{"id":46582,"date":"2020-07-21T09:51:31","date_gmt":"2020-07-21T09:51:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46582"},"modified":"2020-07-21T09:51:31","modified_gmt":"2020-07-21T09:51:31","slug":"victor-ravini-miorita-%e2%80%93-o-capodopera-universala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/07\/21\/victor-ravini-miorita-%e2%80%93-o-capodopera-universala\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Miori\u0163a \u2013 o capodoper\u0103 universal\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/RAVINI-Victor-2020-226x300.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-46583\" title=\"ravini-victor-2020-226x300\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/RAVINI-Victor-2020-226x300-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>Cei care \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 Miori\u021ba prezint\u0103 o crim\u0103 \u0219i dispre\u0163uiesc ciobanul au citit\u2011o superficial \u015fi au \u00een\u0163eles\u2011o anapoda. Al\u0163ii nu au \u00een\u0163eles nimic, \u00eei cred pe cei care \u00ee\u015fi tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103 dispre\u0163ul \u015fi repet\u0103 ce au auzit de la gurile rele, f\u0103r\u0103 s\u0103 cerceteze. To\u0163i cei care denigreaz\u0103 ciobanul nu \u015ftiu sau nu vor s\u0103 aud\u0103 c\u0103 versurile Miori\u0163ei con\u0163in idei luminoase, sublime \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, exprimate cu aceea\u015fi m\u0103iestrie literar\u0103 ca \u00een cele mai valoroase \u015fi mai cunoscute capodopere ale unor autori celebri. Profesorul universitar austriac Leo Spitzer a afirmat c\u0103 Miori\u0163a este \u201euna dintre marile crea\u0163ii clasice din literatura universal\u0103\u201d. Miori\u0163a este o capodoper\u0103 universal\u0103, a\u015fa cum au ar\u0103tat academicianul suedez C.V.A. Strandberg, americanul Ernest H. Latham Jr. \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, din mai multe \u0163\u0103ri. Miori\u021ba este prezentat\u0103 \u00een mai multe enciclopedii din occident, la r\u00e2nd cu alte capodopere literare din \u00eentreaga lume.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cum se face c\u0103 o asemenea capodoper\u0103 s\u0103 nu fie apreciat\u0103 la justa ei valoare tocmai \u00een propria sa \u0163ar\u0103? Occidentalii admir\u0103 Miori\u0163a, iar p\u0103rerile noastre sunt divergente. Unii dintre noi o pre\u0163uim mai presus de orice, iar al\u0163ii vor s\u0103 fie aruncat\u0103 la gunoi \u015fi uitat\u0103. Un poem na\u0163ional une\u015fte poporul. Cum se face c\u0103 acest poem dezbin\u0103? Miori\u0163a a fost \u015fi \u00eenc\u0103 mai este utilizat\u0103 de politicieni perfizi \u015fi de acoli\u0163ii lor ca un instrument pentru a ne \u00eenjosi \u015fi a ne manipula \u00eempotriva intereselor noastre. Cine \u00eei crede, a c\u0103zut \u00een la\u0163 \u015fi le face jocul. At\u00e2t legionarii, c\u00e2t \u015fi comuni\u015ftii \u015fi\u2011au sus\u0163inut programul politic cu versuri din Miori\u0163a. Comunismul la \u00eenceput s\u2011a sprijinit pe Miori\u0163a, apoi a interzis\u2011o \u00een \u015fcoli, iar \u00een cele din urm\u0103 a \u00eeng\u0103duit\u2011o. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, se discut\u0103 iar\u0103\u015fi s\u0103 fie interzis\u0103 \u00een \u015fcoli, pe motiv c\u0103 ar fi psihic distructiv\u0103, d\u0103un\u0103toare individului \u015fi na\u0163iunii. Nu este logic ca str\u0103bunii s\u0103 ne fi l\u0103sat mo\u015ftenire un poem d\u0103un\u0103tor. Cine las\u0103 ceva d\u0103un\u0103tor urma\u015filor? Las\u0103 ce are mai de pre\u0163 \u015fi mai folositor. Tocmai de aceea vor unii s\u0103 ne fure Miori\u0163a \u015fi s\u0103 o arunce la gunoi, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem f\u0103r\u0103 cea mai de pre\u0163 mo\u015ftenire spiritual\u0103. La fel cum ni se fur\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2nem f\u0103r\u0103 mo\u015ftenirile materiale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Am publicat la Stockholm \u015fi apoi la Bucure\u015fti o carte despre Miori\u0163a, sub \u00eendrumarea \u015fi controlul \u015ftiin\u0163ific a doi profesori universitari emeri\u0163i, suedezi, care o cuno\u015fteau din ce au scris Mircea Eliade \u015fi al\u0163i savan\u0163i occidentali. Am analizat 973 de variante ale Miori\u0163ei, cu cele mai noi metode de cercetare \u00eenv\u0103\u0163ate la Universitatea din G\u00f6teborg, \u015fi am \u00een\u0163eles mai bine de ce poemul nostru na\u0163ional este pus de c\u0103tre str\u0103ini la loc de cinste \u00een literatura universal\u0103. Altminteri cum s\u2011ar putea explica interesul traduc\u0103torilor, editorilor \u015fi cititorilor din a\u015fa multe \u0163\u0103ri pentru Miori\u0163a? Regretatul profesor universitar Petru Ursache a afirmat c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2000 se ajunsese la 123 de traduceri\u00a0ale Miori\u0163ei, dintre care 18 \u00een francez\u0103, 15 \u00een italian\u0103, 14 \u00een german\u0103, 9 \u00een englez\u0103, 8 \u00een rus\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een spaniol\u0103, suedez\u0103, finlandez\u0103, leton\u0103, polon\u0103, ucrainean\u0103, maghiar\u0103, sloven\u0103, s\u00e2rb\u0103, greac\u0103, japonez\u0103, arab\u0103 \u015fi esperanto. Am mai f\u0103cut eu o a doua traducere \u00een suedez\u0103. Am tradus \u015fi publicat \u00een Suedia vreo 1500 de versuri din diferite variante ale Miori\u0163ei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Analiza mea porne\u0219te de la afirma\u021bia lui George C\u0103linescu care spune \u00een <em>Istoria literaturii rom\u00e2ne<\/em> c\u0103 Miori\u0163a este unul din cele patru mituri fundamentale ale rom\u00e2nilor. El precizeaz\u0103 c\u0103 Miori\u0163a este un \u201emit cu ecoul cel mai larg\u201d \u015fi c\u0103 \u201eprin mit se \u00een\u0163elege o fic\u0163iune ermetic\u0103, un simbol al unei idei generale\u201d. Noi nu mai putem \u00een\u0163elege miturile a\u015fa cum le\u2011au g\u00e2ndit str\u0103bunii, pentru c\u0103 ei g\u00e2ndeau mitologic. Pe c\u00e2nd noi g\u00e2ndim logic \u015fi am pierdut capacitatea de a \u00een\u0163elege simbolurile \u015fi sensurile metaforice sau alegorice din mituri. Toate miturile au un con\u0163inut abstract, tainic \u015fi sacru, accesibil celor din vechime, dac\u0103 erau ini\u0163ia\u0163i \u00een tainele sacre de pe atunci. Noi nu mai suntem ini\u0163ia\u0163i \u00een a\u015fa ceva \u015fi suntem \u00eenclina\u0163i s\u0103 le \u00een\u0163elegem ca texte profane, ca minciuni pentru adormit copiii sau ca fapte concrete. Str\u0103mo\u015fii se exprimau prin metafore \u015fi alegorii, pline de sensuri tainice, pe care noi azi nu le mai \u00een\u0163elegem cu u\u015furin\u0163\u0103, dar le putem descifra pe \u00eendelete, cu metode adecvate. Am ar\u0103tat pe larg \u00een ce const\u0103 fic\u0163iunea tainic\u0103 din Miori\u0163a \u015fi care este ideea general\u0103, folositoare nou\u0103 azi \u00een cartea <em>Miori\u0163a \u2013 Izvorul nemuririi.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Miori\u0163a nu relateaz\u0103 ni\u015fte fapte concrete, care s\u0103 se fi petrecut c\u00e2ndva prin Carpa\u0163i, ca \u00een <em>Baltagul<\/em> lui Mihail Sadoveanu. Miori\u021ba nu prezint\u0103 un program de \u00eenmorm\u00e2ntare, ca s\u0103 nu se transforme mortul \u00een strigoi, cum au afirmat unii cercet\u0103tori din genera\u021biile trecute. Miori\u021ba prezint\u0103 programul unui ritual de ini\u0163iere \u00een tainele universului \u015fi ale psihicului uman, a\u015fa cum le \u00een\u0163elegeau ciobanii arhaici \u015fi care se repeta \u00een fiecare an, la anumite ceasuri din zi sau la anumite zile sfinte. Ciobanul \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u015ftirea uciderii sale prin a oferi o viziune poetic\u0103 asupra universului. Pe cine mai intereseaz\u0103 azi aspectul poetic al universului, c\u00e2nd noi am ajuns s\u0103 calcul\u0103m ce metale se g\u0103sesc \u00een alte galaxii \u015fi ce profituri financiare putem avea din cercetarea universului. Reac\u0163ia ciobanului nu a fost \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi a st\u00e2rnit nedumeriri. Mul\u0163i s\u2011au \u00eentrebat: cum de reac\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa, c\u00e2nd el are c\u00e2ini mai puternici, e cel mai bogat, cel mai destoinic, cel mai robust \u015fi \u00een cei mai buni ani ai s\u0103i? Cum se face c\u0103 el, baciul, adic\u0103 \u015feful, nu trece la ac\u0163iune \u00eempotriva celor doi subalterni, cu to\u0163i c\u00e2inii s\u0103i? De ce nu se ap\u0103r\u0103? Nu despre uciderea lui \u00eei vorbe\u015fte mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103, ci despre cu totul altceva. \u00cei vorbe\u015fte despre ceva secret, numai pe \u00een\u0163elesul lui \u015fi al c\u00e2torva, nu pentru oricine. Tainele nu sunt pentru ca s\u0103 le afle toat\u0103 lumea larg\u0103. Lumea doar s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu gurile c\u0103scate \u015fi s\u0103 nu \u015ftie despre ce e vorba \u00een grupul restr\u00e2ns ce ticluie\u015fte \u015fi pune la cale un ritual de tain\u0103. \u015etim bine c\u0103 \u0163\u0103ranii, ca \u00een <em>Morome\u0163ii<\/em> lui Marin Preda, au grij\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 ce spun, ca s\u0103 nu spun\u0103 ce g\u00e2ndesc. Ciobanul nu spune pe \u00een\u0163elesul oricui ce are \u00een g\u00e2nd. El \u00ee\u015fi potrive\u015fte vorbele cu grij\u0103, ca s\u0103 par\u0103 f\u0103\u0163i\u015fe, dar s\u0103 aib\u0103 un t\u00e2lc ascuns, accesibil unora, \u00eens\u0103 nu tuturor. Ce taine poate s\u0103 ne dest\u0103inuie Miori\u0163a nou\u0103, azi? Stilul \u00een Miori\u0163a e lapidar \u015fi enigmatic. Cuvintele concrete din versuri simbolizeaz\u0103 metaforic ni\u015fte abstrac\u0163iuni, care nu puteau fi exprimate mai bine de a\u0219a. La o citire atent\u0103, textul cuprinde mai multe idei dec\u00e2t cuvinte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 ne oprim la sensul concret al cuvintelor \u015fi nu vedem c\u0103 sunt ni\u015fte metafore ce exprim\u0103 abstrac\u0163iuni, vom fi indu\u015fi \u00een eroare, ca aceia dintre noi care au ajuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ciobanul nostru e fatalist, pesimist, incapabil s\u0103 se apere \u015fi se resemneaz\u0103 s\u0103 fie ucis, ca un la\u015f. Tainele din Miori\u0163a au fost \u00een\u0163elese aiurea, cum \u00een\u0163eleg gurile c\u0103scate, s\u2011a crezut c\u0103 ciobanul ar fi un nevolnic, s\u2011au f\u0103cut generaliz\u0103ri pripite \u015fi c\u0103 resemnarea sau la\u015fitatea lui ar fi reprezentativ\u0103 pentru \u00eentreg poporul rom\u00e2n. Eroare. Resemnarea \u015fi la\u015fitatea nu pot fi \u00een s\u00e2ngele poporului rom\u00e2n. \u015etim de la scriitorii greci antici c\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri tr\u0103geau cu s\u0103ge\u0163ile asupra zeului suprem din cer c\u00e2nd nu le pl\u0103cea lor felul \u00een care zeul \u00eempingea norii, fulgera \u015fi tuna. Ne tragem din str\u0103buni care erau aprigi \u015fi cutezau s\u0103 \u00eenfrunte zeul atotputernic \u015fi cerul nesf\u00e2r\u015fit. Geto\u2011daco\u2011tracii au dat generali romani care s\u2011au revoltat \u00eempotriva senatului \u015fi au r\u0103sturnat \u00eemp\u0103ra\u0163i ai Imperiului Roman. Au fost proclama\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i de c\u0103tre solda\u0163i, recruta\u0163i \u00eendeosebi din neamurile lor de la Dun\u0103rea de Jos. Asta era un fel de democra\u0163ie militar\u0103. \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a \u00eenfruntat voin\u0163a senatului \u015fi a altor rivali puternici, a impus cre\u015ftinismul ca religie oficial\u0103, a reorganizat Imperiul Roman, i\u2011a mutat capitala \u015fi a schimbat mersul istoriei ca nimeni altul. El era dac de prin Timoc, pe malul drept al Dun\u0103rii. A\u015fa spun scriitorii antici care au tr\u0103it sub sceptrul lui, indiferent dac\u0103 le\u2011a pl\u0103cut de el sau nu. El era <em>cutez\u0103tor <\/em>\u015fi<em> aprig<\/em>. Aceste dou\u0103 cuvinte sunt de origine geto\u2011dacic\u0103 \u015fi s\u2011au men\u0163inut \u00een limb\u0103 pentru c\u0103 definesc caracterul rom\u00e2nilor. Nu poate s\u0103 fie resemnat \u015fi pasiv un popor din care s\u2011au ridicat fra\u0163ii As\u0103ne\u015fti, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Corvine\u015ftii, Vlad \u0162epe\u015f, \u015etefan cel Mare, Petru Rare\u015f, Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, Mihai Viteazul, Horia, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Pintea, Corbea, Nicolae B\u0103lcescu, Ana Ip\u0103tescu zis B\u0103rbata, Ecaterina Teodoroiu \u015fi al\u0163ii, bine cunoscu\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i eroii necunoscu\u0163i, dar ne\u00eenfrica\u0163i \u00een r\u0103zboaie, la fel ca gloatele de \u0163\u0103rani, ce se r\u0103zvr\u0103teau mereu, cam la fiecare genera\u0163ie. Tot ce au f\u0103cut rom\u00e2nii dintotdeauna dezminte dogma fatalit\u0103\u0163ii \u015fi resemn\u0103rii na\u0163ionale, acreditat\u0103 de c\u00e2\u0163iva savan\u0163i renumi\u0163i, care cu Miori\u0163a \u015fi\u2011au dat \u00een petic, pentru c\u0103 nu au \u00een\u0163eles metaforele sau alegoriile poetice \u015fi au crezut c\u0103 ar fi vorba de un fapt divers. Ca \u00een ziare sau la tribunale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><!--more-->Am scris cartea <em>Miori\u0163a \u2013 Izvorul nemuririi<\/em> ca s\u0103 le ar\u0103t profesorilor mei suedezi \u015fi tuturor frumuse\u0163ea sublim\u0103 a con\u0163inutului din poemul nostru na\u0163ional \u015fi actualitatea lui pentru oamenii de azi, din toat\u0103 lumea. S\u0103 vad\u0103 to\u0163i cum au \u015ftiut str\u0103mo\u015fii no\u015ftri s\u0103 creeze o capodoper\u0103 \u00een care natura e divinizat\u0103, divinit\u0103\u0163ile sunt umanizate \u015fi care este calea pentru \u00eendumnezeirea omului, atunci ca \u015fi azi, indiferent ce religie ar avea. Miori\u0163a este giuvaerul cel mai de pre\u0163 din mo\u015ftenirea r\u0103mas\u0103 de la str\u0103bunii no\u015ftri. Cele peste dou\u0103 mii de variante ale Miori\u0163ei sunt tot at\u00e2tea giuvaeruri poetice, cum nu \u015ftiu s\u0103 mai aib\u0103 vreo alt\u0103 \u0163ar\u0103. Miori\u0163a, \u00een varianta publicat\u0103 de Vasile Alecsandri, a uimit Occidentul \u015fi a influen\u0163at favorabil opinia marilor puteri, care au zis c\u0103 un popor care a creat \u015fi transmis oral o asemenea capodoper\u0103, cum alte popoare nu mai au, are dreptul s\u0103 aib\u0103 un stat na\u0163ional \u015fi au fost de acord s\u0103 se fac\u0103 Unirea Moldovei cu Muntenia, de la 1859. Desigur c\u0103 asta a deranjat nostalgiile imperialiste ale unora, du\u015fmani tradi\u0163ionali ai \u0163\u0103rii noastre, care vor s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 dispre\u0163uim Miori\u0163a, s\u0103 dispre\u0163uim ciobanul \u015fi s\u0103 ne dispre\u0163uim pe noi \u00een\u015fine, ca s\u0103\u2011i admir\u0103m pe ei \u015fi s\u0103 fim slugile lor, la mila lor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat preciz\u0103rile bibliografice. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0<em>Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, edi\u021bia a doua 2017.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>20 iulie 2020<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cei care \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 Miori\u021ba prezint\u0103 o crim\u0103 \u0219i dispre\u0163uiesc ciobanul au citit\u2011o superficial \u015fi au \u00een\u0163eles\u2011o anapoda. [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46582","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46582"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46582\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46584,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46582\/revisions\/46584"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}