tehnicii de cercetare monografic\u0103 prin cadre<\/em> \u0219i manifestari<\/em>. Traian Herseni, care a publicat cele mai multe lucrari de sociologie (vezi Paula Herseni, Din public\u0103\u021biile Scoalei sociologice de la Bucure\u0219ti<\/em>, 1971 \u00een vol.: Sociologia militans.VI<\/em>, Ed. Stiintific\u0103, p. 155-214) are grij\u0103 s\u0103 nu uite a eviden\u021bia noutatea adus\u0103 de filozoful Mircea \u00a0Vulc\u0103nescu. Datorit\u0103 contribu\u021biei vulc\u0103nesciene, sistemul gustian a c\u00e2\u0219tigat \u00een valoare prin prognozele devenirii sociale, pornind de la considerarea cadrelor<\/em> drept \u201cvirtualita\u021bi sociale\u201d, ce pot avea manifestari<\/em> reduse sau dezvoltate, cadrele<\/em> fiind chiar \u201cputin\u021bele devenirii sociale\u201d (vezi Traian Herseni, Mircea Vulc\u0103nescu<\/em>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, nr. 1-2\/1996, numar omagial \u201cMircea Vulc\u0103nescu\u201d, p. 131). Dup\u0103 o alt\u0103 pre\u021bioas\u0103 remarc\u0103 a lui Traian Herseni (1907-1980), contribu\u021biile teoretice ale lui Mircea Vulc\u0103nescu\u00a0 erau \u201c\u00een spiritul sistemului de sociologie al lui Dimitrie Gusti, dar cu numeroase completari \u0219i dezvoltari, de evident\u0103 originalitate \u0219i creativitate. Uneori sistemul de sociologie, etic\u0103 \u0219i politic\u0103 al lui D. Gusti, v\u0103zut, interpretat \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at de Mircea Vulc\u0103nescu, primea o stralucire pe care autorul lui originar, mare organizator \u0219i animator, dar scriitor \u0219i vorbitor de treapta mijlocie, n-a fost \u00een stare s\u0103 i-o dea niciodata\u201d (cf. Traian Herseni, op. cit., p. 130).<\/p>\n

\u0218colit \u00een mediul academic francez unde se familiarizase cu neo-tomismul, filozoful Vulc\u0103nescu (totodat\u0103 \u0219i economist al Scolii sociologice de la Bucure\u0219ti<\/em>) va \u00een\u021belege teoria cadrelor <\/em>ca putin\u021be ale devenirii sociale<\/span>. Ceea ce \u00eei permitea s\u0103 \u00eenl\u0103ture \u201ctot ceea ce era caduc \u00eentr-un evolu\u021bionism dialectic, de-o superficialitate logic\u0103 ispititoare, dar f\u0103r\u0103 a nega prin aceasta orice putin\u021b\u0103 de explicare a devenirii sociale\u201d, reu\u0219ind a p\u0103stra \u201ctot ceea ce era bun din \u00eenva\u021batura fenomenologic\u0103 a lui Nae Ionescu\u201d (cf. Mircea Vulc\u0103nescu). Chipul autentic al rom\u00e2nului, pe care \u0218coala sociologic\u0103 a lui Gusti a c\u0103utat s\u0103-l reconstituie, prinde contur \u00een filozofia vulc\u0103nescian\u0103 \u00een mod straniu. Pe de-o parte, \u00een singur\u0103tate, iar pe de alt\u0103 parte integrat \u00een totalitatea existentului prin firea proprie, prin rostul, \u0219i prin soarta sa (vezi Mircea Vulc\u0103nescu, Existen\u021ba concret\u0103 \u00een metafizica rom\u00e2neasc\u0103<\/em>).<\/p>\n

In plin\u0103 dictatur\u0103 comunist\u0103, c\u00e2nd a vrut s\u0103 critice sistemul Scolii gustiene<\/em>, c\u0103ci \u00een acele vremuri tot ce \u021binea de performan\u021bele culturale ale epocii dinainte de 23 august 1944 trebuia neaparat criticat, Henri H. Stahl a repro\u0219at \u201cinventarierea problemelor pe cadre<\/em> \u0219i manifestari<\/em>\u201c, ax\u00e2ndu-\u0219i critica pe faptul c\u0103 D. Gusti ar fi stabilit astfel \u201co lista a tuturor sociologiilor particulare existente la acea dat\u0103\u201d, ceea ce implic\u0103 realizarea cercetarilor prin \u201creprezentan\u021bii profesioni\u0219ti ai\u2026 biologiei, psihologiei, istoriei\u2026\u201d (H.H. Stahl, Amintiri<\/em>\u20261981, p. 105).<\/p>\n

Accentu\u00e2nd pe \u201cdiziden\u021ba\u201d sa \u00een cadrul Scolii gustiene<\/em>, \u00a0H. H. Stahl se face a uita c\u0103 investiga\u021biile interdisciplinare (7)<\/strong> au avut \u00een Rom\u00e2nia, \u00een colectivele de cercetare pe teren conduse de Gusti \u201co prioritate de necontestat\u201d (Traian Herseni, Sociologie. Teoria generala a vie\u021bii sociale<\/em>, Ed. Stiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1982, p. 32), caracterul esen\u021bial al monografiei sociologice fiind \u201ccooperarea speciali\u0219tilor pentru \u00een\u021belegerea \u00eentregului social\u201d (Mircea Vulc\u0103nescu, Dimitrie Gusti, Profesorul<\/em>, \u00een: \u201cXXV ani de \u00eenva\u021bam\u00e2nt universitar. D. Gusti \u0219i Scoala sociologic\u0103 de la Bucure\u0219ti<\/em>\u201c, Institutul Social Rom\u00e2n, Bucure\u0219ti, 1937. Republicat \u00een vol.:\u00a0 Mircea Vulc\u0103nescu, Scoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1998, p.100).<\/p>\n

C\u00e2nd H. H. Stahl \u00ee\u0219i aminte\u0219te de folclori\u0219tii, geografii, istoricii, filozofii, biologii, matematicienii (\/statisticieni, precum Octav Onicescu), economi\u0219tii, muzicologii, arti\u0219tii plastici etc\u2026 care au luat parte, alaturi de sociologi \u0219i de studen\u021bi la cercetarile de prin sate, gase\u0219te c\u0103 echipele de monografi\u0219ti din Scoala lui Gusti<\/em> erau cam \u201chibride\u201d (H.H. Stahl, Amintiri si g\u00e2nduri..<\/em>., Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1981). Dar nu reu\u0219e\u0219te a-\u0219i p\u0103stra atitudinea critic\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eemp\u0103r\u021birea pe cadre<\/em> \u0219i manifestari<\/em> de-a lungul \u00eentregului volum de amintiri. H.H. Stahl se contrazice singur atunci c\u00e2nd scrie : \u201cCadrele<\/em> \u0219i manifestarile<\/em> erau \u2026 un instrument de lucru extrem de util, astfel c\u0103 trebuie s\u0103 marturisesc c\u0103 azi \u00eenc\u0103, atunci c\u00e2nd judec o problema social\u0103, o trec automat \u201cinterdisciplinar\u201d prin ciurul tuturor \u0219tiin\u021belor sociale particulare, iar \u0219irul acestor discipline \u00eel \u021bin minte prin formula cadrelor \u0219i manifest\u0103rilor\u201d (H.H. Stahl, Amintiri<\/em>\u2026,1981, p. 102).<\/p>\n

Pentru a l\u0103muri c\u00e2t mai deplin \u00eencotro b\u0103tea de fapt critica \u201cinventarierii problemelor pe cadre <\/em>determinante \u0219i pe manifestari<\/em>\u201c, este necerar a ne reaminti p\u0103rerea lui Mircea Vulc\u0103nescu dup\u0103 care \u00eens\u0103\u0219i ideea na\u021biunii, ca s\u0103 nu fie a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-un pur arbitrar, se \u00eentemeiaza \u201cpe voin\u021ba tr\u0103irii \u00een comun, motivat\u0103 de comunitatea de soart\u0103, impus\u0103 de identitatea cadrelor<\/em> \u0219i de asem\u0103narea manifestarilor<\/em>\u201d ( Mircea Vulc\u0103nescu, Scoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti<\/em>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1998, p. 80).<\/p>\n

In memoriile sale, H. H. Stahl \u00ee\u0219i afi\u0219eaza cu mult\u0103 m\u00e2ndrie lecturile de tinere\u021be din clasicii marxismului \u0219i constantul s\u0103u ata\u0219ament fa\u021ba de interna\u021bionalismul comunist. Nu sunt uitate nici cuno\u0219tin\u021bele sale printre\u00a0 kominterni\u0219ti, ca membrii marcan\u021bi ai Partidului Socialist din Rom\u00e2nia, nici participarea fratelui s\u0103u vitreg (Serban Voinea) la acea lovitura de Stat din 13 decembrie 1918 din Pia\u021ba Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti, c\u00e2nd conspiratorii au urm\u0103rit, imediat dup\u0103 constituirea Rom\u00e2niei Mari (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La Centenarul Marii Uniri, o privire filozofic\u0103 asupra istoriei Rom\u00e2niei<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul XII, nr. 12\/ 133, decembrie 2018, p.16 \u0219i p.18; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/romania1918-2018\/<\/a> \u00a0), dezmembrarea \u021barii \u00een beneficiul noului stat sovietic de la care primiser\u0103 bani pentru organizarea \u00eentregii ac\u021biuni (vezi Magda Macici, Grefa comunista din Rom\u00e2nia<\/em>, \u00een\u00a0 rev. \u201cMemoria\u201d, nr.\u00a0 6\/ 1992, p. 127). Manifesta\u021bia muncitoreasc\u0103 din Pia\u021ba Teatrului Na\u021bional a urm\u0103rit acapararea puterii dup\u0103 modelul rusesc al luarii cu asalt a Palatului Regal. \u00cen 13 decembrie 1918 a fost prima ac\u021biune de amploare a Partidului Socialist din Rom\u00e2nia (de orientare \u201cmarxist\u0103\u201d \u0219i botezat astfel pe 9 dec. 1918). Manifesta\u021bia a fost \u201corganizata cu bani de la Moscova, bani u\u0219or de acoperit\u00a0 prin Tezaurul nostru na\u021bional sechestrat \u00een timpul razboiului la Kremlin \u0219i nici azi restituit \u021barii noastre\u201d (Ibid.). Aceasta conspira\u021bie ce s-a vrut a fi o lovitura de stat, pus\u0103 la cale, \u00eentre al\u021bii, de Ana Pauker \u0219i I.C. Frimu, a e\u0219uat \u201cc\u0103ci riposta rom\u00e2nilor a fost prompt\u0103. Desigur, din r\u00e2ndul manifestan\u021bilor (dar \u0219i din r\u00e2ndul organelor de interven\u021bie) au c\u0103zut c\u00e2\u021biva zeci de\u00a0 mor\u021bi \u0219i\u00a0 r\u0103ni\u021bi. To\u021bi ace\u0219tia vor aparea \u00een istoriografia comunist\u0103, nu ca atentatori la via\u021ba Rom\u00e2niei, ci drept eroi\u201d (vezi Magda Macici, Op. Cit.).<\/p>\n

Fiul lui H.H. Stahl (Paul H. Stahl, din 1969 stabilit \u00een Fran\u021ba) desemna Scoala sociologic\u0103 de la Bucure\u0219ti prin titulatura de \u201cScoala lui Gusti \u0219i a lui H.H. Stahl\u201d \u00eentr-o carte despre sate balcanice (\u00een engl., 1986, \u00een rom\u00e2n\u0103, 2000). Exagerarea sa ar fi oarecum de \u00een\u021beles, venit\u0103 din partea fiului celui care a tradus \u00een francez\u0103 lucr\u0103rile cercet\u0103torilor satului vr\u00e2ncean, publicate de Gusti \u00een 1939 \u00een trei volume (Nerej. Un village d\u2019une r\u00e9gion archaique<\/em>). De-a dreptul de ne\u00een\u021beles este \u00eens\u0103 preluarea \u0219i vehicularea acestei nepotrivite denumiri, \u00eentr-o recenzie tiparit\u0103 \u00een august 2001 de o revist\u0103 (\u201cArchaeus\u201d.Tome IV \/2000. fasc. 3, p. 248) cu nejustificate preten\u021bii de probitate \u0219tiin\u021bific\u0103, editat\u0103 de Centrul de Istorie a Religiilor (din cadrul \u00a0Facult\u0103\u021bii de istorie a Universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene), condus de Andrei Oi\u0219teanu (8)<\/strong>, nepotul lui Leonte R\u0103utu\/ Oigenstein\/ Oi\u0219teanu, \u201e\u0219eful real al tuturor mandatarilor locali ai Kremlinului\u201d, responsabil al \u201einchizi\u021biei marxiste\u201d ca \u0219ef ideologic al Partidului Comunist din Rom\u00e2nia, el personal debarcat de Ceau\u0219escu, dar av\u00e2nd familia \u201estricto<\/em> \u0219i largo senso<\/em> r\u0103mas\u0103 la putere chiar \u0219i \u00een Rom\u00e2nia de azi\u201d (9).<\/strong><\/p>\n

Nefericita denomina\u021bie folosit\u0103 de Paul H. Stahl apare cu at\u00e2t\u00a0 mai deplasat\u0103 cu c\u00e2t tat\u0103l s\u0103u (H.H.Stahl), \u00een cartea Amintiri \u0219i g\u00e2nduri din vechea \u0219coal\u0103 a monografiilor sociale<\/em> (1981), a \u021binut cu tot dinadinsul s\u0103 se p\u0103streze la distan\u021b\u0103 de \u201ementorii\u201d Dimitrie Gusti \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu, afi\u0219\u00e2ndu-\u0219i cu m\u00e2ndrie calitatea de a\u0219a-zis \u201edisident\u201d al Scolii lui Gusti<\/em>.<\/p>\n

*Textul de fa\u021b\u0103 are la baz\u0103 o conferin\u021b\u0103 \u021binut\u0103 \u00een 26 decembrie la Sighetul Marma\u021biei, la Sesiunea de comunic\u0103ri <\/em>pe teme de etnografie \u0219i folclor din cadrul Festivalului \u201eMarma\u021bia 2001\u201d.<\/p>\n

Note si comentarii marginale<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \n
  1. \u2013vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i p\u0103rintele Arsenie Boca, personaje ale romanului eliadesc<\/strong> \u201eNoaptea de S\u00e2nziene\u201d<\/em> (Paris, 1955), https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a>.<\/li>\n
  2. \u2013 vezi textele eliminate de cenzura dictaturii comuniste si introduse de Ovidiu B\u0103dina \u0219i Octavian Neam\u021bu \u00een volumul ap\u0103rut dup\u0103 c\u0103derea comunismului.: Dimitrie Gusti, OPERE, vol. VII, Bucure\u0219ti, Ed. Academiei, 1993.<\/li>\n
  3. \u2014 Studentul Mircea Eliade (1907-1986) scria despre profesorul Nae Ionescu (1890 \u2013 15 martie 1940) \u00een vara anului 1928 c\u0103: \u201csingurul curs unde se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nau s\u0103 vin\u0103 studentele \u0219i studen\u021bii care nu \u00een\u021belegeau linia conferin\u021belor, ci numai fr\u00e2nturi disparate era cursul de logic\u0103 \u0219i de metafizic\u0103\u201d(vezi Mircea Eliade, Gaudeamus<\/em>, Ed. Garamond, Bucure\u0219ti, p. 37).<\/li>\n
  4. \u2014 vezi Stefan J. Fay, Marturie pentru om<\/em>, Bucure\u0219ti, 1991, p. 16.<\/li>\n
  5. \u2014 Traian Herseni (1907-1980) particip\u0103 din perioada studen\u021biei (1927, satul Nerej) la campaniile monografice. \u00cen 1928 \u00ee\u0219i sus\u021bine teza de licen\u021b\u0103 cu tema Individ \u0219i societate<\/em>, subiect de vaste posibilit\u0103\u021bi pe care \u00eel abordase \u00een teza sa de licen\u021b\u0103 si studentul Mircea Vulc\u0103nescu (1904-1952, Aiud, ucis \u00een temni\u021ba comunist\u0103). \u00cen \u201cArhiva pentru \u0219tiin\u021ba \u0219i reforma social\u0103\u201d, an X, nr. 1-4, 1932, p. 135-158, asistentul Traian Herseni public\u0103: Individ \u0219i societate \u00een satul Fundul Moldovei<\/em>. Personalitate marcant\u0103 a sociologiei rom\u00e2ne\u0219ti, dup\u0103 campania din Basarabia el public\u0103 \u00een 1932 Categoriile sociale Cornovene<\/em>, iar in 1934 volumul Teoria monografiei sociologice<\/em>. Profesorul universitar Traian Herseni (dat afar\u0103 din universitate la vremea ocupa\u021biei staliniste a Regatului Rom\u00e2niei) a contribuit \u00een mod nemijlocit la afirmarea \u0218colii sociologice de la Bucure\u0219ti, fiind cel mai harnic sociolog de \u0219coal\u0103 gustian\u0103. Multimea sa de lucr\u0103ri publicate au dus la \u00eencarcerarea sa pentru patru ani (1951-1955) de c\u0103tre \u201eregimul comunist \u201eal Anei Pauker\u201d (apud. Virgil Ierunca; despre arestarea lui Traian Herseni am amintit la Colocviul \u201eMircea Vulc\u0103nescu\u201d, Tecuci, 2012; https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=6kuhSDeAnVQ&t=5s<\/a>). Dup\u0103 studiile de specializare \u00een Germania incepute \u00een 1929, Traian Herseni (dotat cu o sensibilitate metafizic\u0103 sesizat\u0103 de Cioran cu prilejul conferin\u021belor organizate de Asocia\u021bia \u201eCriterion\u201d) a fost \u00eent\u00e2i asistent onorific la catedra lui Gusti unde a preluat seminarul de sociologie general\u0103 pe care-l \u021binuse Mircea Vulc\u0103nescu. Apoi, din 1932 profesorul Gusti \u00eel \u00eencadreaz\u0103 oficial, ca asistent cuprins \u00een schema catedrei. In 1937, c\u00e2nd a avut de ales \u00eentre Golopen\u021bia (ucis in timpul anchetei prin torturare \u00een temni\u021ba comunist\u0103, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O schi\u021b\u0103 de portret: Anton Golopen\u021bia<\/em>, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2020\/03\/golopentia.pdf<\/a>) si Herseni, Dimitrie Gusti l-a ales pe ultimul, poate pentru perspectiva \u00eenoitoare a \u201eontologiei regionale\u201d prin care dezvoltase sistemul sociologic gustian \u00een teza de doctorat: Realitatea social\u0103. \u00cencercare de ontologie regional\u0103 <\/em>\u00a0scris\u0103 de Herseni \u00een 1933 \u0219i tip\u0103rit\u0103 \u00een 1935. Deja \u00een 1931 Traian Herseni redactase volumul Teoria monografiei sociologice<\/em> (publicat \u00een 1934). Dup\u0103 moartea lui Virgil B\u0103rbat (\u00een 1931), profesorul Dimitrie Gusti \u00eel propune s\u0103 preia catedra acestuia de la Universitatea Daciei Superioare din Cluj. In 1938 profesorul Traian Herseni scrie partea de Sociologie rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din volumul colectiv \u00eenchinat academicianului profesor Ion Petrovici ( 1882, \u00eenchis de comuni\u0219ti la 66 de ani, f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103, pentru o durat\u0103 de peste 16 ani de zile; a decedat \u00een 1972): Istoria filosofiei moderne<\/em>. vol. V. \u00cen 1940 public\u0103: Sociologie rom\u00e2neasc\u0103. \u00cencercare istoric\u0103<\/em>, iar \u00een 1941 Probleme de sociologie pastoral\u0103<\/em>. Dup\u0103 anii de temni\u021b\u0103 politic\u0103 si de interdic\u021bie de semn\u0103tur\u0103, eminentul sociolog Traian Herseni, pe l\u00e2ng\u0103 multe alte cercet\u0103ri, va face \u0219i munc\u0103 de pionierat \u00een domeniul psihologiei industriale. In Argentina acela\u0219i lucru \u00eel face un exilat rom\u00e2n devenit un remarcabil specialist: profesorul Stan M. Popescu\/ Ovidiu G\u0103in\u0103, n. 1914 (vezi vol.: Rom\u00e2ni \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em>, Davis, 1992, pp.299-300), licen\u021biat \u00een filozofie la Cern\u0103u\u021bi, cu profesorul Traian Br\u0103ileanu, ucis \u00een temni\u021ba comunist\u0103.<\/li>\n
  6. \u2013In 1910 apare volumul Studii<\/em> de Ion Al. R\u0103dulescu-Pogoneanu (1870-1945), viitor socru (la prima c\u0103s\u0103torie) al lui Mircea Vulc\u0103nescu. Cu doctoratul luat \u00een Germania (Ueber des Leben und die Philosophie Contas, Leipzig<\/em>, 1902), Ion R\u0103dulescu-Pogoneanu (dintr-a doua genera\u021bie de maiorescieni) a fost la \u00eenceput profesor de etic\u0103, apoi de pedagogie \u0219i istoria pedagogiei la Universitatea din Bucure\u0219ti pe care a terminat-o cu o teza de licen\u021ba despre Morala stoic\u0103<\/em> (Bucure\u0219ti, 1893). Profesorul Ion Al. Pogoneanu a publicat \u00een 1902 vol.: Probleme ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti. I. Limba \u0219i cultura ora\u0219elor. II. Chestiunea evreiasc\u0103<\/em>. In 1911 public\u0103 Etica lui Wundt<\/em>, iar \u00een 1941 : Patru scrisori c\u0103tre Alecsandri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o misiune \u00een chestiunea Basarabiei<\/em>. Dup\u0103 instalarea domina\u021biei sovietice \u0219i a totalitarismului marxist, fiul profesorului Ion Al. R\u0103dulescu Pogoneanu a murit \u00een temni\u021ba comunist\u0103 \u0219i vila (din Cartierul Prim\u0103verii devenit dup\u0103 23 august 1944, \u201eCartierul Ro\u0219u\u201d) i-a fost ocupat\u0103 de inchizitorul marxist Ion Iano\u0219i (\u0219ef al cenzurii la vremea maximei sale virulen\u021be, c\u00e2nd Noica a fost trimis dup\u0103 gratii pentru c\u0103 a vrut s\u0103 publice un manuscris despre Hegel, dat pe ascuns Securit\u0103\u021bii de turn\u0103torul Zigu Ornea (vezi Tudor P\u0103curaru, \u00een colab., Jurnalul unui terorist. Non-fic\u021biune cu factografii<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Curtea veche, 2018). Fosta so\u021bie a lui Mircea Vulc\u0103nescu, locuind \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba de servitori a propriei vile, a trebuit s\u0103 suporte mizeriile f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it ale noului locatar (cu liceul \u201epe puncte\u201d) p\u00e2n\u0103 a reu\u0219it s\u0103 plece definitiv \u00een Fran\u021ba, abia dup\u0103 1965 (apud. Vivi Vulc\u0103nescu, fiica Aninei \u0219i a lui Mircea Vulc\u0103nescu).<\/li>\n
  7. \u2013 Petru Comarnescu reu\u0219e\u0219te a publica \u00een \u201eInforma\u021bia Bucure\u0219tiului\u201d, la mai bine de un deceniu dup\u0103 moartea acad. Dimitrie Gusti, amintirile sale legate de cercetarea satului Dr\u0103gu\u0219 -F\u0103g\u0103ras, propus\u0103 lui Gusti de Traian Herseni: \u201eCu ce bucurie am participat, \u00een 1929, la campania monografic\u0103 din comuna Dr\u0103gu\u0219, sub conducerea profesorului D. Gusti! Atunci mi-am dat mai lesne seama de geniul artistic al poporului, v\u0103z\u00e2nd splendide scoar\u021be, ol\u0103rie, icoane pe sticl\u0103, ascult\u00e2nd c\u00e2ntece unice \u00een lume, v\u0103z\u00e2nd dansuri at\u00e2t de inventive ca pa\u0219i, ritmic\u0103, figuri ! P\u00e2n\u0103 \u0219i c\u00e2ntecele copiilor, joaca lor, aveau ceva ingenios, uimind pe muzicologul C-tin Br\u0103iloiu. Savan\u021bi ai sociologiei, etnografiei, esteticii, anima\u021bi de Dimitrie Gusti, creatorul cunoscutei metode monografice, cercetau laolalt\u0103 cu noi, tinerii de atunci, fenomenele specifice locului\u201d (Petru Comarnescu, iunie 1967, \u00een vol.: Dimitrie Gusti, OPERE, vol. VII, Ed. Academiei, 1993, p.246).<\/li>\n
  8. \u2013La Colocviul \u201ePosteritatea lui Mircea Eliade\u201d organizat pe 3 iunie 2002 de Colegiul Noua Europ\u0103 (condus de directoarea Anca Oroveanu, fiica lui Leonte R\u0103utu), nepotul lui Leonte R\u0103utu (Andrei Oi\u0219teanu\/ Oigenstein) a prezentat lucrarea Mircea Eliade \u00eentre ortodoxie \u0219i Zalmoxism<\/em>, publicat\u0103 \u00een \u201eObservatorul cultural\u201d, Nr. 127\/ 30 iulie 2002. \u00centr-un articol pe tema totalitarismului comunist publicat on-line \u00een rev. \u201eAsymetria\u201d, Paris, 2006, fostul de\u021binut politic Ion Varlam consemna c\u0103 \u201epoli\u021bie politic\u0103\u201d a f\u0103cut oricine a contribuit la crearea dihotomiei victime<\/em>-oligarhie a beneficiarilor regimului comunist. El mai face inteligenta observa\u021bie c\u0103 \u201epoli\u021bie politic\u0103\u201d este un eufemism \u201epentru a atenua amintirea TERORII (poli\u021biei g\u00e2ndirii) \u0219i a fixa resentimentele exclusiv asupra Securit\u0103\u021bii. Prin asemenea diversiune sunt sco\u0219i din discu\u021bie inchizitorii marxi\u0219ti, responsabilii cu teroarea ideologic\u0103 (sus\u021binut\u0103 de teroarea poli\u021bieneasc\u0103, apud. Mircea Eliade). Nefiind judecati pentru vinov\u0103\u021biile lor, \u00een contextul camufl\u0103rii de facto<\/em> a amplorii crimelor comuniste, urma\u0219ii<\/em> inchizitorilor marxi\u0219ti au profitat \u00een continuare de privilegiile c\u00e2\u0219tigate \u00een comunism. Dup\u0103 1990 beneficiari de burse \u00een occident, la revenirea \u00een \u021bar\u0103 au avut grij\u0103 de perpetuarea esen\u021bei discursului politic \u00een mediul academic \u0219i \u00een wikipedia (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ) \u00a0referitor la personalit\u0103\u021bile culturii interbelice, pentru a nu se dep\u0103rta prea mult de dogmatismul \u201eanti-hitlerist\u201d al stalinistului Leonte R\u0103utu, din garda veche a Anei Pauker. Poate doar prin noua mod\u0103 a \u201etr\u00e2mbi\u021ba\u0219ilor corectitudinii politice\u201d (apud. Ion Varlam).<\/li>\n
  9. \u2013cf. Ion Varlam, Conspirarea deconspir\u0103rii<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Vog, 2004, p.82-89.<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    Impresii de lectur\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u201eAm aflat lucruri interesante \u00een articolul la care \u2013 dac\u0103 am \u00een\u021beles bine \u2013 am avut parte de avant-premier\u0103. Scrierile Dumneavoastr\u0103 au multe calit\u0103\u021bi; f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu exhaustiv, apreciez rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 (datorit\u0103 desigur \u0219i forma\u021biei academice ini\u021biale) precum \u0219i \u00eenl\u0103n\u021buirea fireasc\u0103 a subiectelor, care curg unul din altul ca apa de izvor. Lista bibliografic\u0103 este la randul ei o salb\u0103 de lumini pentru mine \u0219i pentru suflet\u201d<\/strong> (Dimitrie C\u0103dere, Fran\u021ba, 31 martie 2020).<\/p>\n

    Repere bibliografice<\/strong>:<\/p>\n