{"id":46546,"date":"2020-06-15T10:47:07","date_gmt":"2020-06-15T10:47:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46546"},"modified":"2020-06-15T10:54:15","modified_gmt":"2020-06-15T10:54:15","slug":"victor-ravini-unde-este-patria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/06\/15\/victor-ravini-unde-este-patria\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Unde este patria?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/RAVINI-Victor-2020-226x3001.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-46547\" title=\"ravini-victor-2020-226x300\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/RAVINI-Victor-2020-226x3001-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>Mai \u00eent\u00e2i, ce este patria? Patria are mai multe sinonime: \u021bar\u0103, \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103, \u021bar\u0103 de ba\u0219tin\u0103, loc de ba\u0219tin\u0103, patrie-mam\u0103, glie, mo\u0219ie, vatr\u0103, vatr\u0103 str\u0103mo\u0219easc\u0103, na\u021bie, na\u021biune, origine, provenien\u021b\u0103, p\u0103m\u00e2nt, p\u0103m\u00e2nt str\u0103bun, p\u0103m\u00e2nt str\u0103mo\u0219esc, p\u0103m\u00e2nt natal. Patria este o no\u021biune sau un concept social \u0219i, ca toate no\u021biunile \u0219i conceptele sociale, poate avea o mul\u021bime de defini\u021bii diferite, dup\u0103 perspectiva din care este privit\u0103 aceast\u0103 realitate. Dic\u021bionarul Explicativ (DEX) d\u0103 22 de defini\u021bii pentru patrie, dintre care selectez doar una: \u201ePatria este \u021bara din care s-a desprins o alt\u0103 \u021bar\u0103, o provincie etc., care este legat\u0103 de prima prin unitate na\u021bional\u0103, de limb\u0103, cultur\u0103 etc.\u201d Acela\u0219i dic\u021bionar d\u0103 44 de defini\u021bii pentru Na\u021biune, din care selectez: \u201eForm\u0103 de comunitate etnic\u0103-social\u0103 a oamenilor, istorice\u0219te constituit\u0103, ap\u0103rut\u0103 pe baza unit\u0103\u021bii de limb\u0103 \u0219i religie, de teritoriu, con\u0219tiin\u021ba identit\u0103\u021bii istorice \u0219i culturale, a originii limbii \u0219i culturii, o anumit\u0103 factur\u0103 psihic\u0103, care se manifest\u0103 \u00een particularit\u0103\u021bile specifice ale culturii na\u021bionale \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021ba originii \u0219i a sor\u021bii comune.\u201d Dic\u021bionarele noastre dau sinonimele pentru na\u021biune: na\u021bie, neam, popor, norod, limb\u0103, semin\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ce une\u0219te, ce leag\u0103 \u00eempreun\u0103 o na\u021biune sau un popor? Comunitatea teritoriului geografic m\u0103rginit \u00eentre grani\u021bele unei \u021b\u0103ri? Nicidecum. Sunt milioane de rom\u00e2ni \u00een Rom\u00e2nia \u0219i alte milioane de rom\u00e2ni ce au apucat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een afara grani\u021belor ei, care au fost stabilite arbitrar, prin tratate \u0219i conven\u021bii diplomatice, mereu schimb\u0103toare. Se \u0219tie prea-bine c\u0103 \u00een Republica Moldova \u0219i \u00een afara grani\u021belor acesteia, tr\u0103iesc dintotdeauna rom\u00e2ni, pe \u00eentreaga \u00eentindere a zonei de r\u0103sp\u00e2ndire a str\u0103vechiei culturi Cucuteni-Tripolia, care se \u00eentinde din Transilvania, peste Moldova \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Ucraina. Mai sunt rom\u00e2ni \u0219i \u00een sudul Dun\u0103rii, \u00een Timoc, Voivodina, Macedonia, Epir \u0219i prin alte locuri din Peninsula Balcanic\u0103. Sunt \u0219i valahi \u00een vest, prin Moravia, \u00een actuala Slovacia. Ace\u0219tia \u0219i-au pierdut limba. Abia mai folosesc c\u00e2teva cuvinte rom\u00e2ne\u0219ti pentru obiecte casnice, dar continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 costume na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti. Pe l\u00e2ng\u0103 rom\u00e2nii ce tr\u0103iesc \u00een vecin\u0103tatea sau apropierea Rom\u00e2niei de mii de ani, mai sunt \u00eenc\u0103 alte milioane de rom\u00e2ni ce tr\u0103iesc departe, \u00een diferite \u021b\u0103ri occidentale, prin Europa, America \u0219i prin alte \u021b\u0103ri de pe toate continentele, c\u00e2t \u0219i prin Federa\u021bia Rus\u0103, p\u00e2n\u0103 la Vladivostok.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Re\u021bin defini\u021bia c\u0103 \u201epatria este \u021bara din care s-a desprins o alt\u0103 \u021bar\u0103\u201d. Re\u021bin \u0219i c\u0103 \u021bara desprins\u0103 este legat\u0103 de cea din care s-a desprins, \u201eprin unitatea na\u021bional\u0103, de limb\u0103 \u0219i de cultur\u0103.\u201d Desigur c\u0103 \u0219i dumneavoastr\u0103 \u0219i eu ne g\u00e2ndim la Republica Moldova. Conform defini\u021biei din DEX, patria Republicii Moldova este Rom\u00e2nia. Republica Moldova este legat\u0103 de Rom\u00e2nia \u201eprin unitatea na\u021bional\u0103, de limb\u0103 \u0219i de cultur\u0103\u201d. A\u0219adar aceste dou\u0103 \u021b\u0103ri formeaz\u0103 un singur popor, o singur\u0103 na\u021biune. Conform defini\u021biilor din DEX, rom\u00e2nii din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri formeaz\u0103 o \u201ecomunitate etnic\u0103-social\u0103 a oamenilor, istorice\u0219te constituit\u0103, ap\u0103rut\u0103 pe baza unit\u0103\u021bii de limb\u0103 \u0219i religie, de teritoriu, con\u0219tiin\u021ba identit\u0103\u021bii istorice \u0219i culturale, a originii limbii \u0219i culturii, o anumit\u0103 factur\u0103 psihic\u0103, care se manifest\u0103 \u00een particularit\u0103\u021bile specifice ale culturii na\u021bionale \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021ba originii \u0219i a sor\u021bii comune.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ce const\u0103 unitatea \u0219i coeziunea unui popor sau a unei na\u021biuni, care tr\u0103ie\u0219te \u00een dou\u0103 \u021b\u0103ri? Ba chiar tr\u0103ie\u0219te \u00een sumedenie de \u021b\u0103ri, cum tr\u0103iesc milioane de rom\u00e2ni risipi\u021bi prin lume, de voie, de nevoie sau f\u0103r\u0103 voie, du\u0219i cu for\u021ba ca \u00een vremurile de trist\u0103 amintire pe care nu le putem uita. Care este esen\u021ba, s\u00e2mburele sau sufletul poporului rom\u00e2n ori al na\u021biunii rom\u00e2ne?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Am g\u0103sit r\u0103spunsul la filozoful german Ludwig Feuerbach (1804 \u2013 1872), materialist \u0219i ateist. Selectez aici din dou\u0103 c\u0103r\u021bi ale lui, unde el nu se refer\u0103 la nicio na\u021biune sau popor anume, ci generalizeaz\u0103. Feuerbach subliniaz\u0103 func\u021bia social\u0103 a religiei. El zice c\u0103 poporul se stimeaz\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i \u00een m\u0103sura \u00een care crede \u00een religia sa. O na\u021biune e puternic\u0103 \u0219i important\u0103 \u00een istoria mondial\u0103 numai dac\u0103 recunoa\u0219te \u0219i are un cult pentru propria sa nesf\u00e2r\u0219ire \u0219i divinitate. Feuerbach consider\u0103 c\u0103 \u201ereligia e cea mai tare for\u021b\u0103 unificatoare, leg\u0103tura cea mai indestructibil\u0103 a unui popor. Religia e uniunea l\u0103untric\u0103, \u00eens\u0103\u0219i unitatea poporului, contopirea na\u021biunii, \u00eentrep\u0103trunderea sa, adunarea, desfacerea \u0219i refacerea tuturor fiin\u021belor \u0219i indivizilor \u00eentr-o singur\u0103 fiin\u021b\u0103. For\u021ba unei na\u021biuni const\u0103 \u00een religia sa, este o for\u021b\u0103 ideal\u0103, \u0219i nu const\u0103 din armate sau puternice \u0219an\u021buri \u0219i ziduri de ap\u0103rare. Na\u021biunea \u00ee\u0219i are t\u0103ria numai \u00een con\u0219tiin\u021ba propriei eternit\u0103\u021bi, care e religia sa.\u201d<sup>1<\/sup> Feuerbach revine mereu la aceast\u0103 idee \u0219i o accentueaz\u0103 \u00een mai multe feluri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">El mai spune c\u0103 \u201eprima \u0219i cea mai nobil\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are a spiritualit\u0103\u021bii unei na\u021biuni e arta \u0219i \u00eendeosebi literatura popular\u0103 oral\u0103. Cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de art\u0103 e tragedia, iar tragedia e cea mai de seam\u0103 form\u0103 a literaturii.\u201d<sup>2<\/sup> El continu\u0103: \u201eA doua ca cea mai distins\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u00een spiritualitatea unui na\u021biuni, \u0219i \u00een care aceasta \u00ee\u0219i are adev\u0103rul s\u0103u, e religia.\u201d<sup>3<\/sup><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Feuerbach pune totu\u0219i religia pe primul plan \u00eentr-alt fel. Religia st\u0103 mai clar \u0219i mai ad\u00e2nc \u00een duhul poporului dec\u00e2t crea\u021bia literar\u0103, cu toate c\u0103 nicio na\u021biune nu poate exista f\u0103r\u0103 literatur\u0103. Spiritualitatea \u0219i \u00een\u021belepciunea de fapt a poporului const\u0103 \u00een religia sa.<sup>4<\/sup> Temelia st\u0103 \u00een religie. \u00cen religie poporul recunoa\u0219te \u0219i glorific\u0103 credin\u021ba unanim\u0103 \u00een sine \u00eensu\u0219i \u0219i nesf\u00e2r\u0219irea sa ca \u00eentruchipare a deosebirii sale spirituale na\u021bionale \u0219i ca fiin\u021b\u0103. El spune c\u0103: \u201eReligia e viziunea specificit\u0103\u021bii fiin\u021bei unui popor \u00een eternitate sau viziunea generalit\u0103\u021bii sale \u00een fiin\u021ba sa specific\u0103. Prin religie poporul \u00een principal se \u00eenal\u021b\u0103 pe sine \u00eensu\u0219i \u00een con\u0219tiin\u021ba fiin\u021bei sale.\u201d<sup>5<\/sup><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">El spune c\u0103 \u201eomul mai caut\u0103 \u00een religie \u0219i un mijloc contra a ceea ce \u00eel face s\u0103 se simt\u0103 dependent \u0219i condi\u021bionat. Astfel, remediul contra mor\u021bii e credin\u021ba \u00een nemurire. Se \u0219tie c\u0103 prima sau cea mai veche religie a fost religia naturii, iar p\u00e2n\u0103 \u0219i divinit\u0103\u021bile spirituale sau politice ulterioare, ca zeii grecilor sau germanilor, au fost mai \u00eent\u00e2i chipuri de zei ai naturii. Natura a fost \u0219i este \u00een continuare, la popoarele care tr\u0103iesc \u00een natur\u0103, nu vreun simbol sau unealt\u0103 pentru vreo fiin\u021b\u0103 sau zeitate ascuns\u0103 \u00een dosul naturii, ci natura \u00een sine ca atare e obiect de \u00eenalt\u0103 pre\u021buire religioas\u0103.\u201d<sup>6<\/sup><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Feuerbach consider\u0103 c\u0103 literatura popular\u0103 oral\u0103 este expresia spiritualit\u0103\u021bii unei na\u021biuni iar religia e cea mai mare crea\u021bie spiritual\u0103 a poporului. El explic\u0103 \u00een ce fel religia este rezultatul proiect\u0103rii sufletului omului pe natur\u0103, \u00een acela\u0219i timp \u00een care natura e sanctificat\u0103. Leg\u0103tura cu idea unei lumi metafizice este \u2013 dup\u0103 el \u2013 o form\u0103 de alienare, de \u00eenstr\u0103inare. Cu aceast\u0103 afirma\u021bie el ne convinge c\u0103 nu face apologia religiei de pe pozi\u021bia unui teolog, ci el este un filozof impar\u021bial.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Feuerbach are dreptate c\u0103 literatura popular\u0103 oral\u0103 \u0219i religia sunt definitorii pentru o na\u021biune. Dar a sc\u0103pat din vedere c\u0103 mai este ceva. Noi rom\u00e2nii \u0219tim un lucru, pe care Feuerbach nu l-a spus. Probabil c\u0103 nu s-a g\u00e2ndit mai departe de lungul nasului: cea mai de seam\u0103 crea\u021bie a oric\u0103rui popor este limba sa. F\u0103r\u0103 limb\u0103, nu este posibil\u0103 nici religia, nici literatura \u0219i nici vreo alt\u0103 crea\u021bie artistic\u0103 sau material\u0103 a unei na\u021bii, nu este posibil\u0103 societatea \u0219i nici civiliza\u021bia. Limba rom\u00e2n\u0103 ne une\u0219te mai mult dec\u00e2t religia. Unii rom\u00e2ni cred \u00een ortodoxie, al\u021bi cred \u00een ateism, care e tot o form\u0103 de religie, dar nega\u021bionist\u0103, iar al\u021bii nu cred nici una nici alta, nu cred nimic. \u00cen aceste vremuri, religia nu mai are for\u021ba unificatoare pe care o avea \u00een secolul lui Feuerbach. A trecut pe planul doi. Acum, for\u021ba care ne une\u0219te este limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La Feuerbach g\u0103sim \u0219i cauzele pentru care \u00een zilele de azi du\u0219manii tradi\u021bionali ai rom\u00e2nilor, ajuta\u021bi de cozile lor de topor, tr\u0103d\u0103torii de neam dintre fra\u021bii no\u0219tri de s\u00e2nge, fac eforturi disperate s\u0103 ne \u0219tearg\u0103 identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i cultural\u0103. De aceea ei atac\u0103 religia noastr\u0103. Ei atac\u0103 \u0219i limba noastr\u0103, dar asta nu au \u00eenv\u0103\u021bat-o de la Feuerbach. O \u0219tiau de acas\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Limba rom\u00e2n\u0103 str\u0103luce\u0219te \u00een crea\u021biile literare orale ale poporului \u0219i \u00een scrierile culte. Cele mai str\u0103lucitoare opere literare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt mai cu seam\u0103 dou\u0103 poezii: Luceaf\u0103rul lui Eminescu \u0219i Miori\u021ba. Nu toate popoarele Europei sau de pe alte continente au asemenea opere, din care ne vin identitatea na\u021bional\u0103, unitatea etnic\u0103 \u0219i tr\u0103inicia limbii rom\u00e2ne. Limba rom\u00e2n\u0103 este patria noastr\u0103 a tuturor, din\u0103untrul \u0219i din afara \u021b\u0103rii. C\u00e2nd nu ne putem reg\u0103si acas\u0103 la vatr\u0103, ne \u00eent\u00e2lnim \u00een limba rom\u00e2n\u0103, prin telefon sau mail. Izvorul nemuririi unui popor este nemurirea limbii. Nemurirea crea\u021biilor sale literare, culte \u0219i populare, c\u00e2t \u0219i a credin\u021belor sale. \u00cen primul r\u00e2nd credin\u021ba \u00een tine \u00eensu\u021bi ca individ \u0219i credin\u021ba \u00een poporul din care faci parte. Credin\u021ba \u00een valorile noastre, rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Regretatul scriitor Nicolae-Paul Mihail a spus \u00een <em>T\u00e2rgul Rusaliilor<\/em>: \u201eE cam greu s\u0103 ne l\u0103s\u0103m dresa\u021bi dup\u0103 toate mofturile inventate \u00een alte orizonturi. Vorba rom\u00e2neasc\u0103 e o arm\u0103 care bate orice bomb\u0103, chiar mai tare dec\u00e2t cele care i-au c\u0103s\u0103pit pe japonezi.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Limba rom\u00e2n\u0103 este izvorul nemuririi neamului rom\u00e2nesc, iar dac\u0103 unii vor s\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 lumea cu arme, cu escrocherii financiare \u0219i comerciale sau cu \u0219iretlicuri ascunse, rom\u00e2nii \u00eei vor dezarma cu vorbe \u0219i cuvinte potrivite, cu idei nobile, cu crea\u021bii de art\u0103 \u0219i cu omenia rom\u00e2nului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1 Die Religion ist \u2026 der festeste Zusammenhang, das unverletzlichste Band des Volkes. (\u2026) Die Religion ist die innigste Vereinigung, ja Einheit des Volkes, sie ist die Zusammenschmelzung, Zusammendr\u00e4ngung, Sammlung, Aufl\u00f6sung und Vereinigung aller Wesen und Individuen in Ein Wesen. (\u2026) Die Kraft eines Volkes ist allein darum seine Religion, die Kraft ist ein Ideelles, sie besteht nicht in der Anzahl der Heere und in der Festligkeit der W\u00e4lle und Mauern, und diese Kraft hat ein Volk nur in dem Bewu\u00dftsein seiner eignen Unendlichkeit, das ist seiner Religion. (Feuerbach, Ludwig, <em>Einleitung in die Logik und Metaphysik<\/em>, pp. 24-25, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1975)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">2 Die h\u00f6chste Form der Kunst ist aber dem Begriff nach die Trag\u00f6die. (\u2026) Die Trag\u00f6die ist \u2026 die erhabenste Form der Poesie. (idem p. 22)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">3 Die zweite vornehmste Gestalt des Volksgeistes, in der er seine Wirklichkeit hat, ist die Religion. (idem p. 24)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">4 Bei der Religion ist es noch auffallender und sichtbarerer, da\u00df sie aufs innigste mit dem Volksgeiste zusammenh\u00e4ngt, als bei der Poesie, wiewohl auch kein Volk ohne Poesie ist (\u2026) Die eigentliche Geist und die Vernunft eines Volkes ist seine Religion. (idem p. 24)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">5 Die Religion ist also die Anschauung des besondern Wesens im Unendlichen oder des Allgemeinen im besondern Wesen; in der Religion erhebt sich daher das Volk in das \u00adBewu\u00dftsein des Wesens \u00fcberhaupt \u2026 (idem p. 27)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">6 \u2026 in der Religion sucht der Mensch zugleich die Mittel gegen Das, wovon er sich abh\u00e4ngig f\u00fchlt. So ist das Mittel gegen den Tod der Unsterblichkeitsglaube. (\u2026) es ist jetzt allgemein anerkannt, dass die \u00e4lteste oder erste Religion des Menschen die Naturreligion, dass selbst die sp\u00e4teren geistigen und politischen G\u00f6tter der V\u00f6lker, wie der Griechen und Germanen, zuerst, urspr\u00fcnglich nur Naturwesen waren. (\u2026) Die Natur war daher und ist noch heute bei den Naturv\u00f6lkern nicht etwa als Symbol oder Werkzeug eines hinter der Natur versteckten Wesens oder Gottes, sondern als solche, als Natur, Gegenstand religi\u00f6ser Verehrung. (Feuerbach, Ludwig, <em>Vorlesungen \u00fcber das Wesen der Religion<\/em>, \u00een <em>S\u00e4mtliche Werke<\/em>, Band 8, pp. 42-43, Frommann Verlag G\u00fcnther Holzboog, Stuttgart-Bad Cannstatt, 1960)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Iunie 2020<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mai \u00eent\u00e2i, ce este patria? Patria are mai multe sinonime: \u021bar\u0103, \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103, \u021bar\u0103 de ba\u0219tin\u0103, loc de ba\u0219tin\u0103, patrie-mam\u0103, glie, [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46546"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46546\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46549,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46546\/revisions\/46549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}