{"id":46586,"date":"2020-07-21T10:56:02","date_gmt":"2020-07-21T10:56:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46586"},"modified":"2020-07-21T10:56:02","modified_gmt":"2020-07-21T10:56:02","slug":"victor-ravini-variantele-mioritei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/07\/21\/victor-ravini-variantele-mioritei\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Variantele Miori\u021bei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Personalit\u0103\u021bi competente din Occident consider\u0103 c\u0103 Miori\u0163a este o capodoper\u0103 universal\u0103. Ei aveau la dispozi\u021bie doar traducerea variantei publicate de Vasile Alecsandri, ce con\u021bine doar 123 de versuri. Cercet\u0103torul Adrian Fochi ne atrage aten\u021bia c\u0103, pentru a ajunge la o \u00een\u021belegere mai aprofundat\u0103 asupra Miori\u021bei, trebuie s\u0103 pornim de la c\u00e2t mai multe variante ale ei, nu doar de la varianta publicat\u0103 de Alecsandri.<\/p>\n

Am analizat diferite elemente sau aspecte din 973 de variante ale Miori\u021bei \u0219i am ob\u021binut astfel o privire de ansamblu asupra lor. Privirea sinoptic\u0103 mi\u2011a dat posibilitatea s\u0103 v\u0103d c\u0103 \u00een variante revin mai multe cuvinte-cheie, c\u0103rora nu li s\u2011a dat suficient\u0103 aten\u0163ie. \u00cen cele mai multe variante, ciobanul \u00ee\u015fi \u00eencepe a\u015fa-numitul \u201etestament\u201d cu cuvintele: Dac\u0103 o fi s\u0103 mor<\/em>. Nu s\u2011a luat \u00een seam\u0103 conjunc\u0163ia condi\u0163ional\u0103 dac\u0103<\/em>. Deci, este vorba de o eventualitate, iar ciobanul nu este ucis. Verbele ce se refer\u0103 la uciderea ciobanului sunt la modul condi\u0163ional\u2011optativ, ce red\u0103 o ac\u0163iune prezumtiv\u0103 \u015fi neefectuat\u0103. \u00cen multe alte variante, ciobanul porunce\u015fte s\u0103 fie ucis. El folose\u015fte modul imperativ, dar cu aspect modal \u015fi \u00een\u0163eles prezumtiv. Nici \u00een aceste variante el nu este ucis cu adev\u0103rat, ci \u00een toate este vorba de un ritual ca o reprezentare teatral\u0103 a uciderii sale. Miori\u0163a prezint\u0103 \u00eenscen\u0103ri teatrale, un ritual \u00een care ciobanul joac\u0103 rolul unui personaj mitologic ce este ucis periodic, la anumite ceasuri din zi sau zile din an, \u00een fiecare an. Aceast\u0103 datin\u0103 era un fel de liturghie pre\u2011cre\u015ftin\u0103 a ciobanilor arhaici. Adesea, cei doi ciobani \u00eel \u00eentreab\u0103 cum vrea el s\u0103 fie ucis. Niciun uciga\u015f care vrea s\u0103 jefuiasc\u0103 pe cineva nu \u00eel \u00eentreab\u0103 cum vrea s\u0103 fie ucis. Ciobanul le r\u0103spunde cum vrea el s\u0103 fie ucis, iar adesea chiar le porunce\u015fte s\u0103 fie ucis. Nicio victim\u0103 a unui omor nu apuc\u0103 s\u0103 spun\u0103 cum s\u0103 fie ucis \u015fi cu at\u00e2t mai mult nu porunce\u015fte s\u0103 fie ucis \u015fi \u00een ce fel. Este vorba de preg\u0103tirea unui ritual tradi\u0163ional, de ucidere simbolic\u0103 a unui personaj mitologic, care se poate desf\u0103\u015fura cu mici varia\u0163iuni. Uneori, ciobanul porunce\u015fte s\u0103 fie ucis la r\u0103s\u0103ritul soarelui, la amiaz\u0103 \u015fi la apus. Vrea s\u0103 fie \u00eengropat de trei ori, \u00een diferite locuri. Nimeni nu a mai auzit despre un asemenea obicei de \u00eenmorm\u00e2ntare \u00een realitate. Numai la teatru sau \u00eentr\u2011un ritual simbolic poate cineva s\u0103 fie ucis de trei ori \u015fi \u00eengropat de trei ori, \u00een trei locuri, \u00een aceea\u015fi zi. Ciobanii discut\u0103 calm, ca la preg\u0103tirea a ceva sf\u00e2nt, nu a unei crime.<\/p>\n

Ciobanul adesea cere s\u0103 fie ucis sau \u00eengropat \u00een anumite locuri cu o importan\u0163\u0103 special\u0103, cum ar fi locul unde se f\u0103cea s\u0103rita berbecilor<\/em> sau jocul mieilor<\/em>. Scopul ritualului poate fi de a asigura fecundarea oilor, proliferarea \u015fi \u00eenmul\u0163irea turmei. Cei doi ciobani \u00eel vor omor\u00ee cu securi \u015fi cu topoar\u0103 \u015fi cu bolovani de moar\u0103<\/em>. De ce a\u015fa multe obiecte ucig\u0103toare? \u00cen alt\u0103 variant\u0103, \u00eel vor ucide cu nou\u0103 topoare<\/em>. Cum s\u0103 foloseasc\u0103 doi uciga\u015fi nou\u0103 topoare? Nu ar fi ergonomic s\u0103 comit\u0103 cineva o crim\u0103 cu at\u00e2tea obiecte. Deci, nu poate fi vorba de o ucidere real\u0103. E vorba de un ritual pre\u2011cre\u015ftin, \u00een care scena uciderii e repetat\u0103, a\u015fa cum repet\u0103 preotul \u00een biseric\u0103 anumite gesturi \u015fi vorbe importante, de un anumit num\u0103r de ori. Moartea \u015fi \u00eengroparea ciobanului sunt scene de teatru popular, cu sensuri simbolice sacre. Num\u0103rul de 9 topoare din aceast\u0103 variant\u0103 coincide cu num\u0103rul de 9 topoare de bronz descoperite l\u00e2ng\u0103 Ia\u015fi de c\u0103tre Cezar Cioran \u00een 2015. \u201eAcestea erau a\u015fezate \u00een cerc, ca ni\u015fte raze solare, ceea ce sugereaz\u0103 o dispunere cu o semnifica\u0163ie ritualic\u0103, masculin\u0103\u201d, afirm\u0103 Senica \u0162urcanu, arheolog \u015fi \u015fef\u0103 a Muzeului de istorie a Moldovei.<\/p>\n

\u00cen multe variante ciobanii sufl\u0103 \u00een buciume sau \u00een tr\u00e2mbi\u0163e pentru a \u00een\u015ftiin\u0163a locuitorii de pretutindeni c\u0103 vor trece la ac\u0163iune. Niciun criminal nu anun\u0163\u0103 societatea c\u0103 va comite o crim\u0103. Ei anun\u0163\u0103 c\u0103 vor efectua ritualul conform datinii cunoscute de to\u0163i cei din vremea lor. Cercet\u0103torul Ion Filipciuc afirm\u0103 c\u0103 \u201eciobanul din Miori\u0163a nu este o victim\u0103, ci un ales, un sol, un reprezentant al comunit\u0103\u0163ii\u201d. Toate aceste variante relateaz\u0103 nu uciderea lui \u00een realitate \u015fi nici m\u0103car efectuarea ritualului, ci preg\u0103tirea lui psihologic\u0103 pentru a intra \u00een rolul principal pe care \u00eel joac\u0103 \u00een acel ritual sau viziunea lui poetic\u0103, despre ceva ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Miori\u0163a se \u00eencheie cu cuvintele lui, ceea ce confirm\u0103 c\u0103 nu despre uciderea lui real\u0103 este vorba \u00een text, ci e vorba de o ucidere simbolic\u0103, p\u0103relnic\u0103, a ciobanului ca actor \u00eentr\u2011o pies\u0103 de teatru popular, unde el joac\u0103 rolul unui personaj mitologic.<\/p>\n

Variantele, \u00een care ciobanul este cu cea mai mare claritate un personaj mitologic, prezint\u0103 omorul la modul indicativ trecut, omorul e \u00eenf\u0103ptuit, el e \u00eengropat. \u00cens\u0103 ciobanul este re\u00eenviat de mama lui, iar el \u00ee\u015fi reia activitatea. Asem\u0103narea cu al\u0163i eroi mitologici, din alte culturi vechi, este evident\u0103. Moartea simbolic\u0103 \u015fi re\u00eenvierea au loc \u015fi \u00een jocul c\u0103lu\u015farilor, moment eliminat din spectacolele de azi. \u00cen aceste variante, ciobanul din text este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un erou mitologic sacrificat, care a biruit moartea, e re\u00eenviat \u015fi \u00ee\u015fi reia activitatea. Este ucis personajul mitologic din text, dar nu \u015fi vreun cioban \u00een realitate. Ciobanul din realitate joac\u0103 rolul eroului mitologic, ca \u00eentr\u2011o pies\u0103 de teatru popular. Ciobanul din text este unul din mul\u0163ii eroi mitologici de acest fel din istoria religiilor \u015fi din diferite culturi str\u0103vechi. Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri l\u2011au identificat pe Iisus cu ciobanul din Miori\u0163a \u015fi astfel mesajul umanist al cre\u015ftinismului nu li s\u2011a p\u0103rut ceva contrar mitologiei lor, ci l\u2011au acceptat de bun\u0103 voie \u015fi f\u0103r\u0103 porunc\u0103 sau cu v\u0103rs\u0103ri de s\u00e2nge, cum a fost la alte popoare. Str\u0103vechea mitologie pre\u2011cre\u015ftin\u0103 din variantele Miori\u0163ei, obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile str\u0103mo\u015filor no\u015ftri sunt baza fundamentului \u015fi fundamentul bazei pe care s\u2011a \u00eencet\u0103\u0163enit cre\u015ftinismul la rom\u00e2ni. De aceea biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu a avut nevoie s\u0103 foloseasc\u0103 violen\u0163a pentru a \u00eent\u0103ri credin\u0163a, cum a f\u0103cut biserica catolic\u0103, cu Inchizi\u021bia \u0219i arderile pe rug.<\/p>\n

O regretabil\u0103 confuzie de defini\u0163ii i\u2011a f\u0103cut pe cercet\u0103torii anteriori ai Miori\u021bei s\u0103 nu observe c\u0103 a\u015fa\u2011numita alegorie a mor\u0163ii \u015fi nun\u0163ii cosmice a ciobanului este compus\u0103, de fapt, din dou\u0103 alegorii diferite. Ciobanul vorbe\u015fte de o moarte simbolic\u0103, la fel cum spune apostolul Pavel, din Biblie, c\u00e2nd zice c\u0103 el moare \u00een fiecare zi pentru a se uni cu Dumnezeu \u015fi recomand\u0103 credincio\u015filor s\u0103 fac\u0103 \u015fi ei la fel (1 Cor. 15:31, Rom. 6:11, Col. 3:3, Gal. 2:19), sau cum zice evanghelistul Ioan c\u0103 a trecut prin moarte la via\u0163\u0103 (1 Ioan 3: 14). Moartea ciobanului este alegoria ce reprezint\u0103 o etap\u0103 din ritul lui de ini\u0163iere \u00een tainele mitologiei pre-cre\u015ftine: <\/em>\u00eendep\u0103rtarea de bunurile lume\u015fti, etap\u0103 prin care trec \u015fi unii cre\u015ftini. Nunta cosmic\u0103 e alegoria despre ultima etap\u0103 de ini\u0163iere a ciobanului, la nivelul cel mai \u00eenalt: unirea psihologic\u0103 cu divinitatea. M\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 din cer (o divinitate uranic\u0103<\/em>) e \u00eenlocuit\u0103 \u00een multe variante cu o Fat\u0103 frumoas\u0103 ce apare din senin pe munte, \u00eempodobit\u0103 cu simboluri solare (divinitate chtonic\u0103<\/em>), nicidecum o nimfoman\u0103, cum au crezut unii savan\u0163i. Ambele sunt apari\u0163ia (hierofania) unor divinit\u0103\u0163i din mitologia ciobanilor arhaici. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului este o hierogamie, adic\u0103 unirea sufletului omului cu divinitatea \u00een care crede, ceea ce \u00eei d\u0103 o stare de fericire suprem\u0103, cu senza\u0163ia de nemurire \u015fi c\u0103 timpul s\u2011a oprit \u00een loc. Ciobanul a reu\u015fit ceea ce nu au reu\u015fit Gilgamesh, Dante Aligheri nici m\u0103car ca personaj \u00een propria sa oper\u0103 sau Faust al lui Goethe \u015fi multe alte personaje din literatura universal\u0103. Am explicat aceste alegorii \u00een patru capitole din Miori\u0163a \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>.<\/p>\n

Un alt cuv\u00e2nt-cheie \u2013<\/em> ce apare \u00een sute de variante, dar nu \u015fi \u00een varianta lui Alecsandri \u2013<\/em> \u015fi care ne\u2011ar putea deruta, este lege.<\/em> Acest cuv\u00e2nt a dus la o interpretare juridic\u0103 a Miori\u0163ei, cum c\u0103 ciobanul ar fi judecat \u015fi condamnat la moarte pe drept sau pe nedrept. \u00cen toate dic\u0163ionarele explicative, lege<\/em> are dou\u0103 sensuri. Sensul nr. 1 este religios \u015fi e mai vechi. Sensul nr. 2 este juridic \u015fi e mai nou. Dic\u0163ionarele mai ample arat\u0103 cu citate c\u0103, \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103, lege<\/em> este atestat numai cu sens religios \u015fi niciodat\u0103 cu sens juridic. A\u015fadar, cauza \u015fi scopul uciderii \u00een Miori\u0163a nu pot s\u0103 fie juridice \u015fi reale, ci religioase, \u00eentr\u2011o liturghie pre\u2011cre\u015ftin\u0103 cu aspect teatral. Caracostea \u015fi Constantin Noica au ar\u0103tat c\u0103 lege<\/em> din Miori\u0163a nu poate avea sens juridic, nu regleaz\u0103 rela\u0163ii sociale, ci are sensul de nomos <\/em>din limba greac\u0103: lege ce regleaz\u0103 rela\u0163ia omului cu cosmosul. Acela\u015fi sens e atestat \u00een franceza veche \u015fi \u00een limbile scandinave vechi. Spusele celor doi nu au fost luate \u00een seam\u0103.<\/p>\n

\u00cen\u021belegerea Miori\u021bei ca o ac\u021biune cu caracter juridic, ca \u00een Baltagul lui Mihail Sadoveanu, este mai aproape de \u00een\u021belegerea celor ce prefer\u0103 s\u0103 vad\u0103 o crim\u0103 murdar\u0103 dec\u00e2t s\u0103 vad\u0103 ceva luminos \u0219i \u00een\u0103l\u021b\u0103tor spre culmile frumuse\u021bilor poetice. Miori\u021ba, ca orice text literar de valoare, poate fi \u00een\u021beleas\u0103 de fiecare cum vrea, cum i se potrive\u0219te mai bine. Miori\u021ba, ca \u0219i alte capodopere din istoria literaturii universale, de autori ca Dante Aligheri, Shakespeare, Mark Twain, Ion Creang\u0103, Eminescu sau chiar Biblia, poate st\u00e2rni aversiunea celor ce sau nu pot \u00een\u021belege nimic, sau \u00een\u021beleg totul anapoda, pentru c\u0103 ei ori nu v\u0103d p\u0103durea din cauza copacilor, ori nu v\u0103d lumina din cauza umbrelor.<\/p>\n

\n

Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat preciz\u0103rile bibliografice. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, edi\u021bia a doua 2017.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

20 iulie 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Personalit\u0103\u021bi competente din Occident consider\u0103 c\u0103 Miori\u0163a este o capodoper\u0103 universal\u0103. Ei aveau la dispozi\u021bie doar traducerea variantei publicate de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46586"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46586\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46588,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46586\/revisions\/46588"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}