{"id":4651,"date":"2012-04-12T13:03:13","date_gmt":"2012-04-12T13:03:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4651"},"modified":"2012-04-12T13:08:23","modified_gmt":"2012-04-12T13:08:23","slug":"xxii-intoarcerea-la-saint-gervais","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/12\/xxii-intoarcerea-la-saint-gervais\/","title":{"rendered":"XXII. \u00centoarcerea la SAINT GERVAIS"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Motto:<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eToate lucrurile care sunt pline de amintiri degaj\u0103 o visare<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 care te \u00eembat\u0103 \u015fi care te face s\u0103 mergi r\u0103t\u0103cind mult timp\u2026\u201d<\/em><\/em><\/strong>Victor Hugo<\/em> <\/em><\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru Dumitru Sinu visul american a prins contur la mul\u0163i ani dup\u0103 plecarea din Rom\u00e2nia. Peregrin\u0103ri \u00eendelungi, \u00eencep\u00e2nd cu lag\u0103rele pentru, refugia\u0163i din Iugoslavia \u015fi Italia, continu\u00e2nd cu aventura francez\u0103, care a avut cel mai puternic impact asupra sa, Canada \u2013 cu lec\u0163iile ei de via\u0163\u0103 \u015fi mai apoi Statele Unite \u2013 au adunat \u00een sufletul lui amintiri pe care aripile timpului n-au reu\u015fit vreodat\u0103 s\u0103 le \u015ftearg\u0103. Pe toate \u0163i le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu mare drag dac\u0103 ai prilejul s\u0103 stai de vorb\u0103 cu el. Personal, de c\u00e2te ori am avut privilegiul s\u0103-l ascult, m-am sim\u0163it asemenei unui spectator fidel care vizioneaz\u0103 un foileton inedit, foiletonul unei vie\u0163i tumultuoase \u00een care se \u00eembin\u0103 armonios realitatea, aventura \u015fi spiritul.<\/strong>
\n \u015ei nu degeaba am folosit motto-ul de mai sus, ci pentru c\u0103 tot ce urmeaz\u0103 s\u0103 dezv\u0103lui \u00een continuare se datoreaz\u0103 amintirii, o amintire f\u0103r\u0103 egal r\u0103mas\u0103 \u00een sufletul prietenului meu despre un loc, despre o \u0163ar\u0103 care i-a fost o mare parte a vie\u0163ii de refugiat, a doua patrie \u2013 Fran\u0163a!<\/strong>
\n Vremurile bune din Fran\u0163a au fost invocate \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een discu\u0163iile cu prietenii sau cuno\u015ftin\u0163ele sale. \u015eansa de a cunoa\u015fte at\u00e2tea min\u0163i luminate, de a se bucura\u00a0 de prezen\u0163a unor personalit\u0103\u0163i culturale de marc\u0103 \u015fi de a-\u015fi lua tainul de hran\u0103 spiritual\u0103 dup\u0103 bunul plac al sufletului nu sur\u00e2de oricui, a\u015fa c\u0103 temerarul octogenar se consider\u0103 cu-adev\u0103rat norocos \u015fi din acest punct de vedere.<\/strong>
\n Iat\u0103 c\u0103 ajunge \u00een Statele Unite, este c\u0103s\u0103torit cu o femeie deosebit\u0103 de origine francez\u0103, are o fat\u0103 superb\u0103 n\u0103scut\u0103 la Montreal \u015fi un b\u0103iat venit pe lume la Los Angeles, parc\u0103 anume pentru\u00a0 pentru a-i \u00eentregi visul \u015fi totu\u015fi, adesea, \u00een discu\u0163iile cu amicii, care n-au fost niciodat\u0103 pu\u0163ini sau de calitate \u00eendoielnic\u0103, Dumitru Sinu tr\u0103ie\u015fte cu nostalgie anii petrecu\u0163i \u00een Fran\u0163a, \u00een special \u00een Paris, ora\u015ful\u00a0 unic \u00een lume din punctul lui de vedere \u015fi al multor altora care au gustat din preaplinul d\u0103rniciei sale.<\/strong>
\n G\u00e2ndul de a se re\u00eentoarce \u00een Fran\u0163a prindea contur \u00eencet, \u00eencet. \u00ce\u015fi dorea foarte mult ca \u0163ara lui Voltaire s\u0103 deschid\u0103 orizontul cunoa\u015fterii pentru copiii s\u0103i \u015fi ace\u015ftia s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eenve\u0163e bine limba francez\u0103 \u015fi s\u0103 descopere cultura poporului francez acolo, la el acas\u0103. Animat de g\u00e2nduri nobile, purt\u00e2nd \u00een suflet numai amintirile frumoase \u015fi f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul altfel de aspecte care puteau converge spre o latur\u0103 mai pu\u0163in benefic\u0103 a acestei noi aventuri, nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi ia \u00eentr-o zi \u00eentreaga familie \u015fi pleac\u0103 spre Paris.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eMitic\u0103, tu nu ai venit \u00een Fran\u0163a, tu ai plecat din America!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n


\nRevenirea la Paris i-a dat ocazia s\u0103-\u015fi revad\u0103 prieteni dragi \u015fi s\u0103 inspire \u00een tihn\u0103 parfumul amintirilor\u2026 Aici se bucurase de prezen\u0163a, grija \u015fi prietenia familiei Bunescu, participase la at\u00e2tea ac\u0163iuni culturale unde ascultase vocile unor intelectuali de marc\u0103, scriitori \u015fi filozofi ai diasporei, \u015fi nu numai. Toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele unui trecut de care-\u015fi amintea cu pl\u0103cere, oric\u00e2nd, \u00eei folosiser\u0103 mult \u00een experien\u0163a canadiano-american\u0103 de mai t\u00e2rziu, p\u0103str\u00e2ndu-le \u015fi-acum ca pe ni\u015fte comori.<\/strong>
\n \u00cent\u00e2lnirea cu Cornel Cri\u015fan, unul dintre prietenii cu care a trecut frontiera la s\u00e2rbi, \u00eei va schimba \u00eens\u0103 traiectoria, trezindu-i-se interesul pentru Saint Gervais, localitatea spre care prietenul s\u0103u \u00eel \u00eendrumase \u015fi unde va r\u0103m\u00e2ne pentru urm\u0103torii opt ani din via\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei doi copii.<\/strong>
\n C\u00e2nd s-au rev\u0103zut, Cornel s-a bucurat dar n-a ezitat s\u0103-l \u00eentrebe mirat: P\u0103i, ce-ai f\u0103cut, Mitic\u0103? \u201eAm venit \u00een Fran\u0163a!\u201d \u2013 a fost r\u0103spunsul lui nea Mitic\u0103. Mitic\u0103, tu n-ai venit \u00een Fran\u0163a, tu ai plecat din America! \u2013 i-a replicat Cri\u015fan pe un ton u\u015for ridicat, asemeni unui profesor care enun\u0163\u0103 cu fermitate un mare adev\u0103r, \u00eendemn\u00e2ndu-\u015fi studentul la reflec\u0163ie.<\/strong>
\n \u201eE mare lucru s\u0103 pleci din America \u2013 \u00eemi explica acum nea Mitic\u0103.\u00a0 America este America! \u00cen orice \u0163ar\u0103 din lume te vei duce \u015fi dac\u0103-i vei \u00eentreba pe cei de acolo unde ar vrea s\u0103 locuiasc\u0103, majoritatea \u00ee\u0163i vor spune \u2013 \u00een America!\u00a0 Nu a fost u\u015for s\u0103 renun\u0163 la America.\u201d\u00a0 Cu toate acestea a renun\u0163at, dar nu definitiv, \u015fi-a realizat dorin\u0163a de a-\u015fi educa copiii \u00een spiritul culturii franceze \u015fi, totodat\u0103, de a revedea Fran\u0163a \u015fi oamenii minuna\u0163i pe care i-a \u00eent\u00e2lnit acolo.<\/strong>
\n Saint Gervais \u2013 un nou \u00eenceput?<\/strong>
\n Cornel Cri\u015fan absolvise facultatea \u00een Fran\u0163a \u015fi acum era inginer chimist la Paris. Era bucuros c\u0103 Mitic\u0103 revenise \u015fi i-a recomandat s\u0103 se stabileasc\u0103 la Saint Gervais, un or\u0103\u015fel superb, a\u015fezat la poalele Alpilor, \u00een apropiere de Mont Blanc, de unde r\u0103zbat peste vreme, glasurile a trei civiliza\u0163ii \u00eenvecinate: Fran\u0163a, Elve\u0163ia \u015fi Italia. Nu dup\u0103 mult timp Cornel \u00eel va urma pe nea Mitic\u0103, \u015fi se va muta la Saint Gervais\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei cinci b\u0103ie\u0163i ai lor.<\/strong>
\n Or\u0103\u015fel cochet, cu cl\u0103diri construite \u00eentr-un stil arhitectural deosebit, apar\u0163in\u00e2nd \u00eenceputului de secol XX, cu str\u0103du\u0163e pietruite \u015fi curate \u015fi cu un aer de burg elve\u0163ian, asezonat din plin cu fine\u0163ea \u015fi lirismul parfumului fran\u0163uzesc \u015fi vioiciunea specific\u0103 italienilor din vecin\u0103tate, or\u0103\u015felul din Alpi a fost c\u00e2t se poate de primitor cu Dumitru Sinu \u015fi familia lui.<\/strong>
\n \u00cenc\u0103 de la sosirea \u00een Saint Gervais, norocul \u00eei sur\u00e2de lui nea Mitic\u0103: prima persoan\u0103 cu care intr\u0103 \u00een contact este un cet\u0103\u0163ean francez care se afla \u00een fa\u0163a casei sale \u015fi\u2026cosea iarba. M\u00e2nat parc\u0103 de nostalgia verilor de-acas\u0103, din Sebe\u015ful de Sus, c\u00e2nd mergea la coas\u0103 al\u0103turi de ai s\u0103i, Nea Mitic\u0103 s-a apropiat de francez, cer\u00e2ndu-i voie s\u0103-i ascut\u0103 coasa. Cu o precizie de invidiat \u015fi o pl\u0103cere cum nu mai sim\u0163ise demult, el unduie cutea pe t\u0103i\u015ful ce va curma suspinul ierbii, continu\u00e2nd s\u0103 s\u0103 discute cu francezul r\u0103mas mut de uimire: nu mai v\u0103zuse pe cineva care s\u0103 ascut\u0103 coasa f\u0103r\u0103 s\u0103 arunce m\u0103car o privire spre lama o\u0163elit\u0103. Apoi i-a cerut voie s\u0103 coseasc\u0103 \u015fi m\u00e2nuind-o cu \u00eendem\u00e2nare, a c\u00e2\u015ftigat de \u00eendat\u0103 simpatia \u015fi prietenia b\u0103tr\u00e2nelului.<\/strong>
\n M\u0103rturisindu-i c\u0103 dore\u015fte s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Saint Gervais \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei doi copii, nea Mitic\u0103 prime\u015fte pe loc invita\u0163ia de a locui \u00een casa omului. S-a instalat \u00een locuin\u0163a francezului \u015fi a r\u0103mas acolo timp de 8 ani. \u201ePl\u0103team doar 200 de dolari pe lun\u0103\u201d -, \u00eemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103. \u00cen tot acest timp s-a \u00een\u0163eles foarte bine cu francezul care zilnic servea masa cu ei; doamna Nicole g\u0103tea foarte bine, fiind\u00a0 dintotdeauna o gospodin\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/strong>
\n Proprietarul era comunist convins \u015fi mereu \u00eei spunea lui Dumitru Sinu: Noi nu suntem comuni\u015fti de ieri sau de azi! Noi am creat Camera Comunelor! Amicul meu \u00eel asculta f\u0103r\u0103 s\u0103-l contrazic\u0103, nu ducea lips\u0103 de diploma\u0163ie, ba chiar dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de c\u00e2nd se cunoscuser\u0103 i-a f\u0103cut cadou o excursie \u00een Rusia. Francezul s-a \u00eentors dezam\u0103git: voise s\u0103 vad\u0103 cum tr\u0103ie\u015fte muncitorimea sovietic\u0103 \u015fi parc\u0103 imaginea ce \u015fi-o f\u0103urise asupra comunismului \u00eencepea s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 din consisten\u0163\u0103. \u00cei povestise multe lui nea Mitic\u0103 \u015fi din fiecare relatare r\u0103zbatea c\u00e2te-o umbr\u0103 ce se-a\u015fternea u\u015for, u\u015for, peste ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci, aproape c\u0103 idealizase. Simpatic \u015fi atent, francezul r\u0103spl\u0103te\u015fte darul lui nea Mitic\u0103 \u2013 excursia \u00een Rusia -, cu o aten\u0163ie inedit\u0103: un borcan cu caviar!<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eVreau ca urma\u015fii mei s\u0103 \u00eenve\u0163e limba lui Voltaire!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Pentru a intra \u00een legalitate, imediat ce s-a instalat la Saint Gervais, Dumitru Sinu a contactat oficialit\u0103\u0163ile locale. A mers la primarul ora\u015fului pentru a solicita viza de \u015federe \u00een Fran\u0163a. De ce vre\u0163i\u00a0 s\u0103 locui\u0163i aici? \u2013 a venit \u00eentrebarea plin\u0103 de suspiciuni a primarului din Saint Gervais. \u201e\u00cemi doresc ca urma\u015fii mei s\u0103 \u00eenve\u0163e limba lui Voltaire. Noi v\u0103 facem un serviciu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aici!\u201d, i-a replicat dezinvolt rom\u00e2nul. Primarul, \u015fugub\u0103\u0163 \u00een felul lui, nu a ezitat atunci s\u0103 glumeasc\u0103: Noi avem aici pe unul care m\u0103tur\u0103\u2026 \u00eel cheam\u0103 Voltaire! \u015fi i l-a ar\u0103tat lui nea Mitic\u0103 pe geam. Dar a fost amabil, d\u00e2ndu-le aprobarea de care aveau nevoie \u015fi apoi, pe tot parcursul \u015federii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, re\u00eennoirea vizei f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 mai mearg\u0103 la Paris.<\/strong>
\n \u00cen Saint Gervais localnicii erau mult mai prieteno\u015fi ca la Paris. To\u0163i se cunoa\u015fteau \u00eentre ei \u015fi o dat\u0103 c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-le simpatia, erai privit ca \u015fi unul de-al lor. Marea majoritate a locuitorilor de-aici de\u0163ineau propriet\u0103\u0163i at\u00e2t la munte c\u00e2t \u015fi la \u015fes \u015fi le valorificau pe fiecare cum puteau mai bine. Se ocupau cu t\u0103iatul lemnelor, munceau mult dar \u015ftiau s\u0103 se \u015fi relaxeze atunci c\u00e2nd era nevoie, \u015fi, slav\u0103 Domnului, aveau la \u00eendem\u00e2n\u0103 at\u00e2tea mijloace s-o fac\u0103!<\/strong><\/p>\n

\n

Saint Gervais \u2013 o oaz\u0103 de lini\u015fte, prospe\u0163ime \u015fi relaxare!<\/strong><\/em><\/p>\n


\nOr\u0103\u015felul turistic Saint Gervais primea pe tot parcursul anului o mul\u0163ime de vizitatori care iarna se bucurau de privilegiul de a schia sau patina, iar vara profitau din plin de aerul curat de munte \u015fi de posibilitatea de a practica nestingheri\u0163i alpinismul sau alte sporturi extreme.<\/strong>
\n Apropierea de Mont Blanc, cel mai \u00eenalt v\u00e2rf din Alpii francezi \u015fi din Europa de Vest, cu o altitudine de 4810 m, amplasarea ora\u015fului \u00eensu\u015fi la cota de 850 m, oferea vizitatorilor s\u0103i oportunit\u0103\u0163i nelimitate de relaxare \u015fi practicare a sporturilor albe, pe pistele amenajate pentru schi \u015fi patinoare. Lui nea Mitic\u0103 mediul \u00eei era oarecum familiar, pentru c\u0103 se n\u0103scuse la poalele mun\u0163ior \u015fi tr\u0103ise prima parte a vie\u0163ii \u00een satul natal, situat aproape la aceea\u015fi cot\u0103 ca \u015fi or\u0103\u015felul \u00een care se instalase acum, la deplin\u0103 maturitate.<\/strong>
\n Cl\u0103diri elegante din care r\u0103zbat \u015foaptele unei epoci pline de farmec \u015fi romantism, str\u0103zi pe care g\u0103se\u015fti zilnic la promenad\u0103 oameni cu fe\u0163e luminoase, panorama inegalabilului Mont Blanc \u015fi peste toate, frumuse\u0163ile montane din \u00eemprejurimi, confereau or\u0103\u015felului-sta\u0163iune o atractivitate deosebit\u0103. Paradis alb pe timp de iarn\u0103 \u015fi adev\u0103rat puzzle de peisaje feerice, cu p\u0103duri seculare \u015fi paji\u015fti pline de flori \u00een verile \u00eensorite, acest col\u0163 de rai te izb\u0103ve\u015fte de umbrele g\u00e2ndurilor \u015fi te transpune \u00eentr-o lume pur\u0103, lini\u015ftit\u0103, patriarhal\u0103, care parc\u0103 este f\u0103urit\u0103 de m\u00e2na lui Dumnezeu anume ca s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 cur\u0103\u0163ime pentru suflet \u015fi minte.<\/strong>
\n Sta\u0163iunea de azi, recunoscut\u0103 ca fiind \u0163inta celebrit\u0103\u0163ilor \u2013 actori, scriitori, oameni politici \u2013 un loc ideal pentru petrecerea concediilor, vine cu un plus de modernism \u015fi modalit\u0103\u0163i de relaxare multiple, \u00eentrunind toate calit\u0103\u0163ile pentru a fi ridicat\u0103 la rang de perl\u0103 a Alpilor. Pistele de schi moderne \u015fi patinoarele, instala\u0163iile de transport pe cablu care fac leg\u0103tura cu celelalte sta\u0163iuni din acest areal, snowpark-ul amenajat la standarde profesioniste, atrag iarna o sumedenie de turi\u015fti care, cu certitudine revin pe timpul verii s\u0103 se bucure de frumuse\u0163ile locurilor \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de relaxare ce se deschid \u00een fa\u0163a lor la orice pas. Piscinele cu ap\u0103 termal\u0103 valorificat\u0103 \u00een slujba omului de mai bine de 200 de ani, zecile de trasee montane \u015fi locurile neatinse de suflul civiliza\u0163iei \u2013 \u00een care ui\u0163i c\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een secolul vitezei, reg\u0103sindu-te doar \u00een unduirea florilor sau c\u00e2ntecul zecilor de specii de p\u0103s\u0103ri ce vie\u0163uiesc \u00een p\u0103duri -, terenuri de golf\u00a0 sau tenis, manejuri, posibilitatea practic\u0103rii sporturilor extreme \u2013 toate fac parte din minun\u0103\u0163iile oferite de Saint Gervais-ul de azi, care l-a \u00eenfiat pe nea Mitic\u0103 timp de opt ani\u2026 Or\u0103\u015felul nu este unul izolat de restul civiliza\u0163iei, dimpotriv\u0103, este situat la o or\u0103 distan\u0163\u0103 de aeroportul din Geneva iar la poalele muntelui opresc mereu trenuri \u00een gara Le Fayet.<\/strong>
\n Cum spiritul lui Dumitru Sinu este mereu viu, indiferent de locul \u00een care se afl\u0103, \u00eentotdeauna el g\u0103se\u015fte ceva care s\u0103 rezonenze cu mediul \u00een care tr\u0103ie\u015fte; a\u015fa a f\u0103cut \u015fi la Saint Gervais, juc\u00e2ndu-se cu cuvintele a compus o poezioar\u0103 nostim\u0103 legat\u0103 de pasiunea pentru sporturile de iarn\u0103: \u201eCe bine-i pe patine \/ De-ai \u015fti c\u00e2t e de bine \/ Mereu a\u015f patina, deloc n-a\u015f \u00eenv\u0103\u0163a \/ Ce bine-i pe patine!\u201d. G\u00e2ndindu-se apoi la implica\u0163iile asupra studiului sau renun\u0163\u0103rii la studiu \u00een favoarea distrac\u0163iilor, poezia continua astfel: \u201eCe bine-i l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103 \/ C\u00e2nd \u015ftii tot ce te-ntreab\u0103 \/ \u00ce\u0163i pune nota 8 \u015fi-\u0163i spune: bine, treci la loc! \/ Ce bine-i l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103! \/\/ Ce r\u0103u e l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103\/ C\u00e2nd nu \u015ftii ce te-ntreab\u0103 \/ \u00ce\u0163i pune nota 3 \u015fi palme c\u00e2te vrei \/ Ce r\u0103u e l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103!\u201d. Asta \u015fi \u00een contextul \u00een care copiii s\u0103i \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 studeieze \u00een Fran\u0163a.<\/strong>
\n \u00cen Saint Gervais nu prea erau emigran\u0163i. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte doar de un australian \u015fi un englez care locuiau acolo. Se cunoa\u015fteau aproape to\u0163i \u00eentre ei, era o comunitate mic\u0103, pa\u015fnic\u0103, armonioas\u0103 \u015fi nu se putea ca o persoan\u0103 care ajunge la Saint Gervais s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

O m\u00e2n\u0103 de rom\u00e2ni valoro\u015fi la poalele Alpilor<\/strong><\/em><\/p>\n


\nSaint Gervais era ora\u015ful de adop\u0163ie \u015fi pentru alte c\u00e2teva familii de rom\u00e2ni. Dup\u0103 venirea lui Dumitru Sinu deci, \u00eel urmase \u015fi Cornel Cri\u015fan, cel care-l \u00eendrumase spre acest loc.<\/strong>
\n So\u0163ia lui Cornel era fran\u0163uzoaic\u0103, n\u0103scut\u0103 la Paris; \u00eei d\u0103ruise cinci b\u0103ie\u0163i frumo\u015fi, aveau o c\u0103snicie fericit\u0103 dar uneori, c\u00e2nd auzea c\u00e2t de fluent \u015fi de frumos vorbea doamna Nicole Sinu limba rom\u00e2n\u0103, \u00ee\u015fi dojenea consoarta, ar\u0103t\u00e2nd spre so\u0163ia lui Mitic\u0103: Dar asta cum a \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte?, pentru c\u0103 fran\u0163uzoiaca lui nu \u015ftia dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Din p\u0103cate, doamna Cri\u015fan a murit destul de t\u00e2n\u0103r\u0103\u2026<\/strong>
\n Cornel Cri\u015fan era un inginer chimist str\u0103lucit. Gra\u0163ie brevetelor sale de inven\u0163ie a devenit un nume \u00een stiin\u0163\u0103 prin patentarea c\u00e2torva tipuri de medicamente. Pensia pe care a primit-o de la statul francez n-a fost de neglijat. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 se situa undeva \u00een jurul a 5.000 franci, ceea ce \u00eensemna foarte mult! S-a stins din via\u0163\u0103 de cur\u00e2nd, acolo \u00een Saint Gervais-ul amintirilor lui nea Mitic\u0103\u2026<\/strong>
\n Nu i-a putut uita vreodat\u0103 pe ace\u015fti oameni, pentru c\u0103 to\u0163i cei cu care s-a \u00eenfr\u0103\u0163it erau de o calitate irepro\u015fabil\u0103, el i-a iubit \u015fi i-a stimat tot timpul.<\/strong>
\n Cum s\u0103 po\u0163i uita un om ca Vasile \u0162\u00e2ra, bistri\u0163eanul \u00eendr\u0103gostit de carte, dup\u0103 cum bine am ar\u0103tat \u00eentr-un capitol dedicat lui \u00een exclusivitate? Erudit de clas\u0103, licen\u0163iat la Sorbona \u015fi profes\u00e2nd \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la catedr\u0103 se bucura de o recunoa\u015ftere deosebit\u0103 din partea societ\u0103\u0163ii culturale franceze. Avea al\u0103turi o so\u0163ie asiatic\u0103, prin venele c\u0103reia curgea s\u00e2ngele albastru al unei dinastii din \u00eendep\u0103rtata Indochin\u0103. El a men\u0163inut tot timpul leg\u0103tura cu nea Mitic\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m faptul c\u0103 Vasile \u00eei trimisese schi\u0163a de trecere a fontierei franceze, pe c\u00e2nd se afla \u00eenc\u0103 \u00een Italia. \u015ei iat\u0103 c\u0103 dup\u0103 mul\u0163i ani, acum destinul le f\u0103cea posibil\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea la Saint Gervais.<\/strong>
\n Un alt prieten drag de care \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere Dumitru Sinu este arhitectul rom\u00e2n Elian. Nepot al ilustrului Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu, fost prim ministru al Rom\u00e2niei interbelice, Elian a fost cel mai fericit c\u00e2nd nea Mitic\u0103 s-a mutat la Saint Gervais. Se \u00eent\u00e2lneau aproape zilnic \u015fi niciodat\u0103 nu uita s\u0103-i spun\u0103:\u00a0 Nea Mitic\u0103, a\u015fa-s de bucuros c\u0103 ai venit aici, c\u0103 nu mai vorbeam rom\u00e2ne\u015fte cu nimeni!<\/strong>
\n Un b\u0103rbat frumos, \u00eenalt, bine f\u0103cut \u015fi foarte inteligent, Elian era c\u0103s\u0103torit \u015fi avea doi copii: un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. Nici so\u0163ia acestuia nu era rom\u00e2nc\u0103. Nea Mitic\u0103 nu-\u015fi mai aminte\u015fte \u0163ara ei de origine, Estonia sau o alt\u0103 \u0163ar\u0103 mic\u0103 de pe continent, dar \u015ftie c\u0103 f\u0103cuse facultatea de medicin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi la Saint Gervais avea propriul ei cabinet medical. Doamna Elian a plecat spre ve\u015fnicie \u015fi d\u00e2nsa, destul de t\u00e2n\u0103r\u0103, la fel ca \u015fi so\u0163ia lui Cornel Cri\u015fan. Cunoscutul arhitect tr\u0103ie\u015fte \u015fi azi \u015fi Sandra, fiica lui nea Mitic\u0103 \u00eel viziteaz\u0103 destul de des, reu\u015find astfel s\u0103 continue ce-a \u00eenceput tat\u0103l ei cu mult timp \u00een urm\u0103, convers\u00e2nd cu Elian \u00een dulcea limb\u0103 a lui Eminescu.<\/strong><\/p>\n

\n

La mas\u0103 cu \u201eneamul T\u0103t\u0103r\u0103scu\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Nea Mitic\u0103 se afla \u00eenc\u0103 \u00een or\u0103\u015felul de la poalele Alpilor, c\u00e2nd mama lui Elian a venit \u00een vizit\u0103 la fiul s\u0103u. Doamna Elian era una dintre surorile lui Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu.<\/strong>
\n Liberalul T\u0103t\u0103r\u0103scu a de\u0163inut func\u0163ii importante \u00een guvernele Rom\u00e2niei interbelice, \u00een mai multe etape: prim-ministru, \u00een func\u0163ie \u00een perioada 3 ianuarie 1934 \u2013 28 decembrie 1937 \u015fi 25 noiembrie 1939 \u2013 4 iulie 1940 \u015fi ministru al afacerilor externe, \u00een func\u0163ie \u00een perioada 2 octombrie 1934 \u2013 9 octombrie 1934,\u00a0 11 februarie 1938 \u2013 29 martie 1938 \u015fi 6 martie 1945 \u2013 29 decembrie 1947.<\/strong>
\n Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu se tr\u0103gea dintr-o familie de vi\u0163\u0103 boiereasc\u0103 din \u0163inuturile Gorjului. El a studiat dreptul \u015fi economia politic\u0103 la Paris, a avut o prodigioas\u0103 activitate politic\u0103. Sunt multe lucruri care se pot spune despre aceast\u0103 personalitate, despre care cu siguran\u0163\u0103 mul\u0163i dintre dumneavoastr\u0103 a\u0163i citit, iar numele s\u0103u a r\u0103mas scris cu litere mari \u00een istoria neamului\u2026 \u00cen 1950, \u00eenchisorile comuniste g\u0103zduiau nu mai pu\u0163in de 11 membri ai familiei T\u0103t\u0103r\u0103scu: Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu \u015fi patru fra\u0163i ai s\u0103i, Sanda \u2013 fiica demnitarului, trei veri \u015fi dou\u0103 m\u0103tu\u015fi ale politicianului rom\u00e2n. Acestea din urm\u0103 nu au rezistat \u015fi s-au sinucis \u00een deten\u0163ie. La Paris, unde fratele Sandei T\u0103t\u0103r\u0103scu studia dreptul s-a \u00eent\u00e2mplat o alt\u0103 nenorocire: c\u00e2nd a auzit c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a fost arestat, b\u0103iatul lui T\u0103t\u0103r\u0103scu a f\u0103cut un atac de schizofrenie. A murit \u00een 1969, \u00eentr-un azil din capitala Fran\u0163ei\u2026<\/strong>
\n Iat\u0103 c\u0103 nea Mitic\u0103 avea acum ocazia s\u0103 stea la mas\u0103 cu sora unei ilustre personalit\u0103\u0163i apar\u0163in\u00e2nd Rom\u00e2niei interbelice, mama arhitectului Elian. Familia Sinu era deseori invitat\u0103 la masa lui Elian \u015fi petreceau \u00eempreun\u0103 ore \u00een \u015fir. Distinsa doamn\u0103 Elian, rafinat\u0103, educat\u0103 \u015fi foarte prietenoas\u0103 era fascinat\u0103 de peripe\u0163iile din via\u0163a de refugiat a lui nea Mitic\u0103 \u015fi adeseori \u00eei spunea: A\u0163i avut o via\u0163\u0103 at\u00e2t de palpitant\u0103, dar n-a scris nimeni despre asta?<\/strong>
\n Nea Mitic\u0103 \u00eei spusese adesea lui Vasile \u0162\u00e2ra \u2013 care era de multe ori prezent la \u00eent\u00e2lnirile cu familia Elian: \u201eEu \u0163i-am zis, m\u0103i cap luminat, s\u0103 scrii ceva!\u201d, dar r\u0103spunsul ilustrului erudit venea cu un calm imperturbabil: M\u0103i Mitic\u0103,\u00a0 \u015fi eu \u0163i-am spus c\u0103 mai mult\u0103 lume scrie dec\u00e2t cite\u015fte!<\/strong>
\n S\u0103 fi fost doamna Elian cea care l-a stimulat pe nea Mitic\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi adune amintirile \u00een noti\u0163ele sale? Poate c\u0103 \u015fi interesul manifestat de c\u0103tre distinsa doamn\u0103 fa\u0163\u0103 de cunoa\u015fterea vie\u0163ii de refugiat i-a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103 odat\u0103 \u015fi-odat\u0103, tot va reu\u015fi s\u0103-\u015fi adune \u00eentr-o carte, amintirile.<\/strong>
\n Alteori, nea Mitic\u0103 o lua pe doamna Elian la plimbare, doar avea tot timpul la dispozi\u0163ie \u015fi-i vorbea la nesf\u00e2r\u015fit despre tainele, bucuriile \u015fi capcanele exilului, despre oameni \u015fi locuri, despre istorie \u015fi cultur\u0103.\u00a0 La r\u00e2ndul s\u0103u era uluit de cultura vast\u0103 a doamnei Elian \u015fi de u\u015furin\u0163a cu care vorbea franceza \u015fi germana. Nest\u0103vilita-i curiozitate nu l-a l\u0103sat \u00een pace \u015fi a \u00eentrebat-o \u00eentr-o zi, cum a reu\u015fit aceast\u0103 performan\u0163\u0103. Ambi\u0163ia mea a fost s\u0103 vorbesc la fel de bine ca ei! –\u00a0 a venit simplu \u015fi clar, r\u0103spunsul stilatei doamne. Doamna Elian nu a r\u0103mas pentru mult timp la Saint Gervais, mut\u00e2ndu-se la fiica sa care locuia la Paris.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eToat\u0103 lumea se pup\u0103 cu toat\u0103 lumea la Saint Gervais!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n


\n\u00cen Saint Gervais se instaurase un cadru familial pentru c\u0103 se cuno\u015fteau to\u0163i \u00eentre ei. \u201eNicole se pupa cu toate femeile c\u00e2nd mergeam la un magazin. Trebuia s\u0103 a\u015ftept p\u00e2n\u0103 le pupa pe toate, \u00een Fran\u0163a to\u0163i se pup\u0103\u201d \u2013 m\u0103 l\u0103mure\u015fte r\u00e2z\u00e2nd nea Mitic\u0103. Era o comunitate \u00een care domnea armonia \u015fi \u00een\u0163elegerea \u015fi-n care valorile erau recunoscute.<\/strong>
\n Rom\u00e2nii din Saint Gervais \u015fi Mitic\u0103 st\u0103teau adesea la mas\u0103 cu primarul, cu \u015feful poli\u0163iei, cu medicii \u015fi profesorii de-acolo. \u201ePoli\u0163i\u015ftii erau dr\u0103gu\u0163i, nu aveau probleme \u00een sate\u201d, sus\u0163ine nea Mitic\u0103 \u015fi intelectualitatea era unit\u0103. \u00ce\u015fi f\u0103cuse \u015fi prieteni francezi \u015fi de\u015fi adora s\u0103 stea de vorb\u0103 cu oamenii inteligen\u0163i, cul\u0163i, Dumitru Sinu nu f\u0103cea discriminare: dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie la mas\u0103 cu oameni politici, cu intelectuali de marc\u0103 sau personalit\u0103\u0163i de orice fel \u015fi ap\u0103rea un cunoscut, om simplu, nu ezita s\u0103-l pofteasc\u0103 la masa lor, trat\u00e2ndu-l omene\u015fte \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se simt\u0103 la fel de important. Avea\u00a0 \u00eens\u0103 trei prieteni francezi, un medic, un jurnalist \u015fi un profesor, cu care \u00eei pl\u0103cea s\u0103 ias\u0103 \u015fi s\u0103 stea ore \u00een \u015fir l\u00e2ng\u0103 o cafea, abord\u00e2nd teme ample \u015fi variate despre via\u0163\u0103, despre politic\u0103, cultur\u0103 sau orice alt domeniu.<\/strong>
\n C\u00e2nd intra nea Mitic\u0103 \u00eentr-un local se ridicau to\u0163i \u00een picioare, inclusiv oamenii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u2013 \u201eCa la noi la sate!\u201d \u2013 precizeaz\u0103 Mitic\u0103 Sinu. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 odat\u0103 l-a vizitat la Saint Gervais un prieten din Statele Unite, Aurel Lungu, care s-a minunat de felul \u00een care s-a integrat Mitic\u0103 acolo \u015fi l-a \u00eentrebat: Dar cum de te cunosc to\u0163i \u0103\u015ftia? Simplu: a \u015ftiu \u00eentotdeauna s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut, s\u0103 respecte \u015fi de aceea a fost la r\u00e2ndul s\u0103u respectat, a iubit c\u0103r\u0163ile \u015fi oamenii care le-au scris \u015fi a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit bucuria cunoa\u015fterii cu cei din jurul s\u0103u.<\/strong>
\n Dup\u0103 cum am ajuns s\u0103-l cunosc personal pe Dumitru Sinu, eu nu-mi ridic astfel de semne de \u00eentrebare, pentru c\u0103 acest fel de a fi al lui este unic, inconfundabil \u015fi nu are cum s\u0103 nu fie agreat de c\u0103tre oricine ajunge s\u0103 \u00eel descopere.<\/strong>
\n S\u0103rb\u0103torile tradi\u0163ionale fran\u0163uze\u015fti \u015fi cele religioase constituiau un alt prilej, de \u015fi mai mare apropiere dintre cet\u0103\u0163enii or\u0103\u015felului Saint Gervais. \u015etiau s\u0103 se distreze \u00eentr-un mod original, c\u00e2ntau cu to\u0163ii, dansau cu to\u0163ii, se pupau cu to\u0163ii ie\u015find pe str\u0103zi cu mic, cu mare.<\/strong>
\n Fiind \u00een apropierea grani\u0163ei cu Elve\u0163ia, nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi ducea familia destul de des \u00een \u0163ara cantoanelor \u015fi tare le mai pl\u0103ceau copiilor hamburgerii elve\u0163ieni! \u201eErau mai scumpi, dar erau foarte buni!\u201d \u2013 \u00eemi explic\u0103 nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind.<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eVa veni o vreme c\u00e2nd vom bea \u00een fiecare zi \u015fampanie!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n


\nNu \u00eentotdeauna via\u0163a familiei Sinu a fost rozie. Au existat \u015fi perioade grele, \u00een care a trebuit s\u0103 se su\u0163in\u0103 unul pe cel\u0103lalt, s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare \u015fi speran\u0163\u0103 c\u0103 vor veni \u015fi vremuri mai bune. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 atunci c\u00e2nd o duceau greu \u00eei promisese lui Nicole c\u0103 va veni o vreme, c\u00e2nd \u00een fiecare zi vor bea \u015fampanie. Se pare c\u0103 la Saint Gervais avea s\u0103 se \u00eentrupeze \u00een realitate visul celor doi so\u0163i care au trecut \u00eempreun\u0103 prin perioade \u015fi mai bune, \u015fi mai rele.<\/strong>
\n \u00centr-una din zile, doamna Nicole s-a trezit c\u0103 so\u0163ul s\u0103u \u00eei aduce acas\u0103 14 sticle de \u015fampanie. \u00ce\u015fi \u0163inuse promisiunea \u015fi timp de \u015fapte zile au b\u0103ut \u015fampanie \u00een fiecare zi.\u00a0\u00a0 Venise vremea promis\u0103 so\u0163iei sale dragi \u015fi se bucurau acum al\u0103turi de copiii lor de o altfel de via\u0163\u0103, mai sigur\u0103, mai lini\u015ftit\u0103 \u015fi mai bun\u0103. Dar cum \u015fi de prea mult bine se satur\u0103 omul, dup\u0103 primele \u015fapte sticle de \u015fampanie au considerat c\u0103 restul trebuie puse la p\u0103strare \u015fi le-au savurat, una c\u00e2te una, atunci c\u00e2nd primeau \u00een vizit\u0103 prieteni dragi. Erau ferici\u0163i la Saint Gervais, chiar erau ferici\u0163i!<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eAmerica e tot America!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

Leg\u0103tura cu Statele Unite n-a fost \u00eentrerupt\u0103 nicio clip\u0103 de c\u0103tre Dumitru Sinu, pe tot parcursul \u015federii sale la Saint Gervais: el venea aici \u00een fiecare an pentru a-\u015fi achita taxele fa\u0163\u0103 de statul american. Avea o afacere \u00een derulare care trebuia manageriat\u0103 \u015fi supravegheat\u0103 \u015fi mai ales trebuiau \u00eentocmite declara\u0163iile de impozit pe venit, la \u00eenceputul fiec\u0103rui an, pentru anul precedent.<\/strong>
\n Cu toate c\u0103 Saint Gervais a constituit pentru el \u015fi familia lui o perioad\u0103 din via\u0163\u0103 minunat\u0103, cu amintiri de neuitat, un loc \u00een care s-a sim\u0163it \u00een largul s\u0103u, unde a avut un cerc de prieteni de elit\u0103 care l-au apreciat \u015fi l-au iubit, se pare c\u0103 America, for\u0163a care atrage aici oameni din \u00eentreaga lume, inclusiv din state cu un stadiu avansat de dezvoltare economic\u0103, l-a determinat s\u0103 revin\u0103 \u00een Lumea Nou\u0103. \u201eAmerica e tot America!\u201d, este locul care l-a chemat dintotdeauna, unde \u015fi-a v\u0103zut visul \u00eemplinit de cum a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00e2ntul ei.<\/strong>
\n Dup\u0103 opt ani petrecu\u0163i la Saint Gervais, nea Mitic\u0103 decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Statele Unite \u015fi de data aceasta se va stabili la Reno, \u00een Nevada. Desp\u0103r\u0163irea de Saint Gervais nu a fost u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103 Sandra \u015fi Nicolae, cei doi copii ai s\u0103i au r\u0103mas acolo pentru a-\u015fi termina studiile, dar hot\u0103r\u00e2rea era luat\u0103 \u015fi nu a dat un pas \u00eenapoi. America \u00eei lipsea \u015fi nu putea s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 acelei chem\u0103ri venite de undeva din interiorul lui.<\/strong>
\n Nicolae s-a \u00eentors \u00een SUA dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, dup\u0103 ce a terminat liceul, iar Sandra s-a c\u0103s\u0103torit cu un francez \u015fi a r\u0103mas acolo.<\/strong><\/p>\n

\n

Copii realiza\u0163i, p\u0103rin\u0163i mul\u0163umi\u0163i \u2013 familie fericit\u0103!<\/strong><\/em><\/p>\n


\nSandra \u015fi\u00a0 Philippe, so\u0163ul ei, locuiesc \u015fi ast\u0103zi la Saint Gervais. Au doi copii, un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. Periodic \u00ee\u015fi viziteaz\u0103 p\u0103rin\u0163ii, dar mai ales nepo\u0163ii sunt cei care ajung mai des, la Phoenix. Nea Mitic\u0103 e m\u00e2ndru de ei, se simte un om \u00eemplinit \u015fi din acest punct de vedere, mai ales c\u00e2nd vede c\u0103 sunt realiza\u0163i \u015fi nu uit\u0103 nicio clip\u0103 de r\u0103d\u0103cinile lor rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong>
\n Philippe de\u0163ine o\u00a0 companie de prelucr\u0103ri metalice unde confec\u0163ioneaz\u0103 la marea art\u0103 articole de t\u00e2mpl\u0103rie, obiecte de interior, garduri, balustrade \u015fi accesorii ornamentale de interior sau exterior, toate executate \u00eentr-o manier\u0103 deosebit\u0103, remarc\u00e2ndu-se prin unicitatea produselor de acest fel \u00een Saint Gervais \u015fi \u00een \u00eemprejurimi. \u00cemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103 despre utilajele performante pe care le-a achizi\u0163ionat ginerele s\u0103u \u015fi despre standardul ridicat la care lucreaz\u0103. E mul\u0163umit \u015fi m\u00e2ndru \u00een acela\u015fi timp pentru c\u0103-\u015fi \u015ftie fata \u00een siguran\u0163\u0103 \u015fi fericit\u0103 al\u0103turi de un b\u0103rbat care o iube\u015fte, care este foarte harnic \u015fi priceput.<\/strong>
\n \u015ei ca mul\u0163umirea \u015fi bucuria lui Dumitru Sinu s\u0103 fie \u015fi mai mare, Sandra \u015fi Philippe au r\u0103scump\u0103rat \u00een Sebe\u015ful copil\u0103riei sale casa lui p\u0103rinteasc\u0103. Au renovat-o, au utilat-o cu tot ce este necesar \u00eentr-o gospod\u0103rie ca s\u0103 fie confortabil\u0103, s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een ea \u015fi merg \u00een fiecare an \u00een Rom\u00e2nia. Copiii lor iubesc muntele, ador\u0103 traseele montane din \u00eemprejurimile Sebe\u015fului de Sus, reu\u015find s\u0103 parcurg\u0103 de mai multe ori tot ce se putea parcurge pe muntele Suru \u015fi Negoiu, dar au vizitat \u015fi mare parte din restul Mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015fului.<\/strong>
\n Nepo\u0163ii francezi, n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i \u00een Saint Gervais dar \u015fi cu p\u0103rticica aceea de s\u00e2nge rom\u00e2nesc curg\u00e2ndu-le prin vene, c\u00e2nd ajung \u00een Sebe\u015ful lui nea Mitic\u0103, nu o dat\u0103 sunt opri\u0163i pe uli\u0163ele satului de c\u00e2te-o femeie neao\u015f\u0103 sau de c\u0103tre vreun nene care le spune: P\u0103i eu \u015ftiu cine sunte\u0163i voi! Voi sunte\u0163i ai lui nenea Niculi\u0163\u0103! (bunicul lui nea Mitic\u0103).<\/strong>
\n Ei nu cunosc dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 dar leg\u0103turile lor cu Sebe\u015ful de Sus sunt puternice; aici s-a n\u0103scut bunicul lor \u015fi prin ei, prin venirea lor aici, an de an, cu dragoste de oameni \u015fi de locuri inima lui nea Mitic\u0103 va fi mereu acas\u0103 \u015fi va continua s\u0103 bat\u0103 rom\u00e2ne\u015fte.<\/strong>
\n \u201eTot ce are omul, la un moment dat nu mai are valoare\u201d- \u00eemi spune nea Mitic\u0103, f\u0103c\u00e2nd referire la perioada Saint Gervais! Anii petrecu\u0163i \u00een acest or\u0103\u015fel au avut farmecul lor, copiii au urmat \u015fcoli fran\u0163uze\u015fti, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise, avusese parte de fericire, de lini\u015fte \u015fi de prieteni, dar parc\u0103 \u00eencepuse s\u0103 se sature de toate \u015fi-atunci revenise \u00een Statele Unite. Fusese frumos, fusese bine, dar via\u0163a familiei Sinu trebuia s\u0103-\u015fi urmeze noua traiectorie\u2026<\/strong>
\n Plin de via\u0163\u0103 ca de obicei, nea Mitic\u0103 \u00eemi spune z\u00e2mbind \u00een finalul acestei \u00eent\u00e2lniri: \u201ePe toate nu po\u0163i s\u0103 le ai, c\u0103 n-ai unde le pune!\u201d<\/strong><\/p>\n

Octavian D. CURPA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n

Phoenix<\/em>, Arizona<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0(Din vol.\u201dEXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX\u201d \u2013 de Octavian D. CURPA\u015e, cap.XXX. )<\/strong><\/p>\n

Revista Phoenix Mission Magazine, Arizona<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Motto: \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4651","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4651","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4651"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4651\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4651"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4651"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4651"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}