{"id":46432,"date":"2020-04-18T12:33:18","date_gmt":"2020-04-18T12:33:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46432"},"modified":"2020-04-18T14:02:38","modified_gmt":"2020-04-18T14:02:38","slug":"victor-ravini-cavalerul-trac-si-sf-gheorghe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/04\/18\/victor-ravini-cavalerul-trac-si-sf-gheorghe\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Cavalerul Trac \u0219i Sf. Gheorghe"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/RAVINI-Victor-2020-226x300.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-46433\" title=\"ravini-victor-2020-226x300\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/RAVINI-Victor-2020-226x300-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe tat\u0103l meu l-a chemat Gheorghe. \u00cen sat i se zicea Ghi\u021b\u0103 al lu\u2019 Ioni\u021b\u0103 al Ti\u021bii. Dup\u0103 clasa a patra, a plecat la ora\u0219 s\u0103 \u00eenve\u021be carte \u0219i s-a \u00eentre\u021binut singur din munca sa. A\u0219a f\u0103ceau mul\u021bi b\u0103ie\u021bi de la \u021bar\u0103 pe vremea aceea. A absolvit Universitatea din Bucure\u0219ti cu diplom\u0103 magna cum laude \u0219i a devenit profesor de limba latin\u0103 \u0219i greac\u0103 veche. L-au luat pe front. \u00cen \u00eencercuirea de la Odessa, pe 23 aprilie 1944 a primit frontal un proiectil rusesc ce a explodat \u00een corpul lui \u0219i i-a ie\u0219it f\u0103c\u00e2ndu-i o gaur\u0103 mare \u00een spate. Mie mi s-a explicat c\u0103 el a fost un \u00eenger trimis pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i c\u0103 Dumnezeu l-a chemat \u00eenapoi la ceruri, chiar de ziua numelui lui. Am crescut cu fotografia tat\u0103lui meu \u0219i cu icoana Sf. Gheorghe deasupra patului. Adormeam cu ochii \u00een ochii lui \u0219i m\u0103 trezeam privindu-l \u00een ochi. \u0218tiam, a\u0219a cum mi s-a spus, c\u0103 tata m\u0103 vede \u0219i m\u0103 protejeaz\u0103 de acolo de unde e acum, numai s\u0103 fiu cuminte ca un \u00eenger, s\u0103 m\u0103n\u00e2nc tot, s\u0103 nu m\u0103 mai urc prin copaci sau pe cas\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eemi fac lec\u021biile. \u00cens\u0103 eu nu am vrut s\u0103 fiu un \u00eenger \u0219i s\u0103 p\u0103\u021besc ca el. Nu am f\u0103cut nimic din ce mi s-a spus s\u0103 fac, nici acas\u0103 \u0219i nici la \u0219coal\u0103, nu mi-am f\u0103cut niciodat\u0103 nicio lec\u021bie \u0219i le-am scos peri albi profesorilor mei. Dup\u0103 facultate, nu am vrut s\u0103 fac aceea\u0219i \u0219coal\u0103 militar\u0103 pe care o f\u0103cuse tata \u00eenainte de a fi trimis pe front \u0219i am tras armata \u00een piept. Am ob\u021binut livret militar de inapt medical, nerevizuibil \u0219i cu scoatere din eviden\u021ba armatei. Dar, c\u00e2nd intraser\u0103 ru\u0219ii \u00een Praga \u0219i se auzea c\u0103 vor intra \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, ob\u021binusem brevetul de pilot pe aparate de zbor f\u0103r\u0103 motor \u0219i m-am oferit ca voluntar s\u0103 \u00eemi ap\u0103r patria, cu riscul vie\u021bii. Mama nu m-a \u00eempiedicat, ba \u00eenc\u0103 mi-a spus s\u0103 le pl\u0103tesc ru\u0219ilor scump glon\u021bul cu care l-au ucis pe tata. Dar s\u0103 revin la titlul acestui eseu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Peste 200 de imagini \u00een piatr\u0103 ale a\u0219a-numitului Cavaler Trac au fost g\u0103site pe teritoriul Rom\u00e2niei, cam peste tot prin \u021bar\u0103, chiar \u0219i \u00een Transilvania. Icoana Sf. Gheorghe, cu simbolul ei pe care \u00eel \u00een\u021belege orice cre\u0219tin, de pe orice meridian, reproduce aidoma imaginea Cavalerului Trac, care simboliza acela\u0219i lucru ca \u0219i F\u0103t-Frumos din basmele din folclorul rom\u00e2nesc: eroul (simbol al binelui) care ucide balaurul (simbolul r\u0103ului). Icoana cre\u0219tin\u0103, Cavalerul Trac \u0219i basmele rom\u00e2ne\u0219ti, ne asigur\u0103 c\u0103 binele \u00eenvinge r\u0103ul \u00eentotdeauna. Chiar \u0219i dup\u0103 lupte grele, cu r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bii, cum \u0219tim din basmele copil\u0103riei noastre, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 binele \u00eenvinge r\u0103ul. Cunoa\u0219te\u021bi vreo filozofie mai optimist\u0103 \u0219i mai frumoas\u0103, din vreo alt\u0103 cultur\u0103 de pe glob? E filozofia bazat\u0103 pe experien\u021ba multimilenar\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri, arhivat\u0103 oral \u00een folclorul rom\u00e2nesc. Basmele din folclorul rom\u00e2nesc sunt subestimate, dispre\u021buite ca pove\u0219ti pentru adormit copiii, c\u00e2nd de fapt consemneaz\u0103 o mitologie mai veche dec\u00e2t mitologia greco-roman\u0103, dec\u00e2t cea indian\u0103, cea sumerian\u0103, cea egiptean\u0103 sau dec\u00e2t Biblia \u0219i, \u00een mod cert, este o mitologie eminamente optimist\u0103. Basmele noastre pot fi cea mai veche mitologie p\u0103strat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103 nestudiat\u0103 cu metode adecvate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cre\u0219tinii din \u00eentreg Imperiul Roman au preluat Cavalerul trac \u0219i s\u0103rb\u0103torirea lui la 23 aprilie. A\u0219a se s\u0103rb\u0103torea de c\u0103tre popula\u021biile sedentare, ce practicau agricultura \u0219i cre\u0219terea animalelor, la o lun\u0103 dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, c\u00e2nd muncile agrare erau \u00een toi. Se \u0219tie c\u0103 biserica cre\u0219tin\u0103 a preluat din pre-cre\u0219tinism principalele s\u0103rb\u0103tori religioase \u0219i chiar cultul icoanelor, precum \u0219i multe alte elemente de cult, ce nu \u00ee\u0219i au originea sau justificarea \u00een Noul Testament. Tot ce era bun \u0219i umanist din religia pre-cre\u0219tin\u0103 \u0219i nu contrazicea \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103 a fost p\u0103strat \u0219i a fost sfin\u021bit. Preo\u021bii nu aveau niciun interes s\u0103 combat\u0103 credin\u021bele pre-cre\u0219tine, \u00een m\u0103sura \u00een care erau omenoase \u0219i apropiate de sufletul oamenilor, ci le-au acceptat \u0219i acordat \u00een cre\u0219tinism o calitate superioar\u0103. Biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu a f\u0103cut inchizi\u021bie \u0219i nu a ars oameni pe rug, cum a f\u0103cut Biserica catolic\u0103. Catolicii \u0219i protestan\u021bii au ars femei pe rug, sub pretextul c\u0103 erau vr\u0103jitoare, c\u00e2nd de fapt ele p\u0103strau cuno\u0219tin\u021be de medicin\u0103 folcloric\u0103 \u0219i un bogat folclor literar, sau nu cedaser\u0103 insisten\u021belor unor preo\u021bi celibatari, obseda\u021bi sexuali \u0219i pedofili. Preo\u021bii ortodoc\u0219i rom\u00e2ni nu au recurs la crime. Ei erau lega\u021bi de interesele \u021b\u0103ranilor dintre care se ridicaser\u0103 \u0219i beneficiau de sfaturile \u00een\u021belepte ale so\u021biilor lor, prin care ei se legau \u0219i mai str\u00e2ns de interesele \u021b\u0103ranilor. Din ordinul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Teodora a II-a, mama \u00eemp\u0103ratului bizantin Mihail al III-lea Be\u021bivul (842-867, \u00eensc\u0103unat la v\u00e2rsta de 2 ani, ucis la 27 de ani) au fost masacra\u021bi \u00een anul 843 \u00een Anatolia mii de cre\u0219tini, care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nau s\u0103 pronun\u021be Periclytos, \u00een loc de Paracletos (= M\u00e2ntuitorul, the Helper, the Comforter, the Counselor, le Consolateur, el Consolador, der Tr\u00f6ster, your Advocate, Someone else, lo Spirito Santo, Hj\u00e4lparen, den Helige Andens nedstigning). Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 nu a avut nevoie s\u0103 foloseasc\u0103 violen\u021ba pentru a \u00eent\u0103ri credin\u021ba.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103rb\u0103toarea \u0219i simbolul icoanei Sf. Gheorghe sunt printre cele mai vechi elemente sau idei din spa\u021biul Carpato-Balcanic ce s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga lume \u0219i care au contribuit la cl\u0103direa civiliza\u021biei actuale. Biserica ortodox\u0103 c\u00e2t \u0219i cea catolic\u0103 spun c\u0103 Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe a fost un soldat roman de origine greac\u0103 din Cappadocia (\u00een Turcia de azi) \u0219i ofi\u021ber \u00een garda \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian, care a fost condamnat la moarte \u00een anul 303, pentru c\u0103 nu a renun\u021bat la credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. Via\u021ba personajului din calendarul bisericesc este un mit \u0219i, ca orice mit, e un adev\u0103r de tain\u0103, un mister, adic\u0103 apar\u021bine a\u0219a numitei teologia mistic\u0103. Orice mit este indiscutabil, inatacabil, deoarece are un sens simbolic, alegoric, m\u0103re\u021b, mai presus de adev\u0103rul istoric. Via\u021ba personajului istoric Gheorghe din Cappadocia este cu totul altceva \u0219i nu impieteaz\u0103 cu nimic asupra personajului mitologic din calendarul bisericesc pe care \u00eel s\u0103rb\u0103torim la 23 aprilie, nici asupra icoanei Sf. Gheorghe, nici asupra Cavalerului Trac \u0219i nici asupra personajului mitologic F\u0103t-Frumos.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a aprecia \u0219i mai mult sensul curat \u0219i sublim al frumoasei noastre s\u0103rb\u0103tori de Sf. Gheorghe \u0219i a nu confunda mitologia cu istoria, a\u0219a cum unii sunt ispiti\u021bi s\u0103 fac\u0103, rezum aici ce spune savantul englez Edward Gibbon (1737 \u2013 1794) despre personajul istoric Gheorghe din Cappadocia. Gibbon se bazeaz\u0103 pe scrierile a trei istorici latini incontestabili: Sf. Epifanie de Salamina (315 \u2013 403), Sf. Grigore de Nazians (329 \u2013 390) \u0219i Ammianus Marcellinus (330 \u2013 400), general roman de origine greac\u0103, necre\u0219tinat, ultimul mare istoric latin. \u00cen mod independent, to\u021bi ace\u0219ti contemporani cu personajul istoric Gheorghe din Cappadocia spun acelea\u0219i lucruri despre via\u021ba lui \u0219i despre cauzele pentru care a fost sanctificat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf. Gheorghe, protectorul armatei din Anglia \u0219i al multor regi cu numele George, a fost la origine, ca personaj istoric, cu totul altcineva dec\u00e2t ce au f\u0103cut din el eclezia\u0219tii de la \u00eenceputurile cre\u0219tinismului, c\u00e2nd se \u0219tie bine c\u0103 oportuni\u0219tii se ucideau \u00eentre ei sub pretexte religioase, ce ascundeau conflicte de interese materiale. Talentele de parazit ale personajului istoric l-au f\u0103cut s\u0103 devin\u0103 bogat, \u00een ciuda originii sale de slug\u0103, n\u0103scut \u00eentr-un atelier de post\u0103v\u0103rie din Cappadocia. Protectorii lui, pe care \u00eei lingu\u0219ea cu asiduitate, i-au ob\u021binut o slujb\u0103 b\u0103noas\u0103: s\u0103 procure carne de porc s\u0103rat\u0103 pentru armata roman\u0103. Slujb\u0103 \u00eenjositoare, pe care a practicat-o cu tic\u0103lo\u0219ie. A acumulat bog\u0103\u021bii prin cele mai abjecte mijloace pe care le pot inspira frauda \u0219i corup\u021bia. Deturn\u0103rile de fonduri au devenit at\u00e2t de cunoscute, \u00eenc\u00e2t a fost nevoit s\u0103 fug\u0103 pentru a sc\u0103pa de urm\u0103rirea juridic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 aceast\u0103 aventur\u0103, \u00een care \u0219i-a salvat averea \u00een detrimentul onoarei, s-a convertit la cre\u0219tinism, la secta mai g\u0103l\u0103gioas\u0103, cea a lui Arius (250 \u2013 336), de bun\u0103 credin\u021b\u0103 sau din ipocrizie. Iubind c\u0103r\u021bile sau afi\u0219\u00e2nd un gust pe care nu \u00eel avea, \u0219i-a f\u0103cut o uria\u0219\u0103 colec\u021bie de c\u0103r\u021bi pre\u021bioase, de istorie, retoric\u0103, filozofie \u0219i teologie, ce a st\u00e2rnit mirarea \u0219i invidia \u00eemp\u0103ratului. Partida violent\u0103 a sectei arienilor era dominant\u0103 \u0219i l-a \u00eensc\u0103unat arhiepiscop \u00een locul Sf\u00e2ntului Atanasie din Alexandria (295 \u2013 373), alungat \u00een exil de cinci ori. \u00censc\u0103unarea noului arhiepiscop Gheorghe a fost ca \u00eensc\u0103unarea unui cuceritor barbar, iar cruzimea \u0219i avari\u021bia au m\u00e2njit fiecare clip\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii lui. Dreptcredincio\u0219ii din Alexandria \u0219i din Egipt s-au v\u0103zut abandona\u021bi unui tiran a c\u0103rui fire \u0219i educa\u021bie se potriveau rolului de persecutor, \u00eens\u0103 m\u00e2na \u0219i m\u00e2nia lui impar\u021bial\u0103 a asuprit \u00een mod egal toate felurile de locuitori din imensa lui diocez\u0103. Sar peste relatarea f\u0103r\u0103delegilor f\u0103cute de acel Gheorghe pe acolo, mai ales \u00een privin\u021ba femeilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Furia \u0219i justi\u021bia maselor populare l-au alungat din scaunul diocezei \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Constan\u021biu II (337 \u2013 361). Autorit\u0103\u021bile militare \u0219i civile l-au re-\u00eensc\u0103unat prin metode violente \u0219i au satisf\u0103cut setea lui de r\u0103zbunare. Mesagerul de la Constantinopol, care a anun\u021bat urcarea pe tron a \u00eemp\u0103ratului Flavius Claudius Iulianus Apostatul (361 \u2013 363), cel care a interzis uciderea p\u0103g\u00e2nilor \u0219i a fost asasinat de c\u0103tre un cre\u0219tin nemul\u021bumit de toleran\u021ba \u00eemp\u0103ratului, a anun\u021bat de asemenea destituirea arhiepiscopului Gheorghe \u0219i a doi din mini\u0219tri lui. Cei trei ciraci au fost pu\u0219i \u00een fiare \u0219i du\u0219i la \u00eenchisoare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 dou\u0103zeci \u0219i patru de zile, masele populare, nemul\u021bumite de t\u0103r\u0103g\u0103narea procedurilor juridice, au for\u021bat por\u021bile \u00eenchisorii \u0219i i-au ucis prin metodele cele mai crude imaginate. Cele trei corpuri ne\u00eensufle\u021bite au fost purtate \u00een triumf pe str\u0103zi, pe spinarea c\u0103milelor. Partidul Sf\u00e2ntului Atanasie a privit inactiv, ca un bun exemplu de calm evanghelic. Cadavrele celor trei au fost aruncate \u00een mare \u0219i s-au luat toate m\u0103surile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti ca s\u0103 nu devin\u0103 personaje de cult al arienilor, ca martiri. M\u0103surile au fost inefective.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Moartea arhiepiscopului Gheorghe a f\u0103cut c\u0103 via\u021ba lui a fost uitat\u0103. Arienii \u00eel iubeau \u0219i \u00eel venerau pentru c\u0103 era rivalul Sf\u00e2ntului Atanasie, iar aderarea lor aparent\u0103 la biserica oficial\u0103, dac\u0103 nu chiar cu tot sufletul \u0219i cugetul, m\u0103car cu impozitele biserice\u0219ti, a fost pre\u021bul cu care eclezia\u0219tii vremii l-au acceptat pe cel mai m\u00e2r\u0219av arhiepiscop al vremii, ca martir \u0219i sf\u00e2nt. Chiar \u0219i postum, Gheorghe din Cappadocia \u0219i-a cump\u0103rat un loc de favoare \u00een panteonul cre\u0219tinismului, corump\u00e2nd, prin mijlocirea zelo\u0219ilor lui acoli\u021bi, oficialit\u0103\u021bile biserice\u0219ti cu banii enoria\u0219ilor. \u00cens\u0103 eclezia\u0219tii de la Constantinopol au avut dib\u0103cia bizantin\u0103 de a \u00eel deplasa \u00eenapoi \u00een timp, pentru ca Sf. Gheorghe s\u0103 nu poat\u0103 fi acela\u0219i cu personajul istoric lin\u0219at.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Istoria, chiar \u0219i istoria cre\u0219tinismului, este scris\u0103 de \u00eenving\u0103tori. Cel mai corupt, mai desfr\u00e2nat \u0219i mai m\u00e2r\u0219av om din vremea lui a fost cople\u0219it postum cu meritele Cavalerului Trac, personaj mitologic pre-cre\u0219tin, ce poate fi o imagine a lui F\u0103t-Frumos din basmele rom\u00e2ne\u0219ti. Du\u0219manii Sf\u00e2ntului Atanasie i-au pl\u0103smuit lui Gheorghe din Cappadocia un alt <em>curriculum vitae<\/em> \u0219i au acceptat s\u0103 fie decalat \u00eenapoi \u00een tip, pe vremea persecu\u021biilor religioase. Au transformat personajul istoric \u00eentr-un personaj fictiv, pe gustul credincio\u0219ilor. Personajul fictiv \u0219i cel istoric au comun doar numele Gheorghe, iar \u00een rest sunt diametral opuse.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Gheorghe nu porne\u0219te de la personajul istoric lin\u0219at de m\u00e2nia credincio\u0219ilor, ci \u00ee\u0219i are originea \u00een s\u0103rb\u0103toarea Cavalerului Trac, deci face parte din tradi\u021biile str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri traco-daco-ge\u021bi. Este mult mai veche dec\u00e2t cre\u0219tinismul \u0219i nu poate fi p\u00e2ng\u0103rit\u0103 de blestem\u0103\u021biile unui tic\u0103los cu acela\u0219i nume, de peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri, ce nu are nimic de a face cu meleagurile noastre. La noi, \u00eenc\u0103 din preistorie, ziua de 23 aprilie, adic\u0103 la o lun\u0103 dup\u0103 echinoxul de prim\u0103var\u0103, este una dintre cele mai frumoase s\u0103rb\u0103tori agrare, \u00een cinstea prim\u0103verii \u0219i provine din vechiul cult agrar din religia naturii, pe care o aveau to\u021bi locuitorii Europei arhaice. Numele s\u0103rb\u0103torii vine din greaca veche \u0393\u03b5\u03ce\u03c1\u03b3\u03b9\u03bf\u03c2 \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201ecel ce lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u201d, o activitate pe care personajul istoric nu a practicat-o niciodat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dar asta nu \u00eentunec\u0103 frumuse\u021bea zilei de prim\u0103var\u0103 \u0219i a acestei s\u0103rb\u0103tori cre\u0219tine, mai veche dec\u00e2t cre\u0219tinismul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>18 aprilie 2020<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe tat\u0103l meu l-a chemat Gheorghe. \u00cen sat i se zicea Ghi\u021b\u0103 al lu\u2019 Ioni\u021b\u0103 al Ti\u021bii. Dup\u0103 clasa a [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46432"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46436,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46432\/revisions\/46436"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}