{"id":46437,"date":"2020-04-19T11:00:33","date_gmt":"2020-04-19T11:00:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46437"},"modified":"2020-04-19T11:00:33","modified_gmt":"2020-04-19T11:00:33","slug":"victor-ravini-noi-impuscam-porcul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/04\/19\/victor-ravini-noi-impuscam-porcul\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Noi \u00eempu\u0219c\u0103m porcul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>(subtitlu: Avangarda literar\u0103 din Occident \u0219i folclorul rom\u00e2nesc)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\u2014 Cum po\u021bi s\u0103 explici acest fenomen, c\u0103 rom\u00e2nii dintr-odat\u0103 s-au aruncat \u00een marea b\u0103t\u0103lie a modernismului din literatura \u0219i arta Europei, l\u0103s\u00e2nd \u00een istoria literaturii, artei \u0219i a dezvolt\u0103rii ideilor o mul\u021bime de nume celebre? m-a \u00eentrebat Arne Ruth, pe c\u00e2nd era redactor \u0219ef la Dagens Nyheter, principalul ziar cotidian din Suedia. Cum a\u0219a, c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 atunci nimeni nu mai auzise de vreun rom\u00e2n care s\u0103 fi dialogat de la egal la egal cu marile personalit\u0103\u021bi ale culturii occidentale?<\/p>\n

\u2014 Noi, rom\u00e2nii, n-am privit niciodat\u0103 asta ca un fenomen, ci ca un lucru firesc, de care nu ne-am mirat. Rom\u00e2nii au devenit o for\u021b\u0103 cultural\u0103 c\u0103l\u0103uzitoare \u00een lumea ortodox\u0103, \u00eenc\u0103 de la c\u0103derea Constantinopolului. Au mai fost rom\u00e2ni de anvergur\u0103 european\u0103, care au intrat \u00een sfera valorilor universale, dar au scris \u00een latin\u0103 sau \u00een alte limbi str\u0103ine \u0219i s-au f\u0103cut cunoscu\u021bi ca cet\u0103\u021beni ai Europei, nu ca rom\u00e2ni. Edward Gibbon \u00eel citeaz\u0103 adesea pe Dimitrie Cantemir.<\/p>\n

I-am spus c\u0103 Nicolae Milescu Sp\u0103tarul scrisese la Stockholm \u00een 1666 o lucrare \u00een latin\u0103 despre janseni\u0219ti, pe care o \u00eencepuse la Paris, la cererea regelui Ludovic XIV. Venise la Paris \u0219i \u00een Suedia ca ambasador al patriarhului din Ierusalim, cu care fusese coleg de studii. Apoi s-a dus la Moscova, tot ca ambasador al aceluia\u0219i patriarh. A fost oprit ca dasc\u0103l al viitorului \u021bar \u0219i trimis ca ambasador al Rusiei la Pekin. Milescu era un intelectual pe meridianele Eurasiei \u0219i a lucrat ca diplomat de la Oceanul Atlantic p\u00e2n\u0103 la Oceanul Pacific. Milescu \u0219i Dimitrie Cantemir i-au dat lui Petru cel Mare ideea s\u0103 deschid\u0103 ferestrele Rusiei c\u0103tre cultura occidental\u0103. Unul l-a educat, iar cel\u0103lalt a preluat \u0219tafeta \u0219i l-a sf\u0103tuit. Educatorul \u0219i consilierul, ambii rom\u00e2ni, c\u00e2t \u0219i fiica lui Cantemir, stau \u00een spatele \u021barului care a adus Rusia, c\u00e2t de c\u00e2t, oare\u0219icum \u00een r\u00e2ndul \u021b\u0103rilor civilizate. Antioh Cantemir, aristocrat rom\u00e2n cu educa\u021bie francez\u0103, e recunoscut de ru\u0219i \u0219i de enciclopediile occidentale ca primul poet din literatura rus\u0103 modern\u0103. Antioh a fost primul ambasador al Rusiei la Londra \u0219i la Paris, a orientat Rusia spre cultura Fran\u021bei \u0219i spre modelul cur\u021bii de la Versailles. I-am mai spus c\u0103 la rom\u00e2ni activitatea aproape apostolic\u0103, de permanent\u0103 modernizare \u0219i deschidere spre \u00eennoiri \u00een cultur\u0103, \u00een cele mai mari ora\u0219e din Europa, ca Moscova \u0219i Paris, face parte din tradi\u021bia \u0219i menirea noastr\u0103 istoric\u0103. Arne Ruth a zis c\u0103 Milescu, Dimitrie \u0219i Antioh Cantemir erau ni\u0219te copii cumin\u021bi. Voia s\u0103 \u0219tie cum era cu cei doi copii rebeli, Tristan Tzara \u0219i Marcel Iancu.<\/p>\n

\u2014 Da, am r\u0103spuns eu, erau doi studen\u021bi rebeli, care se refugiaser\u0103 \u00een Elve\u021bia de frica r\u0103zboiului. Erau nonbeligeran\u021bi, iar pe atunci asta era r\u0103u v\u0103zut. Studen\u021bia la ei era un pretext ca s\u0103 le trimit\u0103 bani de acas\u0103, pe c\u00e2nd ei, \u00een loc s\u0103 mearg\u0103 la facultate, \u0219edeau la Cabar\u00e9 Voltaire. \u00cens\u0103 afirmarea rom\u00e2nilor \u00een cultura Occidentului nu \u00eencepe \u00een 1916 la Zurich cu dadai\u0219tii, ci \u00eencepuse deja la Paris, cu un virtuos ca George Enescu, devenit celebru \u00een Fran\u021ba cu Poema rom\u00e2n\u0103<\/em> \u00een 1898, la v\u00e2rsta de 16 ani. Fusese remarcat \u0219i la curtea de la Viena de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Franz Joseph, \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd avea zece ani. Avangarda cultural\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu \u00eencepe cu cei doi copii rebeli, ci cu un copil minune. Avangarda noastr\u0103 \u00eencepe \u0219i cu rom\u00e2nca de vi\u021b\u0103 veche Anna de Noailles, n\u0103scut\u0103 prin\u021bes\u0103 Br\u00e2ncoveanu, ce se impune la Paris cu volumele ei de poezii din 1901 \u0219i 1902. Simultan, Enescu avea succese r\u0103sun\u0103toare la Paris cu Rapsodiile rom\u00e2ne<\/em> (din aceia\u0219i ani 1901 \u0219i 1902). Pe atunci, cei doi dadai\u0219ti erau copii \u0219i se jucau cu ce aveau, \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103. Ei au debutat pe rom\u00e2ne\u0219te \u00een 1912, ca simboli\u0219ti, la Bucure\u0219ti. N-au speriat pe nimeni \u00een \u021bar\u0103, a\u0219a c\u0103 s-au dus s\u0103 sperie Occidentul. \u00cen centrul vie\u021bii mondene \u0219i literare din Paris deja str\u0103luceau celebrit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti. L\u2019Abb\u00e9 Mugnier nu mai t\u0103cea prin saloanele literare cele mai selecte din Paris, \u00een anii 1911 \u2013 1914, despre ceea ce scria Martha Bibescu. Dadai\u0219tii vin mai t\u00e2rziu \u0219i se fac auzi\u021bi nu la Paris, unde era centrul mondial al culturii, ci la Zurich, un or\u0103\u0219el al b\u0103ncilor, dar nu \u0219i al literaturii. Erau teribili\u0219ti \u0219i se mirau cu ce s\u0103 mai \u0219ocheze lumea, care \u00eei privea de sus \u00een jos. La dou\u0103zeci de ani, cu bani pu\u021bini \u00een cafenea, s-au apucat s\u0103 critice principiile valorice ale celor cu bani mul\u021bi. Societatea elve\u021bian\u0103 \u00eei \u00eengr\u0103dea cu bariere de limb\u0103 \u0219i de cultur\u0103, a\u0219a c\u0103 ei s-au apucat s\u0103 sparg\u0103 toate barierele lingvistice \u0219i culturale, la dimensiunile Europei beligerante. Publicaser\u0103 propriul lor Manifest Dadaist, pe care \u00eens\u0103 nu \u00eel aplicau \u00een practic\u0103. Se l\u0103udau cu poezii compuse prin a a\u0219eza al\u0103turi cuvinte luate la \u00eent\u00e2mplare din p\u0103l\u0103rie. Min\u021beau. Alegeau cu grij\u0103 combina\u021bii de cuvinte, bine potrivite ca s\u0103 \u0219ocheze \u0219i s\u0103 trezeasc\u0103 asocia\u021bii de idei telegrafice, de revolt\u0103 \u00eempotriva societ\u0103\u021bii burgheze. Ei puneau sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eentreaga civiliza\u021bie european\u0103, care ne decep\u021bionase cu at\u00e2ta v\u0103rsare de s\u00e2nge. Pentru a propaga ideile lor umaniste, au folosit o tehnic\u0103 literar\u0103 mai veche din literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i care era necunoscut\u0103 \u00een vestul Europei. Acela\u0219i procedeu fusese folosit de Caragiale \u00een schi\u021ba La Mo\u0219i<\/em>, pe c\u00e2nd ei erau copii. Iar Caragiale se juca, fiindc\u0103 \u0219tia artificiul \u00eenc\u0103 de la jocurile din copil\u0103rie \u0219i se adresa unui public care cuno\u0219tea regula jocului, a\u0219a c\u0103 nimeni nu ridica din spr\u00e2ncean\u0103 ca la ceva nou. Era o tehnic\u0103 literar\u0103 veche, de la marginea folclorului. Tristan Tzara l-a g\u0103sit de fraier pe Lenin, care locuia pe aceea\u0219i strad\u0103 Spiegelgasse, unde era cabaretul Voltaire. Lenin a b\u0103gat nasul s\u0103 vad\u0103 ce era cu g\u0103l\u0103gia de la cabaret, iar Tzara i-a f\u0103cut capul mare. Lenin nu \u0219i-a dat seama c\u0103 avea de a face cu un h\u00e2tru bun de glume, ci l-a crezut revolu\u021bionar de aceea\u0219i teap\u0103 cu el. Tzara i-a spus c\u0103 Dada era un cuv\u00e2nt compus din repetarea adverbului afirmativ \u00een limba rus\u0103, identic cu cel din rom\u00e2n\u0103, unde dublat \u00eenseamn\u0103 nega\u021bie, \u00eendoial\u0103. Min\u021bea, cum \u00eei min\u021bise pe al\u021bii c\u0103 ar fi venit dintr-un dic\u021bionar francez, de la o juc\u0103rie pentru copii. Dadai\u0219tii \u00een\u0219i\u0219i se jucau. Nu a spus nim\u0103nui c\u0103 venea de la Sf. Dada, din calendarul bisericii rom\u00e2ne, sf\u00e2ntul ce patrona ziua \u00een care se n\u0103scuse el, Tristan Tzara. L-a p\u0103c\u0103lit pe Lenin s\u0103 \u021bin\u0103 un fel de reprezenta\u021bie dadaist\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00een cutii de cartoane colorate, cu peruc\u0103 \u0219i cu pseudonim, ca s\u0103 nu-l repereze agen\u021bii poli\u021biei secrete elve\u021biene, unde era \u00eenregistrat ca psihopat periculos. Tristan Tzara l-a p\u0103c\u0103lit pe Lenin \u0219i mai r\u0103u, pun\u00e2ndu-i \u00een m\u00e2n\u0103 Manifestul Dadaist. Lenin a f\u0103cut asocierea de idei cu Manifestul Partidului Comunist al lui Marx \u0219i a aplicat Manifestul Dadaist \u00een practica revolu\u021biei ruse\u0219ti \u0219i a bol\u0219evismului. Dadai\u0219tii ziceau doar a\u0219a, \u00een glum\u0103, cam cum ar veni: \u201eMoarte culturii! Moarte bog\u0103ta\u0219ilor! Moarte societ\u0103\u021bii burgheze!\u201d, ca s\u0103 sperie barmanul \u0219i clientela lui mic-burghez\u0103 sau burghezu\u021bele din cartier. \u00cens\u0103 marele Lenin, care pe atunci era mic, nu \u0219i-a dat seama c\u0103 dadai\u0219tii erau ni\u0219te copii zburdalnici, care glumeau. Iar ei nu \u0219i-au dat seama c\u0103 se jucau cu focul. Lenin a luat programul lor teoretic \u00een serios \u0219i l-a aplicat f\u0103r\u0103 s\u0103 glumeasc\u0103, paragraf cu paragraf, punct cu punct, \u00een practica revolu\u021bionar\u0103. Dadai\u0219tii una ziceau, alta g\u00e2ndeau, dup\u0103 cum este una din formele cele mai rafinate \u0219i mai \u0219irete ale umorului la \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni, a\u0219a cum vorbesc \u00een doi peri Ilie Moromete, din romanul Morome\u021bii<\/em> de Marin Preda sau al\u021bi \u021b\u0103rani din alte scrieri. Pe c\u00e2nd Lenin nu avea pic de umor \u0219i n-a priceput jocul dadai\u0219tilor. S-au l-a priceput cum l-a dus capul \u0219i a f\u0103cut excesele destructive, care au compromis ideea de comunism. Tristan Tzara s-a ab\u021binut s\u0103 nu r\u00e2d\u0103 c\u00e2nd i-a jucat lui Lenin farsa. Apoi i-a povestit lui Salvador Dali cum l-a p\u0103c\u0103lit pe Lenin. Dali nu s-a putut ab\u021bine \u0219i a divulgat aspectul dadaist al revolu\u021biei lui Lenin \u00eentr-unul din tablourile sale ambigue [pe Internet: Dali Lenin]. Tristan Tzara doar a vrut s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de Lenin \u0219i nu s-a a\u0219teptat c\u0103 el va aplica n\u0103zdr\u0103v\u0103niile lor dadaiste, cu consecven\u021ba lui P\u0103cal\u0103, care \u0219tim c\u0103 trage u\u0219a dup\u0103 el de-adev\u0103ratelea, dup\u0103 cum i-a zis popa: \u201etrage u\u0219a dup\u0103 tine!\u201d. Lenin a transformat farsa dadaist\u0103 \u00eentr-o fars\u0103 tras\u0103 \u00eentregii omeniri. Revolu\u021bia rus\u0103 a fost cea mai mare fars\u0103 dintre toate revolu\u021biile, care toate au fost doar farse aranjate de ni\u0219te \u0219arlatani anonimi, ce au tras sforile \u0219i profiturile. A\u0219 zice c\u0103 cel mai mare spectacol dadaist pus la cale de Tristan Tzara a fost nu ce organiza el la Cabar\u00e9 Voltaire, ci scenariul pentru excesele din revolu\u021bia rus\u0103 \u0219i din comunismul sovietic, total diferit de ideile precursorilor ce au crezut \u00een comunism ca \u00eentr-o solu\u021bie umanist\u0103. Stalin a dirijat partea a doua a spectacolului dadaist, \u00eenceput de Lenin, cu foaia de drum primit\u0103 la cabaretul glume\u021bilor. Tristan Tzara, Marcel Iancu, Eugen Ionescu \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi avangardi\u0219ti nu au inventat nimic nou. Au g\u0103sit totul pe de-a gata, deja spus \u00een crea\u021biile populare orale, \u00een Caragiale \u0219i la al\u021bi \u00eenainta\u0219i, necunoscu\u021bi \u00een afara \u021b\u0103rii. Ionesco a dezvoltat formula dialogului absurd din folclorul marginal:\u00a0\u201e\u2014 Bun\u0103 ziua, m\u0103tu\u0219\u0103! \/\u2014 Lapte am \u00een g\u0103letu\u0219\u0103. \/ \u2014 M\u0103tu\u0219ic\u0103, ori e\u0219ti surd\u0103? \/ \u2014 N-are muica urd\u0103.\u201d Rom\u00e2nii creatori de curente literare la Paris \u00ee\u0219i negau r\u0103d\u0103cinile folclorice, dar au plecat de la c\u00e2ntece ca acesta:\u00a0\u201eMerg pe gard, de drum m\u0103 \u021bin, niciun latr\u0103 nu m\u0103 c\u00e2ine, niciun \u2019punge nu m\u0103 bou.\u201d Dadai\u0219tii \u0219i to\u021bi moderni\u0219tii din avangarda rom\u00e2n\u0103 s-au inspirat din folclor \u0219i n-au inventat nimic nou pentru rom\u00e2ni, ci nou pentru occidentali. Tot ce au spus moderni\u0219tii era deja spus \u00een literatura oral\u0103 a rom\u00e2nilor, de la contemporanii perechii de G\u00e2nditori de la Hamangia \u00eencoace. \u201eTotul e spus \u0219i venim prea t\u00e2rziu dup\u0103 mai mult de \u0219apte mii de ani de c\u00e2nd exist\u0103 oameni care g\u00e2ndesc.\u201d (Tout est dit et l\u2019on vient trop tard depuis plus de sept mille ans qu\u2019il y a des hommes qui\u00a0pensent<\/em>.)<\/p>\n

\u2014 La Bruy\u00e8re, a zis Arne Ruth.<\/p>\n

\u2014 Da. Ce s-a mai inventat de la La Bruy\u00e8re \u00eencoace, \u00een afar\u0103 de stilou (Petrache Poenaru), insulina (Nicolae Paulescu) \u0219i avionul cu reac\u021bie (Henri Coand\u0103)? Ceva nou \u00een literatur\u0103? Nimic nou pe frontul literaturii, nici chiar bancurile cu Bul\u0103 sau cu Radio Erevan. Radio Erevan r\u0103spunde c\u0103 tangoul a fost inventat de genialul Lenin \u00een geniala sa oper\u0103 Un pas \u00eenainte, doi pa\u0219i \u00eenapoi<\/em>. Bancul acesta, ca \u0219i titlul \u0219i con\u021binutul bro\u0219urii lui Lenin, este o adaptare dup\u0103 o situa\u021bie real\u0103, mai veche: Tzara l-a sf\u0103tuit pe Lenin s\u0103 aplice \u00een strategia revolu\u021biei tactica cu pa\u0219ii din tangou, doi pa\u0219i \u00eenainte, unul \u00eenapoi. Lui Lenin i-a pl\u0103cut ideea, dar era beat \u0219i a \u00eencurcat pa\u0219ii.<\/p>\n

Arhe Ruth a zis c\u0103 avangardi\u0219tii rom\u00e2ni nu s-au inspirat din folclorul rom\u00e2nesc, ci din folclorul altor popoare, ca Br\u00e2ncu\u0219i din arta african\u0103. Am z\u00e2mbit:<\/p>\n

\u2014 Unii critici occidentali au v\u0103zut \u00een operele lui Br\u00e2ncu\u0219i arta din coloniile lor, pe care le cuno\u0219teau mai bine dec\u00e2t cuno\u0219teau arta din Rom\u00e2nia. De la care alte popoare s-a inspirat Enescu \u00een Rapsodiile rom\u00e2ne<\/em>?<\/p>\n

\u00cen loc de r\u0103spuns, a zis c\u0103 \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni erau pro\u0219ti, analfabe\u021bi, nu puteau crea nimic, \u00ee\u0219i legau caii de Coloana Infinitului, \u00eentruc\u00e2t nu pricepeau c\u0103 era o oper\u0103 de art\u0103.<\/p>\n

\u2014 \u00centr-adev\u0103r \u00ee\u0219i legau caii acolo. \u00cens\u0103 \u021b\u0103ranii gorjeni pricepeau totul \u0219i vedeau \u00een Coloana lui Br\u00e2ncu\u0219i st\u00e2lpul cerului, din satul lor, unde \u00ee\u0219i legau caii \u0219i \u00eei b\u0103teau s\u0103 alerge roat\u0103, de S\u00e2n\u2019 Toader, ca s\u0103 nu se opreasc\u0103 soarele din mersul lui pe cer. Leg\u00e2ndu-\u0219i caii de coloana lui Br\u00e2ncu\u0219i, \u021b\u0103ranii f\u0103ceau o liturghie pre-cre\u0219tin\u0103, de tain\u0103 cosmic\u0103, pe care or\u0103\u0219enii nu aveau cum s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103. \u021a\u0103ranii veni\u021bi la t\u00e2rg recuno\u0219teau Coloana din T\u00e2rgu-Jiu ca fiind ceva al lor. \u00ce\u0219i legau caii acolo nu din prostie sau impietate, ci din afinitate. Coloana Nesf\u00e2r\u0219it\u0103 era pentru \u021b\u0103rani un arhetip\u2026 arhicunoscut. Dac\u0103 inspira\u021bia lui Br\u00e2ncu\u0219i ar fi fost de origine african\u0103, hinduist\u0103 sau cum ar vrea unii, atunci \u021b\u0103ranilor nu li s-ar mai fi p\u0103rut familiar\u0103 \u0219i s-ar fi ferit de Coloana lui ca de ceva str\u0103in \u0219i impropriu pentru a lega caii acolo. \u021a\u0103ranii nu erau pro\u0219ti, ci erau mai cu cap \u0219i cu mai mult bun sim\u021b artistic dec\u00e2t criticii de art\u0103 occidentali. Br\u00e2ncu\u0219i s-a putut desprinde de Rodin, dar nu s-a putut desprinde de ceea ce \u0219tia el din copil\u0103rie, din satul lui. \u0218i nu este sigur dac\u0103 a putut vreodat\u0103 s\u0103 \u00eentreac\u0103 arta popular\u0103 str\u0103mo\u0219easc\u0103. A elaborat selec\u021biuni de forme \u0219i a \u0219lefuit cu glaspapir ceea ce de mii de ani se f\u0103cea cu barda \u0219i f\u0103r\u0103 glaspapir. Chiar dac\u0103 \u021b\u0103ranii n-aveau ochelari, n-aveau metru, iar crea\u021biile lor erau uneori grunjuroase, aveau forme bine g\u00e2ndite, cu liniile bine croite, erau \u00eentotdeauna perfect propor\u021bionate \u0219i armonioase. \u00cens\u0103 obiectele ie\u0219ite din m\u00e2na lor erau mai complexe. Pentru c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 forma estetic\u0103 redus\u0103 la simplitatea absolut\u0103, redus\u0103 la esen\u021bial, mai aveau \u0219i o func\u021bie cotidian\u0103 practic\u0103, utilitar\u0103, care la Br\u00e2ncu\u0219i dispare. Nu Br\u00e2ncu\u0219i a inventat esen\u021bialismul \u00een art\u0103, ci \u021b\u0103ranii la care se uita el cum lucrau, c\u00e2nd era copil. \u021a\u0103ranii reproduceau \u0219i perfec\u021bionau ceea ce \u0219tiau ei de mii de ani. Nu Rodin i-a pus lui Br\u00e2ncu\u0219i uneltele \u00een m\u00e2n\u0103, ci me\u0219terii din sat, iar apoi l-au instruit ni\u0219te profesori la Bucure\u0219ti, care \u0219i ei tot din \u021b\u0103rani se tr\u0103geau. Br\u00e2ncu\u0219i a f\u0103cut s\u0103 se minuneze Occidentul, \u00eens\u0103 me\u0219terii anonimi rom\u00e2ni ar fi z\u00e2mbit cu \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 de mo\u0219negi, ar fi zis c\u0103 sunt ni\u0219te n\u0103zdr\u0103v\u0103nii f\u0103r\u0103 niciun folos practic, o tiriplice, dup\u0103 expresia lui Ion Creang\u0103, \u0219i s-ar fi uitat cu ne\u00eencredere la or\u0103\u0219enii extazia\u021bi, dispu\u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u021bul unei mo\u0219ii, pentru ceva care prin sate se vedea pe toate uli\u021bele. Br\u00e2ncu\u0219i nici nu a apucat s\u0103 prelucreze toate formele \u0219i simbolurile din arta multimilenar\u0103 de pe gardurile \u021b\u0103ranilor. Ce s\u0103 mai caute prin Africa?<\/p>\n

\u2014 De ce s-a sp\u00e2nzurat Urmuz?<\/p>\n

\u2014 De creanga unui copac. Nu s-s sp\u00e2nzurat. S-a \u00eempu\u0219cat. Gestul lui inexplicabil a fost gre\u0219it considerat ca o sinucidere. Pentru c\u0103 un nemuritor nu se poate sinucide. A vrut doar s\u0103 denun\u021be moartea c\u0103 este absurd\u0103 \u0219i a biruit-o \u201ecu moartea pre moarte c\u0103lc\u00e2nd\u201d. \u0218i astfel a definitivat o oper\u0103 suprarealist\u0103, pe care nimeni nu mai are curajul de a \u00eencerca s\u0103 i-o imite \u0219i nu-l mai poate dep\u0103\u0219i. Dar r\u0103m\u00e2ne un mister pentru noi, din ce cauz\u0103 s-a \u00eempu\u0219cat. Folclorul persifleaz\u0103 nelini\u0219tile existen\u021biale, iar noi le trat\u0103m cu autoironie \u0219i cu vin de buturug\u0103. Toate curentele literare create de rom\u00e2ni, care au \u0219ocat Parisul sunt teribilisme, sunt elabor\u0103ri sofisticate ale unor tehnici literare preluate din cultura oral\u0103 a \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni. \u00ce\u0219i trag seva, toate, din umorul prezent sub diferite forme \u00een crea\u021biile orale, ale genera\u021biilor trecute de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u0218i trecur\u0103 anii. Tom Sandqvist, profesor universitar de teoria artei \u0219i istoria ideilor, citise ce scrisesem \u00een Dagens Nyheter, voia s\u0103 scrie o carte despre avangarda literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la Paris \u0219i m-a c\u0103utat s\u0103 \u00eemi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri. A publicat-o ulterior: Dada \u00f6st: rum\u00e4nerna p\u00e5 Cabaret Voltaire<\/em>, Signum f\u00f6rlag, Lund, 2005. I-am r\u0103spuns cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2014 Folclorul? Este cea mai trainic\u0103 \u0219i mai longeviv\u0103 component\u0103 din cultura rom\u00e2n\u0103, este coloana vertebral\u0103 \u0219i v\u00e2na. De acolo \u0219i-au tras seva to\u021bi creatorii moderni \u0219i \u00een special clasicii. Folclorul este baza fundamentului \u0219i fundamentul bazei. E capitolul unu \u0219i deschiz\u0103tor de drumuri, din istoria literaturii rom\u00e2ne, oric\u00e2t ar ignora asta doc\u021bii no\u0219tri ignoran\u021bi, cu n\u0103rav de nega\u021bion\u0219ti \u0219i c\u0103rora le e ru\u0219ine c\u0103 se trag din \u021b\u0103rani. Cei ce au scris istoria literaturii rom\u00e2ne gre\u0219esc c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u00eencepe cu literatura bisericeasc\u0103. Cu asta \u00eencepe literatura la rom\u00e2ni? P\u00e2n\u0103 atunci cu ce s-au hr\u0103nit rom\u00e2nii? Cu agheasm\u0103 de la biseric\u0103? De mii de ani s-au hr\u0103nit cu literatura oral\u0103. Istoria literaturii rom\u00e2ne \u00eencepe cu literatura oral\u0103 a rom\u00e2nilor, cu folclorul literar. Iar folclorul nu \u00eencepe cu \u00eensemn\u0103rile folclori\u0219tilor \u0219i nu poate fi contemporan cu noi, cum zice folcloristul Adrian Fochi. Folclorul rom\u00e2nesc este literatur\u0103 oral\u0103 veche, arhaic\u0103, cu r\u0103d\u0103cini \u00een cultura de la Hamangia, T\u0103rt\u0103ria, Cucuteni, V\u0103dastra \u0219i c\u00e2te altele. Basmele noastre con\u021bin o mitologie pre-indo-european\u0103, mult mai veche dec\u00e2t cea greco-roman\u0103, care este indo-european\u0103. Eroii din basmele noastre sunt personaje mitologice morale, nu amorale ca \u00een mitologia greco-roman\u0103. Literatura oral\u0103 a \u00eenceput cu mii de ani \u00een urm\u0103, s-a transmis din gur\u0103 \u00een gur\u0103 \u0219i a urmat evolu\u021bia limbii rom\u00e2ne. Cine a mai venit cu abera\u021bia c\u0103 formarea limbii rom\u00e2ne \u00eencepe odat\u0103 cu tip\u0103riturile sau cu exclama\u021bia \u201etorna, torna fratre\u201d compus\u0103 doar dintr-un verb \u0219i un substantiv, notat\u0103 de str\u0103ini pe buchii grece\u0219ti? Cine spune baliverne \u00eempotriva ra\u021biunii \u0219i a bunului sim\u021b? Limba rom\u00e2n\u0103 poate fi la fel de veche ca \u0219i literatura oral\u0103. Ambele s-au transmis \u0219i au evoluat \u00eempreun\u0103. Eminescu, dup\u0103 ce a acumulat at\u00e2ta cultur\u0103 universal\u0103, nici nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de aceast\u0103 literatur\u0103 oral\u0103 str\u0103veche \u0219i cizelat\u0103 de multe milenii, reeditat\u0103 verbal mereu \u0219i mereu. Se \u0219tie c\u0103 de la literatura oral\u0103 ne vine continuitatea \u0219i unitatea limbii peste at\u00e2tea teritorii separate \u0219i totodat\u0103 unite prin mari forma\u021biuni geografice \u0219i catastrofe ale istoriei. Geniul suprem al literaturii rom\u00e2ne s-a inspirat din crea\u021biile orale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i le-a valorificat pe cel mai \u00eenalt nivel intelectual. Poe\u021bii nu se mai puteau desprinde de farmecul modelului eminescian \u0219i de stilul lui cult, cu rezonan\u021be folclorice. Co\u0219buc, ca s\u0103 elibereze poezia de modelul eminescian a recurs\u2026 tot la folclor. Avangardi\u0219tii rom\u00e2ni, au debutat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i nu se puteau \u00eendep\u0103rta de izvoarele lor folclorice, sub zodia c\u0103rora se n\u0103scuser\u0103 \u0219i unde se ad\u0103paser\u0103. Singura lor solu\u021bie ca s\u0103 \u00ee\u0219i afirme individualitatea era s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de surse, s\u0103 plece departe de \u021bar\u0103, s\u0103 se autoexileze la Paris. Dar nici departe de \u021bar\u0103 nu au putut \u00eenchide ferestrele prin care continuau s\u0103 respire aerul cu miros de f\u00e2n proasp\u0103t cosit, din folclorul de acas\u0103. Orice ai face \u0219i oriunde te-ai duce, limba, patria \u0219i cultura din patrie le iei peste tot cu tine, \u00een cap \u0219i \u00een inim\u0103, \u00een s\u00e2nge. Medicii pot face transfuzie de s\u00e2nge, dar nimeni nu poate face transfuzie de mo\u0219tenire cultural\u0103. Moderni\u0219tii nu s-au putut elibera de mo\u0219tenirea folclorului nici la Paris. Folclorul le oferea certitudini existen\u021biale \u0219i artistice. Astea nu le puteau ob\u021bine de la filozofii \u0219i arti\u0219tii occidentali, oric\u00e2t de colosali ar fi fost ace\u0219tia, cu g\u0103selni\u021bele lor de moment \u0219i neverificate de trecerea mileniilor. Folclorul rom\u00e2nesc ac\u021bioneaz\u0103 ca un magnet asupra literaturii, muzicii, artelor plastice, vestimenta\u021biei, arhitecturii, ba chiar \u0219i asupra spectacolelor ultratehnicizate, p\u00e2n\u0103 chiar \u0219i asupra filozofiei. Fascineaz\u0103 ispititor, cople\u0219itor \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 centripet asupra tendin\u021belor centrifuge. Moderni\u0219tii no\u0219tri, \u00eencuraja\u021bi de publicul occidental, \u0219i-au luat-o \u00een cap. \u00ce\u0219i \u00eenchipuiau c\u0103 ei erau alfa \u0219i omega. Alfa \u0219i omega nu erau ei, ci folclorul. Folclorul le-a fost temelia \u0219i r\u0103d\u0103cina. O dovede\u0219te \u00eens\u0103\u0219i opera lor. Cum s\u0103 vad\u0103 occidentalii r\u0103d\u0103cinile modernismului \u00een folclorul rom\u00e2nesc, c\u00e2nd ei nu cunosc literatura oral\u0103 rom\u00e2n\u0103? Nu po\u021bi s\u0103 \u0219tii c\u0103 cineva seam\u0103n\u0103 cu ta-s\u0103u, dac\u0103 nu l-ai v\u0103zut pe ta-s\u0103u.<\/p>\n

Folclorul rom\u00e2nesc este un patrimoniu na\u021bional, dar nu este rezervat numai pentru rom\u00e2ni. Chiar \u0219i cei de alt\u0103 na\u021bionalitate, etnie sau alt\u0103 religie \u0219i afla\u021bi pe culmile culturii, au fost fascina\u021bi de crea\u021biile \u021b\u0103ranilor no\u0219tri. B\u00e9la Bart\u00f3k \u0219i-a dedicat cei mai productivi ani din str\u0103lucita sa carier\u0103 interna\u021bional\u0103 pentru a umbla pe jos prin sate, unde nota cu m\u00e2na c\u00e2ntece rom\u00e2ne\u0219ti, cu melodia \u0219i versurile lor. Astfel \u0219i-a \u00eembog\u0103\u021bit propria sa crea\u021bie c\u00e2t \u0219i repertoriul tarafurilor ungure\u0219ti. Nu. Nu a furat. A cules folclor muzical. A donat Academiei rom\u00e2ne toat\u0103 culegerea sa de folclor muzical, \u00eens\u0103 dona\u021bia lui a fost respins\u0103. Bart\u00f3k a tip\u0103rit culegerea \u00een Occident pe banii s\u0103i. Academia a refuzat s\u0103 primeasc\u0103 volumele trimise. La 30 de ani dup\u0103 moartea lui, s-au reeditat \u00een America \u00een cinci volume mari, iar Biblioteca Academiei le-a acceptat, prin decizia unui armean: Constantin Stihi-Boos. Un volum cuprinde muzica cu texte licen\u021bioase, umoristice. \u201eHai la hor\u0103 s\u0103 juc\u0103m, fata s\u0103 ne-o m\u0103rit\u0103m. Ferice de noi c-om da-o, vai de pielea cui o lua-o. Nu mai vede hain\u0103 nou\u0103, nici c\u0103ma\u0219\u0103 cu \u0219abace, nici izmene cum \u00eei place.\u201d (Cu metagram\u0103 insinuat\u0103 pentru cuv\u00e2ntul \u201epielea\u201d.) Rom\u00e2nii sunt at\u00e2t de boga\u021bi, \u00eenc\u00e2t nu consider\u0103 transferul de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la unguri sau la al\u021bii ca un furt na\u021bional, ci ca o dona\u021bie generoas\u0103, f\u0103cut\u0103 altor na\u021biuni. Rom\u00e2nii au donat modei interna\u021bionale iia, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 drepturi de patent ca americanii pentru Coca-Cola. Sau c\u00e2te alte inven\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti mai sunt, ca stiloul, insulina, avionul cu reac\u021bie \u0219i nu mai \u0219tiu c\u00e2te altele. Gheorghe Zamfir, Grigore Le\u0219e, Dana Dragomir (Pandana) \u0219i mul\u021bi al\u021bii se \u00eembrac\u0103 \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te, dar sunt oameni cultiva\u021bi, cu studii superioare. Zamfir s-a f\u0103cut cunoscut \u00eent\u00e2i ca mesager al muzicii populare \u0219i abia apoi a compus muzic\u0103 cult\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 occidentalii au priceput ironia lui fin\u0103: cu naiul zeului p\u0103g\u00e2n Pan, cel mai afurisit de c\u0103tre cre\u0219tinism, Zamfir a sfin\u021bit catedrale gotice.<\/p>\n

Nu, astea nu sunt paradoxuri. Aici ar putea fi vorba de conflictul dintre tradi\u021bionalism \u0219i nonconformism. S-ar putea ca astea s\u0103 fie dou\u0103 polarit\u0103\u021bi ale spiritului rom\u00e2nesc. O dihotomie probabil inerent\u0103 at\u00e2t la individ c\u00e2t \u0219i la dimensiuni na\u021bionale, av\u00e2nd ca rezultat inteligen\u021be ce reu\u0219esc s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze \u0219i soarele \u0219i luna. Ca Eminescu: \u0219i basmele noastre arhaice \u0219i filozofia german\u0103 \u0219i formul\u0103ri stilistice tipic franceze. \u0218i poezii suave \u0219i ziaristic\u0103 vehement\u0103. Sau ca Zamfir, Lipatti, Porumbescu ori Enescu: \u0219i muzica popular\u0103 \u0219i cea cult\u0103. \u0218i compozitor \u0219i interpret. Muzica simfonic\u0103 a lui Enescu nu este compus\u0103 chiar de el. Era deja compus\u0103 cu milenii \u00een urm\u0103, de c\u0103tre ni\u0219te \u021b\u0103rani anonimi, cunoscu\u021bi sub pseudonimul colectiv de Orfeu. Enescu doar a orchestrat muzica popular\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea celei mai str\u0103lucite perfec\u021biuni simfonice. El reediteaz\u0103 muzica arhaic\u0103, pentru ca s\u0103 auzim cum c\u00e2nta Orfeu. Aceea\u0219i dihotomie soare-lun\u0103, la Mircea Eliade: pe de o parte singurul savant care a dat omenirii un tratat de istoria religiilor, dup\u0103 care nu se mai poate scrie un al doilea tratat \u0219i astfel a creat \u0218tiin\u021ba religiilor, ca \u0219tiin\u021b\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, iar pe de alt\u0103 parte prozator fantast, de nu mai \u0219tii unde e pragul dintre real \u0219i ireal, \u00eenc\u00e2t te trec fiorii, \u021bi se face p\u0103rul m\u0103ciuc\u0103 \u0219i \u00eencepi s\u0103 te \u00eendoie\u0219ti de toate certitudinile.<\/p>\n

\u2014 De unde vine pesimismul lui Emil Cioran?<\/p>\n

\u2014 Cei care l-au frecventat spuneau c\u0103 Cioran era un comunicativ, chiar vesel, deloc pesimistul ce apare \u00een operele sale. Eu am v\u0103zut o fotografie de a lui, \u00een care hohotea de r\u00e2s, cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi, \u00een contrast cu ce citim \u00een c\u0103r\u021bile lui. Scrierile lui par s\u0103 fie o negare a optimismului din toat\u0103 literatura oral\u0103 a rom\u00e2nilor. Cioran s-o fi intoxicat de pesimismul \u0219i fatalismul unor exila\u021bi ilu\u0219tri, \u00eendurera\u021bi de situa\u021bia \u00een care ajunsese Rom\u00e2nia dup\u0103 invazia sovietic\u0103. Sau poate c\u0103 provine genetic din istoria ingrat\u0103 a rom\u00e2nilor ca str\u0103jeri la poarta Europei. Dar nici aici nu sunt sigur c\u0103 aceasta ar fi ceva prioritar \u00een menirea istoric\u0103 a rom\u00e2nilor. Fiindc\u0103 rom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet, iar nu soldat, ca prusacii. Menirea rom\u00e2nilor este prop\u0103\u0219irea artelor frumoase, a valorilor umaniste, a omeniei, prin for\u021ba cuv\u00e2ntului \u0219i a binelui. La asta nu ne bate nimeni. Constantin Br\u0103iloiu a spus \u00een perioada interbelic\u0103: \u201eNumai prin cultura noastr\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 vom \u00eensemna \u015fi noi ceva \u00een lumea asta mare. Cu armele Occidentului nu vom bate niciodat\u0103 Occidentul \u015fi va trece mult\u0103 vreme p\u00e2n\u0103 vom \u00eenceta a mai fi o caricatur\u0103 sau, \u00een cel mai bun caz, o copie f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103 a Apusului.\u201d Omenia noastr\u0103, cu cuvinte potrivite, o s\u0103 bat\u0103 neomenia celor ce umbl\u0103 cu vorbe am\u0103gitoare, cu tertipuri financiare \u0219i cu planuri criminale \u00eempotriva omenirii.<\/p>\n

\u2014 S-ar putea ca Despre inconvenientul de a te fi n\u0103scut<\/em> a lui Cioran s\u0103 fie o elegie na\u021bional\u0103?<\/p>\n

\u2014 Nu cred. Mai de grab\u0103 poate fi un antipod al Cioc\u00e2rliei lui Enescu. Orice om \u0219i orice popor poate avea diferite st\u0103ri suflete\u0219ti, nu numai una. Eminescu a scris elegii, dar \u0219i poezii militante, electrizante, mobilizatoare. De asta \u0219i vor du\u0219manii tradi\u021bionali, prin cozile lor de topor, s\u0103 renun\u021b\u0103m la Eminescu \u0219i la Miori\u021ba, ca s\u0103 renun\u021b\u0103m la idealurile noastre, la tot ce avem \u0219i s\u0103 nu mai fim cine suntem. Opera lui Cioran poate c\u0103 este o elegie existen\u021bial\u0103, a tuturor oamenilor de pe planet\u0103, dar \u0219i a noastr\u0103. E o durere c\u0103reia rom\u00e2nii cel mai adesea \u00eei dau o tent\u0103 de autoironie, biruind-o astfel prin r\u00e2s \u0219i optimism, amintindu-ne genetic, din s\u00e2nge, de la Zalmoxes, a\u0219a cum se \u0219tie \u0219i de la Herodot, c\u0103 suntem nemuritori. Tr\u0103im cu to\u021bii \u00een nemurire, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd uit\u0103m c\u0103 suntem nemuritori. A\u0219 zice c\u0103 mai degrab\u0103 e o elegie individual\u0103, numai a lui Cioran, oric\u00e2t ar fi de mul\u021bi rom\u00e2ni care \u00ee\u0219i dau cu pumnii \u00een cap c\u0103 s-au n\u0103scut. Le trece repede \u0219i apoi r\u00e2d. Eu a\u0219 zice s\u0103 citim \u201einconvenientul\u201d lui Cioran invers, ca o laud\u0103 vie\u021bii sau despre inconvenientul de a nu te mai na\u0219te \u00eenc\u0103 odat\u0103. Dac\u0103 nu, r\u0103m\u00e2ne inconvenientul de a nu fi \u00een\u021beles nimic de la via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u2014 Care este cel mai important component al literaturii populare rom\u00e2ne?<\/p>\n

\u2014 Cred c\u0103 e sentimentul fr\u0103\u021biei cu natura \u0219i cu to\u021bi oamenii, optimismul, \u00eencrederea \u00een izb\u00e2nda binelui, cultul pentru valorile etice \u0219i estetice. \u0218i mai este tezaurul de \u00een\u021belepciune multimilenar\u0103, ce str\u0103bate \u00eentreaga produc\u021bie literar\u0103 oral\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een\u021belepciunea comprimat\u0103 aforistic \u00een zecile de mii de proverbe \u0219i zic\u0103tori, cum niciun alt popor nu mai are. Proverbele acestea pot s\u0103 provin\u0103 de la numeroasele culturi atestate arheologic de la epoca pietrei \u00eencoace, multe altele \u00een plus fa\u021b\u0103 de Hamangia, T\u0103rt\u0103ria, Boian, V\u0103dastra sau Cucuteni. De la toate aceste culturi ni s-au umplut hambarele cu proverbe \u0219i zic\u0103tori \u0219i avem gigantica colec\u021bie de proverbe a boierilor Gole\u0219ti. Cele zece volume tip\u0103rite sunt doar o mic\u0103 parte din manuscrisele cu proverbe \u0219i zic\u0103tori r\u0103mase nepublicate. Colec\u021bia de proverbe a Gole\u0219tilor e at\u00e2t de imens\u0103, \u00eenc\u00e2t nimeni nu se \u00eencumet\u0103 s\u0103 o tip\u0103reasc\u0103 \u00een \u00eentregime.<\/p>\n

\u2014 Ce \u00ee\u021bi place cel mai mult din folclor?<\/p>\n

\u2014 Pe de o parte Miori\u021ba, dar nu numai varianta publicat\u0103 de Vasile Alecsandri, ci toate variantele ei. Fiecare din ele se poate \u00een\u021belege pe dou\u0103 niveluri: ezoteric \u0219i exoteric. Miori\u021ba con\u021bine cuvinte cu sensuri metaforice, care simbolizeaz\u0103 ceva abstract. Acesta este nivelul ezoteric, accesibil celor ce pot p\u0103trunde taina cuvintelor. Pentru ei, versurile Miori\u021bei sunt pline de semnifica\u021bi luminoase, ca un ghid spiritual de \u00een\u0103l\u021bare sufleteasc\u0103 spre frumuse\u021bile poeziei \u0219i spre puritatea stelelor. Cine se opre\u0219te la sensul concret al cuvintelor \u0219i nu pricepe ecua\u021bia, c\u0103 sunt metafore \u0219i alegorii ce simbolizeaz\u0103 ceva abstract, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o \u00een\u021belege pe nivelul exoteric. Pentru ace\u0219tia, Miori\u021ba pare o poezie \u00eentunecoas\u0103 \u0219i deprimant\u0103. Pe de alt\u0103 parte \u00eemi place umorul din folclor. De la ironia cea mai fin\u0103 \u0219i insidioas\u0103, p\u00e2n\u0103 la sarcasmul cel mai mustos, folclorul cuprinde toate categoriile de umor, \u00een toate situa\u021biile \u0219i pe gustul tuturor. Ion Creang\u0103 s-a inspirat din folclor \u0219i ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 r\u00e2dem de orice este pe lume. Harap Alb r\u00e2de de calamit\u0103\u021bile naturale: foametea, seceta \u0219i gerul. Ivan Turbinc\u0103 ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 r\u00e2dem de moarte. Creang\u0103 le r\u0103spundea superiorilor s\u0103i eclezia\u0219ti cu replici \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti aparent naive, dar de o ironie ascu\u021bit\u0103 \u0219i ucig\u0103toare. El ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 r\u00e2dem p\u00e2n\u0103 \u0219i de cele mai respectate personaje din religie, \u00een Povestea pove\u0219tilor. Folclorul ne \u00eenva\u021b\u0103 umorul ce izbucne\u0219te \u00een hohote de r\u00e2s, c\u00e2t \u0219i r\u00e2sul l\u0103untric, de li se taie la to\u021bi respira\u021bia, se ab\u021bin s\u0103 nu explodeze de uimire \u0219i de r\u00e2s, \u00eenc\u00e2t nimeni nu mai mi\u0219c\u0103, nu mai clipe\u0219te.<\/p>\n

\u0218i mai trecur\u0103 ani. Eram de Cr\u0103ciun la masa unui fost guvernator de regiune, din Suedia. A povestit pentru a nu mai \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103, c\u0103 a vorbit cu Nicolae Ceau\u0219escu la o recep\u021bie, la palatul regelui Suediei. To\u021bi \u00eel ascultau cuviincio\u0219i, ca \u0219i cum n-ar mai fi povestit asta de at\u00e2tea ori. De fiecare dat\u0103 spunea c\u0103 avea o mare admira\u021bie fa\u021b\u0103 de Ceau\u0219escu, pentru c\u0103 i-a cerut lui, guvernatorului, s\u0103-i pun\u0103 la dispozi\u021bie castelul, ca s\u0103 dea o recep\u021bie de reciprocitate \u00een cinstea regelui Suediei. Ceau\u0219escu i-a mai cerut \u0219i s\u0103-i fac\u0103 rost de un joc de \u0219ah, de dimensiuni mai largi dec\u00e2t cuprindea guvernatorul cu bra\u021bele, f\u0103cut de nu \u0219tiu ce renumit artist suedez, din cristal sau nu mai \u0219tiu ce material. \u00cei trebuia ca s\u0103-l dea cadou nu mai \u0219tiu c\u0103rui \u0219ef de stat, cu care se pogodea Ceau\u0219escu \u0219i punea \u021b\u0103rile la cale. I l-a ob\u021binut \u0219i i l-a trimis prin ministerul de externe al Suediei. Nu mai t\u0103cea, c\u00e2t de mult \u00eel admira pe Ceau\u0219escu. Eu nu ziceam nimic, ca de obicei. Ascultam, t\u0103ceam \u0219i m\u00e2ncam, la fel ca \u0219i ceilal\u021bi comeseni. Guvernatorul, un om cu educa\u021bie aleas\u0103, nu ca mine, ca s\u0103 \u00eensufle\u021beasc\u0103 conversa\u021bia, zice:<\/p>\n

\u2014 Englezii de Cr\u0103ciun taie curcanul. Polonezii fierb pe\u0219tele. Voi cum serba\u021bi Cr\u0103ciunul \u00een Rom\u00e2nia? Am auzit c\u0103 voi t\u0103ia\u021bi porcul. A\u0219a e?<\/p>\n

\u2014 Nu! am r\u0103spuns eu. Noi \u00eempu\u0219c\u0103m porcul.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

15 aprilie 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(subtitlu: Avangarda literar\u0103 din Occident \u0219i folclorul rom\u00e2nesc) \u00a0 \u2014 Cum po\u021bi s\u0103 explici acest fenomen, c\u0103 rom\u00e2nii dintr-odat\u0103 s-au [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46437","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46437","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46437"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46437\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46439,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46437\/revisions\/46439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46437"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46437"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46437"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}