{"id":46579,"date":"2020-07-17T15:53:05","date_gmt":"2020-07-17T15:53:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46579"},"modified":"2020-07-17T15:53:05","modified_gmt":"2020-07-17T15:53:05","slug":"isabela-vasiliu-scraba-radu-gyr-despre-falsificarea-istoriei-literare-la-%e2%80%9eacrobatul%e2%80%9d-george-calinescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/07\/17\/isabela-vasiliu-scraba-radu-gyr-despre-falsificarea-istoriei-literare-la-%e2%80%9eacrobatul%e2%80%9d-george-calinescu\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d George C\u0103linescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/strong><\/p>\n

\u201eCazul lui Nichifor Crainic, exponent de frunte al sufletului rom\u00e2nesc\u2026dovede\u0219te sub ce control str\u0103in \u0219i du\u0219m\u0103nos de neam s-a aflat cultura noastr\u0103 \u00een vremea comunist\u0103\u2026Foarte fideli dispozi\u021biilor\u2026unii sim\u021beau o fericit\u0103 bucurie s\u0103-l blameze \u0219i s\u0103-l prezinte ca un personaj odios\u201d. (Pan M. Vizirescu, \u00een vol.: N. Crainic, \u0218oim peste pr\u0103pastie<\/em>-versuri\u00a0 create \u00een temni\u021bele Aiudului, Bucure\u0219ti, 1990, p.17).<\/strong><\/p>\n

\n

Rezumat de idei: O carte a lui George C\u0103linescu \u00eent\u00e2i interzis\u0103, apoi editat\u0103 c\u00e2t un sertar de dulap. L\u0103\u021birea prostiei \u00een edit\u0103ri de maculatur\u0103 securist\u0103 (2013-2016). \u201eIstoria literar\u0103 e document sever\u201d (Radu Gyr, 23 dec. 1969). O \u00eenregistrare publicat\u0103 dup\u0103 46 de ani eviden\u021biind \u201eacroba\u021bia de idei\u201d, adic\u0103\u00a0 dezinform\u0103ri c\u0103linesciene apreciate \u00een 1947 de falsul academician Mihai Roller. Descrierea poe\u021bilor de la \u201eG\u00e2ndirea\u201d f\u0103cut\u0103 de un adev\u0103rat academician (Lucian Blaga) alungat de mercenarii ocupantului moscovit \u00a0at\u00e2t din Academie c\u00e2t si din Universitate.<\/p>\n

\n

\u201eElefantiaza\u201d ivit\u0103 din incultura comunist\u0103 scotea a doua edi\u021bie a Istoriei\u2026<\/em> lui George C\u0103linescu \u00eentr-un format at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t nu a l\u0103sat nici o \u00eendoial\u0103 asupra m\u0103surii stupidit\u0103\u021bii comuni\u0219tilor, prostie dep\u0103\u0219it\u0103 doar dup\u0103 2013 de editorii care au vrut s\u0103 fac\u0103 bani\u00a0 mul\u021bi din rezultatele scriptice ale schingiuirilor securisto-comuniste\u00a0 public\u00e2nd (\u00een condi\u021bii grafice demne de cine \u0219tie ce capodoper\u0103 a literaturii rom\u00e2ne\u0219ti)\u00a0 foi cu declara\u021biile de anchet\u0103 ale P\u0103rintelui Arsenie Boca (vol. I-III, Ed. Agnos, Sibiu, 2013-2016) \u0219i selec\u021bia de 278 de nota\u021bii din \u201eDosarele Alexandru Marcu \u0219i al\u021bii\u201d, maculatur\u0103 provenit\u0103 din tab\u0103ra tor\u021bionarilor \u201eSf\u00e2ntului Ardealului\u201d \u0219i a lui Mircea Vulc\u0103nescu (1). <\/strong>In deten\u021bia \u00een care a \u0219i fost ucis, filozoful Vulc\u0103nescu a umblat legat cu lan\u021buri la picioare \u00eempreun\u0103 cu universitarul Alexandru Marcu, ambii omor\u00e2\u021bi \u00een \u201euniversit\u0103\u021bile lui Teohari Geogescu\u201d (cf. Petre Pandrea \u201earestat politic la Aiud \u0219i Ocnele Mari \u00eentre 14 aprilie 1948 \u0219i 9 noiembrie 1952, nejudecat \u0219i necondamnat\u201d, vezi http:\/\/www.scribd.com\/doc\/35654729\/Petre-Pandrea-Calugarul-Alb<\/a>; despre asasinarea filozofului Mircea Vulc\u0103nescu, vezi \u00eenregistrarea de la Colocviul de filozofie, Tecuci, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=6kuhSDeAnVQ<\/a>).<\/p>\n

Ion D. S\u00e2rbu (absolvent de filozofie \u0219i apropiat al universitarului Lucian Blaga care a fost dat afar\u0103 din universitate si din Academie) consemnase \u00een jurnal s\u0103u fenomenul \u00eenst\u0103p\u00e2nirii prostiei \u00een lumea de azi. Dup\u0103 ce a supravie\u021buit celor opt ani de deten\u021bie politic\u0103 \u0219i a apucat s\u0103-\u0219i vad\u0103 o parte din scrieri publicate cu foarte mare \u00eent\u00e2rziere, Gary S\u00e2rbu a diagnosticat maladia vremii noastre \u00een felul urm\u0103tor: \u201etr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 de uria\u0219\u0103, fantastic\u0103 explozie, expansiune \u0219i \u00eenst\u0103p\u00e2nire a PROSTIEI\u2026Prostia ca monolog\u2026 nu recunoa\u0219te \u00eentreruperea, \u00eentrebarea, contrazicerea. Chiar dac\u0103 te ascult\u0103, te ascult\u0103 numai ca s\u0103 \u00ee\u0219i aud\u0103 propriile p\u0103reri\u201d (I. D. S\u00e2rbu, Jurnalul unui jurnalist f\u0103r\u0103 jurnal<\/em>, Craiova, Ed. Scrisul Rom\u00e2nesc, 1991, p.130).<\/p>\n

Monstruozitatea de a scoate \u00een 1988 \u00a0Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent <\/em>(edi\u021bia I-a, in quarto<\/em>, 1941) sub forma unui sertar de dulap (cu lungimea de 35 cm \u0219i l\u0103\u021bimea de 25 cm) a divulgat \u00een comunism \u201estilistica\u201d p\u0103rerilor oficializate, a g\u00e2ndirii monolit perpetuat\u0103 \u00een secolul XXI de grupul cripto-comuni\u0219tilor care au confiscat Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103 (2)<\/strong>. Administratorii acestei enciclopedii on-line difuzeaz\u0103 cu predilec\u021bie subiectivele p\u0103reri ale \u201eacobatului\u201d C\u0103linescu agreate de ideologia comunist\u0103, si chiar idei de baz\u0103 din rechizitoriul Alexandrei Sidorovici (so\u021bia lui Silviu Brucan) \u00eempotriva scriitorului Nichifor Crainic. Cenzorii ideologici ai confiscatei enciclopedii on-line (precum birocratul MyComp) au avut grij\u0103 s\u0103 \u00eendep\u0103rteze toate articolele Isabelei Vasiliu-Scraba despre P\u0103rintele Arsenie Boca (3)<\/strong> si despre Mircea Vulc\u0103nescu, Mircea Eliade, Cioran, Noica (4)<\/strong>, etc.<\/p>\n

Referindu-se la Compendiul<\/em> istoriei c\u0103linesciene ap\u0103rut \u00eentr-o a patra edi\u021bie \u00een 1968 (la Editura pentru literatur\u0103) dar si la prima edi\u021bie (din 1941) a Istoriei\u2026 <\/em>c\u0103linesciene, fostul universitar Radu Gyr spusese pe 23 decembrie 1969 c\u0103 unui critic, lu\u00e2nd \u00een considera\u021bie \u201efondul s\u0103u intelectual \/\u2026\/ i se pot \u00eeng\u0103dui unele preferin\u021be, unele erori, unele t\u0103gade\u201d, put\u00e2ndu-i-se trece cu vederea chiar \u201einjusti\u021bii, gre\u0219eli \u0219i complezen\u021be critice\u201d izvor\u00e2te din subiectivism.<\/p>\n

Ceea ce \u00eens\u0103 devine de neiertat este \u201efalsificarea relat\u0103rilor \u0219i afirma\u021biile gratuite\u201d (Radu Gyr, \u00eenregistrare din 23 decembrie 1969). Dac\u0103 p\u0103rerea argumentat\u0103 de\u00a0 Radu Gyr\u00a0 (c\u00e2ndva asistent al profesorului Mihail Dragomirescu) despre falsificarea \u2013 \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em> (Bucure\u0219ti, 1941), \u2013 contribu\u021biei culturale a unor scriitori mediatiza\u021bi de Nichifor Crainic \u00een faimoasa lui revist\u0103 \u201eG\u00e2ndirea\u201d \u0219i despre alte abateri ale lui George C\u0103linescu de la rigoarea istoriei literare prin \u201emistificarea relat\u0103rilor, falsificarea datelor \u0219i prin afirma\u021bii gratuite\u201d\u00a0 ar fi putut s\u0103 fie publicat\u0103 atunci, pe la \u00eenceputul anului 1970, si nu pe 8 mai 2015 (prin postarea ei pe youtube), poate c\u0103 nu s-ar fi ajuns \u00een 1988 la gigantismul deplasat al volumului c\u0103linescian, re-editat \u00een 1988 dup\u0103 ce fusese interzis decenii la r\u00e2nd, cum interzise fuseser\u0103 \u0219i erau \u00een continuare nu doar scrieri de domeniul istoriei literaturii, ci chiar scrierile istoricilor de marc\u0103 ai perioadei interbelice (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La Centenarul Marii Uniri, o privire filozofic\u0103 asupra istoriei Rom\u00e2niei,<\/em> https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/romania1918-2018\/<\/a>).<\/p>\n

Despre \u201eacroba\u021biile\u201d intelectuale ale profesorului G. C\u0103linescu, fosta student\u0103 Monica Lovinescu \u00ee\u0219i amintea pe 18 decembrie 1962 urm\u0103toarele: \u201eCriticul practica \u0219i \u00een profesia sa didactic\u0103 acela\u0219i gust al paradoxului agresiv care-l definea \u00een via\u021b\u0103, si, uneori, \u00een critic\u0103. Adic\u0103 \u00ee\u0219i teroriza studen\u021bii, nu prin vreo severitate ce nu-i st\u0103tea \u00een fire, ci prin imprevizibilitatea reac\u021biilor, prin tonul de zeflemea plictisit\u0103, prin schimb\u0103rile nea\u0219teptate de atitudine\u2026Spectacolul putea fi \u00eenvior\u0103tor c\u00e2nd nu erai implicat \u00een el; el devenea \u00eens\u0103 mult mai pu\u021bin agreabil c\u00e2nd te aflai pe scaunul de relativ supliciu al examinatului\u201d (vezi Monica Lovinescu, Unde scurte, 1962-1971<\/em>, Mardid, 1978, ed. II-a, Bucure\u0219ti, 1990, p.52).<\/p>\n

\u00cen opinia lui Radu Gyr, abaterile de la adev\u0103r n-ar fi permise de \u00eens\u0103\u0219i rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 pe care trebuie s\u0103 o dovedeasc\u0103 istoria literar\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 bazat\u0103 pe informa\u021bii precise: \u201eIstoria literar\u0103 e document sever, e informa\u021bie precis\u0103\u201d spunea poetul Radu Gyr, \u00eenregistrat (5)<\/strong> c\u00e2nd Nichifor Crainic era s\u0103rb\u0103torit cu ocazia \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 80 de ani \u00eenso\u021bit\u0103 de p\u0103r\u0103sirea (pe motiv de v\u00e2rst\u0103) a redac\u021biei revistei \u201eGlasul Patriei\u201d.<\/p>\n

Scriind la \u201eGlasul Patriei\u201d \u2013 uneori ca la anchetele din temni\u021b\u0103, \u00een \u201etermeni dicta\u021bi de securi\u0219ti\u201d (6), <\/strong>\u00a0spre a fi citat de prostia oficializat\u0103 \u00een secolul XXI-,\u00a0 Radu Gyr\u00a0 a dovedit pe 23 decembrie 1969 c\u0103 este mai liber dec\u00e2t mul\u021bi dintre cei patruzeci de invita\u021bi la acea\u00a0 mas\u0103 festiv\u0103 la care profesorul preot Dumitru St\u0103niloae (7)<\/strong>\u00a0 avusese neinspirata idee de a l\u0103uda gazet\u0103ria comunist\u0103 scris\u0103 de fostul de\u021binut politic Nichifor Crainic, ap\u0103rat de Petre Pandrea \u201e\u00een procesul intentat de Teohari Georgescu\u201d (vezi Petre Pandrea, C\u0103lug\u0103rul alb<\/em>, Ed. Vremea, Bucure\u0219ti, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Nadia Pandrea).<\/p>\n

Cu pu\u021bine luni \u00eenainte de moartea (practic pricinuit\u0103 de regimul de exterminare din anii de \u00eenchisoare politic\u0103), \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Vintil\u0103 Horia, poetul exilat Ion Caraion (1923-1986) precizeaz\u0103 c\u0103 nu se poate numi colabora\u021bionism \u00eengenuncherea lui Nichifor Crainic, a lui Radu Gyr si a altora obliga\u021bi \u201es\u0103 scrie ori s\u0103 isc\u0103leasc\u0103 [\u00een \u00a0\u201eGlasul Patriei\u201d] ni\u0219te mizerii de articole\u2026 \u0219i c\u0103 victimele nu au cum fi asimilate cu c\u0103l\u0103ii\u201d (vezi Emil Manu, Ion Caraion<\/em>, Bucure\u0219ti, 1999, p. 200).<\/p>\n

Intr-unul dintre interviurile luate dup\u0103 c\u0103derea comunismului, filozoful Petre \u021au\u021bea \u0219i-a amintit cum a fost \u201esolicitat\u201d \u00een \u00eenchisoarea Aiudului s\u0103 scrie pentru \u201eGlasul Patriei\u201d, ca \u0219i Nichifor Crainic. Solicitarea i-a ap\u0103rut ca o \u201eporc\u0103rie nemaipomenit\u0103: s\u0103 obligi un de\u021binut s\u0103 scrie\u2026 s\u0103 mul\u021bumeasc\u0103\u201d securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti care l-a \u00eenchis 13 ani f\u0103r\u0103 nicio vin\u0103. \u201eCe vin\u0103 v\u0103 \u00eensu\u0219i\u021bi dumneavoastr\u0103?\u201d, m-au \u00eentrebat. Si am fost condamnat la 20 de ani de munc\u0103 silnic\u0103. Dac\u0103 a\u0219 \u0219ti ce vin\u0103 am \u00een mod real, a\u0219 cere premiul Nobel\u201d, a spus filozoful \u021au\u021bea (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerina lui Eliade<\/em>, sau, Scenarita \u2013 form\u0103 securisto-comunist\u0103 a teoriei consira\u021biei<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade\/<\/a>).<\/p>\n

Fa\u021b\u0103 de conformismul teologului St\u0103niloae\u00a0 \u2013 silit s\u0103 devin\u0103 informatorul \u201eV\u0103leanu Ion\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, Zorica La\u021bcu si Nichifor Crainic \u00een colectivul de traducere al Filocaliei<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a>, sau on-line: http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/230417806\/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia<\/a> ) dup\u0103 deten\u021bia politic\u0103 f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103 \u00een r\u00e2ndurile a\u0219a-numitului lot al \u201eRugului Aprins\u201d (8)-<\/strong>, Radu Gyr \u00eendr\u0103znise atunci la Restaurantul Bucur s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 adev\u0103rul (\u021bin\u00e2nd de istoria literar\u0103) despre \u201eG\u00e2ndirism\u201d, adic\u0103 despre \u201eexacta pozi\u021bie \u00eendrum\u0103toare a lui Nichifor Crainic \u00een rolul lui de conduc\u0103tor al revistei G\u00e2ndirea \u201d (Radu Gyr, 1969, \u00eentr-o postare pe youtube din 8 mai 2015), \u201ecea mai de seam\u0103 revist\u0103 \u00een literele rom\u00e2ne\u0219ti\u201d cum o desemnase Vintil\u0103 Horia (7<\/strong>), \u00eent\u00e2iul scriitor str\u0103in laureat al Premiului Goncourt (cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie literar\u0103 din Fran\u021ba).<\/p>\n

Primul lucru pe care fostul de\u021binut politic Radu Gyr \u021bine (indirect) s\u0103-l sublinieze este diferen\u021ba dintre o redac\u021bie de ziar comunist scris \u201ecu por\u021bile \u00eenchise\u201d de oameni obligatoriu alinia\u021bi la o ideologie unic\u0103 \u0219i redac\u021bia revistei \u201eG\u00e2ndirea\u201d cunoscut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 45 de ani, a\u0219a cum a fost ea tot timpul, cu por\u021bile larg deschise scriitorilor marcan\u021bi ai vremii \u0219i tinerilor de valoare, unicul criteriu dup\u0103 care se ghida conduc\u0103torul revistei fiind talentul, \u201eindiferent de crezuri\u201d (Radu Gyr, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KgjDVrJkcfY<\/a> ).<\/p>\n

Apoi observ\u0103 lipsa de probitate a istoricului literar George C\u0103linescu (pe care nu-l nume\u0219te explicit) \u00een definirea tradi\u021bionalismului<\/em> care pentru Nichifor Crainic ar indica \u201especificul de con\u021binut al etnicit\u0103\u021bii noastre\u201d (R.G.), ilustrat de\u00a0 variatele condee din paginile prestigioasei reviste \u201eG\u00e2ndirea\u201d, prin poe\u021bi ca Ion Pillat, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Ion Barbu, Ion Marin Sadoveanu, Cicerone Teodorescu, N. Crevedia, Al. O. Teodoreanu, Alexandru Philippide, Aron Cotru\u0219, sau prin prozatori precum Cezar Petrescu, Gib Mih\u0103escu, Oscar W. Cizek, Victor Papilian, etc.<\/p>\n

Un act de probitate istoric\u0103 \u0219i filozofic\u0103 l-ar necesita \u0219i restabilirea adev\u0103rului cu privire\u00a0 la publicistica directorului \u201eG\u00e2ndirii\u201d, acuzat \u00een comunism c\u0103 ar fi fost un \u201emistic obscurantist\u201d, sau un \u201efanatic ortodox\u201d. Radu Gyr vorbe\u0219te de postura lui Crainic de cercet\u0103tor profund al substratului metafizic din crea\u021bia popular\u0103, interesat de re\u00eemprosp\u0103tarea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea con\u021binutului crea\u021biilor culte prin tradi\u021bia metafizic\u0103 pe care o ilustreaz\u0103 poezia popular\u0103 sau iconografia noastr\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o alt\u0103 \u00eenregistrare neie\u0219it\u0103 la lumin\u0103 aproape jum\u0103tate de secol, \u00eensu\u0219i teologul Nichifor Crainic (fost \u0219ase ani universitar la Facultatea de Teologie din Chi\u0219in\u0103u iar apoi, \u00eentre 1932 \u0219i 1944\u00a0 profesor de mistic\u0103 \u0219i ascetic\u0103 la Institutul Teologic din Bucure\u0219ti, unde l-a avut ca asistent pe Benedict Ghiu\u0219) \u00eei explicase poetului Pan Vizirescu c\u0103 el nu a fost mistic, \u00eentruc\u00e2t mistica implic\u0103 o ascez\u0103 \u0219i o disciplin\u0103 pe care \u00eemprejur\u0103rile vie\u021bii \u0219i firea lui nu i-au permis s\u0103 le practice (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=_xVTDPNxD88<\/a> ).<\/p>\n

La s\u0103rb\u0103torirea celor 80 de ani \u00eemplini\u021bi de fostul academician Nichifor Crainic, poetul Radu Gyr restabile\u0219te \u0219i adev\u0103rul privitor la eseul literar \u0219i filozofic publicat de Crainic \u00een \u201eG\u00e2ndirea\u201d, rezultat al unor interferen\u021be de curente \u0219i idei din cele mai variate, dup\u0103 diversitatea de opinii a unor autori precum: Vianu, Ion Petrovici, Bazil Munteanu, Alexandru Busuioceanu, Bruc\u0103r, D. St\u0103niloae, Alexandru Gregorian, Vasile Voiculescu, P.P. Ionescu, Ovidiu Papadima, Dan Botta, Vasile B\u0103ncil\u0103, Lucian Blaga, N. Herescu, etc.<\/p>\n

Pe 23 decembrie 1969, cu lipsa lui de talent oratoric suplinit\u0103 de o inspira\u021bie de zile mari, Radu Gyr (1905-1975) nu uit\u0103 s\u0103 puncteze momentul 1969 de repunere\u00a0 \u00een circuitul filozofic rom\u00e2nesc a dou\u0103 nume de maxim\u0103 importan\u021b\u0103: Lucian Blaga (8)<\/strong> \u0219i Mircea Eliade (9)<\/strong>. De\u0219i Trilogiei Cunoa\u0219terii<\/em> \u00eenc\u0103 nu-i fusese suprimat\u0103 interdic\u021bia de re-editare, Gyr men\u021bioneaz\u0103 Eonul Dogmatic<\/em> \u0219i ideile blagiene referitoare la \u201emisterul transcenden\u021bei\u201d, precum \u0219i filozofia mitului din eseistica lui Eliade sau teoria timpului din scrierile \u0219tiin\u021bifice ale \u201ecelui mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u201d, scrieri care urmau s\u0103 fie admise (cu mult\u0103 parcimonie) prin libr\u0103riile comuniste abia dup\u0103 moartea lui Gyr, cam la zece ani de c\u00e2nd era el inregistrat la Restaurantul Bucur.<\/p>\n

\u00cen Istoria <\/em>lui George C\u0103linescu (1941, 1988) capitolul \u00een care este prezentat Nichifor Crainic poart\u0103 titlul \u201eortodoxi\u0219tii\u201d. Dornic a-\u0219i face un capital politic (10)<\/strong> prin critica \u201eortodoxismului\u201d, George C\u0103linescu reduce p\u00e2n\u0103 la caricatural idei ale \u201eortodoxi\u0219tilor\u201d Lucian Blaga (b\u0103tut de Securitate la vremea c\u00e2nd devenise candidat la Premiului Nobel la propunerea profesorului suedez Alf Lombard \u0219i a profesorului universitar Bazil Munteanu de la Paris) \u0219i dr. Vasile Voiculescu (arestat pe 5 august 1958 la 74 de ani \u0219i decedat dup\u0103 eliberarea din temni\u0163\u0103 de unde a ie\u015fit pe patul mor\u0163ii, \u00eentr-o agonie ce i-a prelungit durerile \u015fi suferin\u0163a vreme de aproape un an. Pe 26 aprilie 1963, \u00eenainte de a-\u0219i da duhul, poetul Vasile Voiculescu a spus fiului s\u0103u: \u201eIonic\u0103 eu mor! M-AU OMOR\u00c2T! Ai grij\u0103 c\u0103 s\u00eent mai perver\u0219i dec\u00e2t crezi tu\u201d, apud. Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu \u2013anii de deten\u021bie<\/em>, Buz\u0103u, 1993,\u00a0 precum \u0219i Florentin Popescu, Via\u021ba lui Vasile Voiculescu<\/em>, Ed. Vestala, Bucure\u0219ti, 2008).<\/p>\n

C\u0103linescu mai prezint\u0103 poezia lui Paul Sterian\u00a0 \u0219i a lui Sandu Tudor. Cei doi poe\u021bi religio\u0219i \u2013 care-\u0219i citiser\u0103 poeziile \u00een casa Olg\u0103i Greceanu, \u201eprima gazd\u0103 a reuniunilor Rugului Aprins\u201d (cf. Ileana Mironescu; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Modelul Antim \u0219i modelul P\u0103ltini\u0219<\/em>, sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica \u0219i lecturi de poezie religioas\u0103 \u00een casa boiereasc\u0103 a Olg\u0103i Greceanu<\/em>;\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicaolga\/<\/a> ) -, fuseser\u0103 \u00eenchisi \u00eempreun\u0103 cu poetul Vasile Voiculescu \u00een lotul \u201eRugului aprins\u201d. Ne accept\u00e2nd re-educarea comunist\u0103, Sandu Tudor (ieroschimonahul Daniil de la Rar\u0103u) a fost ucis la Aiud prin lovire cu ranga \u00een cap \u00een noiembrie 1962, an \u00een care de\u021binutul Dumitru St\u0103niloaie se ar\u0103ta re-educat printr-un referat publicat fragmentar \u00een 2015 (vezi volumul \u00eengrijit de Florin Du\u021bu, Autobiografii ale teologilor rom\u00e2ni ortodoc\u0219i \u00een dosarele Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. Floarea alb\u0103 de col\u021b, Bucure\u0219ti, 2015, pp. 42-54).<\/p>\n

\u00cen Istoria<\/em> \u2026. sa din 1941, criticul nu a omis a se r\u0103fui \u0219i cu faimosul filozof Mircea Vulc\u0103nescu (schingiuit c\u00e2nd era bolnav de pleurezie \u0219i expus la friguri hibernale p\u00e2n\u0103 \u0219i-a dat duhul, apud. Titus B\u0103rbulescu). La a doua editare a volumului c\u0103linescian\u00a0 (cu revizuiri \u0219i complet\u0103ri), teroarea ideologic\u0103 a regimului comunist a interzis orire referire la martirajul din temni\u021bele politice, f\u0103c\u00e2nd \u201euitate\u201d perioadele (\u0219i rezultatele!) deten\u021biilor -, de\u0219i ele \u021bineau de biografia fiec\u0103rui \u201eortodoxist\u201d prezentat de Geoge C\u0103linescu, un critic organiz\u00e2ndu-\u0219i materialul dup\u0103 criteriul biografic* (apud. Marian Popa, Dic\u021bionar de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, 1977, p. 134; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eRinocerizarea\u201d criteriului biografic la un istoric dilematic<\/em>, on-line la\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-rinocerizarea\/<\/a>).<\/p>\n

Mihai Roller a folosit \u00een 1947 opiniile despre \u201eortodoxi\u0219ti\u201d etalate de George C\u0103linescu \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em> , p\u0103reri la care C\u0103linescu nu a renun\u021bat nici \u00een Compendiul<\/em> publicat \u00een 1945, 1946 \u0219i 1947. Pentru Roller,\u00a0 \u201eacademicianul\u201d de umplutur\u0103 (de dup\u0103 desfiin\u021barea adev\u0103ratei Academii prin \u00eendep\u0103rtarea lui Lucian Blaga, a lui Nichifor Crainic \u0219i at\u00e2tor al\u021bi creatori rom\u00e2ni, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade \u0219i neoiob\u0103gia ideologic\u0103 post-decembrist\u0103<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-acadmieliade\/<\/a> ) \u201eg\u00e2ndirismul\u201d ar fi fost o \u201emi\u0219care mistic\u0103 decadent\u0103 din jurul revistei G\u00e2ndirea<\/em> degenerat\u0103 \u00een legionarism\u201d (M. Roller, Istoria Rom\u00e2niei<\/em>, 1947, p.773).<\/p>\n

Cu cinci ani mai \u00eenainte ap\u0103ruse \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 o imagine a scriitorilor din jurul \u201eG\u00e2ndirii\u201d complet diferit\u0103, \u0219i nu ne referim la volumul din 1940, G\u00e2ndirismul. Istoric, doctrin\u0103, realizare<\/em>, publicat de folcloristul Gheorghe Vrabie (1908-1991), doctor al Universit\u0103\u021bii din Berlin. Descriind Ani\u0219oarei Odeanu pe la \u00eenceputul anului 1942 caracteristicile poeziei rom\u00e2ne\u0219ti din epoca revistei \u201eG\u00e2ndirea\u201d, academicianul Lucian Blaga spunea c\u0103 \u201eburuiana metafizic\u0103 lipsea poeziei moderne. Lipsea \u0219i o form\u0103 alb\u0103 care s\u0103 tr\u0103deze o duminic\u0103 psihic\u0103 \u2013sau, poate, un pisc alpin. Bacovia, straniu ca o e\u0219arf\u0103 de \u00eenmorm\u00e2ntare, se autostrivea sub coroane de plumb<\/em>, iar Ion Barbu geometriza idei cu fine\u021be de iconar bizantin\u201d. Despre Nichifor Crainic \u0219i Ion Pillat, filozoful \u0219i poetul Lucian Blaga precizase atunci c\u0103 cei doi ar fi \u00eencercat \u201es\u0103 legitimeze cu fior pastelat un Ierusalim rom\u00e2nesc\u201d (cf. Ani\u0219oara Odeanu, O diminea\u021b\u0103 cu Lucian Blaga<\/em>, \u00een rev. \u201eVatra\u201d, 25 mai 1942).<\/p>\n

C\u0103tre finalul alocu\u021biunii sale din 1969 \u00eenceput\u0103 cu restabilirea adev\u0103ratului sens al tradi\u021bionalismului<\/em> g\u00e2ndirist, Radu Gyr \u2013 poet premiat de Academie \u00eenainte de ciuntirea \u021b\u0103rii (de Basarabia \u0219i Bucoviana de nord din \u201evara apocaliptic\u0103 a anului 1940\u201d, apud. L. Blaga), \u2013 observa cu juste\u021be c\u0103 \u201etradi\u021bia\u201d promovat\u0103 de directorul \u201eG\u00e2ndirii\u201d a marcat la vremea de glorie a culturii rom\u00e2ne\u0219ti (r\u0103sfr\u00e2nte de paginile revistei) altceva dec\u00e2t cele repetate dup\u0103 23 august 1944 din ranchiun\u0103 personal\u0103 sau \u00een scop de bagatelizare. La \u201eg\u00e2ndiristul\u201d Nichifor Crainic tradi\u021bional\u0103<\/em> devenise o \u201eselec\u021biune sever\u0103 a valorilor\u201d , adic\u0103\u00a0 respingerea imposturii (caracteristic\u0103 selec\u021biei inverse din revistele comuniste) \u0219i, mai ales, refuzul acroba\u021biei de idei (\u00een genul \u201eacroba\u021biei\u201d lui George C\u0103linescu la mistificarea relat\u0103rilor despre revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d din Istoria<\/em>\u2026 sa).<\/p>\n

\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Note si considera\u021bii marginale:<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Ne referim la volumul 5 din seria Nae Ionescu \u0219i discipolii s\u0103i \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii: Mircea Vulc\u0103nescu<\/em>, scos de Editura Eikon \u00een 2013. Primele patru volume din aceast\u0103 serie au fost tip\u0103rite \u00een condi\u021bii (s\u0103 le spunem) decente. A se vedea \u0219i art. Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre Scoala tr\u0103irist\u0103 ini\u021biat\u0103 de Nae Ionescu<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.258, pp.4-5, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/timpul-amintirii\/<\/a>; fragmentar pe scribd, \u00a0https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/171686934\/IsabelaVasiliuScrabaNaeIonescuScoalaTrairista<\/a> .<\/li>\n
  2. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>, on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ;\u00a0 vezi \u0219i prezentarea scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba \u00een Wikipedia.ro inainte de vandalizarea \u201eoficial\u0103\u201d a acestei fi\u0219e de dic\u021bionar on-line https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a>\u00a0 .<\/li>\n
  3. Nici unul dintre urm\u0103toarele texte despre P\u0103rintele Arsenie Boca nu a fost tolerat de administratorii Wikipediei confiscate de o mafie cu interese ascunse, gr\u0103bit\u0103 s\u0103 \u00eendep\u0103rteze instantaneu categoria de \u201emartiri\u00a0 ai temnilelor comuniste\u201d: (I) Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M-rea Br\u00e2ncoveanu,<\/em>\u00a0 on-line la https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a> ; (II) Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu \u015fi o profe\u0163ie a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-bisericadraganescu11\/<\/a> ; (III) Isabela Vasiliu-Scraba, Legile P\u0103rintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/ivslegiarsenieboca7\/<\/a>,\u00a0 sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/191832093\/IsabelaVScrabaLegiArsenieBoca<\/a> ; (IV) Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, Zorica La\u021bcu si Nichifor Crainic \u00een culisele traducerii Filocaliei (I-IV)<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a>, fragmentar \u0219i la http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/230417806\/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia<\/a>\u00a0 ; (V) Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu \u015fi P\u0103rintele Arsenie Boca<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-arsenie7olgagreceanu\/<\/a>, fragmentar \u0219i la, http:\/\/www.clipa.com\/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx<\/a> ; (VI) Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere \u00een duh \u015fi viziune filozofic\u0103, <\/em>sau, P\u0103rintele Arsenie Boca \u015fi Nae Ionescu<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabeavs-boca-nae9\/<\/a>, fragmentar si la, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2013\/01\/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba\/<\/a> ; (VII) Isabela Vasiliu-Scraba, De vorb\u0103 cu P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een Pangarul de la Cheia<\/em>, \u00een rev. \u201eCetatea cultural\u0103\u201d, Cluj-Napoca, Seria V, anul XVI, Nr. 32 (130), mai 2015, pp. 26-29; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-arseniebocapangar\/<\/a>; o variant\u0103 modificat\u0103 de editor f\u0103r\u0103 acceptul autoarei a fost publicat\u0103 \u00een vol.: P\u0103rintele Arsenie Boca, M\u00e2ng\u00e2itorul celor nec\u0103ji\u021bi<\/em>, Ed. Ortodoxia, Bucure\u0219ti, 2015, pp. 29-31; a se compara cu textul necenzurat din revist\u0103, sau cu textul din scribd https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/200767486\/IsabelaVasiliuScrabaArsenieBocaPangar<\/a> ; (VIII) Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma \u201eArsenie Boca-P\u0103r\u0103ian\u201d din seria Eliade-Culian\u2019 \u0219i Noica-Liicean\u2019<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, p.18, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-boca3paraian\/<\/a>, sau, fragmentar, \u00a0http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1501.html<\/a>\u00a0 , ori https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/246393473\/IsabelaVasiliuScrabaBocaParaianEliadeCulianNoicaLiicean<\/a> .<\/li>\n
  4. Administratorul MyComp a ras din Wikipedia rom\u00e2nesc\u0103 toate articolele Isabelei Vasiliu-Scraba despre Constantin Noica publicate \u00een diferite reviste din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate \u00een special dup\u0103 2009, c\u00e2nd trecuser\u0103 100 de ani de la na\u0219terea filozofului. Revista \u201eMeandre\u201d publicase textul C\u00e2t de subversiv putea fi Noica<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/noica-meandre\/<\/a>, preluat de un site din Anglia http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/02\/isabela-vasiliu-scraba-cat-de-subversiv-putea-fi-noica\/#more-1434<\/a>,\u00a0 articol \u00eent\u00e2i prezentat \u00een site-ul oficial al Institutului Cultural Rom\u00e2n ca apoi s\u0103 fie \u0219terse comentariile. \u0218tergerea abuziv\u0103 a dialogului (indep\u0103rt\u00e2nd comentariile unor articole) am sesizat-o \u0219i \u00een 2014 \u0219i \u00een 2015 cu prilejul unui atac m\u00e2rl\u0103nesc din \u201eTribuna Sibiului\u201d declan\u0219at spre a m\u0103 \u00eempiedica s\u0103-mi sus\u021bin comunicarea (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/emil-cioran\/isabelavs-demarscolocv2015doc\/<\/a>, fragmentar, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/259473081\/IsabelaVS-CIORANrespingereColocv2015<\/a> ) trecut\u0103 \u00een programul Colocviului Cioran (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran \u2013 un mistic \u00een lumea filozofiei,<\/em> https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/emil-cioran\/isabelavs-cioranmistic15\/<\/a>) unde fusesem \u00een 2014 invitat\u0103 s\u0103 particip (Sibiu, 2014, on-line programul Colocviului se poate citi \u00een anexa comunic\u0103rii mele publicat\u0103 de revista \u201eConta\u201d, Piatra Neam\u021b, Nr.14\/2014, pp.162-171, URL http:\/\/www.scribd.com\/doc\/235621503\/IsabelaVasiliuScrabaReferatColocviu2014Cioran<\/a> ). Vandalizarea \u201eoficial\u0103\u201d a prezent\u0103rii scriitoarei Isabelei Vasiliu-Scraba \u00een Wikipedia, \u201evandalizare\u201d operat\u0103 de birocratul MyComp (vezi https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/171896306\/IsabelaVasiliuScrabaWikipediaRo<\/a> ) a avut drept urmare dispari\u021bia tuturor titlurilor de articole. Cenzurarea nu s-a rezumat la anihilarea de link-uri spre a \u00eempiedica citirea lor on-line a urm\u0103toarelor texte despre Noica: (I)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-25aninoica4\/<\/a>, publicat si pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), nr.2, febr. 2012, p.19; vezi on-line http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2012\/07\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre\/<\/a> \u00a0; (II) <\/strong>Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma Arsenie Boca\/ P\u0103r\u0103ian dup\u0103 modelul Noica\/ Liicean\u2019 \u0219i Eliade\/ Culian\u2019<\/em>, on-line \u00een revista canadian\u0103 http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1501.html<\/a> ; (III) <\/strong>Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre viitorul culturii europene<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicaeuropa\/<\/a>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eDacia literar\u0103\u201d, Ia\u0219i, nr.4\/2009, http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=760<\/a> ; (IV)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i post-comuniste<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 282, 1-15 iunie 2014, pp. 23-25, on-line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicalistaneagra8\/<\/a> ; (V) <\/strong>Isabela Vasiliu-Scraba, \u00a0Noica \u015fi discipolii s\u0103i<\/em>, http:\/\/isabelavs.uv.ro\/Articole\/Noica_discipolii2.htm<\/a>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Rooths\u201d, SUA, nr. 9-10\/ 2009, pp. XXII-XXIV, sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/172499960\/Isabela-Vasiliu-Scraba-Noica-%C8%99i-discipolii-s%C4%83i<\/a> ; (VI)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre via\u0163a \u015fi opera lui C. Noica<\/em>, in \u201cVia\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, anul XCIV, nr.7, 1999, p.6-9; https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/191637785\/IsabelaVScrabaNoicaViataOpera<\/a> ; (VII)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Peste cortina de fier un dialog \u00eentre Noica \u0219i Horia Stamatu<\/em>, on-line http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1301.html<\/a>, sau, https:\/\/modeleromanesti.blogspot.com\/2010\/02\/articole-razboiul-religios.html<\/a>; sau, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-2stamatunoica\/<\/a>; a se vedea \u0219i eseul Isabelei Vasiliu-Scraba, La centenarul poetului Horia Stamatu. Ciud\u0103\u021benii cripto-comuniste<\/em> , pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul VI, nr.9 (60), sept. 2012, p.10, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-centenar10horiastamatu\/<\/a>, on-line, \u00a0http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1211.html<\/a> ;\u00a0 (VIII)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, C-tin Noica \u0219i Alexandru Dragomir \u00een cultura colectivist\u0103<\/em>, \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul X (XLV), Nr.4 (334), aprilie 2010, pp. 22-23, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/noicaperchezitie7\/<\/a>, sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/189934099\/Isabela-Vasiliu-Scraba-NoicaAlxDragomirLavric<\/a> ; (IX)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em>, sau, Incultura P\u0103ltini\u0219<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a>, on-line http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/#more-2223<\/a> ; (X)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Noica \u00een cifru \u201chumanist\u201d<\/em>, \u00een rev. Acolada, V, , 4 (42), apr. 2011, p.3, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavasiliuscrabanoicahumanitas5\/<\/a>, sau, \u00a0\u00a0http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=877<\/a> ; (XI)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22, 27 on-line\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/himera1scoalapaltinis9\/<\/a> ; (XII)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4 (67), aprilie 2013, p.16 \u2013 17, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-himera2scoalapaltinis10\/<\/a>, sau, http:\/\/www.omniscop.ro\/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica\/<\/a>\u00a0 ; (XIII)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Suspecta moarte a lui Noica<\/em>, \u00een Almanahul Origini\/ Romanian Rooths Almanah 2010, pp. 284-297), https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/noicasfarsit4\/<\/a>, on-line https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/172500527\/IsabelaVScrabaNoicaSfarsit<\/a> ; (XIV) <\/strong>Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arheul istoric \u00eentrupat de Mircea Eliade<\/em>, \u00een rev. \u201cConta\u201d, Piatra Neam\u021b, Nr.10\/2012, p.126-131, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-8noica-tabor\/<\/a> ; (XV)<\/strong> Isabela Vasiliu-Scraba, Excluderea din cultura rom\u00e2neasc\u0103\u00a0 a lui Noica \u015fi a poe\u0163ilor martiriza\u0163i \u00een \u00eenchisorile comuniste<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-10noicaexclus\/<\/a> .<\/li>\n
  5. Printr-un email din 26 mai 2015 am fost informat\u0103 c\u0103 inregistarea a fost f\u0103cut\u0103 de ginerele lui Nichifor Crainic, inginerul Alexandru Cojan \u00eenchis \u00een temni\u021ba comunist\u0103 cinci ani pentru de\u021binere de \u201emateriale interzise\u201d, adic\u0103 manuscrise si c\u0103r\u021bi ale socrului s\u0103u. Din volumul \u00eengrijit de Alexandru Condeescu am aflat c\u0103 ginerele fostului academician a avut parte de regimul de exterminare din temni\u021bele comuniste \u00een perioada 1951-1955 (vezi A. Cojan, Calvarul unor manuscrise<\/em>, \u00een volumul: Nichifor Crainic, Pribeag \u00een \u021bara mea. M\u0103rturii din \u00eenchisoare. Memoriu de r\u0103spuns la actul meu de acuzare<\/em>, Bucure\u0219ti, Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, f.a. -probabil 1997- p.9).<\/li>\n
  6. vezi Radu Gyr, S\u00e2ngele temni\u021bei<\/em>, Ed. Lucman, 2009, p. 308-309, precum \u0219i Postfa\u021ba<\/em> scris\u0103 de Barbu Cioculescu la vol.: Radu Gyr, Anotimpul umbrelor<\/em>, Ed. Lucman, Bucure\u0219ti, 2010, pp. 202-218. Din soarta pe care poetul a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it-o cu foarte mul\u021bi scriitori \u00eenchi\u0219i \u00een temni\u021ba politic\u0103 se singularizeaz\u0103 dou\u0103 epistole pe care Radu Gyr le-a adresat celor care l-au \u00eenchis, scrisori datorit\u0103 c\u0103rora \u00eent\u00e2i \u00een 1934 \u0219i apoi \u00een 1939 poetul a fost eliberat (vezi Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah<\/em>, Ed. Albatros, Bucure\u0219ti, 2000; Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre. Memorii<\/em>, vol. I, Casa editorial\u0103 \u201eG\u00e2ndirea\u201d, 1991, volum dactilografiat de maica Zamfira, stare\u021ba M\u0103n\u0103stirii Prislop, si vol. : Zaharia Stancu, Zile de lag\u0103r<\/em>, Ed. Socec, 1945).<\/li>\n
  7. La vremea c\u00e2nd se tip\u0103rea prima jum\u0103tate a Filocaliei<\/em> (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Parintele Arsenie Boca, Zorica La\u021bcu si Nichifor Crainic \u00een colectivul de\u00a0 traducere al Filocaliei (I-IV)<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-tradufilocalia5\/<\/a>, sau, \u00a0http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/230417806\/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia<\/a> ) teologul profesor St\u0103niloae devenea urma\u0219 al profesorului universitar Nichifor Crainic la catedra de mistic\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Teologie din Bucure\u0219ti (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre mistica luminii \u00een pictura P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-ghius\/<\/a> ).<\/li>\n
  8. vezi Re\u00eent\u00e2lnirea cu Nichifor Crainic<\/em>, \u00een vol.: Vintil\u0103 Horia, Suflete cu umbr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt<\/em> ( Bucure\u0219ti, Ed. Jurnalul Literar, 2004, pp.30-36; a se vedea \u0219i textul Isabelei Vasiliu-Scraba, Receptarea rom\u00e2neasc\u0103 a primului scriitor str\u0103in laureat al Premiului Goncourt<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a> ; precum \u0219i art.: I. Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> ). Dup\u0103 ce Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie a constatat la 8 mai 1994 nevinov\u0103\u021bia celor 14 scriitori \u0219i jurnali\u0219ti condamna\u021bi pe nedrept (acuzator public: A. Sidorovici, so\u021bia lui Silviu Brucan) de Tribunalul Poporului \u00een 1945, Nichifor Crainic a fost reprimit post-mortem pe 22 noiembrie 1994 \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 la propunerea acad. Eugen Simion. La punctul 41 al unei directive NKVD (precursorul KGB) din 1949 se preciza, dup\u0103 cinci ani de farse juridice cu verdictul dinainte stabilit, c\u0103 \u201etrebuie \u00eempiedicat\u0103 reabilitarea celor condamna\u021bi \u00een procese politice. Iar dac\u0103 devine inevitabil\u0103, reabilitarea se admite doar cu condi\u021bia ca acel caz s\u0103 fie considerat o eroare judec\u0103toreasc\u0103\u00a0; nu va avea loc reluarea procesului, pentru ca cei care au pricinuit eroarea s\u0103 nu fie deranja\u021bi<\/em>\u201d (\u00een rev. \u201eMeridianul rom\u00e2nesc\u201d, SUA, 3 martie 2001, p.3\u00a0). In Estonia, \u00een vara lui 2015, s-a comemorat ziua victimelor fascismului \u0219i comunistului. Rom\u00e2nia (care a reinstituit \u00eencadrarea la fapte penale a delictului de opinie prin Legea 217\/2015, lege care recunoa\u0219te valabilitatea sentin\u021belor comuniste, dar care nu explic\u0103 limpede ce anume interzice legea, lacun\u0103 care permite diferite interpret\u0103ri) nu a fost reprezentat\u0103 la aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire comemorativ\u0103 de la Talin (Estonia). Intr-o declara\u021bie comun\u0103 a \u021b\u0103rilor participante la \u00eentrunirea din 23 aug. 2015 s-a eviden\u021biat vinov\u0103\u021bia totalitarismului comunist al\u0103turi de vinov\u0103\u021bia totalitarismului nazist, regimuri totalitare care au comis \u201ecrime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii motivate ideologic\u201d. In memoriul de r\u0103spuns la actul s\u0103u de acuzare, N. Crainic precizase c\u0103 \u201eTribunalul interna\u021bional din Nuerenberg a judecat un singur caz: al ziaristului Hans Fritsche, pe care l-a achitat, g\u0103sind c\u0103 propaganda nu intr\u0103 \u00een culpele de r\u0103zboi\u201d (vezi N. Crainic, Memorii, vol.II: Pribeag \u00een \u021bara mea. M\u0103rturii din \u00eenchisoare. Memoriu-R\u0103spuns la actul meu de acuzare, Ed. Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 1996, p.257).<\/li>\n
  9. Eu am prins anul \u2013 \u201erevolu\u0163ionar\u201d, s\u0103-i zicem-, c\u00e2nd \u00een manuale s-a introdus Lucian Blaga. P\u00e2n\u0103 atunci, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1969, fostul academician Lucian Blaga nu existase pentru elevi. Fiind \u00eeng\u0103duit\u0103 de cenzura comunist\u0103 re-editarea Trilogiei culturii<\/em>, filozoful \u0219i poetul Lucian Blaga a fost introdus \u00een manualul de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunsesem eu \u00een ultimul an de liceu (vezi https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/memorialistica2tribuna258\/<\/a>\u00a0 ).<\/li>\n
  10. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i detractorii lui<\/em>, sau, R\u0103fuiala oamenilor de r\u00e2nd cu omul superior<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadedetractori4\/<\/a> ; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al Inchizi\u021biei comuniste<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a> .<\/li>\n
  11. De la eruditul istoric literar Marian Popa afl\u0103m c\u0103 George C\u0103linescu a fost deputat de la primele \u201ealergeri\u201d (falsificate \u00een mod grosolan) din 1946 \u0219i p\u00e2n\u0103 la moarte (vezi M. Popa, Dic\u021bionar de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, 1977, p. 130).<\/li>\n<\/ol>\n

    *Ciudate abateri de la \u201ecriteriul biografic\u201d s-au putut observa chiar \u0219i la un istoric \u0219colit \u00een Anglia (la vremea comunismului, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eRinocerizarea\u201d criteriului biografic la un istoric dilematic<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-rinocerizarea\/<\/a>) recenz\u00e2nd\u00a0 Scrisorile din Bucure\u0219ti<\/em>, 1944-1946 (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006) trimise de prof. E.Tappe (1910-1992) specialist \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Londra. Eric Tappe a fost elev al istoricului Grigore Nandri\u0219 de la Londra (fratele memorialistei Ani\u021ba Nandri\u0219 Cudla deportat\u0103 de sovietici de la Cern\u0103u\u021bi \u00een Siberia pentru 20 de ani). Intr-un\u00a0 articol \u201edilematic\u201d istoricul (academician) Andrei Pippidi mentioneaz\u0103 rela\u021biile englezului Tappe cu rom\u00e2ni de prestigiu, de ex. cu generalul Radu Rosetti, decedat \u00een 1949 \u00een temni\u021ba politic\u0103 \u0219i cu Marioara Golescu. Ultima este cea care a avut ideea de a salva prin fotografiere multe din T\u0103bli\u021bele de la Sinaia<\/em> f\u0103cute disp\u0103rute \u00een comunism (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un ziarist, o filoloag\u0103 \u0219i o carte bomb\u0103: Cronica geto-dac\u0103 de pe T\u0103bli\u021bele de la Sinaia<\/em>, \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Nr. 76\/ 2008, p.3382, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-danromalo3\/<\/a> \u00a0). \u00cen mod ciudat (dar \u00een deplin\u0103 consonan\u021b\u0103 cu interdic\u021biile totalitarismului comunist de a se scrie despre milioanele de rom\u00e2ni \u00eentemni\u021ba\u021bi politic) fostul comunist Andrei Pippidi \u201euit\u0103\u201d deten\u021biile istoricilor men\u021biona\u021bi, \u00eencepute la Ministerul de Interne condus de agentul sovietic Teohari Georgescu\/Bur\u0103h Tescovici. Lipsa de memorie a istoricului academician fere\u0219te cititorii \u201eDilemei Vechi\u201d Nr. 211\/ 2008 s\u0103 afle de temni\u021ba f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103 de exact acele personalit\u0103\u021bi care-l impresionaser\u0103 pe Tappe \u00een anii \u0219ederii sale de la sf\u00e2r\u0219itul anului 1944 la Misiunea Militar\u0103 Britanic\u0103 din Bucure\u0219ti. Despre deten\u021bia Mariei Golescu, condamnat\u0103 la 20 de ani de munc\u0103 silnic\u0103, afl\u0103m de la Aspazia O\u021bel Petrescu povestind \u00een dou\u0103 pagini antologice cum a salvat-o erudita specialist\u0103 dup\u0103 \u00eenghe\u021bul pe timp de iarn\u0103 la izolator (Strigat-am c\u0103tre Tine, Doamne\u2026<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Platytera, 2008, pp. 233-235). In cazul eruditei Marioara Golescu \u201euituceala\u201d istoricului academician Andrei Pippidi este cu at\u00e2t mai semnificativ\u0103, cu c\u00e2t nobila specialist\u0103 \u00een bizantologie (convers\u00e2nd \u00een Italia de la egal la egal cu reputatul bizantinolog Charles Diehl) f\u0103cuse anii de temni\u021b\u0103 comunist\u0103 pentru \u201evina\u201d de a-l fi cunoscut pe britanicul Eric Tappe. Aceast\u0103 \u201evin\u0103\u201d a stat probabil la baza \u201escenaritei\u201d prin care agen\u021bii ocupa\u021biei moscovite a Rom\u00e2niei i-au confec\u021bionat acuza\u021bia de \u201espioan\u0103 britanic\u0103\u201d \u0219i au condamnat-o 20 de ani de temni\u021b\u0103 grea pentru \u201e\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare de patrie\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerina<\/em><\/strong> lui Eliade<\/em>, sau, Scenarita \u2013form\u0103 securisto-comunist\u0103 a teoriei conspira\u021biei<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade\/<\/a>).<\/p>\n

    \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n

    ISABELA VASILIU-SCRABA<\/strong><\/p>\n

    ***<\/p>\n

    Autoare<\/strong>: ISABELA VASILIU-SCRABA, vezi fi\u0219a scriitoarei \u00eenainte de vandalizarea ei de c\u0103tre birocratul Mycomp care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 din ro.wikipedia.org\u00a0 informa\u021biile despre studiile ei post-universitare si din titlurile c\u0103r\u021bilor pe care eseista le-a publicat \u00een post-comunism:<\/p>\n

    https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> .<\/p>\n

    \n

    Sursa: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-crainicgandirea\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Motto: \u201eCazul lui Nichifor Crainic, exponent de frunte al sufletului rom\u00e2nesc\u2026dovede\u0219te sub ce control str\u0103in \u0219i du\u0219m\u0103nos de neam s-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46579"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46581,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46579\/revisions\/46581"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}