{"id":46425,"date":"2020-04-16T12:36:52","date_gmt":"2020-04-16T12:36:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46425"},"modified":"2020-04-16T12:36:52","modified_gmt":"2020-04-16T12:36:52","slug":"isabela-vasiliu-scraba-%e2%80%9cscaparea-prin-tangenta%e2%80%9d-sau-mircea-vulcanescu-si-constantin-noica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/04\/16\/isabela-vasiliu-scraba-%e2%80%9cscaparea-prin-tangenta%e2%80%9d-sau-mircea-vulcanescu-si-constantin-noica\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: \u201cSc\u0103parea prin tangent\u0103\u201d sau: Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Constantin Noica"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De la d-na M\u0103riuca Vulc\u0103nescu afl\u0103m c\u0103 tat\u0103l ei, dup\u0103 o arestare de 10 zile (18 mai-28 mai 1946) a fost pus \u00een libertate, pentru ca dup\u0103 94 de zile s\u0103 fie pentru a doua oar\u0103 arestat, de data aceasta definitiv. Regimul primei deten\u021bii de la Arsenal aducea, \u00een prim\u0103vara anului 1946, cu ceea ce \u00eenseam\u0103 deten\u021bia \u00een lumea liber\u0103: privare de libertate, f\u0103r\u0103 haine v\u0103rgate, f\u0103r\u0103 b\u0103t\u0103i, frig \u0219i \u00eenfometare.<\/p>\n

Se pare c\u0103 \u00eenaintea Tratatului de pace de la Paris(1946)<\/strong>, -c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia se aflau nu numai trupele ruse\u0219ti -care, cu spusele lui Churchill, \u201cprin for\u021b\u0103 \u0219i \u00een\u0219el\u0103torie au reu\u0219it s\u0103 instaureze un guvern comunist minoritar\u201d(1)-<\/strong>, ci \u0219i vagi observatori ai englezilor \u0219i americanilor, ocupan\u021bii sovietici au simulat un oarecare respect fa\u021b\u0103 de hot\u0103r\u00e2rile juri\u0219tilor rom\u00e2ni. Dovad\u0103 \u00eens\u0103\u0219i eliberarea lui Mircea Vulc\u0103nescu dup\u0103 10 zile. Mai apoi \u00eens\u0103 au trecut f\u0103r\u0103 scrupule peste deciziile rom\u00e2nilor, instaur\u00e2nd crunta domnie a ordinelor venite de la Moscova. Procesele luau pe zi ce trece aspectul unor farse de procese, de un tragism cu at\u00e2t mai cutremur\u0103tor cu c\u00e2t cei implica\u021bi continuau s\u0103 cread\u0103 \u00een domnia legii, a\u0219a cum fuseser\u0103 obi\u0219nui\u021bi de c\u00e2nd se \u0219tiau. C\u00e2t de pu\u021bin au hot\u0103r\u00e2t rom\u00e2nii soarta de\u021binu\u021bilor politici se vede cu u\u0219urin\u021b\u0103 chiar din desf\u0103\u0219urarea evenimentelor survenite dup\u0103 arestarea lui Mircea Vulc\u0103nescu, \u201cdesf\u0103\u0219urare cronologic\u0103<\/strong>\u201d alc\u0103tuit\u0103 de fiica cea mic\u0103 a filosofului \u0219i publicat\u0103 \u00een volumul Ultimul Cuv\u00e2nt<\/strong> (Editura Crater, Bucure\u0219ti, 2000, p. 9-18) pe care l-a \u00eengrijit.<\/p>\n

\u00cen cartea cuprinz\u00e2nd \u00een principal textele cuv\u00e2nt\u0103rilor(2)<\/strong> rostite de Mircea Vulc\u0103nescu la dou\u0103 dintre \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rile avute la procesul \u00een care era acuzat c\u0103 ar fi provocat dezastrul \u021b\u0103rii, tocmai el care a salvat de la nem\u021bi dou\u0103 vagoane de aur, luate mai apoi de ru\u0219i(3)<\/strong>, d-na M\u0103riuca Vulc\u0103nescu a inclus cinci scrisori trimise de Mircea Vulc\u0103nescu din \u00eenchisoarea de la Aiud (p. 243-253) precum \u0219i textul inedit al jurnalului \u021binut de filosof \u00een timpul celor 10 zile ale primului arest, sub titlul: \u201cJurnalul de la Arsenal<\/strong>\u201c(p.21-86).<\/p>\n

La o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la arestarea sa, filosoful Mircea Vulc\u0103nescu, \u0219tiindu-se perfect nevinovat, f\u0103cea glume, \u00eenchipuind programul unei serb\u0103ri prin care s\u0103 se comemoreze ce-a de-a \u0219aptea zi de \u201clibertate \u00eengr\u0103dit\u0103\u201d. Cei \u00eenchi\u0219i \u00een acela\u0219i lot cu el aveau rolurile me\u0219te\u0219ugit distribuite. Alexandru Marcu, faimos profesor de italian\u0103 de la Universitatea din Bucure\u0219ti \u0219i traduc\u0103torul lui Dante era imaginat coment\u00e2nd acel \u201cLasciate ogni speranza..<\/strong>.\u201d(p.76). Pentru sine, Mircea Vulc\u0103nescu imaginase \u00een glum\u0103 o perspectiv\u0103 \u201cstatistic\u0103\u201d asupra \u201cNedrept\u0103\u021bii condamn\u0103rii lui Socrate<\/strong>\u201c(Ibid.), iar pentru inginerul Stavri Ghiolu: \u201cSc\u0103parea prin tangent\u0103<\/strong>, cu aplica\u021bii \u00een toate domeniile posibile\u201d(p.79).<\/p>\n

\u00cen articolul intitulat \u201cAnul 1983, anul Mircea Vulc\u0103nescu\u201d la un moment dat men\u021bionasem cele m\u0103rturisite de Constantin Noica \u00een \u201cAlmanahul Literar 1984\u201d despre \u201clec\u021bia lui Vulc\u0103nescu\u201d \u0219i despre \u201cinfinita probabilitate\u201d sub care a stat scrierea Rostirii<\/strong> sale rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>. Aceast\u0103 fugitiv\u0103 consemnare a filosofului de la P\u0103ltini\u0219 ar putea fi considerat\u0103 ca o aplica\u021bie \u00een domeniul filosofiei a \u201csc\u0103p\u0103rii prin tangent\u0103\u201d.<\/p>\n

De asemenea observasem ini\u021bierea \u00een 1983 a obiceiului de a-l prezenta pe filosoful Mircea Vulc\u0103nescu, printr-un ciudat consens, exclusiv prin intermediul celor spuse de Constantin Noica, ar\u0103t\u00e2nd \u00een mod special partea pozitiv\u0103 a acestei practici.<\/p>\n

S\u0103 vedem \u00eens\u0103 care ar fi \u0219i partea ei negativ\u0103, pentru c\u0103, trebuie s\u0103 o spunem de la bun \u00eenceput, aceast\u0103 practic\u0103 deja \u00eencet\u0103\u021benit\u0103, are \u0219i ponoase, nu numai foloasele ar\u0103tate \u00een articolul men\u021bionat anterior. Iar ele ne par a fi o urmare direct\u0103 a \u201csc\u0103p\u0103rii prin tangent\u0103\u201d practicat\u0103 de Constantin Noica, dup\u0103 tentativa de reintegrare a filosofului Mircea Vulc\u0103nescu \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 prin acea minune de g\u00e2nd care este \u201cDimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/strong>\u201c.<\/p>\n

Pentru a sesiza mai bine ponoasele, vom \u00eencepe cu o succint\u0103 prezentare a celor avansate de Constantin Noica, asociind-o cu cele sus\u021binute de un critic literar (dl Alexandru George) \u0219i de doi discipoli, sau, dac\u0103 termenul de \u201cdiscipol\u201d poate p\u0103rea \u201cdegradant\u201d, s\u0103 le spunem doi vizitatori mai perseveren\u021bi ai filosofului de la P\u0103ltini\u0219: dl Mihai \u0218ora \u0219i dl Andrei Ple\u0219u. Se va putea astfel eviden\u021bia cum \u00eens\u0103\u0219i practica prelu\u0103rii anumitor p\u0103reri ale lui Noica indic\u0103 o tendin\u021b\u0103 de manipulare a opiniei publice prin repetarea unor afirma\u021bii destul de \u0219ubrede, care \u00eens\u0103, odat\u0103 cu trecerea timpului, tind a se transforma \u00een solide prejudec\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd a acelei p\u0103reri care a v\u0103zut lumina tiparului \u00een decembrie 1983 \u00een \u201cAlmanahul Literar 1984\u201d: \u201cMircea Vulc\u0103nescu nu a l\u0103sat opere. Mult\u0103 vreme am crezut c\u0103 nu era creator \u0219i direct activ, pentru c\u0103 era un spirit reactiv\u2026Avea nevoie de al\u021bii spre a fi el \u00eensu\u0219i\u201d(p. 37).<\/p>\n

Acestea le credea Constantin Noica. Sau, \u00een fine, a\u0219a vroia el s\u0103 apar\u0103 lucrurile \u00een decembrie 1983. C\u0103ci \u00een prima form\u0103 a \u00eensemn\u0103rilor sale, cea din 1979 (publicat\u0103 post-mortem), \u00ee\u0219i contrazicea singur atare p\u0103rere cu alur\u0103 de sentin\u021b\u0103 consemn\u00e2nd c\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu \u201cdespre Nae Ionescu a scris o \u00eentreag\u0103 carte, tulbur\u0103toare la culme\u2026\u201d.<\/p>\n

Dar nici povestea cu spiritul \u201cdirect activ\u201d deosebit de spiritul \u201creactiv\u201d nu o p\u0103streaz\u0103 pe de-a-ntregul. Probabil nu i-a p\u0103rut la fel de percutant\u0103 precum distinc\u021bia dintre \u201ccreativitate\u201d \u0219i \u201cvoin\u021ba de crea\u021bie\u201d. La sf\u00e2r\u0219itul amintirilor sale din 1979 va scrie a\u0219adar despre feluri de \u201ccreativitate\u201d, dou\u0103 la num\u0103r, una direct\u0103 \u0219i alta indirect\u0103, rectific\u00e2nd \u201cc\u0103 nu creativitatea i-a lipsit, de orice fel ar fi fost ea, ci voin\u021ba de crea\u021bie\u201d(Ibid.).<\/p>\n

S\u0103 vedem acum \u0219i p\u0103rerea d-lui Mihai \u0218ora, publicat\u0103 de dl Marin Diaconu \u00een fruntea volumului omagial pe care revista \u201cManuscriptum\u201d i l-a dedicat lui Mircea Vulc\u0103nescu \u00een 1996: \u201copera lui, at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 e (adic\u0103 de zeci de ori mai pu\u021bin \u00eentins\u0103 dec\u00e2t ar fi putut fi\u2026), a fost strict \u201cocazional\u0103\u201d\u2026. \u00centotdeauna, nevoia de limpezire a Celuilalt a constituit un indispensabil prilej pentru propria sa manifestare\u201d(4)<\/strong>.<\/p>\n

Cum bine se observ\u0103, opiniile lui Noica \u0219i ale d-lui \u0218ora se suprapun \u00eentocmai. Poate din simplul motiv c\u0103 adev\u0103rul era \u0219i el prin apropiere. Dar lucrurile nu sunt a\u0219a de limpezi \u0219i de frumoase, cum s-ar putea crede, \u00eentruc\u00e2t ambii omit s\u0103 fac\u0103 vreo referire \u0219i la acele capodopere de g\u00e2nd pentru care Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat un loc pe deplin meritat \u00een constela\u021bia filosofilor rom\u00e2ni de mare valoare, al\u0103turi de un Nae Ionescu, de un Vasile B\u0103ncil\u0103, un D.D. Ro\u0219ca sau de un Lucian Blaga. La drept vorbind, capodopera vulc\u0103nescian\u0103 intitulat\u0103 Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei <\/strong>(martie, 1944) nu a ap\u0103rut din senin. Cum bine s-a putut observa dup\u0103 c\u0103derea comunismului odat\u0103 cu tip\u0103rirea scrierilor vulc\u0103nesciene, ea a reprezentat \u00eencununarea unei opere pe deplin constituit\u0103 din lucr\u0103ri originale publicate de-a lungul a dou\u0103 decenii(5)<\/strong>. Surprinz\u0103tor este c\u0103 dl Andrei Ple\u0219u, amintindu-\u0219i cu destul\u0103 dificultate de opera filosofic\u0103 a lui Mircea Vulc\u0103nescu, se al\u0103tur\u0103 \u0219i el de corul celor ce \u00eeng\u00e2n\u0103 melodia c\u00e2ntat\u0103 \u00een vremuri tulburi de Constantin Noica.<\/p>\n

\u00cenainte \u00eens\u0103 de a ne opri la acest discipol al filosofului de la P\u0103ltini\u0219, vom mai da un extras din articolul maestrului s\u0103u: \u201c..\u00een cazul lui Mircea Vulc\u0103nescu mai era ceva care-i submina aproape orice crea\u021bie: era neodihna g\u00e2ndului creator\u2026Tot ce spunea el avea permanent un rest\u2026Creativitatea era mai puternic\u0103 dec\u00e2t crea\u021bia.\u201d(v. C. Noica, O amintire despre Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, \u00een rev. \u201cAlmanahul literar 1984\u201d, p. 37).<\/p>\n

Este tocmai fragmentul pe care trebuie s\u0103-l fi avut \u00een vedere reportera (d-na Claudia Ti\u021ba) care-i punea \u00eentreb\u0103ri d-lui Andrei Ple\u0219u, \u00een acel interviu publicat de dl Marin Diaconu \u00een num\u0103rul omagial al revistei \u201cManuscriptum\u201d(6). <\/strong>Chiar prima \u00eentrebare a sunat cam \u00een felul urm\u0103tor: oare a\u0219ezarea \u00een cultur\u0103 a lui Mircea Vulc\u0103nescu nu va fi riscat\u0103 datorit\u0103 acelui \u201crest\u201d de care vorbea Constantin Noica?<\/p>\n

Cu un atare \u00eenceput se face puternic sim\u021bit\u0103 prejudecata de a-l prezenta pe Mircea Vulc\u0103nescu din perspectiva lui Constantin Noica. R\u0103spunsul d-lui Ple\u0219u nu se va dep\u0103rta nici el de cadrul astfel impus, c\u0103ci \u0219i discipolul prefer\u0103, pe urmele maestrul s\u0103u, s\u0103 vorbeasc\u0103 despre personalitatea de excep\u021bie a lui Vulc\u0103nescu \u0219i nu de opera acestuia, ajung\u00e2nd \u00een final la poetice alc\u0103tuiri de genul: \u201cMircea Vulc\u0103nescu este o \u00eentruchipare a culturii rom\u00e2ne\u0219ti care se absoarbe \u00een lumin\u0103 \u0219i se pierde \u00een lumin\u0103!\u201d(v. Andrei Ple\u0219u, Pentru o mai bun\u0103 a\u0219ezare a modelului Mircea Vulc\u0103nescu \u00een cultura rom\u00e2n\u0103<\/strong>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, 1-2\/1996, p.111).<\/p>\n

Preocupat cu prec\u0103dere de personalitatea filosofului Mircea Vulc\u0103nescu s-a ar\u0103tat a fi \u0219i criticul literar Alexandru George care, \u00een contrast cu p\u0103rerea exprimat\u0103 de dl Ple\u0219u, nota c\u0103 \u201cMircea Vulc\u0103nescu r\u0103m\u00e2ne o figur\u0103 mai cur\u00e2nd nel\u0103murit\u0103 \u00een ciuda simpatiei cu care a fost \u00eenconjurat\u201d(v. rev. \u201cManuscriptum\u201d, 1-2\/1996, p.211).<\/p>\n

\u0218i tocmai ce-i pare \u201cnel\u0103murit\u201d, ar vrea s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 \u00een vremuri post-comuniste dl Alexandru George cu articolul s\u0103u structurat pe ideea de vinov\u0103\u021bie care, gra\u021bie ocupantului sovietic, a ajuns s\u0103 fie pedepsit\u0103. Lista celor a\u0219a-zis \u201cculpabili\u201d i-ar cuprinde pe tinerii \u201ccriterioni\u0219ti\u201d: Petru Comarnescu, Mircea Eliade \u0219i Constantin Noica, al\u0103turi de \u201cmoderatul\u201d Vulc\u0103nescu. \u00cen opinia d-lui Alexandru George, \u201cvinov\u0103\u021bia\u201d tineretului intelectual rom\u00e2nesc din anii 30 ar fi pl\u0103tit-o cu via\u021ba \u201cmoderatul\u201d Mircea Vulc\u0103nescu. Altfel spus, Procesul ce i-a fost intentat lui Mircea Vulc\u0103nescu(\u0219i nu numai lui!) n-ar fi fost o fars\u0103 de proces, cu sentin\u021ba dinainte dat\u0103, iar criminala decapitare a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne prin pu\u0219c\u0103rii ar fi reprezentat, vezi Doamne!, isp\u0103\u0219irea unei \u201cculpe\u201d. \u00cenchipuind \u00een 1996 aceste pove\u0219ti asortate de minune cu atmosfera cultural\u0103 a Rom\u00e2niei anilor 50, dl Alexandru George (n\u0103scut \u00een 1930) \u00ee\u0219i \u00eencheie articolul (din rev. <<Manuscriptum>>) cu precizarea c\u0103 cei care \u00ee\u0219i amintesc cu simpatie de Mircea Vulc\u0103nescu n-ar fi interpretat \u201cregretabilul sf\u00e2r\u0219it\u201d al filosofului prin prisma unei vinov\u0103\u021bii care se cerea pedepsit\u0103, a\u0219a cum a interpretat el, adic\u0103, \u00een opinia sa, \u201ca\u0219a cum trebuie\u201d interpretat.<\/p>\n

\u00centre asemenea elucubra\u021bii pe tema a\u0219a-zisei <<drept\u0103\u021bi>> \u00eemplinite prin sacrificarea <<moderatului>> Vulc\u0103nescu \u0219i lucrurile pline de bun sim\u021b scrise de rafinatul eseist Horia Stamatu se casc\u0103 o adev\u0103rat\u0103 pr\u0103pastie: <<Nimeni nu va putea spune vreodat\u0103 ce fel de dreptate s-a f\u0103cut poporului prin asasinarea lui Mircea Vulc\u0103nescu, un om drept \u0219i de o cinste exemplar\u0103, \u0219i, f\u0103r\u0103 discu\u021bie, unul dintre cei mai d\u0103rui\u021bi reprezentan\u021bi ai genera\u021biei lui>> (v. H. Stamatu, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i genera\u021bia lui<\/strong>, postfa\u021b\u0103 la vol.: Mircea Vulc\u0103nescu, R\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului<\/strong>, Ed. Saeculum I.O, Bucure\u0219ti, 1999, p. 147).<\/p>\n

\u00cen compara\u021bie cu vindicativul discurs al d-lui Alexandru George \u00eens\u0103\u0219i m\u0103rturiile fo\u0219tilor colegi de Facultate ai lui Mircea Vulc\u0103nescu apar sub o cu totul alt\u0103 lumin\u0103. Este suficient s\u0103-l cit\u0103m pe I. Reichman-\u0218omuz de la care s-a putut afla cum \u00een decembrie 1922 \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi studen\u021bi de \u201cdreapta\u201d Mircea Vulc\u0103nescu l-a ap\u0103rat pe el \u0219i pe ceilal\u021bi studen\u021bi evrei, f\u0103c\u00e2nd zid \u00een jurul lor \u0219i \u201cstrig\u00e2nd c\u0103 nu permit ca cineva s\u0103 se ating\u0103 de ei\u201d c\u00e2nd au n\u0103v\u0103lit \u00een sala de seminar ni\u0219te medicini\u0219ti vocifer\u00e2nd \u201cS\u0103 ias\u0103 jidanii!\u201d (v. I. Reichman-\u0218omuz, \u00cenaintea \u0219i dup\u0103 \u00eencetarea agita\u021biilor studen\u021be\u0219ti din Rom\u00e2nia<\/strong>, \u00een rev. \u201cToladot\u201d, nr. 10, iulie 1975, p. 13-14, apud. M. Diaconu, rev. <<Manuscriptum>>, nr. 1-2\/1996, nota de la p. 31).<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu opera lui Mircea Vulc\u0103nescu, dl Alexandru George nu rateaz\u0103 ocazia de a sprijini cu modestele sale posibilit\u0103\u021bi prejudec\u0103\u021bile n\u0103scute din verdictele date de Constantin Noica, dup\u0103 care \u201cMircea Vulc\u0103nescu nu a l\u0103sat opere\u201d pentru c\u0103 la el r\u0103m\u00e2nea mereu un rest dintr-un presupus dezechilibru \u00eentre crea\u021bie \u0219i creativitate(7)<\/strong>. Faptul transpare din urm\u0103toarele r\u00e2nduri ale criticului literar: \u201ca fost, negre\u0219it, o mare promisiune prin inteligen\u021b\u0103, cultur\u0103 \u0219i curiozitate intelectual\u0103, toate ab\u0103tute \u00een prea multe direc\u021bii pentru ca insul<\/strong> lui s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 identitatea, de\u0219i el nu a publicat excesiv de mult. Mircea Vulc\u0103nescu a fost mai mult o prezen\u021b\u0103 \u00een epoc\u0103\u2026\u201d (v. Alexandru George, Un spirit moderat<\/strong>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, nr. 1-2\/1996, p. 211).<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, c\u00e2nd scrierile filosofului au putut fi reintegrate \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, tot ce poate a\u0219terne pe h\u00e2rtie dl Alexandru George cu privire la opera vulc\u0103nescian\u0103, este nespus de sumar, \u0219i chiar r\u0103uvoitor, ordonat cum este dinspre \u201cciornele\u201d de la conferin\u021bele \u021binute de Mircea Vulc\u0103nescu \u00eenspre \u201cnotele personale de un interes ce se cere clarificat\u201d (ibid.). Nimic despre capodopera vulc\u0103nescian\u0103, \u0219i nici despre opera sa filosofic\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m a le presupune incluse pe undeva \u00een enumerarea f\u0103cut\u0103 de dl Alexandru George, le-am \u201cg\u0103si\u201d sub o \u00eencadrare de soiul: \u201carticole tip\u0103rite, \u00een diverse domenii ale culturii\u201d(8)<\/strong>. Dar \u00een fapt, capodopera vulc\u0103nescian\u0103 este \u201cuitat\u0103\u201d cu totul, cum \u201cuitat\u0103\u201d a fost ea \u0219i de dl Andrei Ple\u0219u sau de dl Mihai \u0218ora.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu opera filosofic\u0103 a lui Mircea Vulc\u0103nescu dl Ple\u0219u preia dou\u0103 opinii de-ale lui Constantin Noica menite s\u0103-l aranjeze pe \u00eensu\u0219i Noica \u00een lumina cea mai favorabil\u0103 dac\u0103 i-ar fi trecut cuiva prin cap s\u0103-l compare cu predecesorii s\u0103i direc\u021bi: Nae Ionescu \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu.<\/p>\n

Conform primeia, opera filosofic\u0103 a lui Nae Ionescu \u2013 pe care Mircea Vulc\u0103nescu s-a str\u0103duit at\u00e2t de mult s\u0103 o tip\u0103reasc\u0103 \u2013<\/strong>, n-ar fi meritat, vezi Doamne, osteneala. Iat\u0103 ce nota Constantin Noica prin amintirile scrise \u00een1979: \u201cMeritau oare cursurile \u2013 \u021binute liber, ne rev\u0103zute niciodat\u0103 \u0219i editate \u00een general at\u00e2t de corect de D. C. Amz\u0103r \u2013 o atent\u0103 filologie de text? Mircea Vulc\u0103nescu nu-\u0219i punea problema\u2026\u201d(10) <\/strong>.<\/p>\n

Ei bine, pe vremea c\u00e2nd \u2013 \u00eempreun\u0103 cu Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Constantin Floru \u2013 se ocupa de preg\u0103tirea pentru tipar a cursurilor lui Nae Ionescu c\u0103ruia \u00eei dedicase \u0219i teza sa de doctorat, Noica nu numai c\u0103 era ferm convins de imensa valoare a celor g\u00e2ndite de Nae Ionescu la cursurile sale. Dar, dup\u0103 stilul care-i era \u00eenc\u0103 de pe-atunci at\u00e2t de propriu, b\u0103tea cu pumni \u0219i cu picioare \u00een por\u021bi deschise, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i conving\u0103 \u0219i pe al\u021bii (de mult convin\u0219i!) de valoarea g\u00e2ndirii filosofice a faimosului profesor de la Universitatea bucure\u0219tean\u0103(11)<\/strong>.<\/p>\n

S\u0103 vedem \u00eens\u0103 care ar fi a doua p\u0103rere mult vehiculat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu opera filosofului Vulc\u0103nescu. Conform acesteia, nici Nae Ionescu, nici Mircea Vulc\u0103nescu, n-ar fi avut o cantitate la fel de mare de opere publicate precum Noica, ceea ce face o nepermis\u0103 substituire a criteriului calit\u0103\u021bii<\/strong> prin criteriul cantit\u0103\u021bii<\/strong>. Iat\u0103 \u0219i formularea d-lui Andrei Ple\u0219u: \u201cCa \u0219i Nae Ionescu, Mircea Vulc\u0103nescu a putut fi contestat pentru lipsa operei masive\u201d.<\/p>\n

Or, \u00een comunism, promovarea imposturii era la ordinea zilei, iar criteriul calit\u0103\u021bii era ultimul care conta \u00een decizia tip\u0103ririi unor manuscrise. De aici \u0219i mun\u021bii de maculatur\u0103 (avem \u00een vedere mai ales domeniul filosofiei) prin care s-a urm\u0103rit s\u0103 se \u00eenlocuiasc\u0103 autenticele valori interzise. Desigur, \u00een ce prive\u0219te opera lui Noica nu se poate vorbi de absen\u021ba calit\u0103\u021bii. Dar nu pentru asta a fost el tip\u0103rit \u00een comunism, ci pentru capacitatea sa de adaptare. Lui Petre \u021au\u021bea nu i s-a publicat nimic \u00een comunism tocmai fiindc\u0103 era lipsit de asemenea capacitate. Nu pentru c\u0103 ar fi g\u00e2ndit \u0219i scris lucruri de calitate inferioar\u0103, fapt imposibil, \u021bin\u00e2nd cont de sclipitoarea lui inteligen\u021b\u0103.<\/p>\n

Interesant este c\u0103 dup\u0103 ce s-a b\u0103tut at\u00e2ta moned\u0103 pe afirma\u021bia dup\u0103 care Nae Ionescu nu \u0219i-a publicat singur opera filosofic\u0103, \u00eentruc\u00e2t i-au lipsit \u201cvanit\u0103\u021bile auctoriale\u201d, dl Andrei Ple\u0219u, pe de-o parte, nu uit\u0103 s\u0103 repete c\u0103 at\u00e2t Nae Ionescu c\u00e2t \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu au putut fi contesta\u021bi pentru lipsa \u201coperei masive\u201d. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, i se pare cel mai firesc lucru s\u0103 se ocupe al\u021bii de \u201cgr\u0103din\u0103ritul produc\u021biei\u201d lui Andrei Scrima (1930-2000) \u2013 care nu a l\u0103sat \u00een urma lui nici o carte (12)<\/strong>, neav\u00e2nd \u201cvanit\u0103\u021bile auctoriale\u201d.<\/p>\n

P\u0103str\u00e2nd cuvenitele propor\u021bii, se poate spune a\u0219adar c\u0103 \u201cautorul\u201d Andrei Scrima ar putea fi plasat \u00een aceea\u0219i categorie cu \u201cautorul\u201d Nae Ionescu, filosoful rom\u00e2n a c\u0103rui oper\u0103 publicat\u0103 de al\u021bii a avut parte de cea mai sus\u021binut\u0103 campanie de contestare. Iar gra\u021bie lui Constantin Noica, precum \u0219i a celor care s-au gr\u0103bit s\u0103-i preia f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt spusele, nici filosoful Mircea Vulc\u0103nescu, \u00een calitatea sa de \u201cautor\u201d, nu pare s\u0103 se fi bucurat, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 acum, de o apreciere mult diferit\u0103 de cea rezervat\u0103 str\u0103lucitului s\u0103u profesor\u2026<\/p>\n

\n

\n

NOTE<\/p>\n

    \n
  1. v. Nicolae Baciu, Agonia Rom\u00e2niei(1944-1948). Dosarele secrete acuz\u0103<\/strong>, Ed. Saeculum I.O.-Vestala, Bucure\u0219ti, 1997, p. 168.<\/li>\n
  2. 2<\/strong>. Iat\u0103 cum caracterizeaz\u0103 rafinatul scriitor \u0219i eseist Ion Papuc, (directorul Editurii Crater) cuv\u00e2ntarea lui Mircea Vulc\u0103nescu de la \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sa la procesul din 15 ianuarie 1948: \u201c\u2026Ultimul Cuv\u00e2nt<\/strong>, ca tot ce a \u00eentreprins \u00een scurta sa via\u021b\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu, nu este propriu-zis o scriere personal\u0103, nu \u00een primul r\u00e2nd o ap\u0103rare a persoanei proprii, ci \u00eens\u0103\u0219i desf\u0103\u0219urarea actelor tragediei unui neam \u00eentreg. \u0218i este uimitor cum un text de factur\u0103 juridic\u0103, \u00een care abund\u0103 analizele economice, unele de strict\u0103 specialitate finan\u021bist\u0103, se anim\u0103 brusc, pe alocuri, de un patetism ce confer\u0103 cuvintelor o for\u021b\u0103 ca aceea din epopeele antice. Iar frazele care demonstreaz\u0103 cum, \u00eentr-o situa\u021bie de hemoragie continu\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u0219ti, pus\u0103 \u00een condi\u021bia de a alimenta necesit\u0103\u021bile r\u0103zboiului, prin eforturile eroului nostru, este dublat tezaurul \u00een aur al b\u0103ncii Na\u021bionale, aceste fraze ar trebui incizate cu litere de foc \u00een con\u0219tiin\u021ba nevolnicilor care au vl\u0103guit mereu averea \u021b\u0103rii acesteia\u201d (v. cele consemnate pe coperta a IV-a a volumului: Mircea Vulc\u0103nescu, Ultimul cuv\u00e2nt<\/strong>, Ed. Crater, Bucure\u0219ti, 2000).<\/li>\n
  3. 3<\/strong>. v. Constantin Noica, Amintiri despre Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, \u00een volumul: Mircea Vulc\u0103nescu, Pentru o nou\u0103 spiritualitate filosofic\u0103<\/strong>, Ed. Eminescu, 1996, vol. I, p. 5-10.<\/li>\n
  4. v. Mihai \u0218ora, Despre Mircea Vulc\u0103nescu, c\u00e2teva cuvinte\u2026<\/strong>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, nr. 1-2(102-103) Anul XXVII. Num\u0103r special \u201cMircea Vulc\u0103nescu\u201d\/1996, p. 6-7.<\/li>\n
  5. 5<\/strong>. Iat\u0103 doar c\u00e2teva titluri din \u201cinexistenta\u201d oper\u0103 a lui Mircea Vulc\u0103nescu: Individ \u0219i societate \u00een sociologia contemporan\u0103<\/strong>, tez\u0103 de licen\u021b\u0103, 1925; Max Scheler<\/strong>, studiu publicat \u00een \u201cArhiva pentru \u0219tiin\u021ba \u0219i reforma social\u0103\u201d, 1929; Filosofia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103<\/strong>, 1930; \u201cG\u00e2ndirism\u201d\u0219i Ortodoxie<\/strong>, 1931; Lucr\u0103rile \u0219coalei rom\u00e2ne de sociologie<\/strong>, 1931; Teoria \u0219i sociologia vie\u021bii economice(Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat)<\/strong>, \u00een \u201cArhiva pentru \u0219tiin\u021ba \u0219i reforma social\u0103\u201d, 1932; Logos \u0219i eros \u00een metafizica cre\u0219tin\u0103<\/strong>, 1932; \u0218i pu\u021bin\u0103 etic\u0103(\/axiologie antropologic\u0103)<\/strong>, 1933, cuprins \u00een vol.: Prolegomene sociologice la satul rom\u00e2nesc, <\/strong> Eminescu, Bucure\u0219ti, 1997, p.136-147; Spiritualitate<\/strong>, \u00een rev. \u201cCriterion\u201d, nr.1, 1934; Genera\u021bie<\/strong>, \u00een rev. \u201cCriterion\u201d, nr. 3-4, 1934; \u00cen jurul filosofiei lui Blaga<\/strong>, \u00een rev. \u201cCriterion\u201d, nr.5, 1934; G\u00e2ndirea religioas\u0103 contemporan\u0103<\/strong>, 1934; Tendin\u021bele tinerei genera\u021bii<\/strong>, volum scos \u00eempreun\u0103 cu Mihail Manoilescu, 1934; Filosofia lui Freud<\/strong>, \u00een rev. \u201cFamilia\u201d, aprilie-mai, 1935; Ion Creang\u0103 v\u0103zut de genera\u021bia actual\u0103<\/strong>, \u00een rev. \u201cG\u00e2nd rom\u00e2nesc\u201d, ian., 1935; Dimitrie Gusti, profesorul<\/strong>, studiu de 189 p. publicat \u00een \u201cArhiva pentru \u0219tiin\u021ba \u0219i reforma social\u0103\u201d, an XIV, 1936; Homage au Prof. D. Gusti<\/strong>, 1937; (\u00een colab.) D. Gusti \u0219i \u0219coala sociologic\u0103 de la Bucure\u0219ti<\/strong>, volum colectiv publicat de Institutul Social Rom\u00e2n, Bucure\u0219ti, 1937; Filosofia moral\u0103 englez\u0103 \u00een secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea<\/strong>, 1937; Despre \u201cexperien\u021b\u0103\u201d<\/strong>, \u00een rev. \u201cUniversul literar\u201d din 12 martie 1938 \u0219i din 19 martie1938; Publications de l \u00e9cole roumaine de sociologie<\/strong>, \u00een \u201cAnnales sociologiques\u201d, S\u00e9rie A, Sociologie g\u00e9n\u00e9rale, fasc. 3, Alcan, 1938, p. 49-61 \u0219i S\u00e9rie C. fasc. 3, 1938, p. 97-101; Ideea de Dumnezeu \u00een filosofia lui Toma d- Aquino<\/strong>, conferin\u021b\u0103 rostit\u0103 pe 3 martie1940, publicat\u0103 dup\u0103 54 de ani \u00een rev.\u201dVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nr.9-10, 1994; Cre\u0219tinul \u00een lumea modern\u0103<\/strong>,<\/em> conferin\u021b\u0103 rostit\u0103 pe 7 aprilie 1940, publicat\u0103 \u00een rev. \u201cProdromos\u201d(Paris) din 12 martie 1967, republicat\u0103 \u00een volumul: Logos \u0219i eros,<\/strong> Ed. Paideia, Bucure\u0219ti, 1991; Posibilit\u0103\u021bile filosofiei cre\u0219tine<\/strong>, conferin\u021b\u0103 rostit\u0103 pe 8 decembrie 1940, publicat\u0103 dup\u0103 54 de ani \u00een rev. \u201cVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, nr. 7-8, 1994 \u0219i Dou\u0103 tipuri de filosofie medieval\u0103<\/strong>, cuprins\u0103 \u00een \u201cIzvoare de filosofie\u201d, 1942.<\/li>\n
  6. v. Andrei Ple\u0219u \u00een interviul consemnat de Claudia Ti\u021ba \u0219i intitulat: Pentru o mai bun\u0103 a\u0219ezare a modelului Mircea Vulc\u0103nescu \u00een cultura rom\u00e2n\u0103<\/strong>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, nr. 1-2(102-103) Anul XXVII. Num\u0103r special \u201cMircea Vulc\u0103nescu\u201d\/1996, p.109-111.<\/li>\n
  7. 7<\/strong>. v. Constantin Noica, O amintire despre Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, \u00een \u201cAlmanahul literar<\/strong> 1984\u2033, p.37.<\/li>\n
  8. 8<\/strong>. v. Alexandru George, Un spirit moderat<\/strong>, \u00een rev. \u201cManuscriptum\u201d, nr. 1-2(102-103) Anul XXVII. Num\u0103r special \u201cMircea Vulc\u0103nescu\u201d\/1996, p. 211.<\/li>\n
  9. Credem c\u0103 cititorii pot afla c\u00e2te ceva nu numai despre admira\u021bia cu care a fost \u00eenconjurat faimosul profesor de logic\u0103 \u0219i de metafizic\u0103 Nae Ionescu, dar \u0219i despre g\u00e2ndirea acestuia, din ambele noastre volume ap\u0103rute \u00een 2000:<\/li>\n<\/ol>\n

    -Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu<\/strong>, Ed. Star Tipp (Slobozia), 2000;<\/p>\n

    -Isabela Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i: Petre \u021au\u021bea, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103, Ed. Star Tipp (Slobozia), 2000. Dac\u0103 vreun cititor este interesat \u00een mod preponderent de pozi\u021bia filosofului Constantin Noica fa\u021b\u0103 de filosoful Nae Ionescu i-am recomanda \u00een mod special capitolul intitulat: \u201cO aventur\u0103 dincolo de care totul e cu putin\u021b\u0103, afar\u0103 de repeti\u021bie<\/strong>\u201c, din cel de-al doilea volum, p. 57-79.<\/p>\n

    Admira\u021bia lui Mircea Vulc\u0103nescu pentru fostul s\u0103u profesor Nae Ionescu se poate deduce \u0219i din \u00eensemn\u0103rile despre anii de deten\u021bie publicate de c\u0103tre dl Adrian Marino, unde g\u0103sim urm\u0103toarele r\u00e2nduri: \u201cam admirat(\u2026)pozele\u2026\u201dn\u0103iste\u201d ale lui Mircea Vulc\u0103nescu\u201d (v. Autobiografie:Ani de \u00eenchisoare<\/strong>, \u00een rev. \u201cMemoria\u201d nr. 2, p. 85). Totu\u0219i, unii cititori s-ar putea \u00eentreba: cum a putut dl Adrian Marino s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 \u201cpozele\u201d lui Mircea Vulc\u0103nescu erau \u201cn\u0103iste\u201d? Fiindc\u0103 dl Marino, n\u0103scut \u00een 1921, dup\u0103 terminarea Seminarului pedagogic de la Ia\u0219i, a ajuns s\u0103 fie student al Facult\u0103\u021bii de litere din Bucure\u0219ti abia \u00eentre 1941-1943, a\u0219adar dup\u0103 moartea lui Nae Ionescu(1890-15 martie 1940). Iar dac\u0103 drumurile l-au purtat pe la Bucure\u0219ti \u0219i ceva mai \u00eenainte, pe Nae Ionescu nu prea avea cum s\u0103-l audieze pe la Facultate, c\u0103ci din aprilie 1938 profesorul \u00ee\u0219i \u00eencetase cursurile la Universitate, fiind \u00eenchis de Carol al II-lea, drept r\u0103splat\u0103 c\u0103 l-a ajutat s\u0103-\u0219i recapete tronul.<\/p>\n

      \n
    1. v. Constantin Noica, Amintiri despre Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, text publicat fragmentar \u00een volumul: Mircea Vulc\u0103nescu, Ultimul Cuv\u00e2nt<\/strong>, Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 170-174 \u0219i integral \u00een volumul: Mircea Vulc\u0103nescu, Pentru o nou\u0103 spiritualitate filosofic\u0103<\/strong>, Ed. Eminescu, 1996, vol. I, p. 5-10 \u0219i vol. III, p. 259-281, traduceri \u00een german\u0103 (Thomas Kleininger), francez\u0103 (Dan Radu St\u0103nescu) \u0219i englez\u0103 (Silvia Blendea).<\/li>\n
    2. v. Constantin Noica, Nae Ionescu \u0219i spiritul de \u0219coal\u0103<\/strong>, publicat \u00een revista \u201cConvorbiri literare\u201d din mai-iunie 1943 \u0219i republicat \u00een vol.: Nae Ionescu, Logica (1926-1927)<\/strong>, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1997.<\/li>\n
    3. 12<\/strong>. v. Andr\u00e9 Scrima, Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual \u00een tradi\u021bia r\u0103s\u0103ritean\u0103.<\/strong> Prefa\u021b\u0103 de Andrei Ple\u0219u, Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1996. Volumul \u00eengrijit de Anca Manolescu este alc\u0103tuit \u00een principal de textul unor conferin\u021be \u00eenregistrate pe band\u0103 de magnetofon, la care este ad\u0103ugat un text (de o factur\u0103 memorialistic\u0103 destul de ce\u021boas\u0103) despre \u201cGrupul de la Antim\u201d \u0219i o traducere(apar\u021bin\u00e2ndu-i tot d-nei Anca Manolescu) a unui articol scris \u00een francez\u0103 \u0219i publicat \u00een Fran\u021ba \u00een 1967.<\/li>\n<\/ol>\n

      Cu privire la textul transcris dup\u0103 conferin\u021be ar fi de observat uria\u0219a dispropor\u021bie dintre c\u00e2teva r\u00e2nduri ale unei scurte scrisori de c\u0103lug\u0103r (adresat\u0103 \u00een ruse\u0219te celor care-i ascultaser\u0103 -prin mijlocirea unui interpret- spusele) \u0219i fabulosul arsenal interpretativ pus la b\u0103taie de eruditul conferen\u021biar. O traducere a aceleia\u0219i scrisori se afl\u0103 cuprins\u0103 \u0219i \u00een volumul: Alexandru Mironescu: Calea inimii. Eseuri \u00een duhul Rugului Aprins<\/strong>, Cu un cuv\u00e2nt \u00eenainte de Virgil C\u00e2ndea, Ed. Anastasia, Bucure\u0219ti, 1998, p.3-5. Iar traducerile, la o atent\u0103 confruntare, v\u0103desc, \u00een partea final\u0103 a scrisorii p\u0103rintelui Ioan Kul\u00eeghin o semnificativ\u0103 deosebire. \u00cen varianta de traducere cuprins\u0103 \u00een cartea lui Alexandru Mironescu(1903-1973) c\u0103lug\u0103rul rus ar fi notat pentru ucenici c\u0103 \u201csetea Duhului este necov\u00e2r\u0219it\u0103 \u0219i prin nimic nu se poate umple, iar Darul Lui, cu c\u00e2t se revars\u0103, cu at\u00e2t mai mult cre\u0219te \u0219i umple\u201d(Calea inimii<\/strong>, p. 5). Ceea ce duce g\u00e2ndul c\u0103tre paradoxia metafizic\u0103 a Harului care cu c\u00e2t se revars\u0103, cu at\u00e2t mai mult spore\u0219te, pentru c\u0103, \u00een mod paradoxal, Harul lui Dumnezeu, mic\u0219or\u00e2ndu-se se m\u0103re\u0219te. Andrei Scrima a preferat aici urm\u0103toarea versiune de traducere: \u201csetea Duhului este f\u0103r\u0103 de sa\u021biu \u0219i nimic nu o poate cov\u00e2r\u0219i; iar cu c\u00e2t harul lui se revars\u0103 \u00een fiin\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai mult aceasta cre\u0219te \u0219i se \u00eempline\u0219te.\u201d (Timpul rugului aprins<\/strong>, p 24). Comentariile lui Scrima se vor referi mai apoi la \u201csetea Duhului\u201d, resim\u021bit\u0103 de creatur\u0103, asociind (\u00een mod gre\u0219it) setei de Duh, care nu este o \u201csete torturant\u0103, precum setea trupeasc\u0103\u201d, paradoxia metafizic\u0103 pe care c\u0103lug\u0103rul rus o atribuise, pe bun\u0103 dreptate, doar Harului Dumnezeiesc.<\/p>\n

      \u00cen privin\u021ba dispropor\u021biei dintre pretextul hermeneuticii \u0219i hermeneutica propriu-zis\u0103, Andrei Scrima \u00eel aminte\u0219te pe Nicolae Steinhardt(1912-1989) cu a sa frumoas\u0103 \u0219i teribil de erudit\u0103 hermeneutic\u0103 intitulat\u0103: Secretul <\/strong>\u201cScrisorii pierdute<\/strong>\u201c, pornit\u0103 \u0219i, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la textul lui Caragiale, bazat\u0103 pe mai nimic. Men\u021bion\u0103m c\u0103 Steihardt (c\u0103lug\u0103rit \u00een 1980 la M\u00e2n\u0103stirea Rohia) a reu\u0219it performan\u021ba de a-\u0219i publica \u2013 \u00een vremea comunismului- acest text \u00een Fran\u021ba, \u00een revista \u201cEthos\u201d (nr. 2, 1975). Desigur folosind un pseudonim. \u201cEthos\u201d, revista scoas\u0103 la Paris de Ioan Cu\u0219a(1925-1981) va fi \u0219i revista care va publica \u00een premier\u0103 textul \u201cUltimului cuv\u00e2nt<\/strong>\u201d adresat de Mircea Vulc\u0103nescu \u201c\u021b\u0103ranului rom\u00e2n\u201d, ca reprezentant legitim al patriei sale \u0219i, doar \u00eentr-o foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103, marionetelor care urmau s\u0103-l condamne-a\u0219a nevinovat cum era-, dup\u0103 ordinele venite de la Moscova.<\/p>\n

      vulcan3.doc\/26-29 martie 2001\/publicat \u00een rev. Asachi, august 2001\/18.500car<\/p>\n

      5 sept\/25 905 car.<\/p>\n

      e-mail Conv. lit.27aprilie(15.000 car)-mai,nu!\/iunie,nu!(vorbit pe 7.o6\/. vulcan 5 publicat \u00een iulie) \u0219i vulcan7(Asachi, iulie) 140 ooo.7sept. \u0219i 100 pe 13 sept.(nimic \u00een 2000!)<\/p>\n

      \n

      Sursa: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-vulcanescu\/tangentavulcan3\/<\/p>\n

       <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      De la d-na M\u0103riuca Vulc\u0103nescu afl\u0103m c\u0103 tat\u0103l ei, dup\u0103 o arestare de 10 zile (18 mai-28 mai 1946) a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46425","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46425","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46425"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46425\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46427,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46425\/revisions\/46427"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46425"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46425"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46425"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}