{"id":46589,"date":"2020-07-21T11:40:36","date_gmt":"2020-07-21T11:40:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46589"},"modified":"2020-07-21T11:40:36","modified_gmt":"2020-07-21T11:40:36","slug":"victor-ravini-miorita-si-cultura-universala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/07\/21\/victor-ravini-miorita-si-cultura-universala\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Miori\u0163a \u015fi cultura universal\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Miori\u021ba a fost \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it pentru c\u0103 s-au f\u0103cut multe erori metodologice, iar concluziile savan\u021bilor s-au bazat pe p\u0103reri. Printre multele gre\u0219eli, s\u2011a crezut f\u0103r\u0103 temei c\u0103 mioara ar fi un oracol ce \u00eei preveste\u015fte ciobanului viitorul \u015fi \u00eei spune ce s\u0103 fac\u0103 pentru a se ap\u0103ra. Nu s\u2011a observat c\u0103 mioara nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een func\u0163ia unui oracol. Ciobanul o \u00eentreab\u0103 de ce nu\u2011i mai place iarba. Nimeni nu o \u00eentreba pe Pythia dac\u0103 \u00eei pl\u0103cea m\u00e2ncarea. Oracolul de la Delfi nu spunea nim\u0103nui exact ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi nicidecum ce anume s\u0103 fac\u0103. Mioara este termenul concret \u00eentr\u2011o metafor\u0103, care simbolizeaz\u0103 ceva abstract. O s\u0103 vedem ce. Cine a mai pomenit vreo oper\u0103 literar\u0103 \u00een care animale fabuloase vorbesc despre animale reale? O mioar\u0103 n\u0103zdr\u0103van\u0103 nu poate vorbi despre un c\u00e2ine adev\u0103rat. C\u00e2inele de care vorbe\u015fte mioara este o alt\u0103 metafor\u0103, care simbolizeaz\u0103 altceva. Vom vedea ce. Vorbele mioarei nu se refer\u0103 la o realitate concret\u0103, ci la o experien\u0163\u0103 psihologic\u0103, prezentat\u0103 sub form\u0103 alegoric\u0103. Mioara \u00eei spune ciobanului s\u0103\u2011\u015fi cheme un c\u00e2ne, cel mai b\u0103rb\u0103tesc \u015fi cel mai fr\u0103\u0163esc (versurile 40\u201142, \u00een varianta Alecsandri). Deci cel mai\u2026 dintre mai mul\u0163i. El are c\u00e2ini mai b\u0103rba\u0163i (v. 21), la plural, \u015fi spune: S\u0103\u2011mi aud c\u00e2nii (v. 58). De ce s\u0103\u2011\u015fi cheme numai un singur c\u00e2ine \u015fi nu to\u0163i c\u00e2inii pe care \u00eei are? E \u015ftiut c\u0103 nici cel mai puternic c\u00e2ine nu \u00ee\u015fi poate distribui aten\u0163ia ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 la doi adversari. C\u00e2inii sunt eficien\u0163i \u00een hait\u0103. Dac\u0103 ar fi fost vorba s\u0103 se apere, mioara i-ar fi spus s\u0103 \u00ee\u0219i cheme to\u021bi c\u00e2inii. C\u00e2inele aici nu are menirea s\u0103 \u00eel apere, ci este un simbol pentru o bine\u2011cunoscut\u0103 realitate psihologic\u0103. Cercetarea anterioar\u0103 nu a observat c\u0103 dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior. Mioara este alter\u2011egoul s\u0103u, la fel cum Virgiliu e alter\u2011egoul lui Dante sau Mefisto e alter\u2011egoul lui Faust \u015fi al lui Goethe. Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 poate simboliza partea feminin\u0103 din sufletul omenesc, pe care C. G. Jung o nume\u015fte Anima, iar c\u00e2inele simbolizeaz\u0103 Animus, partea masculin\u0103.<\/p>\n

Nimic \u00een Miori\u0163a nu este realitate, ci fantezie poetic\u0103. Totul \u00een Miori\u0163a e simbol cu sensuri multiple, pe c\u00e2t de profunde, pe at\u00e2t de \u00een\u0103l\u0163\u0103toare. Dar cine mai are timp azi s\u0103 citeasc\u0103 pe \u00eendelete o poezie profund\u0103 \u0219i \u00een\u0103l\u0163\u0103toare? Ciobanul din Miori\u0163a nu este o persoan\u0103 concret\u0103, care s\u0103 fi tr\u0103it c\u00e2ndva cu adev\u0103rat, ci e un personaj literar imaginar idealizat. Ciobanul este un exponent al bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi perfec\u0163iunii omului \u00een general, un erou din mitologia pre\u2011cre\u015ftin\u0103 a ciobanilor, la fel ca eroii din alte mituri antice. Confundarea mitologiei arhaice din Miori\u0163a cu ac\u0163iunea din Baltagul,<\/em> sau cu alte crime asem\u0103n\u0103toare de la tribunal, a dus la regretabila r\u0103st\u0103lm\u0103cire a poemului. Miori\u0163a nu prezint\u0103 o crim\u0103, ce s\u2011ar fi petrecut c\u00e2ndva prin Carpa\u0163i, ci un ritual de ini\u0163iere \u00een tainele universului \u015fi ale psihicului uman, a\u015fa cum le \u00een\u0163elegeau ciobanii arhaici \u015fi care se repeta \u00een fiecare an, la anumite ceasuri din zi sau la anumite zile sfinte. Cele mai vechi variante ale Miori\u0163ei sunt colinde din Transilvania, ce se c\u00e2nt\u0103 la casa fiec\u0103rui \u0163\u0103ran, \u00een fiecare iarn\u0103, ca s\u0103 \u00eei ureze bel\u015fug \u00een anul ce vine. Colind\u0103torii nu ureaz\u0103 nim\u0103nui s\u0103 fie ucis.<\/p>\n

La o lectur\u0103 neatent\u0103, Miori\u0163a d\u0103 impresia c\u0103 ar fi o nara\u0163iune care poveste\u015fte ceva ce s\u2011ar fi \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate, \u00eentr\u2011un spa\u0163iu geografic. La o lectur\u0103 mai atent\u0103, putem observa c\u0103 totul se petrece \u00een peisajul l\u0103untric, psihologic al ciobanului \u015fi este proiectat asupra peisajului exterior, geografic. Cuvintele concrete din peisajul geografic paradisiac \u015fi astrele de pe cer sunt metafore pentru raiul ce este \u00een sufletul ciobanului. Textul tuturor variantelor Miori\u0163ei amestec\u0103 imagini interne \u015fi imagini externe, cu aceea\u015fi virtuozitate derutant\u0103 ca \u015fi la Petrarca, la Eminescu sau al\u0163i mari scriitori din literatura universal\u0103, la care farmecul este c\u0103 lu\u0103m abstrac\u0163iunea drept adev\u0103r concret, ne trec fiorii \u015fi ne identific\u0103m cu personajul principal. Acest fenomen a fost bine explicat de c\u0103tre profesorul american de psihologie analitic\u0103 James Hillman, cu exemple din literatura universal\u0103, ce con\u0163in acelea\u015fi procedee literare ca \u00een Miori\u0163a.<\/p>\n

Frumuse\u0163ea peisajului geografic din Miori\u0163a simbolizeaz\u0103 metaforic frumuse\u0163ea \u015fi armonia sufleteasc\u0103 a ciobanului. Peisajul din versurile Miori\u0163ei \u00eembin\u0103 peisajul din Carpa\u0163i \u015fi cel sufletesc cu o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 m\u0103iestrie. Tot ce pare c\u0103 s\u2011ar petrece \u00een jurul ciobanului se petrece, de fapt, \u00een inima lui \u015fi se adreseaz\u0103 inimii noastre. Spa\u0163iul mioritic este at\u00e2t cel ce se poate vedea cu ochii \u015fi poate fi reprodus \u00eentr\u2011o fotografie, c\u00e2t \u015fi cel pe care \u00eel putem sim\u0163i doar cu inima \u015fi este deja reprodus \u00een versuri. Miori\u0163a poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca un imn \u00eenchinat omului \u015fi naturii, ce arat\u0103 \u00eenalta m\u0103sur\u0103 a capacit\u0103\u0163ii omului de a se minuna de m\u0103re\u0163ia naturii. Am ar\u0103tat \u00een carte c\u0103 Miori\u0163a poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi ca un ghid spiritual de \u00een\u0103l\u0163are \u00een cele mai \u00eenalte sfere ale poeziei \u015fi ale cerului. Fiecare dintre noi ne putem minuna de m\u0103re\u0163ia naturii \u015fi a Miori\u0163ei dup\u0103 m\u0103sura aten\u0163iei pe care o acord\u0103m versurilor \u015fi dup\u0103 puterea cugetului nostru. Unii au r\u00e2s de Marin Sorescu pentru c\u0103 vede \u00een Miori\u0163a<\/em> metafore ce simbolizeaz\u0103 abstrac\u0163iuni luminoase, poezie sublim\u0103 \u015fi o pune al\u0103turi de Luceaf\u0103rul<\/em> lui Eminescu. Fiecare poate vedea \u00eentr\u2011o poezie, ceea ce poate vedea. Iar ce nu poate vedea, nu poate.<\/p>\n

Str\u0103mo\u015fii ne\u2011au l\u0103sat mo\u015ftenire o vast\u0103 literatur\u0103 oral\u0103, \u00een versuri \u015fi \u00een proz\u0103, cum poate c\u0103 nimeni nu mai are. Noi, ast\u0103zi, prea \u00eeng\u00e2lvi\u0163i cu cultur\u0103 modern\u0103 \u015fi ahtia\u0163i dup\u0103 bunuri materiale, l\u0103s\u0103m s\u0103 se a\u015ftearn\u0103 praful pe mo\u015ftenirea primit\u0103 din vechime, iar unii chiar dau cu noroi \u00een Miori\u0163a, ba chiar \u015fi \u00een Eminescu, \u015fi \u00een tot ce avem mai valoros. Petru Ursache scria despre felul \u00een care recept\u0103m noi Miori\u0163a: \u201eMerit\u0103m lec\u0163ia. Trebuie s\u0103 vin\u0103 str\u0103inii s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia, civilizat \u015fi discret, asupra propriului tezaur cultural \u015fi artistic\u201d.<\/p>\n

Avem datoria s\u0103 repunem Miori\u0163a<\/em> pe piedestalul pe care au pus\u2011o traduc\u0103torii \u015fi cititorii str\u0103ini \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, pe vremea lui Alecsandri. Dar nu numai varianta publicat\u0103 de el, ci toate cele peste 2000 de variante sunt capodopere. De ce nu avem o antologie care s\u0103 le cuprind\u0103 pe toate? Fiindc\u0103 ar fi editat\u0103 \u00een prea multe volume? Avem o datorie moral\u0103 fa\u0163\u0103 de str\u0103mo\u015fii care au creat Miori\u0163a \u015fi ne\u2011au l\u0103sat\u2011o nou\u0103 \u015fi lumii \u00eentregi. E o datorie fa\u0163\u0103 de civiliza\u0163ie, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim tuturor bog\u0103\u0163ia cultural\u0103 a str\u0103bunilor no\u015ftri, a\u015fa cum \u00eemp\u0103r\u0163im din coliv\u0103. Cele mai str\u0103lucitoare opere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt Luceaf\u0103rul<\/em> lui Eminescu \u015fi Miori\u0163a<\/em>. Nu toate popoarele lumii au asemenea opere, din care ne vin identitatea na\u0163ional\u0103, unitatea etnic\u0103 \u015fi tr\u0103inicia limbii rom\u00e2ne. Limba rom\u00e2n\u0103 este patria noastr\u0103 a tuturor, din\u0103untrul \u015fi din afara \u0163\u0103rii. Ne reg\u0103sim \u00een limb\u0103, c\u00e2nd nu putem s\u0103 ne reg\u0103sim la vatr\u0103. Izvorul nemuririi unui popor este nemurirea limbii, nemurirea crea\u0163iilor sale literare, culte \u015fi populare, c\u00e2t \u015fi a credin\u0163elor sale. \u00cen primul r\u00e2nd, credin\u0163a \u00een tine \u00eensu\u0163i ca individ \u015fi credin\u0163a \u00een poporul din care faci parte. Credin\u0163a \u00een valorile morale \u015fi culturale rom\u00e2ne\u015fti, bine recunoscute \u00een Occident.<\/p>\n

Miori\u0163a poate fi la fel de important\u0103 \u015fi actual\u0103 pentru cultura universal\u0103 ca \u015fi alte mari crea\u0163ii ale rom\u00e2nilor. Miori\u0163a poate fi citit\u0103 \u015fi rumegat\u0103 ca un ghid spiritual. Unii dintre noi putem vedea sensul metaforic al cuvintelor \u015fi \u00een\u0163elegem c\u0103 personajul principal ne \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m suflete\u015fte deasupra mun\u0163ilor, c\u0103tre soare \u015fi c\u0103tre stele. Al\u0163ii r\u0103m\u00e2n la sensul concret al cuvintelor \u015fi continu\u0103 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e vorba despre o crim\u0103 pentru jaf. Fiecare cum \u00eel duce mintea. Cine nu pricepe sensurile abstracte dintr\u2011o poezie, nu avem cum s\u0103 \u00eel \u00eenv\u0103\u0163\u0103m.<\/p>\n

Miori\u0163a este mo\u015ftenirea noastr\u0103 nepieritoare \u015fi inalienabil\u0103. Este con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 de noi \u00een\u015fine ca na\u0163iune \u015fi ca indivizi, e m\u00e2ndria noastr\u0103 de rom\u00e2ni \u00een lume. Transhuman\u0163a ciobanilor no\u015ftri a r\u0103sp\u00e2ndit Miori\u0163a<\/em> pe \u00eentreg teritoriul unde locuiau rom\u00e2ni. Miori\u0163a<\/em> a contribuit mai mult dec\u00e2t orice alt factor la unificarea \u015fi la stabilitatea limbii rom\u00e2ne, cum nicio alt\u0103 limb\u0103 nu mai e la fel de unitar\u0103 \u015fi stabil\u0103 \u00een timp, p\u00e2n\u0103 chiar \u015fi \u00een afara hotarelor \u0163\u0103rii. Miori\u0163a este izvorul nemuririi limbii rom\u00e2ne, al culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi al eternit\u0103\u0163ii neamului nostru. Iar dac\u0103 unii vor s\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 lumea cu arme sau cu \u015firetlicuri ascunse, rom\u00e2nii \u00eei vor dezarma cu vorbe \u015fi cuvinte potrivite, cu idei nobile, cu crea\u0163ii de art\u0103 \u015fi cu omenia rom\u00e2nului.<\/p>\n

Cui l\u0103s\u0103m Miori\u0163a<\/em> \u015fi cum o l\u0103s\u0103m? L\u0103s\u0103m Miori\u0163a<\/em> pe seama \u015fcolilor, a profesorilor \u015fi a elevilor, s\u0103 o duc\u0103 mai departe, ca un mesaj umanist al str\u0103bunilor no\u015ftri c\u0103tre to\u0163i cei ce o citesc \u00een original sau \u00een traduceri.<\/p>\n

\n

Not\u0103: Pentru fluiditatea textului, am eliminat preciz\u0103rile bibliografice. Acestea se pot g\u0103si \u00een\u00a0Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, Editura Alcor, Bucure\u0219ti 2016, edi\u021bia a doua 2017.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

20 iulie 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miori\u021ba a fost \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it pentru c\u0103 s-au f\u0103cut multe erori metodologice, iar concluziile savan\u021bilor s-au bazat pe p\u0103reri. Printre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46589","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46589","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46589"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46589\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46591,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46589\/revisions\/46591"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46589"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46589"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46589"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}