{"id":46573,"date":"2020-07-13T12:00:18","date_gmt":"2020-07-13T12:00:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46573"},"modified":"2020-07-13T12:00:18","modified_gmt":"2020-07-13T12:00:18","slug":"isabela-vasiliu-scraba-%e2%80%9epelerina%e2%80%9d-lui-eliade-sau-scenarita-%e2%80%93-forma-securisto-comunista-a-teoriei-conspiratiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/07\/13\/isabela-vasiliu-scraba-%e2%80%9epelerina%e2%80%9d-lui-eliade-sau-scenarita-%e2%80%93-forma-securisto-comunista-a-teoriei-conspiratiei\/","title":{"rendered":"Isabela Vasiliu-Scraba, \u201ePelerina\u201d lui Eliade, sau, Scenarita \u2013 form\u0103 securisto-comunist\u0103 a teoriei conspira\u021biei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

\u201eC\u0103lcat\u0103 \u021aara ca un teasc de struguri\/ St\u0103 sub copita vremilor de-apoi,\/ Cu miile, c\u00e2nd n-avem gr\u00e2u, sub pluguri,\/ Ne-ngroap\u0103 \u0219i ne seam\u0103n\u0103 pe noi.\/\/ Pe Regi ni-i azv\u00e2rlir\u0103 la gunoi, \/ Din p\u00e2ntece ni-s pruncii pu\u0219i la juguri, \/Str\u0103mo\u0219ii \u0219ter\u0219i ca basme cu strigoi<\/em>.\u201d (dr. V. Voiculescu, Adio Libert\u0103\u021bii<\/em>, 1949)<\/p>\n

\n

Dreptatea e \u201esensul \u00eensu\u0219i al vie\u021bii de fiecare zi ca \u0219i al istoriei, cea dint\u00e2i lege guvern\u00e2nd universul\u201d scria Nicolae I. Herescu la moartea lui Camus al c\u0103rui glas \u00eei p\u0103ruse \u201etotdeauna inconfortabil pentru iubitorii de pace f\u0103r\u0103 justi\u021bie \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d (1)<\/strong>. In consens deplin cu p\u0103rerea faimosului latinist \u2013 care \u0219i el refuzase \u201es\u0103 se \u00eentoarc\u0103 sub regimul sovietic de la Bucure\u0219ti\u201d (apud. Horia Stamatu, \u00een \u201eLibertatea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Madris, 1951), Mircea Eliade nota peste ani c\u0103 Albert Camus a fost un \u201emoralist suferind \u00een propria lui fiin\u021b\u0103 teroarea demoniei contemporane\u201d (Jurnal<\/em>, 6 ianuarie 1975). Neput\u00e2nd dormi, filozoful religiilor transcrie \u00een acea diminea\u021b\u0103 de ianuarie un mare secret divulgat de Camus: \u201eN\u2019attendez pas le jugement dernier. Il a lieu tous le jours (La chute<\/em>, p.129). Pentru c\u0103 nu demonia timpului istoric pe care adev\u0103rata cultur\u0103 \u201el-a pus mereu \u00een paranteze\u201d \u00eel interesa pe Mircea Eliade, ci Marele Timp: Timpul permanentei judec\u0103\u021bi dumnezeie\u0219ti din care imagineaz\u0103 (\u00een nuvela Pelerina<\/em>) mesaje ce nu \u0163in seama nici de teroarea securit\u0103\u021bii comuniste sus\u021bin\u00e2nd teroarea ideologiei unice \u015fi nici de grani\u021bele cu s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 transform\u00e2nd o \u00eentreag\u0103 \u0163ar\u0103 \u00eentr-o \u00eenchisoare.<\/p>\n

Dup\u0103 ce torturile Securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti descrise de fostul de\u021binut politic Silviu Cr\u0103ciuna\u0219 \u00een volumul \u201eThe Lost Footsteps\u201d (ap\u0103rut \u00een ianuarie 1961 la o editur\u0103 londonez\u0103) f\u0103cuser\u0103 v\u00e2lv\u0103 \u00een Anglia \u0219i \u00een Fran\u021ba, ziarul de duminc\u0103 \u201eThe Observer\u201d publicase pe 28 mai 1961 articolul \u201eThe Forgotten Prisoners\u201d. Apoi, \u00een iulie 1961 a luat fiin\u021b\u0103 la Londra \u201eAmnesty International\u201d (Amnesty for Political Prisoners<\/em>), printre fondatorii c\u0103reia s-a aflat \u0219i exilatul rom\u00e2n Ion Ra\u021biu. Acesta a \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 intervin\u0103 \u00een Repere (Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103) pentru eliberarea filozofului Noica din \u00eenchisoarea politic\u0103. Neinspirat, apelase la un profesor de \u0219tiin\u021be politice (Maurice Cranston, vezi vol.: Ion Ra\u021biu, \u201eCine m\u0103 cunoa\u0219te \u00een \u021bar\u0103 a\u0219a cum s\u00eent?\u201d, Bucure\u0219ti, 1991, p.94), autor, \u00een 1962, al unei monografii dedicat\u0103 comunistului J.P.Sartre. \u00cen treac\u0103t fie spus, \u00een romanele sau mini-romanele sale \u00een care apar \u201epolitical prisoners\u201d din Rom\u00e2nia de dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, Mircea Eliade nu descrie niciodat\u0103 torturile din timpul anchetelor securisto-comuniste. Doar sugereaz\u0103 asemenea situa\u021bii prin felurite formul\u0103ri precum cele din \u201ePelerina\u201d (ap\u0103rut\u0103 ini\u021bial \u00een german\u0103 la Suhrkamp Verlag, apoi \u00een rev. \u201eEthos\u201d III, Paris, 1982 si, un an mai t\u00e2rziu, la Gallimard): \u201eeu sunt un om bun de felul meu, dar\u2026\u201d, anchetatorul \u201e\u0219uier\u0103\u201d, \u201evorbi printre din\u021bi\u201d, \u201ecl\u0103tin\u0103 de c\u00e2teva ori m\u00e2na foarte aproape de obrazul lui Pantelimon\u201d \u2026\u201eprivindu-l amenin\u021b\u0103tor \u00een ad\u00e2ncul ochilor\u201d.<\/p>\n

Report this ad<\/p>\n

Report this ad<\/p>\n

Dac\u0103 prin \u201eAmnesty International\u201d Noica n-a putut fi scos din \u00eenchisoare \u00een 1962 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eRinocerizarea\u201d criteriului biografic la un istoric dilematic<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-rinocerizarea\/<\/a>), \u00een schimb \u00een acel an s-a tip\u0103rit dizidentul Soljeni\u021b\u00een \u00een Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Mica scriere (O zi cu Ivan Denisovici<\/em>) despre temni\u021bele politice \u0219i lag\u0103rele comuniste s-a publicat \u00een 1962 cu acordul lui Hru\u0219ciov \u0219i a fost exportat\u0103 grabnic \u00een Occident, ap\u0103r\u00e2nd \u00een 1963 simultan la Paris \u0219i la Milano.<\/p>\n

In Germania capitalist\u0103 (ale c\u0103rei universit\u0103\u021bi -ca si \u00een Fran\u021ba sau Italia- dospeau de\u00a0 profesori marxi\u0219ti), anul 1963 a fost marcat de editarea \u201escandalosului\u201d volum despre epoca de apari\u021bie a fascismelor redactat de un filozof al istoriei (Ernst Nolte, Der Faschismus in seiner Epoche. Action francaise \u2013 Italienischer Faschismus \u2013 Nationalsozialismus<\/em>, Muenchen, Piper, 1963; vezi \u00een italian\u0103,1995, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=ajl7sxcsQmM<\/a>). Nolte i-a fost student lui Martin Heidegger la vremea c\u00e2nd studen\u021bi \u00eei fuseser\u0103 \u201elatinii\u201d Octavian Vuia (r\u0103mas \u00een Occident), Alexandru Dragomir (nevoit s\u0103 opteze, sub ocupa\u021bia sovietic\u0103 a \u021b\u0103rii, pentru exilul interior) \u0219i Constantin Opri\u0219an, ucis de Securitatea anti-rom\u00e2neasc\u0103 \u00een temni\u021ba politic\u0103 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, C-tin Opri\u0219an, un discipol necunoscut al lui Heidegger<\/em>, \u00een vol.: Constantin Opri\u0219an, C\u0103r\u021bile spiritului<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Christiana, 2009, pp.81-94; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/ivs-oprisandiscipheidegger\/<\/a>).<\/p>\n

Fiind vremea R\u0103zboiului rece, suedezii s-au gr\u0103bit s\u0103-l premieze cu Nobel pe Soljeni\u021b\u00een \u00een 1970, fapt interpretat de sovietici ca un act politic ostil. Autorul Pavilionului cancero\u0219ilor<\/em> (Paris, 1968), tip\u0103rit \u00een traducere la Paris \u00een acela\u0219i an cu volumul Primul cerc <\/em>(1968), n-a putut avea parte de Premiul Nobel dec\u00e2t \u00een 1974, c\u00e2nd a fost arestat de KGB, cum arestat\u0103 i-a fost \u0219i dactilografa \u201esinucis\u0103\u201d la anchetare. Alex. Soljeni\u021b\u00e2n a fost \u00een 1974 expulzat \u00een Germania de Vest dup\u0103 ce i-a fost retras\u0103 cet\u0103\u021benia. Intre timp, peste grani\u021bele \u00eenchise ale Imperiului sovietic i se mai publicase Arhipelagul Gulag<\/em> (Paris, 1973).<\/p>\n

Niciuna dintre multele dovezi despre criminalitatea totalitarismului comunist nu i-a re\u021binut aten\u021bia fostului comunist Ioan Petru Culianu care mereu s-a str\u0103duit s\u0103 citeasc\u0103 beletristica lui Mircea Eliade cu \u0219abloanele Securit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei mai trimitea note informative despre renumitul savant (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, A fost Culianu turn\u0103tor al savantului Mircea Eliade? <\/em>On-line, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a>). La apari\u021bia m\u0103rturiilor lui Silviu Cr\u0103ciuna\u0219 (cu mare succes de libr\u0103rie, apud. Ion Ra\u021biu, Op. Cit., p. 86), Daniel Norman \u2013 \u201ejurnalist de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103, evreu rom\u00e2n de origine si corespondentul lui \u201eFigaro\u201d la Londra\u201d(ibidem) -, nu s-a jenat s\u0103-l amenin\u021be pe editorul c\u0103r\u021bii \u201eThe Lost Footsteps\u201d pe care a calificat-o drept o \u201e\u00een\u0219iruire de neadev\u0103ruri\u201d (cf. Ion Ra\u021biu).<\/p>\n

Nuvela Pelerina<\/em> a fost scris\u0103 de Mircea Eliade \u00een anul c\u00e2nd studentul Ioan Petru Culianu a ajuns cu o burs\u0103 \u00een America, datorit\u0103 generozit\u0103\u021bii savantului profesor Eliade care i-a pl\u0103tit \u0219i drumul dus-\u00eentors din propriul buzunar (vezi scrisoarea lui Mircea Eliade din 8 dec. 1974). La Chicago studentul i-a clasat academicianului profesor o parte din coresponden\u021b\u0103, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103-l \u00eentrebe de \u201erinocerizarea\u201d (cum scrisese \u201eb\u0103iatul\u201d \u00een noti\u021bele cu care venise preg\u0103tit) din epoca liberal\u0103 care a precedat dictatura regal\u0103 a lui Carol al II-lea. Admirator al lui Hans Ionas (devenit subiect al licen\u021bei urm\u00e2nd a fi sus\u021binut\u0103 la Milano \u00een toamna lui 1975) studentul \u201eitalian\u201d i-a f\u0103cut profesorului Ionas o vizit\u0103 \u00een speran\u021ba de a-i deveni lui Hans Ionas asistent. Cel pu\u021bin a\u0219a a presupus scriitorul exilat \u0218erban C. Andronescu \u00een studiul s\u0103u despre I. P. Culianu unde i-a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii calitatea de \u201ediscipol al lui Eliade\u201d, mult \u00eenainte de publicarea foilor din dosarul de urm\u0103rire securist\u0103 a lui M. Eliade (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al inchizi\u021biei comuniste<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a>).<\/p>\n

Faimosul academician Mircea Eliade a continuat s\u0103 fie generos cu Ioan Petru Culianu, a\u0219a cum era el cu foarte mult\u0103 lume, l\u0103ud\u00e2ndu-l pe fostul bursier peste m\u0103sur\u0103 \u0219i \u00eencerc\u00e2nd \u00een 1976 (f\u0103r\u0103 succes) a-i ob\u021bine un post la o universitate american\u0103, \u00een pofida lipsei unui doctorat de stat si a slabei activit\u0103\u021bi \u0219tiin\u021bifice \u00een domeniul istoriei religiilor: \u201eMi se pare de neconceput ca dup\u0103 raportul confiden\u021bial [pe care i l-am f\u0103cut lui Charles Long] despre D-ta, s\u0103 nu se zbat\u0103 s\u0103 te aduc\u0103 \u00een USA. N-am scris niciodat\u0103 despre un t\u00e2n\u0103r savant a\u0219a cum am scris despre D-ta. Nu se poate s\u0103 nu reu\u0219im!\u201d (prof. Mircea Eliade c\u0103tre absolventul Culianu, 31 martie 1976).<\/p>\n

In ianuarie 1977 \u00eei trimite t\u00e2n\u0103rului (devenit asistent de rom\u00e2n\u0103 de la Groningen) ultimele sale povestiri, redactate \u00eentre 1975 \u0219i 22 dec. 1976: Pelerina<\/em>, Les Trois Graces<\/em> si Tinere\u021be f\u0103r\u0103 tinere\u021be <\/em>(\/ Timp de un centenar<\/em>). Niciuna dintre aceste magistrale crea\u021bii ale geniului eliadesc nu a fost publicat\u0103 la vremea regimului comunist din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a primit o Cronologie<\/em> alc\u0103tuit\u0103 de t\u00e2n\u0103rul Culianu pentru nereu\u0219ita lui monografie \u201eMircea Eliade\u201d (Assisi, 1978), renumitul savant \u00eei comunic\u0103 epistolar faptul c\u0103 nu era necesar a-l pomeni pe Sebastian nevizitat \u00een timpul r\u0103zboiului. Fostul ata\u0219at cultural precizeaz\u0103 pe 10 ianuarie 1977 c\u0103, venit din Portugalia cu misiune diplomatic\u0103 \u00een \u021bar\u0103 (zece zile \u00een vara anului 1942), n-a putut vizita personalit\u0103\u021bi mai importante precum Iuliu Maniu sau George Br\u0103tianu, ambii ulterior uci\u0219i \u00een \u00eenchisori politice. Repro\u0219ul (de iz securisto-comunist) c\u0103 nu l-a vizitat \u00een 1942 pe Mihail Sebastian s-a repetat ad nauseum<\/em>, \u00een teze de doctorat post-decembrist, \u00een mass-media oficial\u0103, \u00een c\u0103r\u021bi premiate sau nu de Academia Rom\u00e2n\u0103 de dup\u0103 1990.<\/p>\n

Nuvela Pelerina<\/em>, terminat\u0103 \u00een vara anului c\u00e2nd \u00eei \u00eenlesnise fostului comunist Culianu sosirea la Chicago, i-a trimis-o \u00een Olanda observ\u00e2ndu-l (din \u201eCronotassi\u201d<\/em>) rinocerizat, adic\u0103 \u00eenn\u0103molit \u00een g\u00e2ndirea unic\u0103 a totalitarismului de st\u00e2nga. Poetul dr. Vasile Voiculescu, lu\u00e2ndu-\u0219i adio de la libertatea dinainte de ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata lui Stalin, consemneaz\u0103 at\u00e2t uciderile \u00een mass\u0103 la vremea foametei din anii 1946 \u0219i 1947 c\u00e2t \u0219i for\u021bata \u00eendoctrinare prin sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, i.e. rapida \u201e\u00eenjugare a pruncilor\u201d la marea minciun\u0103 a raiului comunist.<\/p>\n

La fel de marcat\u0103 de ideologia comunist\u0103 (precum \u201einformatorul de Securitate\u201d Ioan Petru Culianu) s-a ar\u0103tat \u00een 2004 si Tereza Culianu-Petrescu, fost\u0103 profesoar\u0103 de rus\u0103. Faptul transpare f\u0103r\u0103 gre\u0219 din notele \u00eenso\u021bitoare ale scrisorilor trimise de marele savant Eliade fratelui ei care avea s\u0103 fie asasinat de Securitate la numai patru ani dup\u0103 moartea \u201ecelui mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u201d, cum a fost considerat Mircea Eliade.<\/p>\n

Afl\u00e2nd de asasinatul din WC-ul universit\u0103\u021bii de la Chicago, exilata Sanda Stolojan \u00ee\u0219i va aminti replica generalului Nicolae Spiroiu (ministrul rom\u00e2n al Ap\u0103r\u0103rii \u00eentre 1991 \u0219i 1994) care spusese c\u0103 \u201eintelectualii din diaspora dau despre noi o imagine proast\u0103\u201d. C\u00e2t de proast\u0103 era imaginea din jurnalistica lui Culianu s-a v\u0103zut c\u00e2nd articola\u0219ele sale ap\u0103rute la New York \u00een 1990 au fost cuprinse \u00eentr-un volum de Scrieri politice<\/em>, completate (spre a umple spa\u021biul) cu interviul \u00eenregistrat \u00een decembrie 1990 \u0219i publicat c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu \u00een Revista \u201e22\u201d, chiar cu pu\u021bine zile \u00eenainte de suprimarea \u201eritual\u0103\u201d (apud. Andrei Oi\u0219teanu) a lui Ioan Petru Culianu, aflat pe punctul de a fi angajat (2)<\/strong> ca lector de istoria religiilor la Chicago (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, P\u0103rul lung \u0219i blond al lui Culianu<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/pleteleluiculianu3\/<\/a>).<\/p>\n

In Pelerina<\/em>, Mircea Eliade se inspir\u0103 din evenimente petrecute real \u00een Rom\u00e2nia aflat\u0103 sub ocupa\u021bia armatei staliniste, citindu-l foarte probabil pe Silviu Cr\u0103ciuna\u0219 precum \u0219i alte volume cu m\u0103rturii ale nenum\u0103ratelor atrocit\u0103\u021bi pe care ideologii marxi\u0219ti le vroiau pe vecie ascunse, dar \u0219i afl\u00e2nd verbal (de la fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politic) ce se-nt\u00e2mpla dup\u0103 gratiile imensei re\u021bele de \u00eenchisori politice, \u00een lag\u0103rele comuniste de exterminare \u0219i \u00een unele spitale psihiatrice. Exilatul Theodor Cazaban recenzase \u0219i el \u00een 1958 o plachet\u0103 de poezii compuse de un fost deportat la Canalul Dun\u0103re- Marea Neagr\u0103, accentu\u00e2nd sublititatea expresiei din unele poeme religioase (\u201eE-aproape, e-aproape\/ R\u0103sufletul lini\u0219tii reci\/ Lumina sur\u00e2de \u00een veci\/ \u0218i-nchide seninul sub ploape\u201d, V. Vasiliu, Aici, acolo<\/em>).<\/p>\n

Ultimele file ale volumului De Zalmoxis \u00e0 Gengis-Khan<\/em> (Paris, Payot, 1970), cuprind un excep\u021bional eseu pe tema transcederii \u201eterorii istoriei\u201d prin intrarea \u00eentr-o alt\u0103 lume. Ideea eliadesc\u0103 luase form\u0103 literar\u0103 \u00eenc\u0103 din 1955 c\u00e2nd a publicat \u00een francez\u0103 Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>\u00a0 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i p\u0103rintele Arsenie Boca, personaje ale unui roman eliadesc<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a>). De ast\u0103 dat\u0103 renumitul savant porne\u0219te de la observa\u021bia c\u0103 moartea este o experien\u021b\u0103 greu accesibil\u0103 g\u00e2ndirii moderne. In contrast, atitudinea de pasivitate \u00een acceptarea (modern\u0103) a mor\u021bii de pe pozi\u021bii ra\u021bionale ar fi fost str\u0103in\u0103 spiritualit\u0103\u021bii omului societ\u0103\u021bilor tradi\u021bionale. In balada Miori\u021ba<\/em> \u2013 reprezentativ\u0103 pentru spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 (3)<\/strong>-, ar exista \u201eo solidaritate mistic\u0103 om-natur\u0103 care nu mai este accesibil\u0103 con\u0219tiin\u021bei moderne\u201d (De la Zalmoxis<\/em>\u2026p.249).<\/p>\n

Mircea Eliade re\u021bine din interpretarea dat\u0103 de Fochi baladei Miori\u021ba<\/em> c\u0103 \u201etema cadrului nup\u021bial, ca reflex al ceremoniilor nup\u021biale complet\u00e2nd ritualul funerar apar\u021bine exclusiv folclorului rom\u00e2nesc\u201d (A. Fochi, p.529). Eviden\u021ba tragic\u0103 a mor\u021bii, celebrat\u0103 \u00eentr-un cadru de \u00eenalt\u0103 m\u0103re\u021bie \u201e\u00ee\u0219i pierde semnifica\u021bia pe care \u00eenc\u0103 o avea \u00een bocete \u0219i reveleaz\u0103 alt\u0103 dimensiune\u201d (De la Zalmoxis la Gengis-Khan<\/em>, traducere de Maria \u0219i Cezar Iv\u0103nescu, 1980, p.250). Drama mioritic\u0103 ne introduce \u00eentr-un cosmos liturgic \u00een care se s\u0103v\u00e2r\u0219esc mistere, folclorul rom\u00e2nesc nevehicul\u00e2nd \u201ecre\u0219tinismul din biserici\u201d. Savantul de renume mondial consider\u0103 c\u0103 la rom\u00e2ni s-ar g\u0103si o nou\u0103 crea\u021bie religioas\u0103, un cre\u0219tinism cosmic <\/em>care proiecteaz\u0103 misterul cristologic asupra naturii \u00eentregi.<\/p>\n

Rom\u00e2nul societ\u0103\u021bii tradi\u021bionale neglijeaz\u0103 elemente istorice ale cre\u0219tinismului, \u0219i \u00a0insist\u0103 asupra dimensiunii liturgice a existen\u021bei omului \u00een lume. Filozoful religiilor delimiteaz\u0103 cre\u0219tinismul cosmic rom\u00e2nesc<\/em> de panteism, \u00eentruc\u00e2t la rom\u00e2ni cosmosul nu e sacru prin el \u00eensu\u0219i, ci sanctificat prin participare la misterul nun\u021bii. Savantul argumenteaz\u0103 cu observa\u021bia c\u0103 \u0219i unii mistici cre\u0219tini au interpretat agonia \u0219i moartea lui Christos ca pe o nunt\u0103. De pild\u0103, Sf\u00e2ntul Augustin l-a v\u0103zut pe Christos-mire venind \u00een patul nup\u021bial al crucii.<\/p>\n

In interpretarea dat\u0103 Miori\u021bei<\/em>, hermeneutul universurilor religioase subliniaz\u0103 voin\u021ba de a triumfa asupra destinului vitreg, p\u0103storul preschimb\u00e2nd nenorocul \u00een mister al tainei nun\u021bii. Eroul mioritic ar proiecta drama propriului destin \u00eentr-un alt orizont spiritual, neasum\u00e2ndu-\u0219i destinul ca pe un eveniment istoric personal. Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 ce transpare din aceast\u0103 crea\u021bie a geniului popular g\u0103se\u0219te sens nefericirii sale asum\u00e2nd-o ca pe un mister sacramental.<\/p>\n

Mircea Eliade pare convins c\u0103 de-a lungul zbuciumatei lor existen\u021be de milenii, rom\u00e2nii au fost ajuta\u021bi s\u0103 suporte teroarea istoriei manifestat\u0103 prin invazii \u0219i nefericiri de tot felul \u201edatorit\u0103 mai ales cre\u0219tinismului cosmic\u201d. Prin zdrobitoarea inegalitate dintre invadatori \u0219i victimile lor, cei invada\u021bi nu se pot sustrage terorii istoriei. Doar un cosmos \u201er\u0103scump\u0103rat prin moartea \u0219i re\u00eenvierea M\u00e2ntuitorului \u0219i sanctificat de pa\u0219ii lui Dumnezeu, ai lui Iisus, ai Fecioarei \u0219i ai sfin\u021bilor, permite s\u0103 reg\u0103se\u0219ti, fie chiar numai sporadic \u0219i simbolic, o lume \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu virtu\u021bile \u0219i frumuse\u021bile de care invaziile despuiau lumea istoric\u0103\u201d (Mircea Eliade, \u201eTeroarea istoriei \u0219i r\u0103spunsul p\u0103storului\u201d, \u00een vol.: De la Zalmoxis..<\/em>., Payot, Paris, 1970, trad. Bucure\u0219ti, 1980).<\/p>\n

Nuvela Pelerina<\/em> \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca personaj principal un rom\u00e2n modern, un inginer firesc \u00eencadrat \u00een \u201esocietatea comunist\u0103 a oamenilor muncii\u201d \u00een care via\u021ba se reduce la orele de serviciu, de relaxare si la c\u00e2teva rela\u021bii amicale. Destinul \u00eei rezerv\u0103 \u00eens\u0103 neb\u0103nuite surprize odat\u0103 cu \u00eentrebarea (practic anost\u0103) a unui necunoscut \u00eembr\u0103cat cu o pelerin\u0103. \u00centrebarea \u201eCe zi e ast\u0103zi ?\u201d pare anost\u0103, pentru c\u0103 ea nu vrea nici pe departe s\u0103-nsemne \u201epe ce lume tr\u0103ie\u0219ti\u201d, ci inten\u021bioneaz\u0103 doar s\u0103 corecteze o datare eronat\u0103 a unui ziar comunist. Si totu\u0219i nevinovatele cuvinte ale str\u0103inului l-au \u0219i transformat pe t\u00e2n\u0103r \u00eentr-o victim\u0103, zv\u00e2rlindu-l \u00eentr-un abis, chiar \u00eenainte de a formula un r\u0103spuns. Inginerul este imediat luat \u00een vizorul Securit\u0103\u0163i care p\u00e2n\u0103 atunci urm\u0103rise pas cu pas doar vechea sa victim\u0103 (4)<\/strong> supravie\u021buitoare torturilor din \u00eenchisorile politice.<\/p>\n

Intrebat pe ce motiv a f\u0103cut 13 ani de temni\u021b\u0103 politic\u0103, filozoful Petre \u021au\u021bea a spus urm\u0103toarele \u201eDac\u0103 a\u0219 \u0219ti ce vin\u0103 am \u00een mod real, a\u0219 cere premiul Nobel. \u201eCe vin\u0103 v\u0103 \u00eensu\u0219i\u021bi dumneavoastr\u0103 ?\u201d, m-au \u00eentrebat. Si am fost condamnat la 20 de ani\u201d (vezi Ultimile dialoguri cu Petre \u021au\u021bea<\/em>, \u00eenregistrate la \u00eenceputul anului 1991 de Gabriel Stanescu, Criterion Publishing, 2000, p.17).<\/p>\n

F\u0103cut p\u0103rta\u015f la o suit\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cunoscute doar cu prilejul anchetelor comunisto-securiste (a curtat o fat\u0103 care locuia pe aceia\u0219i strad\u0103 si chiar l\u00e2ng\u0103 casa omului cu pelerina, iubita sa lucra \u00een sec\u021bia cernelurilor, la o sec\u021bie de cerneluri de la Slatina fusese o explozie, etc., etc.) noua victim\u0103 a Securit\u0103\u021bii \u00ee\u015fi pierde postul din Bucure\u0219ti, are un timp o slujb\u0103 \u00een provincie, iar la sf\u00e2r\u015fit, la interogatoriul cu care se \u00eencheie nuvela, t\u00e2n\u0103rul inginer este adus dintr-un sanatoriu de boli psihice \u015fi afl\u0103, chiar de la angajatul Securit\u0103\u021bii care-l chestiona, c\u0103 iubita lui r\u0103mas\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de dincolo de Cortina de fier i-a trimis pe c\u0103i misterioase \u00eendemnul s\u0103 nu dezn\u0103d\u0103jduiasc\u0103 \u015fi s\u0103 aibe \u00eencredere \u00een puterea lui Dumnezeu. La un anumit nivel de comunicare, mesajul biblic venit de la iubita stabilit\u0103 \u00een Uganda (\u201cFerici\u0163i cei s\u0103raci cu duhul c\u0103ci a lor va fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor\u201d) implic\u0103 inexisten\u0163a Cortinei de fier \u0219i a oric\u0103ror grani\u021be de \u021b\u0103ri.<\/p>\n

A\u0219adar din secunda \u00eent\u00e2lnirii pe strad\u0103 cu un fost de\u021binut politic \u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u00eentr-o pelerin\u0103, t\u00e2n\u0103rul a intrat ca si automat \u00een ma\u0219in\u0103ria terorismului istoriei. V\u00e2nat de Securitatea comunist\u0103 fusese el cu vreo doi ani mai \u00eenainte, de c\u00e2nd trimetea peste Cortina de fier c\u0103r\u021bi po\u0219tale ilustrate fostei sale logodnice care alesese libertatea, refuz\u00e2nd a se \u00eentoarce de la un Colocviu din Suedia. Intr-un mod criptic \u015fi extrem de bine elaborat, prin meandrate peripe\u0163ii relatate \u00een discu\u0163ii purtate la Securitate, t\u00e2n\u0103rul solicitat a l\u0103muri unui necunoscut o gre\u015fal\u0103 de datare a ziarului \u201eSc\u00e2nteia\u201d este pe nesim\u021bite angrenat \u00een alc\u0103tuirea unui stufos dosar de securitate \u00een care ticluirea de scenarii (5) <\/strong>supline\u0219te lipsa acut\u0103 de FAPTE si de DOVEZI juridice pentru inculparea celui anchetat.<\/p>\n

Despre povestirea Pelerina<\/em>, un doctor \u201e\u00een Mircea Eliade\u201d, \u00een lipsa oric\u0103rei opinii personale, a preferat s\u0103 preia perspectiva tor\u021bionarilor securi\u0219ti, servit\u0103 \u00een mod ironic de savantul Eliade, spre a ilustra falsul patriotism al poli\u021biei politice folosit\u0103 de dictatura comunist\u0103. Cit\u00e2ndu-l pe autor, Lucian Strochi scrie c\u0103 victima ar fi fost Rom\u00e2nia, \u201eo \u021b\u0103ri\u0219oar\u0103 f\u0103r\u0103 vreo importan\u021b\u0103 real\u0103 pe e\u0219icherul interna\u021bional\u201d, dar c\u0103 \u00a0\u00eempotriva Rom\u00e2niei ar fi conspirat \u201efor\u021be imense externe \u0219i interne\u201d (cf. tezei de doctorat sus\u021binut\u0103 \u00een 2003). Printr-o \u201eironie mu\u0219c\u0103toare\u201d comploti\u0219tii n-ar viza \u201eun r\u0103zboi, fie el unul psihologic\u201d, ci culmea, ei lanseaz\u0103 sloganuri pacifiste (vezi Lucian Strochi, Dimensiuni ale fantasticului \u00een proza lui Mircea Eliade<\/em>, Ia\u0219i, 2004, p.207).<\/p>\n

Intr-una dintre revistele exila\u021bior, Mircea Eliade descrisese \u00een 1953 ocupa\u0163ia comunist\u0103 a \u0163\u0103rii sale drept \u201cvremea steriliz\u0103rii spirituale prin distrugerea sistematic\u0103 a elitelor \u015fi ruperea leg\u0103turilor organice cu tradi\u0163iile autentic na\u0163ionale\u201d. \u00cen opinia sa, chiar timpul istoric al nenorocirilor f\u0103r\u0103 de num\u0103r pe care le-au suportat de-a lungul vremii \u201elatinii orientali\u201d ar trebui omologat istoriei occidentale nu prin istoria rom\u00e2nilor, ci \u201eprin miturile noastre: Miori\u021ba<\/em>, Me\u0219terul Manole<\/em>, baladele eroice, etc.\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O transpunere scenic\u0103 a baladei Miori\u021ba<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-1965miorita11\/<\/a> ).<\/p>\n

\n

Note si comentarii \u00eenso\u021bitoare<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. I.Herscu, Dreptul la adev\u0103r<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004, p.194.<\/li>\n
  2. Dup\u0103 ce politica mediilor academice rom\u00e2ne\u0219ti, vehicul\u00e2nd minciuni, a tot fost (\/este?) s\u0103-l \u201ecocoa\u021be pe Culianu deasupra lui Eliade\u201d (apud. Prof. Dr.Petru Ursache) am \u00eencercat \u00eentr-o serie de articole (ce nu apar, de regul\u0103, la c\u0103utarea on-line dup\u0103 \u201eCulianu\u201d, vezi Reperele bibliografice<\/em>) s\u0103 restabilesc adev\u0103rul. In timp sesizasem c\u0103 tehnica de \u201ecoco\u021bare\u201d se bazeaz\u0103 \u00een principal pe trei minciuni gogonate repetate decenii de-a r\u00e2ndul: (a) c\u0103 din 1986 i-ar fi urmat faimosului Mircea Eliade la catedra de la Chicago \u0219i c\u0103 (b) ar fi fost angajat deja \u00eenaintea asasin\u0103rii, chiar pe postul de (c) profesor plin. Aceast\u0103 imaginar\u0103 carier\u0103 de istoric al religiilor apare mereu difuzat\u0103 prin repetatele Simpozioane \u201eCulianu\u201d (anul acesta chiar din ianuarie, din 3 ian. 2020), \u00een teze de licen\u021b\u0103 sau de doctorat, ori la fiecare nou\u0103 adun\u0103tur\u0103 de materiale cvasi-informe (din arhiva \u201eCulianu\u201d) \u00eentre copertile unor c\u0103r\u021bi de necitit, menite s\u0103 sperie prostimea cu \u201evastitatea\u201d operei celui devenit notoriu ca urmare a asasin\u0103rii sale la Chicago, fost profesor de rom\u00e2n\u0103 care a tinut c\u00e2teva conferin\u021be de istoria religiilor ca profesor invitat, dup\u0103 ce a fost 12 ani profesor de rom\u00e2n\u0103 la Groningen \u0219i un an professor de italian\u0103 \u00een SUA. Pe 4 ianuarie 2020 \u201eZiarul de Vrancea\u201d publica informa\u021bii din Wikipedia (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a>) sub titlul: \u201eAst\u0103zi despre I.P. Culianu\u201d. Astfel este redifuzat\u0103 (pentru a \u201esuta\u201d, sau a \u201emia\u201d oar\u0103) minciuna c\u0103 Ioan Petru Culianu ar fi plecat \u00een SUA \u00een 1986 ca \u201evisiting professor, apoi ca profesor plin<\/em>\u201d. Ceea ce el n-a ajuns s\u0103 fie niciodat\u0103, nici m\u0103car ca profesor de rom\u00e2n\u0103 \u00een Olanda. Fals\u0103 este \u0219i informa\u021bia cu plecarea \u00een SUA din care se \u201eomite\u201d intoarcerea salariatului Culianu la Groningen dup\u0103 dou\u0103-trei luni. Evident formularea inten\u021bioneaz\u0103 a plasa (pentru gogomani) minciuna cu \u201eurma\u0219ul lui Eliade\u201d care \u00een 1986 nu avea \u00eenc\u0103 doctoratul de stat. Notoriu f\u0103r\u0103 alt temei dec\u00e2t \u00een calitatea sa de victim\u0103 a unui asasinat (la vremea lui Ion Iliescu), lui Culianu nu i se poate aplica spusa lui Noica despre Cantemir: \u201e\u00eenv\u0103\u021bat fiind pe c\u00e2t era, a luat asupr\u0103-\u0219i soarta de a fi rom\u00e2n\u2026\u0219i ne-a mutat \u00een Europa\u201d. \u00cen schimb \u00eei este potrivit\u0103 renumitului savant Mircea Eliade, care nu ne-a \u201emutat\u201d doar \u00een Europa, ci pe \u00eentreaga Ter\u0103 (vezi \u00een Brazilia cursul Prof. Dr. Joao Mac Dowell despre g\u00e2ndirea lui Mircea Eliade, la Faculdade Jesuita de Filosofia e Teologia: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=00IfV1F45XQ&t=456s<\/a>).<\/li>\n
  3. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Deschiderea cerurilor \u00eentr-un mit platonic si \u00een \u201eMiori\u021ba\u201d \/ The Opening of the Skies in a Platonic Myth and in \u201eMioritza\u201d Ballad<\/em>, Slobozia, Star Tipp, 2004, ISBN 973-8134-25-0.<\/li>\n
  4. \u201eFo\u0219tii condamna\u021bi politic de\u0219i \u201eelibera\u021bi\u201d au continuat s\u0103 fie\u2026 amenin\u021bati, persecuta\u021bi, interoga\u021bi [de Securitatea comunist\u0103], supu\u0219i la continue presiuni morale \u0219i materiale\u201d, scria fostul de\u021binut politic Emil Manu \u00een monografia \u201eIon Caraion\u201d (Ed. Universal Dalsi, Bucure\u0219ti, 1999, p.167).<\/li>\n
  5. \u201eScenarit\u0103\u201d este \u0219i fabricarea (din 1994) \u201edosarului politic\u201d a intern\u0103rii lui Eminescu. Alexandru Paleologu taxase drept \u201edobitocie\u201d asemenea particular\u0103 manifestare a \u201escenaritei\u201d. Cine-l acuz\u0103 pe Titu Maiorescu ar fi, \u00een opinia lui Al. Paleologu, \u201eignar, incult \u0219i idiot\u201d (Al. Paleologu \u00eentr-un interviu publicat \u00een \u201eCaiete boto\u0219\u0103nene\u201d, nr. 2-3\/ 1999, p.19; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Un c\u0103ut\u0103tor de \u00een\u021belepciune discret: Alexandru Paleologu<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-paleologu\/<\/a>; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, De ce nu este \u00eentotdeauna bine s\u0103 fii \u00een vog\u0103, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2020\/07\/de_ce_nu_este_intotdeauna-1.pdf<\/a>).<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    Repere bibliografice<\/strong><\/p>\n