{"id":46497,"date":"2020-05-20T18:37:28","date_gmt":"2020-05-20T18:37:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46497"},"modified":"2020-05-20T18:40:05","modified_gmt":"2020-05-20T18:40:05","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-cel-mare-%e2%80%93-print-general-imparat-apostol-si-sfant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/05\/20\/gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-cel-mare-%e2%80%93-print-general-imparat-apostol-si-sfant\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin NISTOROIU: CONSTANTIN cel MARE \u2013 Prin\u0163, General, \u00cemp\u0103rat, Apostol \u015fi Sf\u00e2nt"},"content":{"rendered":"<p><strong><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/119304_constantin-si-elena.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-46498\" title=\"119304_constantin-si-elena\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/119304_constantin-si-elena-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>\u201ePrimul dintre \u00eemp\u0103ra\u0163i te-ai ar\u0103tat,<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0\u00a0 temelie dumnezeiasc\u0103 a evlaviei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Troparul Sf. Constantin \u015fi Elena)<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea Neamului haric nemuritor dacorom\u00e2n ne-a fost d\u0103ruit\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103uzit\u0103 de \u00cemp\u0103ratul Vie\u0163ii ve\u015fnice al dumnezeirii <strong>IISUS HRISTOS<\/strong>, Care a pus \u00eenceput urcu\u015fului mistic spre dimensiunea spiritual\u0103 a existen\u0163ei \u015fi eviden\u0163ei noastre liturgic ortodoxe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Sfintele chem\u0103ri pogor\u00e2te prin harul lui Dumnezeu, schimb\u0103 radical \u015fi imperios soarta Ale\u015filor S\u0103i, oferindu-le menirea \u015fi demnitatea de a se \u00eentrupa \u00een cele mai mari \u015fi mai \u00eenalte destine ale omenirii, slujind \u015fi sl\u0103vind deopotriv\u0103 Sfintei Treimi, Cr\u0103iesei Maria-Vlaherna, Cerului sfin\u0163ilor str\u0103buni \u015fi P\u0103m\u00e2ntului sacru al urma\u015filor lor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00centru Ierarhia ziditorilor ale\u015fi ai Neamului pelasgo-geto-dacorom\u00e2n ca str\u0103lucire imperial\u0103 dup\u0103<strong> Zamolxis<\/strong>, <strong>Dromichaites<\/strong>, <strong>Alexandru cel Mare<\/strong>, <strong>Burebista<\/strong>, cea dumnezeiasc\u0103 <strong>Hristos<\/strong> \u015fi Cr\u0103iasa Mam\u0103-<strong>Fecioara Maria<\/strong>, vine cea a marelui <strong>Pavel<\/strong>-apostolul divin al neamurilor, cea a dreptului <strong>Andrei<\/strong>-apostolul Dacilor \u015fi al Europei de R\u0103s\u0103rit, cea a regelui-martir <strong>Decebal<\/strong>, urmat\u0103 de cea a Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i \u00a0<strong>Constantin cel Mare<\/strong> \u015fi mama sa <strong>Elena<\/strong> \u015fi a urma\u015filor urma\u015filor lor \u00eentru Hristos.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Asemeni Apostolului <strong>Pavel<\/strong>, <strong>Constantin cel Mare<\/strong> a primit chemarea \u015fi alegerea \u00eentru slujire-sl\u0103vire direct de la Dumnezeu: <strong><em>\u201ePrin acest semn <\/em>(Crucea) <em>vei birui!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Privilegiul divin al chem\u0103rii \u015fi alegerii sale a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 de Cer, pentru autoritatea\u00a0 <strong>\u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103<\/strong>, <strong>misiunea hristic\u0103<\/strong> \u015fi <strong>voca\u0163ia apostolico-profetic\u0103<\/strong>: <em>\u201eNu de la oameni, dar nici pentru oameni, ci din cer a primit aceast\u0103 chemare, \u00een aceasta s-a sprijinit \u015fi de aceasta s-a l\u0103sat s\u0103 fie condus, conform cuv\u00e2ntului dumnezeiescului Pavel.\u201d<\/em> (Teodoret de Cyr, <em>Istoria bisericeasc\u0103, cartea 1, cap. 2)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Constantin cel Mare<\/strong>, Dacul nemuritor s-a \u00een\u0103l\u0163at spre zarea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a azurului ceresc identific\u00e2ndu-se cu dreapta credin\u0163\u0103, cu monarhia cre\u015ftin\u0103, cu slujirea apostolic\u0103, cu autoritatea \u015fi dragostea hristic\u0103, dar mai presus de toate cu <strong>Prietenia <\/strong>lui <strong>Iisus <\/strong>\u015fi a<strong> Maicii Sale, Marea Cr\u0103ias\u0103 Fecioara Maria-Vlaherna-Carpatina<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Mul\u0163imea darurilor divine ale lui <strong>Constantin cel Mare<\/strong>: ob\u00e2r\u015fia dacic\u0103, frumuse\u0163ea, \u00een\u0163elepciunea, evlavia, autoritatea imperial\u0103, eroismul, dragostea apostoleasc\u0103 au fost primite de la Mama sa <strong>Elena<\/strong> \u015fi de la tat\u0103l s\u0103u <strong>Constan\u0163iu Chlor<\/strong>, dar h\u0103r\u0103zite de Mama cereasc\u0103 <strong>Fecioara Maria<\/strong> \u015fi de M\u00e2ntuitorul omenirii-<strong>Iisus Hristos<\/strong>, pentru a-\u015fi \u00eemplini caracterul, soarta, menirea, misiunea, voca\u0163ia cu destinul imperial al lumii cre\u015ftine \u015fi cu coslujirea apostoleasc\u0103 a celei <strong>Una Sf\u00e2nt\u0103 Soborniceasc\u0103 Biseric\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Marile virtu\u0163ii cre\u015ftine sunt de fapt vibra\u0163iile l\u0103untrice ale Dacorom\u00e2nului frumos!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis marele destin mistic \u015fi imperial:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <em>\u201eAcesta <\/em>(<strong>Constantin<\/strong>)<em> urmeaz\u0103 s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lumea \u015fi s\u0103-L prop\u0103v\u0103duiasc\u0103 pe Hristos ca Dumnezeu \u015fi datorit\u0103 lui religia idolatr\u0103 (p\u0103g\u00e2n\u0103) va pieri\u201d.<\/em> (Sozomen, <em>Istoria bisericeasc\u0103, <\/em>cartea 1, cap. 8 )<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dumnezeu a zugr\u0103vit \u00een chipul lui Constantin cea mai frumoas\u0103 Icoan\u0103 uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Copil\u0103ria <strong>Prin\u0163ului<\/strong> <strong>Constantin<\/strong>, n\u0103scut \u00een Naissul Moesiei Thrace la 27 Februarie 274 d. Hr., s-a brodat pe \u0163es\u0103tura aleas\u0103 a caracterului regal al imperialilor s\u0103i p\u0103rin\u0163i: mama <strong>Elena<\/strong> i-a odr\u0103slit din porfira smereniei sale \u015fi din aura iubirii de Hristos, credin\u0163a \u015fi \u00een\u0163elepciunea, iar tat\u0103l, cre\u015ftinul de <em>\u201etain\u0103\u201d,<\/em> purt\u0103torul sceptrului simplit\u0103\u0163ii, dar agonisitorul faptelor bune \u015fi al <em>\u201ed\u0103rniciei f\u0103r\u0103 margini\u201d<\/em>, cum consemna Eutropiu, <em>\u201efoarte bun \u015fi evlavios\u201d<\/em>, dup\u0103 analiza lui Kedrenos, <em>\u201e\u00eendur\u0103tor cu cre\u015ftinii\u201d, <\/em>dup\u0103 m\u0103rturia Ierarhului Eusebiu de Cezareea, i-a insuflat curajul, r\u0103bdarea, d\u00e2rzenia, intui\u0163ia, ini\u0163iativa, atitudinea ferm\u0103, autoritatea, iertarea, capacit\u0103\u0163ile strategice ale unui mare comandant militar. (Eutropium Breviarium, cartea a 10-a, cap. 1; Kedrenos Georgios, <em>Adunare de istorii<\/em> 1, 498, Index of \/PG m \/PG-Migne \/Georgius Cedrenus-PG, col. 121-122; Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasc\u0103, VIII 13, 12-13)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dup\u0103 o educa\u0163ie aleas\u0103, dar auster\u0103, spartan\u0103 chiar, aurit\u0103 \u00eens\u0103 de \u00eendemnurile cre\u015ftine ale evlavioasei sale mame, <strong>teofora Elena<\/strong>, a intrat \u00een armat\u0103 la v\u00e2rsta de <strong>19<\/strong> ani, iar la <strong>22<\/strong> de ani, \u00een anul de gra\u0163ie 296 d. Hr., era deja <strong>General<\/strong>. L-a \u00eenso\u0163it \u00een Palestina pe \u00eemp\u0103ratul Diocle\u0163ian, disting\u00e2ndu-se deta\u015fat prin simplitatea \u015fi autoritatea sa, prin impun\u0103toarea sa statur\u0103, \u00een\u0163elepciune, frumuse\u0163ea chipului, \u00eenn\u0103scuta ra\u0163iune, arta conducerii, iscusin\u0163\u0103 diplomatic\u0103, intui\u0163ie tactic\u0103, bravur\u0103 militar\u0103, vitejie ost\u0103\u015feasc\u0103. C\u00e2mpurile de lupt\u0103 l-au \u00eenfl\u0103c\u0103rat, l-au c\u0103lit, l-au o\u0163elit, l-au f\u0103cut b\u0103rbat \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, traduc\u00e2ndu-i astfel \u00een practic\u0103 toate cele \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een timpul educa\u0163iei sale moralo-ascetico-severe.<em> \u201eEra un b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r \u015fi frumos\u2026<\/em> <em>Fiind un c\u0103l\u0103re\u0163 iscusit, un r\u0103zboinic v\u00e2njos \u015fi viteaz, care se arunca \u00een primejdii, a luat parte la multe opera\u0163iuni de lupt\u0103 ajung\u00e2nd chiar p\u00e2n\u0103 la gradul de comandant de o\u015fti.\u201d <\/em>(Eusebiu de Cezareea, <em>Via\u0163a lui Constantin cel Mare, <\/em>cartea 1, cap. 19-20)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 L\u00e2ng\u0103 toate acele \u00eensu\u015firi cu adev\u0103rat princiare ale t\u00e2n\u0103rului s\u0103u <strong>general<\/strong> <strong>Constantin<\/strong>, Augustul s\u0103u monarh era la polul opus: avar, brutal, crud, destr\u0103b\u0103lat, imoral, \u00eenfrico\u015fat de fulgere, du\u015fman de moarte al cre\u015ftinismului, emi\u0163\u00e2nd succesiv patru decrete de distrugere a credin\u0163ei \u00een Hristos, ordon\u00e2nd smulgerea din temelii a cultului cre\u015ftin. Numai \u00een \u0163\u0103rile aflate sub protectoratul lui Constan\u0163iu Chlor, Galia, Britania, Hispania, decretele n-au fost aplicate. Diocle\u0163ian nu a apucat \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi vad\u0103 \u00eemplinit diabolicul vis, c\u0103ci biciul lui Dumnezeu l-a tr\u0103znit prin <em>\u201efulgerul c\u0103zut peste \u00eemp\u0103rat, arz\u00e2ndu-l \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l cenu\u015f\u0103!\u201d<\/em> (ibid., cap. 25, \u00een <em>\u201eCuv\u00e2nt adresat c\u0103tre Adunarea Sfin\u0163ilor\u201d<\/em>, apud PSB, vol. 14, Ed. I.B.M al B.O.R., Bucure\u015fti-1991)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ura lui Diocle\u0163ian a fost continuat\u0103 cu aceea\u015fi \u00eenver\u015funare de urma\u015ful s\u0103u Galeriu, dar Constantin devenind \u00eemp\u0103rat a reu\u015fit s-o spulbere cu mult\u0103 \u00een\u0163elepciune. Bra\u0163ul autorit\u0103\u0163ii sale imperiale a devenit <strong>Crucea<\/strong>, zugr\u0103vit\u0103 \u00een ipostaz\u0103 minunat\u0103, real\u0103 pe cer \u00een timpul b\u0103t\u0103liei cu Maxen\u0163iu, dup\u0103 ajutorul cerut \u00cemp\u0103ratului tuturor Iisus Hristos, \u00een miezul zilei. Sf\u00e2ntul <strong>Artemie<\/strong>, martor ocular al minunii dumnezee\u015fti d\u0103 m\u0103rturia pe care a consemnat-o Filostorgiu \u00eentr-un fragment al <em>Istoriei biserice\u015fti<\/em>, privind martiriul Sf\u00e2ntului sub Iulian Apostatul, care i-a instigat pe evrei \u00eempotriva cre\u015ftinilor, poruncind rezidirea templului lui Solomon, dar distrus de focul \u015fi fl\u0103c\u0103rile pogor\u00e2te din cer peste constructori \u015fi muncitori mistuindu-i, pref\u0103c\u00e2ndu-i cenu\u015f\u0103. Fragmentul a fost preluat \u015fi p\u0103strat de <strong>Ioan Monahul<\/strong> \u015fi de Sf\u00e2ntul <strong>Ioan Damaschin<\/strong> \u00een <em>Martiriul Sf\u00e2ntului Artemie<\/em>, cel ce a v\u0103zut <em>\u201esemnul crucii, deasupra razelor soarelui care str\u0103luceau, fiind format dintr-o lumin\u0103 str\u0103lucitoare \u015fi \u00eenconjurat de stele ca un curcubeu, ce \u00eenchipuiau litere care alc\u0103tuiau cuvintele care au r\u0103mas la fel de nemuritoare, precum Crucea::<strong> &lt;&lt;In hoc signo vinces!&gt;&gt; \u2013 \u201ePrin acest semn vei \u00eenvinge!\u201d<\/strong><\/em> (Ioan Damaschin, <em>Passio Sancti Artemii<\/em>, \u00een P.G. 96, p. 1293)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul <strong>Grigorie de Nazianz<\/strong> (329-390) d. Hr., unul dintre cei mai mari Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ai Bisericii lui Hristos, consemneaz\u0103 \u015fi el episodul cu minunile luminilor pogor\u00e2te din cer. <em>\u201eDup\u0103 aceast\u0103 minune a fl\u0103c\u0103rilor, cea mai minunat\u0103 \u015fi mai pomenit\u0103 de c\u0103tre to\u0163i este ar\u0103tarea pe cer a unei lumini \u00een form\u0103 de <strong>cruce<\/strong>. Acel semn, care este necinstit de c\u0103tre cei f\u0103r\u0103 Dumnezeu, \u015fi ca form\u0103 \u015fi ca nume, acum se arat\u0103 pe cer, tuturor deopotriv\u0103, \u015fi se face purt\u0103tor de biruin\u0163\u0103 \u00eempotiva necredincio\u015filor, mai \u00eenalt dec\u00e2t orice \u00eensemn m\u00e2ntuitor.\u201d<\/em> (Grigorie Teologul, \u00een P.G. 35, 4)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dup\u0103 prin\u0163ul-general Sf\u00e2ntul Mare Mucenic <strong>Gheorghe<\/strong>, \u00cemp\u0103ratul <strong>Hristos<\/strong> \u2013 <strong>Purt\u0103torul de Biruin\u0163\u0103 absolut<\/strong> \u00eel alege pe \u00cemp\u0103ratul <strong>Constantin cel Mare<\/strong>, drept al treilea <strong>purt\u0103tor de biruin\u0163\u0103<\/strong>, prin sceptrul n\u0103zuin\u0163ei jertfei supreme \u2013 <strong>Crucea<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 M\u0103rturii despre <strong>Crucea biruitoare<\/strong> au continuat consemnate de mari personalit\u0103\u0163i \u00een operele lor: Lactan\u0163iu, <em>Despre moartea persecutorilor<\/em>, cap. 46; Sozomen (+ 433 d. Hr.), <em>Istoria bisericeasc\u0103<\/em>, cartea 1, cap. 3; Socrate Scolasticul (380-439 d. Hr., <em>Istoria bisericeasc\u0103<\/em>, cartea 1, cap. 2; Ghelasie de Cezareea, sec. V, <em>Istoria bisericeasc\u0103<\/em>, cartea 1, cap. 4, \u00een P.G. vol. 85, p. 1204; Zonaras (1042-1130 d. Hr., <em>Istoria bisericeasc\u0103<\/em>, cartea 13, cap. 1, p. 56; Nichifor Calist (1250-1330), \u00een P.G. 146, p. 16; Philip Schaff, <em>History of the Christian Church, en Nicene and Post-Nicene Christianity A. D. 311-600<\/em>, vol. III, chapt. I, p. 19-23; Henri Gregoire, Joseph Murdock \u015f.m.a.)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Marele Apostol <strong>PAVEL<\/strong> a intuit \u015fi a privit Crucea ca sens \u015fi simbol al credin\u0163ei, jertfei \u015fi sfin\u0163eniei ei absolute, <em>\u201eCrucea este puterea m\u00e2ntuitoare a\u00a0 lui Dumnezeu!\u201d<\/em> (Epistola \u00eent\u00e2ia c\u0103tre Corinteni 1,18)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 armata rivalului s\u0103u \u015fi du\u015fmanul de moarte al cre\u015ftinilor, Maxen\u0163iu, era de patru ori mai numeroas\u0103 dec\u00e2t cea a lui Constantin, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Arnold Jones \u00een <em>Constantin \u015fi \u00eencre\u015ftinarea Europei, <\/em>Atena, p. 93, la care s-a ad\u0103ugat sf\u00e2r\u015fitul dramatic al celor trei <em>\u201ezei\u201d <\/em>ai r\u0103ului, Sever, Maximian \u015fi Galeriu, plus credin\u0163a mo\u015ftenit\u0103 de la mama sa Elena, l-au convins pe t\u00e2n\u0103rul \u00eemp\u0103rat s\u0103 cear\u0103 ajutorul \u00cemp\u0103ratului ceresc Hristos, <em>\u201eridic\u00e2nd m\u00e2na dreapt\u0103 \u015fi implor\u00e2ndu-L s\u0103 i se descopere.\u201d<\/em> (Eusebiu, <em>Istoria bisericeasc\u0103<\/em>, P.G. 20, col. 748)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Gra\u0163ia dumnezeiasc\u0103 nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-i vin\u0103 \u00een ajutor, ar\u0103t\u00e2ndu-i semnul <strong>Crucii<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Vedenia a fost imortalizat\u0103 \u00een fresc\u0103 de Pierro della Francesca, \u00een biserica Francisc Arezzo, \u00een secolul al XV-lea, aflat\u0103 azi \u00een Biblioteca Na\u0163ional\u0103 din Paris.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ajutorul divin s-a dovedit cu prisosin\u0163\u0103. \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a ordonat s\u0103 se confec\u0163ioneze pe stegurile <em>\u201ebotezate\u201d Labarum <\/em>ale armatei sale semnul Crucii. Maxen\u0163iu \u015fi-a a\u015fezat tab\u0103ra \u00eent\u00e2i la Saxa Rubra, <em>St\u00e2nca ro\u015fie, <\/em>apoi l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Tiver la Milvio Ponte, Pons Milvius-podul Milvia\/ Mulvia, podul Vulturului, construit de Marcu Emilian Scavrul \u00een anul 109 \u00ee. Hr. Locul ales a devenit ultima sa locuin\u0163\u0103, iar ziua lui <em>\u201enorocoas\u0103\u201d <\/em>28 Octombrie 312, a fost ultima lui zi a puterii imperiale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00cemp\u0103ratul <strong>Constantin cel Mare<\/strong> a intrat falnic \u015fi biruitor \u00een Cetatea etern\u0103 a idolatrei Roma, interzic\u00e2nd astfel pentru totdeauna acea tradi\u0163ie p\u0103g\u00e2n\u0103 a vechiului politeism. (K. Paparigopoulos, <em>Istoria neamului grec<\/em>, Atena, p. 309).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A continuat apoi o serie de fapte m\u0103re\u0163e, cov\u00e2r\u015fitoare, demne de \u0163inuta sa imperial\u0103: restituind averile celor confiscate, eliber\u00e2nd cre\u015ftinii \u00eentemni\u0163a\u0163i, primind exila\u0163ii, acord\u00e2nd ranguri eclesiale clerului, oferind milostivire s\u0103racilor, continu\u00e2nd cu ajutorul economic dat Bisericii Africane, adres\u00e2nd trei epistole, una episcopului Cecilian \u015fi dou\u0103 proconsulului Anilin, promov\u00e2nd astfel rolul legiuitor al Bisericii ca d\u0103inuire universal\u0103\u00a0 a cre\u015ftinismului. (Eusebiu, <em>Cuv\u00e2ntul I,<\/em> P.G. 20, col. 956-I, 41-I, 43; Avocat Dimitrios Apostolidis, <em>Sf\u00e2ntul Constantin Cel Mare Cel \u00centocmai Cu Apostolii<\/em>, trad. Pr. Ion Andrei \u0162\u00e2rlescu, <em>Cartea Ortodox\u0103, <\/em>Alexandria-2013)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Autoritatea sa politico-religioas\u0103 se r\u0103sfr\u00e2nge bicefal, deopotriv\u0103 sub sceptrul august imperial, dar \u015fi sub cel al Crucii, de Ales Episcop al Bisericii lui Hristos, care debuteaz\u0103 cu celebrul Edict de la Mediolan\/ Milano, din anul 313, despre care avocatul Dimitrios Apostolidis sus\u0163ine c\u0103 este vorba de fapt de <em>\u201eepistolele imperiale, care aveau ca expeditori pe guvernatorii locali \u00een ceea ce prive\u015fte punerea \u00een aplicare a deciziilor pe care le luaser\u0103 la Mediolan cei doi augu\u015fti.\u201d <\/em>(ibid., p. 76)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Edictul de la Mediolan, ori Epistolele Constantine, acordau \u00een mod expres <strong>actul de na\u015ftere al libert\u0103\u0163ii religioase<\/strong>, alegerea noii re\u015fedin\u0163e imperiale \u015fi convocarea \u00eent\u00e2iului Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Legisla\u0163ia Edictului de la Mediolan\/ Epistolele Constantine, prevedea urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>scutirea de d\u0103ri a Bisericii, restituirea averilor confiscate, dreptul la dona\u0163ii, ajutor financiar acordat episcopilor, respectiv Bisericii, dreptul de eliberare a sclavilor, dreptul de judecat\u0103 oferit episcopilor, interzicerea pedepselor de orice fel contra cre\u015ftinilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea tratamentului \u00een \u00eenchisori, restric\u0163ii asupra luptelor de gladiatori, \u00eengr\u0103direa divor\u0163ului, legisla\u0163ie pro familie, c\u0103s\u0103torie, copii, p\u0103rin\u0163i f\u0103r\u0103 copii, \u00een\u0103sprirea faptelor imorale, siluirea, violul, adulterul, vinderea sau aruncarea copiilor, ocrotirea v\u0103duvelor, orfanilor, bolnavilor, s\u0103racilor, interzicerea vr\u0103jitoriei, ghicitorilor, instituirea recursului celor nedrept\u0103\u0163i\u0163i \u00een procesele civile \u015fi penale, continu\u00e2nd apoi cu legea din 321, prin care s-a instituit <strong>Duminica \u2013 Zi liturgic\u0103<\/strong>\/ zi de repaus.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen paralel omologul s\u0103u Liciniu \u00eenfr\u00e2nt succesiv de <strong>Constantin cel Mare<\/strong>, la Sav \u015fi Drav pe 8 Octombrie 314, primind concilierea prin cedarea c\u0103tre \u00eenving\u0103tor a Dardaniei, Greciei, Iliriei, Macedoniei \u015fi Misiei, s-a desprins de aparentul s\u0103u bine, solidariz\u00e2ndu-se cu r\u0103ul diabolic, interzic\u00e2nd:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u00eentrunirea sinoadelor episcopale, exercitarea cultului religios \u00een bisericile din ora\u015fe, alungarea cre\u015ftinilor slujba\u015fi de la curtea lui \u015fi de sub autoritatea lui, instituirea jertfelor p\u0103g\u00e2ne, arestarea ierarhilor, d\u0103r\u00e2marea bisericilor, execu\u0163ii capitale asupra cre\u015ftinilor, precum cazul episcopului Basileu de Amasia \u015fi a celor 40 de mucenici din lacul Sevastia \u015f.a. (Fotie, cod. LXII.XB)<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u015fadar, conflictul armat \u00eentre cei doi \u00eemp\u0103ra\u0163i al binelui \u015fi al r\u0103ului era inevitabil. Constantin cel Mare a folosit Portul Pireu ca baz\u0103 naval\u0103 pus\u0103 sub autoritatea fiului s\u0103u Crisp, iar pe cea terestr\u0103 la Tesalonic, \u00een vreme ce Liciniu a adunat armata terestr\u0103 la Adrianopol, iar pe cea maritim\u0103 la Elispont, \u00een cursul lunii Mai, 324. Liciniu a fost \u00eenfr\u00e2nt provizoriu \u00een 3 Iulie \u015fi definitiv \u00een 18 septembrie 324. A fost arestat, dar gra\u0163iat prin interveni\u0163a so\u0163iei, sora lui Constantin cel Mare \u015fi exilat pa\u015fnic la Tesalonic. Liciniu \u00eens\u0103 s-a revoltat \u015fi a complotat \u00eempotriva binef\u0103c\u0103torului s\u0103u. Victoria lui Constantin cel Mare de la Hrisopolis din anul 325, a adus sf\u00e2r\u015fitul lui Liciniu \u015fi \u00eenceputul autoritar al \u00eenving\u0103torului domnind singur prin dreptate \u015fi dragoste cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Activitatea Apostolic\u0103 a \u00cemp\u0103ratului Constantin cel Mare<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <\/strong>Odat\u0103 rezolvat\u0103 problema politic\u0103 de stat, orientarea \u00eemp\u0103ratului s-a \u00eendreptat rapid c\u0103tre Biserica \u00cemp\u0103ratului s\u0103u, care era asaltat\u0103 \u015fi din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103 de schisme \u015fi erezii, convoc\u00e2nd astfel primul Sinod Ecumenic al Bisericii, privind re\u00eentronizarea ei dogmatic\u0103, conform Evangheliei M\u00e2ntuitorului Hristos, printr-un decret adresat \u015fi \u00eenm\u00e2nat prin epistole, episcopilor, din care se desprinde r\u00e2vna unui adev\u0103rat Arhiereu al slujirii \u015fi sl\u0103virii Iubirii lui Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u201eConstantin \u00eenving\u0103torul, cel mai mare, mai respectat, c\u0103tre to\u0163i episcopii.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 Pentru mine nimic nu este mai de cinste dec\u00e2t religia \u015fi cred c\u0103 acest lucru este clar pentru fiecare dintre voi\u2026 Voi putea s\u0103 fiu al\u0103turi de voi ca auditor, dar \u015fi ca participant acolo unde este nevoie. De aceea v\u0103 chem pe voi, to\u0163i fra\u0163ii mei iubi\u0163i, s\u0103 v\u0103 aduna\u0163i la Niceea. Fiecare dintre voi s\u0103 cerceteze motivul pentru care v\u0103 chem f\u0103r\u0103 am\u00e2nare \u015fi \u00een cel mai scurt timp s\u0103 ne adun\u0103m, ca s\u0103 fiu prezent ca privitor la lucr\u0103rile sinodului. Iubi\u0163ii mei fra\u0163i, Dumnezeu s\u0103 v\u0103 ocroteasc\u0103!\u201d<\/em> (Mitropolit Calinic Delikanis, <em>Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, <\/em>Atena, 1997, p. 87)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Alegerea \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare a Sinodului la Niceea s-a dovedit profetic\u0103. Locul apar\u0163inea neamului thrac al vechilor arm\u00e2ni numit <strong>Ataia<\/strong>, devenit apoi <strong>Antigonia <\/strong>\u00een 316 \u00ee.Hr., dup\u0103 Antigon, iar \u00een anul 301, thracul Lisimah ruda lui Dromichaites l-a numit <strong>Niceea<\/strong>. Ast\u0103zi se nume\u015fte <strong>Isnik<\/strong> de la numele M\u00e2ntuitorului \u2013 <strong>Iisus Nika<\/strong>, Iisus Biruitorul. (Avocat Dimitrios Apostolidis, op. cit.)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Urletele tr\u00e2mbi\u0163elor apusene precum c\u0103 convocarea Sinodului I ecumenic i-a apar\u0163inut <em>\u201eurma\u015fului lui Petru\u201d<\/em> \u2013 faimosul episcop de Roma, au fost astupate de glasul melodios, dar autoritar al istoricilor biserice\u015fti: Teodoret, P.G. 82, col. 916-I, 6; Sozomen, P.G.67, col. 912-I, 17; Socrate, P.G. 67, col. 60-I, 8; Ghelasie P.G. 85, col. 1229-II, 5; <em>Cronica pascal\u0103, <\/em>P.G. 92, col. 704; Atanasie cel Mare, <em>Despre Sinodul de la Niceea, <\/em>P.G. 25, col. 416)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Rolul \u00eemp\u0103ratului <strong>Constantin cel Mare<\/strong> privind convocarea, prezidarea \u015fi buna desf\u0103\u015furare a deciziile dogmatice insuflate de <strong>Duhul Sf\u00e2nt<\/strong> ale primului Sinod Ecumenic \u015fi sprijinul generos acordat apoi Bisericii a fost <strong>cov\u00e2r\u015fitor<\/strong>: s-au fixat <strong>bazele <\/strong>dogmatice ale <strong>Simbolului de credin\u0163\u0103<\/strong> prin primele <strong>7 <\/strong>articole, s-a instituit un <strong>mod nou<\/strong> de func\u0163ionare a Bisericii, s-a impus <strong>procedura<\/strong> de desf\u0103\u015furarea a celorlalte sinoade ecumenice, s-au pus totodat\u0103 <strong>bazele<\/strong> rela\u0163iilor de colaborare cre\u015ftin\u0103 \u00eentre Biseric\u0103 \u015fi Stat, instituind o form\u0103 de <strong>Teocra\u0163ie bizantin\u0103<\/strong>, s-a ini\u0163iat strategia politic\u0103 care a pus bazele popula\u0163iei cre\u015ftine \u00een imperiu, s-a promovat cultura \u015fi civiliza\u0163ia prin expresia lor spiritual\u0103 cea mai evident\u0103 \u2013 <strong>Constantianismul<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul <strong>Ioan Gur\u0103 de Aur<\/strong>, patriarhul Constantinopolului sus\u0163inea pe un admirabil \u015fi indestructibil temei c\u0103: <em>\u201eDac\u0103 Hristos este \u00een mijlocul a doi sau a trei, atunci acolo unde s-au adunat mai mult de trei sute, <\/em>(318 participan\u0163i n.a.)<em>, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 a fost \u015fi <strong>Acesta prezent, a prezidat \u015fi a legiferat<\/strong>.\u201d<\/em> (Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, <em>\u00cempotriva iudeilor, Cuv\u00e2ntul al III-lea, <\/em>P.G. 48, col. 865)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Prin Jertfa \u015fi \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului <strong>Hristos<\/strong>, prin jertfa <strong>Apostolilor<\/strong>, a ucenicilor lor, la care se adaug\u0103 autoritatea marelui Apostol <strong>Pavel<\/strong>, urmat\u0103 de contribu\u0163ia cov\u00e2r\u015fitoare a \u00eemp\u0103ratului <strong>Constantin cel Mare<\/strong>, continuat\u0103 de izvorul milenar al s\u00e2ngelui martirilor, Cultul de slujire-sl\u0103vire Liturgic al Vl\u0103dicilor de seam\u0103, al Clerului, al monahilor\/ monahiilor, al Voievozilor jertfitori \u00eentru Hristos \u015fi Neam, al Mamelor cre\u015ftine, al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\/ profesori, al oamenilor de cultur\u0103, arti\u015fti, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, medici, mari ofi\u0163eri, comandan\u0163i, respectiv poporului credincios, jertfitor \u015fi al Elitelor spirituale, Ortodoxia cre\u015ftinismul evanghelic primar a \u00eenvins dea pururea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fadar, \u00eemp\u0103ratul <strong>Constantin cel Mare <\/strong>\u00eempreun\u0103 cu primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325, a a\u015fezat o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Biserica cre\u015ftin\u0103 \u015fi Statul imperial, instituind astfel o avantajoas\u0103 reciprocitate at\u00e2t spiritual\u0103, c\u00e2t \u015fi material\u0103, respectiv o unitate \u00eentre cele dou\u0103 mari entit\u0103\u0163i. <em>\u201eReligia cre\u015ftin\u0103<\/em>, observa istoricul Georgi Ostrogorsky, <em>a asigurat o puternic\u0103 unitate spiritual\u0103 a statului bizantin \u015fi un puternic sprijin moral al conducerii absolute a imperiului. Biserica a primit un bogat sprijin material din partea statului, tot de acesta a fost sprijinit\u0103 \u00een activitatea misionar\u0103 \u015fi \u00een lupta \u00eempotriva du\u015fmanilor ei, ajung\u00e2nd \u00een acest fel sub tutela acestuia. Pe de alt\u0103 parte, statul, care \u015fi-a legat soarta de Biseric\u0103, a fost atras \u00een luptele nesf\u00e2r\u015fite ale grup\u0103rilor biserice\u015fti. Ne\u00een\u0163elegerile dogmatice au \u00eencetat s\u0103 mai fie numai problema Bisericii.\u201d<\/em> (Georgi Ostrogorsky, <em>Istoria Statului Bizantin, <\/em>Atena, 1978, p. 80; Cap. VIII \u00een <em>Istoria Imperiului Bizantin, <\/em>Cambridge \u015fi \u00een ed. gr. Atena, 1979)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Coslujirea politico-religioas\u0103, ca \u00eemp\u0103rat \u015fi episcop era \u00een natura fireasc\u0103 a Cre\u015ftinismului Hristico-Apostolic. Chiar dac\u0103 titlul de Episcop pare onorific pentru \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare, augustul exercita \u00eenalta demnitate \u00een spiritul ei eclesiastic, cu func\u0163ie apostolic\u0103 de mare cinstire. <em>\u201eAsemenea unui mai mare al episcopilor, uns de Dumnezeu, [Constantin] convoca sinoade ale slujitorilor lui.\u201d<\/em> (Eusebiu de Cezareea, <em>Via\u0163a lui Constantin<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u201eConduc\u0103torul\u201d<\/em>, consemneaz\u0103 Dimitrios Apostolidis,<em> \u201e\u00een con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftinilor, nu func\u0163iona numai ca un st\u0103p\u00e2n politic din cel mai \u00eenalt, ci ca un conduc\u0103tor religios, fiindc\u0103 pronia lui Dumnezeu \u00eei \u00eencredin\u0163ase ap\u0103rarea Bisericii.\u201d<\/em> (Avocat Dimitrios Apostolidis, <em>Sf\u00e2ntul Constantin<\/em>\u2026, op. cit. p. 279<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103ratul <strong>Constantin cel Mare <\/strong>este primul \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin care a realizat unitatea Bisericii <strong>Hristico-Apostolice<\/strong>, legifer\u00e2nd pentru totdeauna <strong>Ortodoxia<\/strong>, finaliz\u00e2nd unitatea imperiului cre\u015ftin \u015fi pun\u00e2nd bazele Statului bizantin imperial pentru mai bine de un mileniu. Cel care a uzurpat \u00eens\u0103 aceste forme sacre de unitate politico-religioas\u0103 a fost Apusul prin Episcopul de Roma, <em>\u201epresupusul\u201d <\/em>urma\u015f al Apostolului Petru, <em>\u201epresupusul\u201d <\/em>vicar al lui Hristos, <em>\u201epresupusul\u201d<\/em> egal pe partea infailibil\u0103 cu Duhul Sf\u00e2nt. Mai urma s\u0103 i se adauge \u015fi rolul de <em>\u201eAtotcreatorul\u201d<\/em> \u015fi \u015firul demnit\u0103\u0163ilor\/ autorit\u0103\u0163ilor era \u00eencheiat definitiv.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Autoritatea \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare a str\u0103lucit ca o Constela\u0163ie deasupra tuturor celorlal\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i p\u0103m\u00e2nteni de dinainte \u015fi de dup\u0103 el. <em>\u201eConstantin singur dintre to\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163ii a fost recunoscut \u015fi celebrat de to\u0163i.\u201d <\/em>(Eusebiu, <em>Via\u0163a <\/em>1,8)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Faima \u00cemp\u0103ratului dac a cuprins \u00een nem\u0103rginirea sa marginile p\u0103m\u00e2ntului, cucerind victorios Apusul \u015fi continu\u00e2nd cu biruin\u0163a asupra R\u0103s\u0103ritului, ca un r\u0103s\u0103rit de soare ce c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00eenspre azurul serafic, str\u0103lucind cu lumina sa hotarele \u00eentregii omeniri. <em>\u201e\u00cencep\u00e2nd de la \u00eendep\u0103rtatul ocean britanic \u015fi de la regiunile unde, potrivit legii naturii, soarele se scufund\u0103 sub linia orizontului, am izgonit \u015fi \u00eenl\u0103turat cu totul orice form\u0103 a r\u0103ului existent, cu speran\u0163a c\u0103 neamul omenesc, iluminat prin intermediul meu, ar putea fi chemat la respectarea a\u015fa cum se cuvine a sfintelor legi ale lui Dumnezeu \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, c\u0103 a noastr\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 credin\u0163\u0103 ar putea prospera sub \u00eendrumarea m\u00e2inii Sale atotputernice.\u201d<\/em> (<em>Scrisoare c\u0103tre provincialii din Palestina, <\/em>citat\u0103 \u00een Eusebiu, <em>Via\u0163a <\/em>2.28<em>)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Istoria \u015fi Biserica s-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat devenind un singur trup \u015fi un singur suflet: prima l-a numit <strong><em>\u201ecel Mare\u201d<\/em><\/strong>, iar cealalt\u0103,<strong><em> Sf\u00e2nt \u015fi \u00centocmai cu Apostolii<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0ELENA- \u00cemp\u0103r\u0103teasa Mam\u0103, devenit\u0103 <em>cea<\/em> <em>\u00eentocmai cu Apostolii<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Elena <\/strong>avea ob\u00e2r\u015fie dacic\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00een Romula o fost\u0103 cetate din Dacia, identificat\u0103 pe teritoriul satului Re\u0219ca, comuna Dobrosloveni, jude\u021bul Olt, dezvoltat\u0103 pe locul unei mai vechi a\u0219ez\u0103ri dacice, Malva, situat\u0103 pe valea Tesluiului, \u00een apropiere de malul drept al Oltului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Elena fiind curajoas\u0103, r\u0103bd\u0103toare, fermec\u0103toare cu o frumuse\u0163e fizic\u0103 deosebit\u0103, la care Dumnezeu i-a d\u0103ruit-o \u015fi pe cea spiritual\u0103, \u00eenzestr\u00e2nd-o cu o inteligen\u0163\u0103 aleas\u0103, o bun\u0103tate pe m\u0103sur\u0103, credin\u0163\u0103 puternic\u0103, iubire hristic\u0103 \u015fi o virtute divin\u0103-smerenia, calit\u0103\u0163i suverane \u00een care l-a crescut \u015fi l-a educat pe fiul ei \u015fi viitorul Mare \u00cemp\u0103rat al lumii. <em>\u201ePentru Constantin cel Mare, Sf\u00e2nta Elena nu a fost doar mama sa. A fost omul cu care <strong>\u201esmerenia ei hristic\u0103\u201d <\/strong>a exercitat o influen\u0163\u0103 definitiv\u0103 \u00een personalitatea, \u015fi mai ales \u00een con\u015ftiin\u0163a religioas\u0103 a fiului ei.\u201d<\/em> (Avocat Dimitrios Apostolidis, <em>Sf\u00e2ntul Constantin<\/em>\u2026, op. cit. p. 213)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Frumoasa <strong>Elena <\/strong>s-a c\u0103s\u0103torit cu t\u00e2n\u0103rul ofi\u0163er-comandant din armata imperial\u0103 Constan\u0163iu, pe care l-a urmat \u00een multe campanii militare, sprijinindu-l moral \u015fi religios. Ascensiunea \u00eens\u0103, a lui Constan\u0163iu la treapta de cezar l-a desp\u0103r\u0163it conform normelor de cast\u0103 \u00een vigoare, de so\u0163ia sa. Elena a \u00eeng\u0103duit \u00eens\u0103, cu o nobil\u0103 demnitate starea de fapt creat\u0103, dar Constan\u0163iu a protejat-o continuu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nici <strong>Constantin <\/strong>n-a fost mai prejos fa\u0163\u0103 de grija \u015fi dragostea atribuit\u0103 mamei sale. C\u00e2nd a ajuns cezar \u015fi-a luat mama al\u0103turi de el, acord\u00e2ndu-i dup\u0103 victoria \u00eempotriva lui Maxen\u0163iu din 312, titlul de <strong><em>Nobilissima Femina<\/em><\/strong>, iar dup\u0103 biruin\u0163a \u00eempotriva lui Liciniu din 324, Elena a devenit <strong><em>Augusta<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <strong>Constantin <\/strong>i-a d\u0103ruit Mamei sale palatul de la Sessario, din Lateran, unde s-a dedicat \u00een exclusivitate slujirii M\u00e2ntuitorului prin credin\u0163\u0103, n\u0103dejde, demnitate, dragoste, filantropie \u015fi un ne\u00eentrerupt \u015fir de ctitorii sfinte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103r\u0103teasa <strong>Elena <\/strong>a restaurat l\u0103ca\u015furile de cult ale sfin\u0163ilor Marcelin \u015fi Petru din Roma, fosta catedral\u0103 din Bonn-Germania, Biserica Sf\u00e2ntului Gereon din Cologne, Biserica Sf\u00e2ntului Victor, M\u0103n\u0103stirea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103-<em>Vasilomonastiro <\/em>din Cipru, Biserica Na\u015fterii de la Betleem, Biserica \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii de pe Muntele M\u0103slinilor, Biserica din pustia Sinai \u00eenchinat\u0103 Cr\u0103iesei Cerului \u015fi turnul Elena, care-i poart\u0103 numele, Biserica Maicii Domnului cu cele <em>100 de por\u0163i <\/em>din Paros, dar mai presus de toate <strong>Biserica \u00cenvierii<\/strong> de pe Golgota (326-336 d. Hr.), despre care celebrul istoric arab Al-Masudi (940 d.Hr.) aduce urm\u0103toarea m\u0103rturisire: <em>\u201eElena <\/em>(sf\u00e2nta)<em> a zidit la Elia <\/em>(Ierusalim)<em> l\u0103ca\u015ful de cult care, ast\u0103zi, este cunoscut ca Biserica \u00cenvierii \u015fi de atunci <strong>focul coboar\u0103 \u00een aceasta <\/strong><\/em>(\u00een biseric\u0103)<em>, \u00een <strong>S\u00e2mb\u0103ta cea Mare<\/strong>, \u00een ajunul Pa\u015ftelui.\u201d<\/em> (Haris K. Skarlakides, <em>Sf\u00e2nta Lumin\u0103<\/em>, ed. a 2-a, 2011, p. 53 \u015fi 62)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i conform tradi\u0163iei p\u0103strate afirm\u0103 c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasa Elena a ridicat un num\u0103r impresionant de mare de l\u0103ca\u015furi: <em>\u201eSf\u00e2nta Elena a construit la Locurile Sfinte <strong>365 de biserici mari \u015fi mici<\/strong>.\u201d <\/em>(Kostas V. Karastathis, <em>Marele Constantin, \u00cenvinuiri \u015fi Adev\u0103r, <\/em>Trad. din greac\u0103 de pr. Ion Andrei Gh.\u0162\u00eerlescu, Ed. Egumeni\u0163a-2013, p. 393)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumnezeu a \u00eencredin\u0163at-o prin vis \u015fi a h\u0103r\u0103zit-o s\u0103 g\u0103seasc\u0103 lemnul Sfintei Cruci al R\u0103stignirii Domnului \u015fi R\u0103scump\u0103r\u0103torului nostru de la Locurile Sfinte, despre care cel mai Mare Apostol traco-dacul Pavel m\u0103rturisea: <em>\u201eIar mie s\u0103 nu-mi fie a m\u0103 l\u0103uda dec\u00e2t numai \u00een Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.\u201d<\/em> (Galateni 6, 13)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Patriarhul Dositei Nottara (1641-1707), vine cu alt\u0103 versiune mai cert\u0103 \u015fi m\u0103rturise\u015fte c\u0103 Pronia divin\u0103 s-a \u00eengrijit: <em>\u201e\u00eengrop\u00e2ndu-le \u015fi ascunz\u00e2ndu-le \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu ard\u0103 cele trei cruci, una f\u0103cut\u0103 din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru\u2026\u201d<\/em> (Dositei, <em>Cele 12 c\u0103r\u0163i, <\/em>vol.1, 1982, p. 260\/ 262)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Crucea c\u0103utat\u0103 de \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena era aceea\u015fi despre care profe\u0163ise cu mult \u00eenaintea tuturor profe\u0163ilor, Sibilele neamului nostru pelasgo-traco-geto-dac: <em>\u201eO preafericite lemn, pe care Dumnezeu \u015fi-a \u00eentins m\u00e2inile <\/em>(pentru a se R\u0103stigni).\u201d (Sozomen, \u00een P.G. 82, p. 955).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 vis \u00eemp\u0103r\u0103teasa Mam\u0103 <strong>Elena <\/strong>i-a m\u0103rturisit fiului ei <strong>Constantin <\/strong>\u00eenvrednicirea pe care i-a dat-o Domnul: <em>\u00cenchina-ne-vom locului unde au \u015fezut picioarele Lui.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 descoperire \u00eemp\u0103r\u0103teasa a \u00eemp\u0103r\u0163it Crucea \u00een trei: o parte a r\u0103mas la Ierusalim, alta a fost trimis\u0103 la Constantinopol, iar restul a ajuns \u00een cetatea Romei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103r\u0103teasa <strong>Elena<\/strong> a fost con\u015ftient\u0103 de alegerea sa, prin care <strong>\u00cemp\u0103ratul Hristos<\/strong> i-a preg\u0103tit rangul pentru a-\u015fi \u00eemplini dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de imperiul s\u0103u cre\u015ftin. Chipul Sfintei \u00cemp\u0103r\u0103tese <strong>Elena<\/strong> r\u0103sp\u00e2nde\u015fte lumii generozitatea sa dacic\u0103 f\u0103r\u0103 hotare, nimbul adev\u0103ratei <strong>Femei<\/strong> cre\u015ftine, aura <strong>Mamei<\/strong> evlavioase, dar \u015fi apoteoza marii <strong>\u00cemp\u0103r\u0103tese cre\u015ftine<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Biserica Ortodox\u0103 \u00een acord cu Voin\u0163a lui Dumezeu i-au ridicat pe monarhii daco-bizantini la demnitatea cereasc\u0103 de Sfin\u0163i \u00cemp\u0103ra\u0163i <em>\u00centocmai cu Apostoli.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 <strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Odr\u0103sliri dacorom\u00e2ne din Corola Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena:<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Ramura voievodal\u0103: Sf. Martiri Br\u00e2ncoveni tat\u0103l \u015fi fiul, Elena-Doamna Basarab, Elena Doamna Cuza, Principesa Ileana.<\/li>\n<li>Ramura clerului ales: I.P.S. Costache Veniamin, I.P.S. <strong>Constantin Calinic<\/strong> <strong>Argatu<\/strong>, Constantin Popovici, pr. Constantin Galeriu. Virgil Constantin Gheorghiu.<\/li>\n<li>Ramura bravilor generali\/ colonei: Constantin Manu, Iordache Costache Boldur-L\u0103\u0163escu-hatmanul, Constantin Prezan, Constantin Pantazi, Constantin Poenaru, Constantin Nazarie, protopop, <strong>Constantin Mo\u015fincat-Oradea<\/strong>.<\/li>\n<li>Ramura dasc\u0103lilor: Gheorghe Constantin \u2013 Cotmeana-Arge\u015f, Constantin Stoic\u0103nescu, Constantin Nicol\u0103escu-Plop\u015for.<\/li>\n<li>Ramurile filologo-filosofico-teologic\u0103: Constantin R\u0103dulescu-Motru, Constantin Noica, Constantin F. Cioroianu\/ Ilariu Dobridor, Constantin Daniel, Constantin Ciopraga, Constantin Aronescu, <strong>Costion Nicolescu<\/strong>.<\/li>\n<li>Ramura artistic\u0103: Constantin Nottara, Constantin T\u0103nase, Ileana Popovici, Ileana S\u0103r\u0103roiu.<\/li>\n<li>Ramura liric\u0103: Constantin Negruzzi, Elena Farago, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, Constantin Dacus Florescu, Costache Opri\u015fan, Constantin Aurel Dragodan.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>* \u00a0<\/strong>Ramura istoric\u0103: Constantin Gane, Constantin Kiri\u0163escu, Constantin I. Andreescu, Constantin Daicoviciu, Constantin Erbiceanu, Constantin C. Giur\u0103scu, <strong>Ileana Silveanu<\/strong>, <strong>Costin Scurtu<\/strong>.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Ramura eroico-martiric\u0103: Constantin Bursan, pr. Constantin Lungu, pr. Constantin Mincu, teolog Constantin Nistor, pr. Constantin Savu, Constantin B\u0103cescu, Elena Bagdad, Lenu\u0163a Faina Popa.<\/li>\n<li>Ramura m\u0103rturisitorilor: Constantin Bucescu, Constantin Gheorghinescu, pr. Constantin S\u00e2rbu, pr. Constantin Voicescu, Constantin Papanace, Constantin Iulian, <strong>Constantin Marin Nistoroiu<\/strong>-tat\u0103l meu.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">*\u00a0 Ramura femeilor distinse: Olga<strong> Elena <\/strong>Mare\u015fal Prezan, <strong>Elena <\/strong>Comandor <strong>Rotaru<\/strong>.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u2013 titanul sculpturii rom\u00e2ne\u015fti-universale.<\/li>\n<li>Constantin B\u0103l\u0103ceanu \u2013 Stolnici \u2013 aristocratul \u015etiin\u0163ei \u015fi al noble\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti.<\/li>\n<li><strong>Constantin Vi\u015fan <\/strong>\u2013 avocat, un Cavaler al Baroului arge\u015fean.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0<\/strong>Tuturor purt\u0103torilor Sfintelor nume <strong>Constantin<\/strong> \u015fi <strong>Elena<\/strong>:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 un fericit binecuv\u00e2ntat \u015fi un c\u0103lduros la mul\u0163i ani!<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>Brusturi, Neam\u021b, 20 Mai 2020<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201ePrimul dintre \u00eemp\u0103ra\u0163i te-ai ar\u0103tat, \u00a0\u00a0 temelie dumnezeiasc\u0103 a evlaviei.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Troparul Sf. Constantin \u015fi Elena) \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46497","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46497","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46497"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46497\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46503,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46497\/revisions\/46503"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}