{"id":46647,"date":"2020-09-19T19:20:57","date_gmt":"2020-09-19T19:20:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46647"},"modified":"2020-09-23T08:13:38","modified_gmt":"2020-09-23T08:13:38","slug":"victor-ravini-castravetia-sau-balamucul-vesel-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/09\/19\/victor-ravini-castravetia-sau-balamucul-vesel-4\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Castrave\u021bia sau Balamucul vesel (4)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto: \u2013<\/strong>Ave\u021bi castrave\u021bi?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013<\/strong> N-avem castravem.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Scrisoarea de dincolo <\/strong><\/p>\n

\u00cengrozit, am pus jos telefonul. Victor, tizul meu, prietenul meu cel mai bun, cu care m\u0103 cuno\u0219team din copil\u0103rie… El, c\u0103ruia \u00eei sc\u0103p\u0103rau ochii dup\u0103 fete pe litoral la Costine\u0219ti. Tizul meu s-a dus pe drumul \u00eentregii lumi \u0219i a fost \u00eengropat ieri. \u00cemi aduc aminte cum s-a luat dup\u0103 una pe plaj\u0103, s\u0103 o ajung\u0103 din urm\u0103. I se p\u0103rea mai atractiv\u0103 dec\u00e2t toate. Nu mai t\u0103cea ce forme avea aia. \u0218i, c\u00e2nd aia s-a \u00eentors, el era s\u0103 le\u0219ine. Aia era tocmai nevasta lui, care \u00eel c\u0103uta, nu \u0219tia unde disp\u0103ruse el. El \u0219i-a revenit \u00een fire \u0219i a zis c\u0103 \u0219i el o c\u0103uta pe ea. Prietenul meu mult \u00eendr\u0103git a redevenit p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u201ePrietenul meu pe care \u00eel \u00eendr\u0103geam mai mult dec\u00e2t orice, care cu mine a \u00eenfruntat toate greut\u0103\u021bile.\u201d <\/em>Aceste cuvinte mi-au fulgerat prin cap. R\u00e2nduri t\u0103ioase ca un cu\u021bit, din epopeea Gilgamesh. Se zice c\u0103 ar fi\u00a0cea mai veche oper\u0103 literar\u0103 din lume, c\u00e2teva mii de ani mai veche dec\u00e2t Biblia. Nu s-a schimbat nimic de atunci. \u201eNoi care aveam numai succese… Prietenul meu Enkidu s-a dus pe drumul \u00eentregii lumi! \u00censp\u0103im\u00e2nt\u0103toare e moartea \u0219i de neclintit!\u201d<\/em><\/p>\n

Victor a murit dup\u0103 ce s-a \u00eentors dintr-o vizit\u0103 la prietenul nostru comun N\u0103stea, octogenar, fost ofi\u021ber de jandarmi, \u00eens\u0103 om cult. Acolo, la N\u0103stea, a b\u0103ut tizul meu un p\u0103h\u0103rel de whisky \u0219i apoi s-a dus acas\u0103 \u0219i a murit. A doua zi a fost g\u0103sit pe patul s\u0103u, mort, \u00eembr\u0103cat \u00een pijama \u0219i cu plas\u0103 pentru p\u0103r.<\/p>\n

Hm! Nu se moare dintr-un p\u0103h\u0103rel de whisky, el care era psihiatru \u0219i director de spital, un om zdrav\u0103n, \u00een cei mai buni ani ai s\u0103i. Altceva trebuie s\u0103-i fi cauzat moartea. Pe N\u0103stea oricum nu \u00eel pot suspecta. E v\u0103r cu tata. Dar mai \u0219tii? El \u00ee\u0219i primea pensia de la M.A.I. Les amis de mes amis sont… les amis de M.A.I.<\/em> Psihiatrul a murit singur \u00een locuin\u021ba sa de var\u0103 din Carpa\u021bi, prin mun\u021bii Bistri\u021bei, pe undeva, nu mai \u0219tiu care Bistri\u021b\u0103, c\u0103 sunt mai multe. E mult de c\u00e2nd am fost acolo \u0219i nu mai \u021bin minte pe unde era.<\/p>\n

Cine a deschis u\u0219a lui \u0219i a constatat c\u0103 era mort? Cum de i-a venit cuiva ideea s\u0103 deschid\u0103 u\u0219a? \u0218i cum au descuiat-o? El se fereca pe din\u0103untru cu mai multe \u00eencuietori \u0219i cu z\u0103voare, pentru c\u0103 suferea de ho\u021bofobie. A\u0219adar?<\/p>\n

Peste vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 am primit o scrisoare de la el. Locuiam \u00een Suedia, uitasem s\u0103 v\u0103 spun. Era cu totul altceva dec\u00e2t pl\u0103cut s\u0103 deschid o scrisoare de la tizul meu, de dincolo, de pe partea cealalt\u0103 a gropii:<\/p>\n

\u201eDrag\u0103 Victore (adic\u0103 eu)! Aici e \u00eengrozitor de frig \u0219i lugubru. Tocmai am sosit \u0219i sunt mort de oboseal\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta drum. La intrare era un pachet care pesemne c\u0103 o fi stat acolo o ve\u0219nicie. Probabil de la vreunul din bolnavii mei. \u00cen pachet era tabloul acela disp\u0103rut, \u0219tii tu, care se spunea c\u0103 intrase \u00een p\u0103m\u00e2nt. Acuma e \u00een posesia mea! M\u0103 gr\u0103besc la b\u0103tr\u00e2nul nostru prieten. Ce p\u0103cat c\u0103 nu e\u0219ti aici cu noi. Ne lipse\u0219ti. C\u00e2nd vii \u0219i tu aici? S\u0103 mai st\u0103m la un p\u0103h\u0103rel de vorb\u0103 cu b\u0103tr\u00e2nul nostru idol nemuritor, care o s\u0103 ne \u00eengroape pe to\u021bi. Sper s\u0103 ne vedem aci \u00een cur\u00e2nd. Al t\u0103u devotat Victor (adic\u0103 el).\u201d<\/p>\n

Nu mai \u0219tiam despre ce tablou vorbise el cu mine. Oricum, ce importan\u021b\u0103 mai avea? Era ca \u0219i cum mortul m\u0103 chema la el.<\/p>\n

Prietenul meu a murit \u00een \u00eemprejur\u0103ri de nel\u0103murit, oric\u00e2t am \u00eencercat eu s\u0103 aflu adev\u0103rul asupra mor\u021bii lui. De la N\u0103stea nu am putut afla nimic. \u0218i al\u021bi colegi de-ai lui, psihiatri, de-a lungul anilor au murit \u00een mod suspect. Cum ar fi celebrul Dan Arthur, cu picioarele atrofiate, imobil \u00eentr-un c\u0103rucior mobil. Vorbisem cu el \u00een ziua precedent\u0103, spre sear\u0103, iar a doua zi diminea\u021ba mi s-a spus c\u0103 s-a sinucis. M\u0103 dusesem la el, la spitalul de la Timi\u0219ul de Jos \u0219i i-am cerut un eseu, despre ce o vrea el, pentru\u00a0Caiete de literatur\u0103<\/em>, la care lucram \u00een Asocia\u021bia Scriitorilor de la Bra\u0219ov. A zis c\u0103 o s\u0103 caute prin sertar \u0219i mi-l d\u0103 m\u00e2ine la prima or\u0103.<\/p>\n

A doua zi, la prima or\u0103, am b\u0103tut la u\u0219a cabinetului lui. Ni\u0219te medici sau infirmieri, ce erau, mi-au spus c\u0103 se sp\u00e2nzurase de c\u00e2rligul l\u0103mpii din tavan, chiar acolo \u00een cabinet, unde vorbisem cu el. Cum a\u0219a? De ieri sear\u0103 p\u00e2n\u0103 azi diminea\u021b\u0103? Cum se sp\u00e2nzurase el din tavan, c\u00e2nd abia putea s\u0103 se dea jos din c\u0103ruciorul \u00een care \u0219edea? Ieri \u00eemi spusese, \u00eentr-un exces de exuberan\u021b\u0103, de optimism \u0219i de sinceritate, cu o bucurie nelalocul ei, c\u0103 poten\u021ba \u0219i via\u021ba sexual\u0103 se amelioreaz\u0103 cu v\u00e2rsta.<\/p>\n

Ce i-a venit \u00eentre timp s\u0103 se sinucid\u0103?\u00a0O fi fost a\u0219a de bucuros \u0219i exuberant pentru c\u0103 o fi luat ceva prafuri \u00eembucurative? Prafuri cum \u0219tia el, de la dul\u0103piorul spitalului, unde numai el avea cheia \u0219i putea prescrie prafurile de rigoare? De ce o fi luat prafurile? De fric\u0103 \u0219i nelini\u0219te? B\u0103nuia c\u0103 i se preg\u0103tea \u0219treangul? De ce i se preg\u0103tea? C\u0103 \u0219tia prea multe confesiuni, \u00een calitate de psihiatru? Sau c\u0103 d\u0103duse prafuri unor \u0219tabi, c\u0103rora nu mai putea s\u0103 le dea c\u00e2t cereau ei? Sau g\u0103siser\u0103 pe altul \u0219i nu mai aveau nevoie de el? Prin prietenul \u0219i tizul meu, mai cunoscusem un neuropsihiatru, am uitat cum \u00eel chema, care a murit internat la nebuni, unde \u00eel \u00eendopau cu medicamente cu de-a sila, cum sunt \u00eendopate g\u00e2\u0219tele cu boabe, cu p\u00e2lnia.<\/p>\n

Chiar \u0219i unii sau al\u021bii dintre neamurile tizului meu au fost lovi\u021bi de mor\u021bi ciudate, \u00eenc\u0103 neelucidate \u0219i la care nu se mai g\u00e2nde\u0219te nimeni. Vom face cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u00eendeaproape cu c\u00e2\u021biva din familia R\u0103coveanu. Nu citesc ei c\u0103r\u021bi, a\u0219a c\u0103 n-o s\u0103 am cine \u0219tie ce nepl\u0103ceri cu vreunii din ei. \u00cen general se spune, a\u0219a cum mi s-a spus \u0219i vi s-a spus:\u00a0De mortuis nihil sine bonum <\/em>(De mor\u021bi, nimic altceva dec\u00e2t de bine). Eu \u00eens\u0103 aici, \u00een aceste memorii, \u00eemi iau libertatea s\u0103 modific dictonul latin \u0219i zic De mortuis nihil sine veritas <\/em>(De mor\u021bi, nimic altceva dec\u00e2t adev\u0103rul). Ceea ce desigur c\u0103 nu deranjeaz\u0103 mor\u021bii, \u00eens\u0103 \u00eei deranjeaz\u0103 pe unii dintre cei vii.<\/p>\n

C\u00e2t despre R\u0103covenii supravie\u021buitori, n-au dec\u00e2t s\u0103 ias\u0103 pe interval \u0219i s\u0103 se manifeste direct sau prin intermediari, c\u0103 \u0219i-au recunoscut aici mor\u021bii. \u00censeamn\u0103 c\u0103 se demasc\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i deci s\u0103 spun\u0103 cum au rezolvat problema juridic\u0103 referitoare la aurul mor\u021bilor, uci\u0219i \u0219i \u00eengropa\u021bi cu succes. Oric\u00e2t de perfecte ar fi unele crime, ies c\u00e2ndva la iveal\u0103. Un proverb suedez zice: det som <\/em>g\u00f6ms i sn\u00f6 kommer<\/em> upp i <\/em>t\u00f6 <\/em>(<\/em>ce ascunzi \u00een z\u0103pad\u0103 se ive\u0219te la topeal\u0103).<\/p>\n

C\u00e2nd crimele ies la iveal\u0103 dup\u0103 moartea criminalilor, nu \u0219tiu cum r\u0103m\u00e2ne cu bunurile jefuite de ei \u0219i l\u0103sate mo\u0219tenire urma\u0219ilor. N-au dec\u00e2t s\u0103 se arate singuri cu degetul, din cine se trag. S\u0103 se dema\u0219te singuri c\u0103 au mo\u0219tenit ceva de la ni\u0219te criminali, care au ucis pentru a \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219i acele bunuri. Eu cred c\u0103 mo\u0219tenitorii unor bunuri furate printr-o crim\u0103, se fac p\u0103rta\u0219i la furt \u0219i la crim\u0103. Dac\u0103 nu au \u0219tiut care e provenien\u021ba bunurilor mo\u0219tenite, au circumstan\u021be atenuante. Dar dac\u0103 sunt con\u0219tien\u021bi de provenien\u021ba frauduloas\u0103 a bunurilor, eu unul nu \u0219tiu ce s\u0103 mai cred. Dumneata, drag\u0103 cititorule, ce crezi?<\/p>\n

Spre luare aminte, cui trebuie s\u0103 ia aminte: Aici, spun adev\u0103rul \u0219i numai adev\u0103rul, dar \u00eenc\u0103 nu \u00eentreg adev\u0103rul.\u00a0Iar eu \u0219tiu despre ei mai multe dec\u00e2t \u0219tiu ei c\u0103 \u0219tiu eu. Eu \u0219tiu \u0219i ceea ce ei nu \u0219tiu. S\u0103 ia aminte \u0219i s\u0103 stea pe creaca lor. G\u0103inile care tac le las\u0103 uliul s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103. S\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 traiul lor \u0219i s\u0103-\u0219i m\u0103n\u00e2nce m\u0103laiul, adic\u0103 aurul. Libertate nu \u00eenseamn\u0103 libertatea unora de a face r\u0103u altora \u0219i a fura, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie demasca\u021bi. A\u0219tept s\u0103 \u00ee\u0219i dea arama pe fa\u021b\u0103 careva din ei, dac\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 este ceea ce nu este, \u0219i va vedea. Dac\u0103 va mai apuca s\u0103 vad\u0103.<\/p>\n

Pas cu pas ne vom apropia de infern. Veni\u021bi cu mine, dragi cititori, dac\u0103 ave\u021bi curaj s\u0103 cobor\u00e2m \u00eempreun\u0103 \u00een iad. Poate c\u0103 n-o\u021bi fi avut ocazia asta a\u0219a des. V\u0103 duc eu de m\u00e2n\u0103, s\u0103 vede\u021bi unde \u0219ade dracul \u0219i ce \u00eei poate pielea. Eu cunosc bine drumul \u0219i locurile. Dante Aligheri ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 drumul spre paradis trece prin infern. Dac\u0103 eu am izbutit s\u0103 parcurg cu bine \u00eentreg drumul prin iad aici pe p\u0103m\u00e2nt, la fel ca mul\u021bi dintre dumneavoastr\u0103, atunci \u0219i cei mai tineri dintre noi vor putea ajunge s\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103ureasc\u0103 propriul lor rai personal pe p\u0103m\u00e2nt, a\u0219a cum mi l-am f\u0103urit eu, cam cum \u0219i-l dore\u0219te fiecare. At\u00e2t raiul georgrafic, din jurul nostru, c\u00e2t \u0219i cel l\u0103untric, din sufletul fiec\u0103ruia.<\/p>\n

\n

Spovedania lui Toto\u0219u<\/strong><\/p>\n

Bunicul lui Victor, preotul, sau protopop mi se pare c\u0103 era, avea trei fii: Toto\u0219u, Alecu \u0219i Du\u021b\u0103. A\u0219a am auzit c\u0103 \u00eei chema. A\u0219a li se spunea. Tot neamul lor, to\u021bi aveau mo\u0219ii \u0219i conace, cu cram\u0103, cu petreceri, cu l\u0103utari. Aveau de toate, aveau. Aveau cum nu mai aveau al\u021bii. Le mo\u0219teniser\u0103 din mo\u0219i-str\u0103mo\u0219i, de la facerea lumii, ziceau ei. Tot jude\u021bul \u00eei \u0219tia c\u0103 se tr\u0103geau din neam de popi \u0219i protopopi, din totdeauna. Careva din str\u0103mo\u0219ii lor fuseser\u0103 sudi\u021bi, adic\u0103 supu\u0219i austrieci, scuti\u021bi de impozite \u0219i cu privilegii speciale, pentru c\u0103 se d\u0103duser\u0103 bine cu st\u0103p\u00e2nirea. Cine se d\u0103 bine cu st\u0103p\u00e2nirea, \u00ee\u0219i vinde sufletul. Diavolul \u00eei cump\u0103r\u0103 sufletul \u0219i urma\u0219ii, p\u00e2n\u0103 \u00een a patruzecea spi\u021b\u0103.<\/p>\n

N-au crezut \u00een existen\u021ba iadului, a\u0219a c\u0103 au avut parte de iad chiar \u00een timpul vie\u021bii. Via\u021ba fiec\u0103ruia din ei a fost \u00eentr-un fel sau altul un iad, a\u0219a cum \u0219i l-a a\u0219ternut fiecare, dup\u0103 pofta inimii sale, am cam putea s\u0103 zicem. Toto\u0219u \u0219i Du\u021b\u0103 locuiau \u00een Castravechia, iar Alecu \u00een Castranova. Pricepe\u021bi dumneavoastr\u0103. Mai mult nu e bine s\u0103 spun.<\/p>\n

Se auzea c\u0103 ar cam fi fost pinguini, mai ales Toto\u0219u. \u00cens\u0103 Du\u021b\u0103 nu era pinguin. Cum pinguini? Da, pinguini. Cum ziceam, mai mult nu e bine s\u0103 spun. Oricum, nimic nu e sigur pe lumea asta. Sigur este numai c\u0103 gura lumii o umple doar p\u0103m\u00e2ntul. To\u021bi din neamul R\u0103covenilor aveau virtu\u021bi active de toate felurile, mai ales speculative, operative \u0219i reproductive. Spre deosebire de fra\u021bii s\u0103i mai mici, Toto\u0219u avea oare\u0219icare \u00eenclina\u021bii intelectuale \u0219i citea din Voltaire, \u00een original \u0219i cam f\u0103r\u0103 dic\u021bionar. Pe l\u00e2ng\u0103 virtu\u021bile celorlal\u021bi fra\u021bi, el era cu virtu\u021bile speculative. El aprecia specula\u021biile filozofice ale lui Voltaire c\u00e2t \u0219i virtutea acestuia de a specula la bursa valorilor. Voltaire specula la bursa gr\u00e2ului din Spania \u0219i la bursa comer\u021bului cu sclavi din Africa \u00een America. De aceea \u0219i vocifera \u00eempotriva comer\u021bului cu sclavi. El \u0219tia mai bine dec\u00e2t oricine c\u0103 vorbirea i-a fost dat\u0103 omului ca s\u0103 \u00ee\u0219i ascund\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i faptele. Tocmai de aceea vorbea \u0219i scria a\u0219a de frumos.<\/p>\n

Toto\u0219u spunea mereu c\u0103 virtu\u021bile operative \u0219i virtu\u021bile speculative au dus la perfec\u021bionarea speciei umane. Iar el a ajuns la perfec\u021biunea uman\u0103 \u0219i iat\u0103 cum. El de mic copil a iubit banii mai mult dec\u00e2t orice. S-a auzit \u00een tot ora\u0219ul c\u0103 el, c\u00e2nd era mic a furat o moned\u0103 mic\u0103 de aram\u0103, numit\u0103 b\u0103ncu\u021b\u0103 \u0219i a ascuns-o bine, s\u0103 nu o g\u0103seasc\u0103 nimeni. Mu\u0219truluit de doica sa, s\u0103 spun\u0103 unde a ascuns b\u0103ncu\u021ba, el a scos-o dintre bucile popoului \u0219i a zis: \u201eNa-\u021bi-o, f\u0103!\u201d C\u00e2nd \u00eei mai d\u0103deau p\u0103rin\u021bii o b\u0103ncu\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i cumpere bomboane, aduna b\u0103ncu\u021b\u0103 cu b\u0103ncu\u021b\u0103 peste b\u0103ncu\u021b\u0103, ca s\u0103 fac\u0103 fi\u0219icuri cu b\u0103ncu\u021be \u0219i s\u0103 le depun\u0103 la banc\u0103. \u0218tia el ce \u0219tia. La banc\u0103, \u00eel \u00eendr\u0103geau s\u0103 vad\u0103 un copil at\u00e2t de inteligent, \u00eenc\u00e2t venea singur s\u0103 depun\u0103 banii \u0219i g\u00e2ndea bani. Bani \u0219i iar\u0103\u0219i bani.<\/p>\n

Cu ce a mai mo\u0219tenit de ici \u0219i de colo, \u0219i cum a mai \u00eenv\u00e2rtit banii sau ce \u00eenv\u00e2rteli a mai f\u0103cut, iat\u0103 c\u0103 a izbutit s\u0103 \u00eenfiripeze propria sa banc\u0103 personal\u0103, cu un tezaur propriu de aur. O mic\u0103 banc\u0103 local\u0103, \u00eens\u0103 oricum banc\u0103, pe care lumea o numea b\u0103ncu\u021b\u0103, \u00een amintirea b\u0103ncu\u021bei pe care o ascunsese \u00een popou. Ba chiar, ca o garan\u021bie interna\u021bional\u0103, mica lui b\u0103ncu\u021b\u0103 local\u0103, \u00eendesat\u0103 cu aur, a fost recunoscut\u0103 de o banc\u0103 elve\u021bian\u0103, la care s-a afiliat. A ciocnit \u0219ampanie cu noii s\u0103i colegi barosani de la Geneva, iar ace\u0219tia l-au felicitat \u00een semn de bun venit: Qui s\u2019assemble se ressemble et… rassamble<\/em>. Ziceau a\u0219a \u00een semn de bunvenit, \u00eentruc\u00e2t banca lui Toto\u0219u le aducea un bun venit. Avea contract cu banca elve\u021bian\u0103 c\u0103 le pl\u0103tea nu \u0219tiu c\u00e2te procente din beneficiul lui anual. Le pl\u0103tea \u00een aur, nu \u00een h\u00e2rtii colorate, cum suntem pl\u0103ti\u021bi noi, muritorii de r\u00e2nd. \u0218i mai ales c\u0103 banca elve\u021bian\u0103 putea face rocada banilor, dintr-o \u021bar\u0103 \u00een alta, ca s\u0103 \u00eei spele \u0219i s\u0103 se piard\u0103 trasabilitatea lor.<\/p>\n

Toto\u0219u era de acord cu Voltaire c\u0103: \u201eceea ce este util societ\u0103\u021bii \u00eei e util \u0219i individului\u201d, \u00eens\u0103 el a nuan\u021bat filozofia acestuia \u0219i a formulat axioma invers: \u201ece \u00eemi este folositor mie \u00eei e folositor \u0219i societ\u0103\u021bii\u201d. El \u021binea Voltaire pe noptier\u0103, cum \u021bin al\u021bii Biblia sau un pahar cu ap\u0103. \u00cel aprecia pe marele g\u00e2nditor, \u00een special ca om de afaceri. Era fascinat c\u0103 Voltaire a fost dat \u00een urm\u0103rire pentru escrocherii bancare \u00een Berlin. Eu, care scriu aceste r\u00e2nduri, prefer s\u0103 cred c\u0103 acuza\u021bia era fals\u0103 \u0219i avea mai degrab\u0103 un substrat politic. Un om de valoare ca Voltaire desigur c\u0103 \u00ee\u0219i atr\u0103sese invidia celor mai buni prieteni pe care \u0219i-i f\u0103cuse la curtea de la Potsdam. Treaba lui.<\/p>\n

Acesta era un subiect palpitant \u0219i plin de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte pentru Toto\u0219u. At\u00e2t de folositor, \u00eenc\u00e2t s-a b\u0103gat \u0219i el \u00een specula\u021bii financiare de acela\u0219i fel. El n-a f\u0103cut acelea\u0219i gre\u0219eli ca Voltaire, s\u0103 se pun\u0103 bine cu vreun cap \u00eencoronat sau cu alte m\u0103rimi, care s\u0103-l distrug\u0103 din invidie, \u0219i nici nu \u0219i-a cump\u0103rat vreun palat la Ferney. \u0218i bine f\u0103cea. Pentru c\u0103 \u00een fa\u021ba oamenilor importan\u021bi \u0219i \u00een spatele cailor, nu e bine s\u0103 stai. Oamenii cu func\u021bii \u00eenalte \u0219tiu s\u0103 te foloseasc\u0103 mai mult dec\u00e2t \u021bi-ar putea fi de vreun folos. Cei ajun\u0219i sus nu dau, ci iau. Nu lucreaz\u0103 \u00een pierdere, ci numai \u00een c\u00e2\u0219tig, pe seama celor ce vin singuri la ei. Filozofia lui Voltaire, banca \u0219i tinerele femei angajate la banc\u0103 \u00eei acaparau\u2026 nu banii, \u00eentruc\u00e2t nu ar fi fost posibil, ci timpul liber. N-avea niciun timp liber \u0219i nicio alt\u0103 libertate, dec\u00e2t aceea de a acumula bani, prin orice libert\u0103\u021bi pe care \u0219i le lua. Nu a avut timp s\u0103 se \u00eensoare. Cineva a scris o epigram\u0103 \u00een care \u00eel numea coco\u0219ul de aur cu puicu\u021bele lui pe gr\u0103mada de galbeni.<\/p>\n

Epigrama asta venea de la faptul c\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 emisese ni\u0219te monezi de aur cu inscrip\u021bia \u201eArdealul Nostru\u201d, numite coco\u0219ei. Banca vindea coco\u0219eii ca o alternativ\u0103 pentru economii sigure, \u00een vremuri nesigure. Intraser\u0103 ru\u0219ii \u00een \u021bar\u0103, iar Banca Na\u021bional\u0103 \u0219tia ce o s\u0103 p\u0103\u021beasc\u0103. Singura \u0219ans\u0103 ca s\u0103 nu pun\u0103 ru\u0219ii m\u00e2na pe aurul B\u0103ncii Na\u021bionale era s\u0103 v\u00e2nd\u0103 aurul, s\u0103-l disperseze la oameni \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i ascund\u0103 fiecare aurul cum poate. Toto\u0219u a cump\u0103rat cantit\u0103\u021bi enorme, coco\u0219eii se sim\u021beau bine la el, au clocit ou\u0103, au f\u0103cut pui \u0219i s-au \u00eenmul\u021bit zi de zi. \u00cenf\u0103\u0219ura coco\u0219eii cu h\u00e2rtie \u00een fi\u0219icuri, \u00ee\u0219i m\u0103sura fi\u0219icurile cu rigla, cu echerul \u0219i cu compasul. Pricepe\u021bi dumneavoastr\u0103 ce vreau s\u0103 spun; ca s\u0103 nu zic\u0103 cineva cumva c\u0103 am spus, ce n-am spus.<\/p>\n

\u00ce\u0219i \u021binea contabilitatea cu abilitatea \u0219i dexteritatea unui prestidigitator. Nici nu putea fi pl\u0103cere mai mare pe lume dec\u00e2t s\u0103 numere bani \u0219i iar\u0103\u0219i bani, gr\u0103mad\u0103. Ce s\u0103 fac\u0103 cu at\u00e2\u021bia bani, asta era o \u00eentrebare pe care numai s\u0103r\u0103ntocii \u0219i pro\u0219tii \u0219i-o pot pune. Nu ca mine sau ca dumneavoastr\u0103, care bine\u00een\u021beles c\u0103 nici nu avem nevoie de bani. \u0218i tocmai de aceea \u00eencredin\u021b\u0103m banii no\u0219tri la o banc\u0103 de \u00eencredere, unde suntem sf\u0103tui\u021bi cum s\u0103 \u00eei plas\u0103m, ca s\u0103 nu-i mai vedem. \u00ce\u0219i p\u0103stra gr\u0103mada de aur la banca unde el era unul din cei doi directori. Cum de s-au f\u0103cut doi? La fel ca \u0219i cu capitalul, prin dublare.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de pe c\u00e2nd cu dezastrul bancar din 1929 \u0219i 1932, Toto\u0219u speculase\u00a0\u00e0 la baisse<\/em>\u00a0\u0219i a c\u00e2\u0219tigat ceea ce al\u021bii au pierdut prin specula\u021bii\u00a0\u00e0 la hausse<\/em>. Specula\u021biile\u00a0\u00e0 la baisse<\/em>\u00a0erau interzise pe atunci. Sunt interzise \u0219i acum, dar numai pentru cine vrea s\u0103 se amestece \u00een treab\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 chemare. Nu chemare de la banc\u0103, ci chemare-chemare. Eh, cum de la cine chemare? De la Dumnezeu. \u00cen privin\u021ba asta, sfatul lui personal era cam a\u0219a: \u201eCa s\u0103 po\u021bi juca la burs\u0103, trebuie s\u0103 ai mul\u021bi bani. Dar, dac\u0103 n-ai bani, atunci ce s\u0103 faci? Nu-\u021bi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 joci la burs\u0103, ca s\u0103 c\u00e2\u0219tigi bani!\u201d<\/p>\n

Toto\u0219u era unul mic dintre cei mari, ce aveau pe con\u0219tiin\u021b\u0103 catastrofa financiar\u0103 a regelui chibriturilor suedeze. Toto\u0219u a citit \u00een ziarul Universul despre sinuciderea lui Ivar Kreuger \u00een Paris \u2013 dac\u0103 sinucidere o fi fost, \u00eentruc\u00e2t nu se \u0219tie cum \u0219i-a luat zborul prin fereastra hotelului. Parisul e un ora\u0219 civilizat, acolo sinuciderile importante se fac elegant, asistate, nu de pe trotuarul cel\u0103lalt ca \u00een Sicilia sau la Kiev. Cu con\u0219tiin\u021ba \u00eenc\u0103rcat\u0103, Toto\u0219u s-a dus la str\u0103vechea biseric\u0103 din curtea \u0219colii noastre s\u0103 aprind\u0103 o lum\u00e2nare. Nu \u00een st\u00e2nga la mor\u021bi, pentru Kreuger, ci \u00een dreapta la vii, pentru el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

A vrut \u0219i s\u0103 se spovedeasc\u0103, dar s-a temut c\u0103 preotul, care nu era rud\u0103 cu el, o s\u0103 ia spovedania lui drept un sfat sau o informa\u021bie din interior de la un expert bancar. \u0218i nu cumva s\u0103-l pun\u0103 p\u0103catul s\u0103 fac\u0103 \u0219i popa la fel. A\u0219a c\u0103 s-a dus s\u0103 \u00ee\u0219i u\u0219ureze sufletul la directorul b\u0103ncii concurente, prietenul s\u0103u din copil\u0103rie Bo\u021boganu, de care se auzea c\u0103 \u0219i el ar fi fost pinguin. Dinaintea venerabilului coleg de breasl\u0103 se putea spovedi ca la un frate, f\u0103r\u0103 risc c\u0103 o s\u0103-i fure ideea. Pinguinii nu se fur\u0103 \u00eentre ei. Bo\u021boganu era un om cinstit, de o onestitate irepro\u0219abil\u0103, cuno\u0219tea desigur procedeul, dar nu f\u0103cea el a\u0219a ceva. Era prea prudent ca s\u0103 ri\u0219te s\u0103 i se descarce revolverul \u00een ceaf\u0103, din propria sa m\u00e2n\u0103, neav\u00e2nd chemare. Da, e posibil a\u0219a ceva.<\/p>\n

De exemplu, dac\u0103 nu \u0219tia\u021bi, \u00een ultimii ani ai mandatului lui Mitterand, unii mini\u0219tri s-au sinucis cu revolverul \u0219oferului lor sau al gardianului personal. \u0218i-au tras cu propria lor m\u00e2n\u0103 dou\u0103 gloan\u021be \u00een ceaf\u0103. Exper\u021bii \u00een balistic\u0103 de la autorit\u0103\u021bile franceze ne-au explicat conving\u0103tor, cum se face c\u0103 \u0219i-au tras dou\u0103 gloan\u021be, nu numai unul, \u0219i c\u0103 era tehnic normal ca unghiurile de penetrare a gloan\u021belor s\u0103 fie diferite. Fran\u00e7ois de Grossouvre, m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Mitterand, cu care se \u0219tergea la spate, din neb\u0103gare de seam\u0103, \u0219i-a fracturat mai multe oase \u0219i chiar um\u0103rul, c\u00e2nd s-a \u021binut singur ca s\u0103 nu se zbat\u0103, \u00een timp ce se auto-\u00eempu\u0219ca \u00een ceaf\u0103. Tot cu dou\u0103 gloan\u021be, ceea ce confirm\u0103 explica\u021biile exper\u021bilor \u00een balistic\u0103.<\/p>\n

Bo\u021boganu era \u0219i directorul camerei de comer\u021b \u0219i era \u00een toate comitetele \u0219i comisiile din ora\u0219 \u0219i din jude\u021b. Era cel mai de \u00eencredere om din ora\u0219, ba chiar \u0219i din tot jude\u021bul. \u0218i-a m\u00e2ng\u00e2iat p\u0103rul albit \u00eenainte de vreme \u0219i a spus c\u0103 lui Dumnezeu nu-i pl\u0103ceau specula\u021biile\u00a0\u00e0 la baisse<\/em>.<\/p>\n

\u2013\u00a0\u00c0 la baisse<\/em>\u00a0atrage a\u0219a ca un magnet dup\u0103 sine blestemele celor care au pierdut, zise el cl\u0103tin\u00e2nd din cap. Lacrimile lor o s\u0103 picure ca pic\u0103turile de aur topit pe \u021beasta ta \u00een iad! avertiz\u0103 el \u0219i \u00eei d\u0103du generos c\u00e2teva sfaturi duhovnice\u0219ti importante:<\/p>\n

Lui Dumnezeu \u00eei pl\u0103ceau specula\u021biile \u00e0 la hausse.<\/em> Ca s\u0103-\u0219i salveze sufletul, Toto\u0219u trebuia de acum \u00eencolo s\u0103 speculeze\u00a0\u00e0 la hausse<\/em>, \u00een sus, \u00een direc\u021bia raiului. Bo\u021boganu a propov\u0103duit \u00eentotdeauna pentru pachete de ac\u021biuni etice. El \u00eensu\u0219i f\u0103cea numai specula\u021bii etice \u0219i explica mereu c\u0103 etic\u0103 de dragul eticii era scopul lui suprem. El iubea cuv\u00e2ntul etic\u0103 \u0219i \u00eel folosea la fel de des cum folosea popa c\u0103delni\u021ba cu t\u0103m\u00e2ie \u00een biseric\u0103. P\u0103rul alb \u0219i etica strict\u0103 a directorului de banc\u0103 inspirau mai mult\u0103 \u00eencredere chiar \u0219i dec\u00e2t od\u0103jdiile aurite ale popii.<\/p>\n

\u00cens\u0103, pentru ca Toto\u0219u s\u0103 aib\u0103 posibilit\u0103\u021bi s\u0103 fac\u0103 specula\u021bii c\u00e2t mai etice, trebuia mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00ee\u0219i dubleze puterea la burs\u0103, a fost de p\u0103rere expertul \u00een etic\u0103. Vechiul prieten din copil\u0103rie era dispus s\u0103 \u00eel ajute pe Toto\u0219u s\u0103 speculeze c\u00e2t mai etic la burs\u0103, a\u0219a c\u0103 i-a oferit sprijinul s\u0103u nelimitat, sub forma unei fuziuni. Propunerea era ca banca Federala Romana\u021bi (a lui Toto\u0219u) s\u0103 se uneasc\u0103 cu banca Federala Dacia (a lui Bo\u021boganu), la fel ca str\u0103mo\u0219ii la care se refereau numele lor.<\/p>\n

\u2013 Din daci \u0219i romani am ie\u0219it noi rom\u00e2nii, cea mai cinstit\u0103 \u0219i mai perfect\u0103 na\u021biune de pe lume. La fel \u0219i banca noastr\u0103 unit\u0103 Dacia-Romana\u021bi o s\u0103 fie cea mai cinstit\u0103 \u0219i mai perfect\u0103 din lume. Va fi perfect\u0103, compus\u0103 din noi doi. Va func\u021biona la modul mai mult ca perfectul compus, a zis Bo\u021boganu \u0219i i-a \u00eentins o \u021bigar\u0103 havan\u0103.<\/p>\n

Din motive alfabetice \u0219i istorice, Bo\u021boganu considera c\u0103 numele b\u0103ncii sale s\u0103 fie la \u00eenceputul numelui firmei lor comune. Logica lui era la fel de cristal-clar\u0103 ca \u0219i etica lui.<\/p>\n

Toto\u0219u a aprins havana \u0219i s-a ridicat din fotoliul de spovedanie cu inima u\u0219urat\u0103. \u0218i-a f\u0103cut trei cruci mari, lungi c\u00e2t apuca cu m\u00e2na, \u0219i a mai cump\u0103rat alte kilograme \u0219i kilograme de aur sub form\u0103 de monezi de aur sau cum \u0219tia el. S-a al\u0103turat cu to\u021bi ace\u0219ti coco\u0219ei de aur ca o garan\u021bie, care s\u0103 cotcod\u0103ceasc\u0103 \u00een ziarele de industrie \u0219i comer\u021b. Ziare ce aveau s\u0103 moar\u0103 \u00een cur\u00e2nd.<\/p>\n

\n

Noaptea cu pricina<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd cu na\u021bionalizarea mijloacelor de produc\u021bie \u0219i a b\u0103ncilor, la 11 iunie 1948, a fost cum prea bine \u0219tim. Toto\u0219u \u0219i Bo\u021boganu au fost avertiza\u021bi fr\u0103\u021be\u0219te de careva din pinguinii lor de la Bucure\u0219ti, cam t\u00e2rziu, dar nu prea t\u00e2rziu: \u00een seara precedent\u0103. \u0218i au f\u0103cut ce au apucat s\u0103 fac\u0103. Toto\u0219u a apucat s\u0103-\u0219i transporte aurul s\u0103u personal de la banc\u0103 acas\u0103. Nu \u0219i-a trezit \u0219oferul, fiindc\u0103 acesta b\u0103use. \u0218i nici nu a luat ma\u0219ina. Una c\u0103 era cam riscant f\u0103r\u0103 permis de conducere noaptea, c\u00e2nd poli\u021bi\u0219tii dorm \u0219i nu e nimeni pe strad\u0103, iar al doilea ca s\u0103 nu deranjeze bunul somn al vecinilor. A c\u0103rat singur aurul \u00een g\u0103le\u021bi de ap\u0103. F\u0103r\u0103 ap\u0103, numai aur. A trebuit s\u0103 fac\u0103 mai multe drumuri, dus-\u00eentors. C\u0103 el, bancher, c\u0103ra g\u0103le\u021bi noaptea, nu putea fi a\u0219a ciudat pentru vecini, \u0219i-a zis el.<\/p>\n

Cineva mi-a spus c\u0103 \u00een noaptea aceea a fost o furtun\u0103 cu ploaie, fulgere \u0219i tr\u0103snete. Al\u021bii zic c\u0103 furtuna a fost \u00een alt\u0103 noapte. Cum-necum, strada era pustie, numai el cu g\u0103le\u021bile pline de aur, c\u00e2t \u00eel \u021bineau bra\u021bele. Dumnezeu, sau nu \u0219tiu cine, i-a dat o putere neobi\u0219nuit\u0103, a f\u0103cut mai multe drumuri \u0219i a c\u0103rat tot aurul, singur-singurel. Tot aurul. Tot. Asta a fost tot ce a putut salva, abia mai r\u0103sufla, fr\u00e2nt de oboseal\u0103 \u0219i cu oasele de\u0219irate de efort. Argintul n-a mai apucat s\u0103-l care, era prea mult, peste puterile lui, iar bancnotele \u0219i h\u00e2rtiile de valoare nu mai aveau nicio valoare a doua zi diminea\u021ba. Registrele, nici nu s-a mai g\u00e2ndit la ele. Cum s\u0103 le care, unde s\u0103 le mai depoziteze \u0219i la ce bun? Au r\u0103mas \u00een banc\u0103 \u0219i, din p\u0103cate, a\u0219a au putut constata comuni\u0219tii c\u00e2t aur avusese \u0219i c\u0103rase de acolo. De aici, de la asta i se trag toate, at\u00e2t lui, c\u00e2t \u0219i altora. Dar nu numai de la asta.<\/p>\n

Fratele lui Bo\u021boganu, am uitat cum \u00eel chema, avusese cazinou, hoteluri, restaurante \u0219i c\u00e2teva din cele mai mari cl\u0103diri din ora\u0219. Adic\u0103 desigur c\u0103 tot Bo\u021boganu \u00eel chema. Cl\u0103diri \u00een care s-a b\u0103gat comandamentul Armatei Ro\u0219ii, ARLUS (Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Leg\u0103turi de Prietenie cu Uniunea Sovietic\u0103), securitatea, mili\u021bia, partidul, sindicatele \u0219i ce mai era. Bo\u021boganu-fratele \u021binea cazinou \u00eentr-una din aceste cl\u0103diri, nu mai \u0219tiu \u00een care din ele, cu rulet\u0103, ni\u0219te s\u0103li de joc \u0219i niscaiva discrete chambres separ\u00e9es<\/em>. Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, cazinoul mi se pare c\u0103 era c\u00e2nd mergi pe Strada Mare spre biseric\u0103, apuci a doua strad\u0103 la dreapta \u0219i e cam \u00eentre f\u00e2nt\u00e2na Susurul \u0219i locul \u0103la viran, unde s-a pr\u0103bu\u0219it casa aia. O vezi, fiindc\u0103 e cea mai somptuoas\u0103 cl\u0103dire. Dac\u0103 n-or fi demolat-o.<\/p>\n

\u00cen noaptea aceea, c\u00e2nd a fost furtuna sau poate c\u0103 n-a fost, c\u00e2nd a c\u0103rat Toto\u0219u aurul, Bo\u021boganu-bancherul \u0219i fratele s\u0103u au jucat poker la cazinou, ei care nu jucaser\u0103 niciodat\u0103. \u00cens\u0103 \u00een s\u0103li diferite. Fratele bancherului, proprietarul cazinoului, a pierdut la poker cl\u0103dire dup\u0103 cl\u0103dire, toate cl\u0103dirile, una dup\u0103 alta. Contabilii lui sau supraveghetori de sal\u0103, ce erau, chiar \u0219i func\u021bionarii oficiali, ce \u00eenregistrau pierderile unora \u0219i c\u00e2\u0219tigurile altora, l-au avertizat, au \u00eencercat s\u0103-l opreasc\u0103, dar degeaba. El pierdea mereu \u0219i se bucura, oferea la to\u021bi \u0219ampanie. Era clar c\u0103 \u00eennebunise. Cic\u0103 unii ar fi \u0219i strigat: Opri\u021bi-l! Duce\u021bi-l la doctor! La balamuc cu el!<\/p>\n

Mul\u021bi s-au bucurat de nebunia lui, au profitat \u0219i s-au \u00eembog\u0103\u021bit mai mult \u0219i mai rapid dec\u00e2t \u00een visul visurilor lor. \u0102ia din personalul cazinoului au c\u0103utat-o pe so\u021bia lui s-o cheme, s\u0103-l \u00eempiedice, s\u0103 nu mai joace. Au g\u0103sit-o \u00een cealalt\u0103 sal\u0103 \u0219i tot a\u0219a pierdea \u0219i ea la poker sume mari \u0219i era fericit\u0103. R\u00e2dea cu toate gu\u0219ile ei duble \u0219i cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi, de i se cl\u0103tinau cerceii. Bo\u021boganu bancherul, altfel, \u00eens\u0103 tot a\u0219a. El i-a alungat pe to\u021bi sf\u0103tuitorii s\u0103i, juca \u0219i pierdea, \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i men\u021binea o mutr\u0103 impasibil\u0103, ca \u0219i cum ar fi fost un pokerist profesionist, el, pe care nu-l mai v\u0103zuse nimeni juc\u00e2nd poker. Ambii fra\u021bi au pierdut toate cl\u0103dirile, chiar \u0219i cazinoul, ba chiar \u0219i banca cu tot ce era acolo sub bolt\u0103 la subsol.<\/p>\n

Bo\u021boganu bancherul nu scosese nici m\u0103car un galben din banc\u0103, nu ca Toto\u0219u. \u00cei spusese lui Toto\u0219u s\u0103 nu fac\u0103 prostia asta. S\u0103 nu scoat\u0103 aurul din banc\u0103. \u201eLas\u0103 aurul acolo \u0219i o s\u0103 mai vedem noi! O s\u0103 vin\u0103 americanii. Mi-a spus mie om sigur. Pinguin de al nostru.\u201d \u00cens\u0103 Toto\u0219u nici n-a vrut s\u0103 aud\u0103. \u0218i-a luat aurul s\u0103u propriu de la banc\u0103 \u0219i l-a dus acas\u0103. Cei doi fra\u021bi Bo\u021boganu au pierdut totul la c\u0103r\u021bi, toat\u0103 averea lor agonisit\u0103 din mo\u0219i str\u0103mo\u0219i, plus \u00eenc\u0103 alte plusuri, la care se mai opintiser\u0103 ei. Pe la miezul nop\u021bii, c\u00e2nd angaja\u021bii cazinoului \u00ee\u0219i smulgeau p\u0103rul, dispera\u021bi c\u0103 nu \u0219tiau ce o s\u0103 se aleag\u0103 de ei dup\u0103 acest dezastru, Bo\u021boganu proprietarul cazinoului, fratele lui Bo\u021boganu-bancherul, s-a urcat pe masa de rulet\u0103 \u0219i a cerut lini\u0219te \u00een sal\u0103. Era o \u00eenghesuial\u0103 \u0219i o h\u0103rm\u0103laie, un vacarm ca niciodat\u0103 \u00een cazinou, \u00een toate s\u0103lile, de nu se mai auzea nimic, se \u00eenghesuiau mai r\u0103u ca la b\u00e2lci sau la poman\u0103. A scos ceasul s\u0103u de aur din buzunar \u0219i a strigat c\u00e2t \u00eel \u021bineau bojogii:<\/p>\n

\u2013 Doamnelor \u0219i domnilor! Lini\u0219te! Lini\u0219te!!! Aceasta este cea mai mare cacialma din via\u021ba mea.<\/p>\n

Dumneavoastr\u0103, stima\u021bi cititori, recunoa\u0219te\u021bi aici replica lui Sergiu Nicolaescu din filmul f\u0103cut dup\u0103 romanul Enigma Otiliei, parc\u0103, sau nu-mi aduc aminte ce film. I-a sugerat-o chiar N\u0103stea, care la vremea respectiv\u0103 era de fa\u021b\u0103 acolo, \u00een cazinou, \u00een acea noapte. V\u0103zuse cu ochii lui ce fusese acolo, la cazinoul fratelui lui Bo\u021boganu bancherul. Cic\u0103 a\u0219a pierdea el vremea pe acolo. Cum el era ofi\u021ber de jandarmi, eu cred c\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i f\u0103cea rondul, \u00een misiune secret\u0103. \u0218i mi-a spus c\u0103 fratele lui Bo\u021boganu, \u0103la care era proprietarul cazinoului, a zis cam a\u0219a, cam cum i-a spus N\u0103stea \u0219i lui Sergiu Nicolaescu s\u0103 zic\u0103, dar nu chiar a\u0219a, ci cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2013 T\u0103cere, v\u0103 rog! To\u021bi banii \u0219i toate cl\u0103dirile pe care mi le-a\u021bi c\u00e2\u0219tigat… T\u0103cere! …vor trece peste un minut \u00een proprietatea statului. Tic-tac, big-bang, zdrang! Din clipa asta, nimic din tot ce a\u021bi c\u00e2\u0219tigat nu mai are nicio valoare. Pute\u021bi s\u0103 v\u0103 b\u0103ga\u021bi banii \u0219i casele \u00een popou. Urrraaa! Eu sunt cel mai s\u0103rac om din ora\u0219. Ha, ha! Tr\u0103iasc\u0103 Stalin, eliberatorul care ne-a eliberat de tot ce aveam.<\/p>\n

Cic\u0103 ar fi strigat de asemenea: \u201eStalin \u0219i poporul rus, libertate ne-a adus!\u201d sau \u201eStalin \u0219i Gheorghiu Dej, a b\u0103gat spaima-n burgheji.\u201d Eu nu l-am contrazis pe N\u0103stea, fiindc\u0103 nu e ebine s\u0103 contrazici pe nimeni. C\u00e2nd contrazici pe cineva, \u021bi-l faci du\u0219man. Ce ai vrea? S\u0103 se bucure c\u0103 \u00eel contrazici? Adic\u0103 o s\u0103 fie de acord c\u0103 tu e\u0219ti inteligent \u0219i \u0219tii mai bine, iar el e prost \u0219i nu \u0219tie? Dar cred c\u0103 lozincile astea erau obligatorii ceva mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd am v\u0103zut eu c\u0103 oamenii trebuiau s\u0103 strige a\u0219a \u0219i s\u0103 aplaude ore \u00eentregi. N\u0103stea \u0219i mai multe persoane mi-au spus c\u0103 to\u021bi acolo \u00een cazinou strigau \u0219i urlau dispera\u021bi, pl\u00e2ngeau \u0219i \u00ee\u0219i sf\u00e2\u0219iau ochii cu unghiile. Unii s-au repezit s\u0103-i sugrume pe al\u021bii. B\u0103canu \u0219i-a scos pistolul \u0219i s-a \u00eempu\u0219cat \u00een cap. Nu \u0219tiu dac\u0103 era b\u0103can sau \u00eel chema B\u0103canu. N-are importan\u021b\u0103. C\u00e2\u021biva s-au b\u0103tut s\u0103 ia pistolul din m\u00e2na mortului. Unul, \u0103la care se \u021binea cu Procopopoaia, s-a aruncat pe fereastr\u0103, dar cazinoul era la parter. A c\u0103zut pe o ma\u0219in\u0103 f\u0103r\u0103 ro\u021bi, f\u0103r\u0103 motor, era un Ford, \u0219i-a fr\u00e2nt piciorul, i s-a rupt haina de la costumul nou-nou\u021b \u0219i a pierdut un nasture. N-a venit nimeni s\u0103-l ajute s\u0103 se ridice. Unul \u0219i-a m\u00e2ncat p\u0103l\u0103ria, al\u021bii s-au dus s\u0103 se sp\u00e2nzure.<\/p>\n

Bancherul Bo\u021boganu a r\u0103mas pe scaun, \u0219i-a netezit p\u0103rul s\u0103u alb, cu c\u0103rarea pe mijloc, a aruncat calm pieptenul \u0219i a aprins o \u021bigar\u0103 havan\u0103. A suflat \u00een chibrit, cam la fel cum a suflat Dumnezeu via\u021b\u0103 \u00een Adam, \u0219i l-a aruncat pe covorul persan, la fel cum i-a aruncat Dumnezeu pe Adam \u0219i Eva din rai. Am aflat c\u0103 fratele lui, dac\u0103 o fi adev\u0103rat, a c\u00e2ntat \u0219i a dansat pe masa de rulet\u0103. Cic\u0103 ar fi dansat cazacioc pe masa cu ruleta. Pe c\u00e2nd so\u021bia lui se ag\u0103\u021base de candelabrul de cristal \u0219i se leg\u0103na ca \u00een sc\u00e2rcium. Cic\u0103 i s-au v\u0103zut chilo\u021bii de la Paris. \u00cens\u0103 zvonul s-ar putea s\u0103 fie exagerat. Nu cred c\u0103 era posibil s\u0103 i se vad\u0103 chilo\u021bii tocmai de la Paris. Nu i se puteau vedea nici m\u0103car de la Belgrad.<\/p>\n

Bo\u021boganu bancherul, fratele s\u0103u \u0219i so\u021bia acestuia, cu chilo\u021bii ei cu tot, au sc\u0103pat \u0219i nu au mai fost trecu\u021bi pe lista de bog\u0103ta\u0219i care s\u0103 fie na\u021bionaliza\u021bi \u0219i b\u0103ga\u021bi la \u00eenchisoare. Pe liste au nimerit noii proprietari, cacialmiza\u021bi, dac\u0103 pot s\u0103 m\u0103 exprim a\u0219a, si je puis m’exprimer ainsi<\/em>, cum zicea Fernandel \u00eentr-un c\u00e2ntec. Alde Bo\u021boganu au tr\u0103it mult \u0219i bine, chiria\u0219i la stat, \u00eentr-o c\u0103su\u021b\u0103 care le apar\u021binuse \u0219i unde \u00eenainte locuiser\u0103 ni\u0219te slugi de ale lor. Strig\u0103tul acela de urrraaa, \u00een cinstea lui Stalin, a c\u0103zut bine \u00een urechile cui nu s-ar fi a\u0219teptat nimeni. I-a scutit de inconvenientul de a muri prin \u00eenchisorile comuniste.<\/p>\n

Toto\u0219u a r\u0103cit \u00een noaptea aceea nenorocit\u0103, c\u00e2nd \u0219i-a c\u0103rat aurul de la banc\u0103. L-o fi c\u0103rat pe ploaie sau nu, oricum a transpirat din abunden\u021b\u0103 \u0219i a r\u0103cit. O fi b\u0103ut ap\u0103 de la ghea\u021b\u0103, cum era a\u0219a \u00eenfierb\u00e2ntat. Avea ghe\u021b\u0103rie sub magazia din curte. Nu erau frigidere pe atunci. Iarna, oamenii sp\u0103rgeau ghia\u021ba de pe lacul din parc \u0219i umpleau ghe\u021b\u0103riile cu buc\u0103\u021bi mari de ghia\u021b\u0103. N-a vrut s\u0103-l asculte pe Bo\u021boganu, s\u0103 lase dracului aurul acolo. \u0218i uite c\u0103 a r\u0103cit. A f\u0103cut o pneumonie galopant\u0103. \u0218i ce i s-a mai tras din asta. A trimis-o pe b\u0103tr\u00e2na servitoare, care se ocupa de casa lui, s\u0103-l cheme pe fratele s\u0103u Du\u021b\u0103, c\u0103 era doctor, ditamai director de spital, iar nevasta lui era farmacist\u0103. Era chirurg. Du\u021b\u0103, nu nevasta. Toto\u0219u le fusese na\u0219 la nunt\u0103 \u0219i le botezase b\u0103iatul, tizul meu. Servitoarea a alergat cum a putut mai bine, a\u0219a coc\u00e2rjat\u0103 de v\u00e2rst\u0103 cum era \u0219i cu pantofii sc\u00e2lcia\u021bi, s\u0103 \u00eel cheme.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Aurul z\u0103cea acolo unde z\u0103cea<\/strong><\/p>\n

Du\u021b\u0103 nu avea virtu\u021bile speculative ale lui Toto\u0219u, nici filozofice \u0219i nici financiare. \u0218i nici nu era pinguin, cum credeau unii. Parc\u0103 v-am mai spus. Nu-l interesau nici c\u0103r\u021bile, nici banii \u0219i nici aurul. \u00ce\u0219i pierduse verigheta \u0219i nici nu i-a p\u0103sat. Prioritatea la el erau virtu\u021bile reproductive. Se reproducea cu cine se nimerea, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 vreo deosebire de la una la alta. Se f\u0103cuse chirurg, cum v\u0103 spuneam, meserie \u00een care era nevoie de virtu\u021bi operative. Era directorul spitalului, iar nevasta lui era farmacist\u0103, dac\u0103 nu v-am spus, parc\u0103. Deci era cum nu se putea mai bine, c\u0103 Toto\u0219u l-a chemat pe el \u0219i nu pe altul, la patul s\u0103u de bolnav. Dac\u0103 ar fi \u0219tiut ce gre\u0219eal\u0103 a f\u0103cut…<\/p>\n

Du\u021b\u0103 era mult mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t fratele s\u0103u Toto\u0219u, iar acesta se ocupase de el ca de propriul s\u0103u copil \u00eendr\u0103git, cum tot nu avea el copii. Du\u021b\u0103, chirurg, a venit cu stetoscopul, l-a ascultat pe Toto\u0219u la pl\u0103m\u00e2ni, i-a luat temperatura, tensiunea, pulsul \u0219i cam asta. \u00centre timp, Toto\u0219u i-a povestit c\u0103 salvase aurul de la banc\u0103 \u0219i \u00eel pusese \u00een siguran\u021b\u0103. I-a mai dat ni\u0219te prafuri, s\u0103 le ia cu ap\u0103, \u00eens\u0103 temperatura nu i-a sc\u0103zut. Dimpotriv\u0103, starea lui Toto\u0219u s-a agravat, cu toate c\u0103 Du\u021b\u0103 era tot timpul acolo la el. Dar ce putea face ditamai directorul de spital la o pneumonie galopant\u0103?<\/p>\n

Nu existau antibiotice pe vremea aceea, nu exista nimic. Febra \u00eei cre\u0219tea tot mai mult, situa\u021bia i s-a agravat, cum spuneam. Toto\u0219u a sim\u021bit c\u0103 i s-a str\u00e2ns funia la par. Trebuia s\u0103-\u0219i fac\u0103 testamentul. Notar? Nuuu. Era exclus s\u0103 cheme vreun notar, c\u00e2nd lichelele \u0219i bandi\u021bii de comuni\u0219tii, sus\u021binu\u021bi de armata rus\u0103, alergau dup\u0103 aurul din b\u0103nci \u0219i dup\u0103 coco\u0219eii de la oameni. Nu puteau \u00eencredin\u021ba secretul familiei vreunui notar. Fratele Alecu era magistrat, dar locuia tocmai la Castranova \u0219i era grab\u0103 mare. Nu existau niciun fel de complica\u021bii juridice, iar \u00een tradi\u021bia multisecular\u0103 a familiei lor, era suficient cu un testament verbal. Martor a fost b\u0103tr\u00e2na, credincioasa servitoare. Ea era o \u021b\u0103ranc\u0103 analfabet\u0103 \u0219i supersti\u021bioas\u0103, care \u00eentotdeauna zicea c\u0103 aurul era ochiul dracului.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 a trebuit mai \u00eent\u00e2i s\u0103 jure cu m\u00e2na pe Biblie. Era o Biblie \u00een francez\u0103, dar tot Biblie era, am\u00e2ndoi cuno\u0219teau franceza c\u00e2t de c\u00e2t \u0219i oricum nu aveau de citit din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 tocmai acuma. A jurat cu m\u00e2na pe Biblie \u0219i cu ochii la portretele p\u0103rin\u021bilor lor, ce at\u00e2rnau pe perete. Ace\u0219tia se uitau din tablouri la Du\u021b\u0103, \u00eengenunchiat l\u00e2ng\u0103 patul muribundului, smerit \u0219i cu coatele pe marginea patului. Du\u021b\u0103 a jurat s\u0103 \u00eempart\u0103 aurul cu fratele Alecu. Apoi, Toto\u0219u i-a spus unde ascunsese aurul. \u00cen ghe\u021b\u0103rie. Acolo o fi r\u0103cit. Doctorul a trebuit s\u0103 fac\u0103 mai multe transporturi cu g\u0103le\u021bile pline de aur \u00een noaptea aceea. Cum f\u0103cuse \u0219i Toto\u0219u. Servitoarea a adormit \u00een fotoliu, l\u00e2ng\u0103 patul lui Toto\u0219u, de\u0219i nu era obiceiul ei s\u0103 adoarm\u0103 c\u00e2nd trebuia s\u0103 stea de veghe. Nu i se mai \u00eent\u00e2mplase.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a trezit, se sim\u021bea r\u0103u \u0219i a vomitat. Doctorul a vrut s\u0103 o ajute, s\u0103-i dea ceva prafuri, \u00eens\u0103 ea a refuzat orice ajutor, s-a dus \u00een curte, a continuat s\u0103 vomite \u0219i a m\u00e2ncat p\u0103m\u00e2nt sau iarb\u0103. Vreun leac b\u0103besc, ca pisicile. C\u00e2t dormise ea, Toto\u0219u \u00eenchisese ochii pentru totdeauna \u0219i era rece. Fusese un om zdrav\u0103n, \u00een putere, iar servitoarea dormea \u00een fotoliu l\u00e2ng\u0103 patul lui, c\u00e2nd el murea. Barim s\u0103-i fi aprins o lum\u00e2nare. Toto\u0219u a \u00eenchis ochii f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare. Du\u021b\u0103 a scris certificatul de deces, iar doi din subalternii lui de la spital au semnat f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 vad\u0103 cadavrul. Au spus condolean\u021bele de rigoare cuvenite \u0219i a fost suficient. Au semnat pe neverificatelea. Cum s\u0103 verifice ei spusele directorului lor?<\/p>\n

Mormintele R\u0103covenilor erau r\u0103sp\u00e2ndite prin mai multe localit\u0103\u021bi din jude\u021b, pe unde aveau mo\u0219iile \u0219i conacele. Cei care fuseser\u0103 popi \u0219i protopopi erau \u00eengropa\u021bi chiar l\u00e2ng\u0103 zidul bisericii unde slujiser\u0103. Nevestele lor nu putuser\u0103 beneficia de aceea\u0219i onoare, ci z\u0103ceau prin mormintele neamului, pe ici \u0219i pe colo. Toto\u0219u nu se g\u00e2ndise niciodat\u0103 la moarte \u0219i nu \u00ee\u0219i cump\u0103rase vreun loc de veci, cum mereu cump\u0103rau cei din neamul lor \u0219i se luau la \u00eentrecere cu cavouri de marmor\u0103 sau de granit. Unde s\u0103-l \u00eenmorm\u00e2nteze? Du\u021b\u0103 i-a g\u0103sit \u00een toat\u0103 graba doi metri p\u0103tra\u021bi, mai \u00eencolo, \u00een fundul cimitirului, unde era mai ieftin, de la Poda\u0219c\u0103 t\u0103b\u0103carul mai \u00eencolo, c\u00e2nd treci de teiul \u0103la, treci \u0219i de nuc \u0219i c\u00e2rme\u0219te drumul. Te duce drumul drept acolo. Cam prea departe de intrare \u0219i prea aproape de cimitirul catolic, dar n-are a face.<\/p>\n

La \u00eenmorm\u00e2ntare, servitoarea abia se \u021binea pe picioare. I-a spus lui Alecu de jur\u0103m\u00e2ntul cu aurul \u0219i cu testamentul verbal. Du\u021b\u0103 nu apucase s\u0103-i spun\u0103 de aur, \u00een tevatura aia cu \u00eenmorm\u00e2ntarea. Uitase. Servitoarea nu \u0219tia c\u00e2t aur era. Nu v\u0103zuse \u0219i nu \u00eei spuseser\u0103 despre c\u00e2t aur era vorba, mult sau pu\u021bin. A murit la scurt timp dup\u0103 aceea. Ultimele ei vorbe au fost c\u0103 aurul era ochiul dracului.<\/p>\n

Alecu a venit de la Castranova la Du\u021b\u0103 \u00eentr-o noapte, ca s\u0103 nu-l vad\u0103 nimeni. \u0218i i-a spus c\u0103 \u00een ora\u0219ul lui Securitatea f\u0103cuse arest\u0103ri masive. Se a\u0219tepta s\u0103 fie arestat \u0219i el. Desigur c\u0103 urma s\u0103 \u00eei vin\u0103 r\u00e2ndul \u0219i lui Du\u021b\u0103 s\u0103 fie arestat. Alecu vorbise cu un om de \u00eencredere, un fost vame\u0219, s\u0103-i treac\u0103 Dun\u0103rea cu o \u0219alup\u0103 \u00een Iugoslavia, unde Tito o rupsese cu Stalin. S\u0103 fug\u0103 am\u00e2ndoi din \u021bar\u0103, cu nevestele \u0219i copiii. Aveau fiecare c\u00e2te un b\u0103iat. Du\u021b\u0103 \u00eel avea pe Victor, tizul meu, iar Alecu \u00eel avea pe Dumitru. S\u0103 ajung\u0103 la Geneva, unde Alecu cuno\u0219tea c\u00e2\u021biva din prietenii lui Toto\u0219u, de la banca elve\u021bian\u0103, unde \u00ee\u0219i f\u0103cea el mi\u0219cula\u021biile necesare. Cu aurul de la Toto\u0219u, puteau fugi \u00een Elve\u021bia \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u021b\u0103 nou\u0103, departe de dezastrul din \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u2013 Vai ce p\u0103cat! zise Du\u021b\u0103. Vai, de ce ai venit a\u0219a t\u00e2rziu? Vai, s\u0103 fi venit mai acum c\u00e2teva zile! Vai, \u0219i eu m-am temut c\u0103 o s\u0103 m\u0103 aresteze, vai de soarta mea. Ajut\u0103-m\u0103 Doamne, Isuse Cristoase \u0219i Maica Precist\u0103, uite c\u0103 \u00eemi fac \u0219i cruci! Am f\u0103cut \u0219i eu ca to\u021bi ceilal\u021bi care aveau pistol, decora\u021bii din r\u0103zboi, steagul tricolor \u0219i ce mai aveau. Am luat trenul la Bucure\u0219ti, vai \u0219i amar, mai alalt\u0103ieri. \u0218i am aruncat de pe pod aurul \u00een ap\u0103! a explicat Du\u021b\u0103 \u0219i l-a asigurat pe fratele s\u0103u Alecu c\u0103 \u00een felul acesta, o s\u0103-i fie mai u\u0219or s\u0103 reziste la cazne \u0219i s\u0103 nu le spun\u0103 bandi\u021bilor \u0103\u0219tia de comuni\u0219ti unde e aurul. Iar dac\u0103 nu va rezista \u0219i le va spune unde l-a aruncat, n-aveau comuni\u0219tii cum s\u0103-l mai scoat\u0103 din ap\u0103. Barim s\u0103 nu se aleag\u0103 jigodiile alea cu aurul lor, de la fratele lor. Vai, dac\u0103 ar fi \u0219tiut, n-ar fi aruncat aurul \u00een r\u00e2u.<\/p>\n

Nu mai era nimic de f\u0103cut. Aurul z\u0103cea acolo unde z\u0103cea.<\/p>\n

Alecu s-a \u00eentors acas\u0103 la Castranova. Peste c\u00e2teva zile l-au arestat. Chiar \u0219i nevasta lui a fost arestat\u0103. Ceea ce mai rar se \u00eent\u00e2mpla. Iar b\u0103iatul lor, Dumitru, a disp\u0103rut. Ultimii care l-au v\u0103zut ziceau c\u0103 el alerga \u0219i urla c\u0103 se arunc\u0103 \u00eenaintea trenului. Al\u021bii l-au auzit c\u0103 se arunc\u0103 \u00een ap\u0103 s\u0103 se \u00eenece. Nu l-au g\u0103sit t\u0103iat pe \u0219inele de tren \u0219i nici \u00eenecat. N-a ie\u0219it nic\u0103ieri la suprafa\u021b\u0103. L-au c\u0103utat de la Z\u0103c\u0103toare \u0219i p\u00e2n\u0103 la Gr\u0103tare. Nu \u0219tiu ce sunt alea, dar a\u0219a se vorbea. Gata, dac\u0103 s-a \u00eenecat, s-a \u00eenecat. Au uitat de el \u0219i prietenii \u0219i Securitatea \u0219i \u0103ia cu luatul la armat\u0103. A ie\u0219it la iveal\u0103 tocmai la Bucure\u0219ti, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai afle nimeni din ora\u0219ul lui. Uitaser\u0103 de el. \u0218i nici la Bucure\u0219ti nu \u0219tia nimeni de el ce \u0219i cum, de unde p\u00e2n\u0103 unde.<\/p>\n

Cum, necum, a ajuns de s-a \u00eentre\u021binut juc\u00e2nd rugby \u0219i pict\u00e2nd decoruri pentru la teatru sau portretele lui Marx, Engels, Lenin \u0219i Stalin pentru par\u0103zile \u0219i defil\u0103rile comuniste. El \u00eensu\u0219i mi-a spus c\u0103 cel mai u\u0219or \u00eel f\u0103cea pe Marx. \u00cei punea acolo barb\u0103 mult\u0103. \u00cens\u0103 el acum neag\u0103 cu str\u0103\u0219nicie c\u0103 ar fi pictat portretele alea \u0219i c\u0103 mi-ar fi spus mie a\u0219a ceva. Cic\u0103 el e un om onest, dintr-o bucat\u0103, \u0219i nicidecum nu a f\u0103cut concesii comunismului, ca al\u021bii. A\u0219a e el: te face s\u0103 te \u00eendoie\u0219ti de ce \u0219tii bine \u0219i s\u0103 te \u00eendoie\u0219ti de tine \u00eensu\u021bi.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Strada cu mai multe nume<\/strong><\/p>\n

Pe Du\u021b\u0103 nu l-au arestat. A r\u0103mas director de spital, neclintit. Se cam mira lumea cum de nu a fost arestat \u0219i el, c\u00e2nd fratele lui fusese arestat \u0219i c\u00e2nd to\u021bi cei de condi\u021bia lor social\u0103 fuseser\u0103 ridica\u021bi \u0219i nu s-a mai auzit nimic de ei. \u0218i veni \u00eentr-o bun\u0103 zi, acea zi fericit\u0103 \u0219i neuitat\u0103 zi, vestea c\u00e2nd am aflat to\u021bi de la megafoanele de radio de pe str\u0103zi, c\u0103 Stalin a murit. Se str\u00e2nsese lumea ciopor s\u0103 asculte la c\u0103ld\u0103rile url\u0103toare din st\u00e2lpi. \u00cen acel an 1953, prim\u0103vara a venit tocmai \u00een acea blagoslovit\u0103 zi de 5 martie. Soarele str\u0103lucea, iar Dumnezeu ne d\u0103dea dovada c\u0103 nu murise, cum bomb\u0103nea bunica. Cei ce \u00ee\u0219i pierduser\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu, s-au dus la biseric\u0103 \u0219i au aprins o lum\u00e2nare. Nu pentru sufletul lui Stalin, c\u0103 \u0103la nici nu avusese suflet, ci ca s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 bunului Dumnezeu c\u0103 nu dormea.<\/p>\n

Atunci, \u00een acele zile funebre vesele, s-a aflat c\u0103 Du\u021b\u0103 se \u00eemboln\u0103vise. Tot ora\u0219ul vorbea c\u0103 directorul spitalului, chirurgul R\u0103coveanu, se \u00eemboln\u0103vise de o boal\u0103 incurabil\u0103. Tocmai el, ca nimeni altul. Niciunul din medicii subalterni lui nu mai pomenise a\u0219a boal\u0103 \u0219i niciun alt medic cu cabinet \u00een ora\u0219 la noi. Cangren\u0103 la un picior, necroz\u0103 sau cam a\u0219a ceva, dup\u0103 cum auzeam eu, dac\u0103 diagnosticul o fi fost corect sau era doar un cuv\u00e2nt pentru noi, \u0103\u0219tia. Nu, n-avea diabet. A\u0219a boal\u0103 necunoscut\u0103? \u0218i la v\u00e2rsta lui, cum a\u0219a ceva? A luat trenul la Bucure\u0219ti, s\u0103 vad\u0103 ce zic profesorii de la facultatea de medicin\u0103. Mda, era cam ciudat, au \u00eencuviin\u021bat cei mai mari profesori, era ceva mai atipic, neobi\u0219nuit. Nu mai v\u0103zuser\u0103 a\u0219a ceva. Era un caz. Nu, nu putea sc\u0103pa de amputare. Era urgent. L-au amputat. L-au trimis acas\u0103, cu re\u021bet\u0103, s\u0103 urmeze un tratament. Avea toate \u0219ansele s\u0103 scape numai cu at\u00e2t.<\/p>\n

Le cam p\u0103rea r\u0103u or\u0103\u0219enilor no\u0219tri pentru el, dar nu chiar din toat\u0103 inima. Unii cl\u0103tinau din cap \u0219i morm\u0103iau c\u0103 a\u0219a \u00eei trebuie. Se zicea c\u0103 era cel mai antipatic medic din ora\u0219, un b\u0103d\u0103ran, un necioplit. Nu \u0219tia s\u0103 vorbeasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 jigneasc\u0103. \u021ainea cu orice pre\u021b s\u0103 domine \u0219i s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe to\u021bi pro\u0219ti. A\u0219a credea el c\u0103 se face respectat. \u00ce\u0219i f\u0103cuse du\u0219mani peste tot, n-avea prieteni. N-a r\u00e2s, n-a z\u00e2mbit niciodat\u0103. Medicii subalterni \u00eei \u0219tiau de fric\u0103. Era cel mai rapid chirurg, \u00eens\u0103 era un m\u0103celar \u0219i l\u0103sa cicatrici ur\u00e2te. Printre femei, se vorbea s\u0103 nu cumva s\u0103 ajung\u0103 pe m\u00e2na lui. Al\u021bii r\u00e2deau, cum o s\u0103 mai pun\u0103 el jos femeile una dup\u0103 alta, acuma cu piciorul t\u0103iat cam de la glezn\u0103? \u0218i-a urmat tratamentul con\u0219tiincios, c\u0103 doar\u0103 era medic.<\/p>\n

Chiar so\u021bia lui, Dodu\u021ba, farmacist\u0103, \u00eei prepara prafurile \u00een farmacia ei, dup\u0103 re\u021beta magistral\u0103 scris\u0103 de profesorii din Bucure\u0219ti. A\u0219a o poreclise Toto\u0219u, din simpatie, c\u00e2nd le-a fost na\u0219 la nunt\u0103: \u201eSe cunun\u0103 Du\u021b\u0103 cu Dodu\u021ba.\u201d A\u0219a i-a zis \u0219i so\u021bul ei \u0219i toat\u0103 lumea \u00een ora\u0219. De fapt, pe ea o chema Theodora. Totul ar fi mers cum nu se putea mai bine pentru Du\u021b\u0103. Dar re\u021beta n-o fi fost bun\u0103. Ce avea de nu era bun\u0103? Cangrena i-a reap\u0103rut, mai sus de unde \u00eel amputaser\u0103. Acum se ducea mai des la Bucure\u0219ti, profesorii \u00eei scriau mereu re\u021bete, \u00eens\u0103 necroza avansa. I-au t\u0103iat din nou piciorul, ceva mai sus. \u201eA\u0219a \u00eei trebuie, s\u0103 ajung\u0103 la mila nevestei, s\u0103-i fac\u0103 ea re\u021betele.\u201d Desigur c\u0103 i le f\u0103cea pe de poman\u0103, c\u0103 doar n-o s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 zg\u00e2rciobul de el tocmai so\u021biei sale, chit c\u0103 nu mai era farmacia ei. Farmaciile fuseser\u0103 na\u021bionalizate.<\/p>\n

Ea era o farmacist\u0103 corect\u0103, modest\u0103, chiar umil\u0103 fa\u021b\u0103 de clien\u021bi \u0219i o so\u021bie resemnat\u0103. La to\u021bi le era mil\u0103 de ea, mai ales femeilor. O martir\u0103, ziceau ele, cu a\u0219a so\u021b. El era un necioplit \u0219i un insolent, care \u00eei dispre\u021buia pe to\u021bi, un om josnic, un netrebnic. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie nici ginecolog, nici venerolog, el scria re\u021bete pentru uz venerian unor femei \u0219i le trimitea cu re\u021betele la farmacia so\u021biei sale. \u00ce\u0219i trimitea la ea \u00eentreg haremul s\u0103u de femei de cea mai joas\u0103 spe\u021b\u0103 din ora\u0219, \u0219teoalfele tuturor, printre care chiar \u0219i Mi\u021ba Filantroapa. Mi\u021ba era servitoare la ni\u0219te boierna\u0219i, de l\u00e2ng\u0103 parcul ora\u0219ului. I se zicea Filantroapa deoarece nu lua bani, la ea era pe gratis. Veneau la ea to\u021bi solda\u021bii de la regimentele din marginea ora\u0219ului. Solda\u021bii fugeau noaptea de la regimente \u0219i d\u0103deau cu pietricele \u00een geamul ei de la mansard\u0103. Ea deschidea ferestruica \u0219i \u00eentreba:<\/p>\n

\u2013 Cine e?<\/p>\n

Solda\u021bii r\u0103spundeau \u00een cor:<\/p>\n

\u2013 Noi suntem!<\/p>\n

Iar Mi\u021ba cobora cu c\u0103ld\u0103rile s\u0103 ia ap\u0103 de la \u0219ipotul din parc, \u00een miez de noapte.<\/p>\n

So\u021bia lui Du\u021b\u0103 vedea \u0219tampila lui de doctor cu semn\u0103tura Dr. R\u0103coveanu \u0219i servea clientele corect, cu un z\u00e2mbet profesional. Era o doamn\u0103 sobr\u0103 \u0219i distins\u0103. Clientele trimise de el, dimpotriv\u0103, se uitau la ea cu dispre\u021b \u0219i erau vulgare. I se mai \u0219i adresau \u00een b\u0103taie de joc cu \u201edoamna farmacist\u0103 Do\u021ba\u201d. Iar Du\u021b\u0103, so\u021bul ei, c\u00e2nd vorbea despre ea, \u00eei zicea Dodoa\u021ba sau Dodoa\u0219a cu cocoa\u0219a. Ea nu avea nicio cocoa\u0219\u0103, dar, c\u00e2nd prepara medicamentele la farmacie, st\u0103tea aplecat\u0103, cu spinarea \u00eencovoiat\u0103. El \u00eei zicea:<\/p>\n

\u2013 Ce stai a\u0219a coco\u0219at\u0103?!<\/p>\n

Ea nu \u00eei r\u0103spundea nimic. De ani \u0219i ani de zile, farmacista Dodu\u021ba era cunoscut\u0103 ca fiind cea mai umilit\u0103 \u0219i mai resemnat\u0103 so\u021bie din tot ora\u0219ul. O so\u021bie model, ziceau b\u0103rba\u021bii, \u00eens\u0103 unele femei ziceau c\u0103 ele \u00een locul ei nu l-ar fi suportat \u0219i l-ar fi dat dracului. Mult\u0103 lume \u00eel d\u0103dea dracului, \u00eens\u0103 dracul nu \u00eel lua.<\/p>\n

\u2013 Nici m\u0103car dracu nu vrea s\u0103-\u0219i strice firma cu a\u0219a concurent.<\/p>\n

Unele femei ziceau c\u0103 ele \u00een locul Dodu\u021bei, l-ar fi otr\u0103vit, i-ar fi pus ceva \u00een m\u00e2ncare.<\/p>\n

Cum spuneam, Du\u021b\u0103 a trebuit s\u0103 ia trenul mereu, s\u0103 fac\u0103 aceea\u0219i c\u0103l\u0103torie peste podul de unde zicea c\u0103 aruncase aurul \u00een ap\u0103 \u0219i s\u0103 se duc\u0103 la Bucure\u0219ti, unde profesorii de la facultatea de medicin\u0103 se mirau cum era posibil ca boala lui, cangrena lui, necroz\u0103 sau ce era, \u00een pofida celui mai bun tratament posibil, \u00een loc s\u0103 fie oprit\u0103, se accelera. La v\u00e2rsta lui?<\/p>\n

Du\u021b\u0103 \u0219i cu Dodu\u021ba locuiser\u0103 deasupra farmaciei lor, \u00eens\u0103 au fost na\u021bionaliza\u021bi \u0219i muta\u021bi for\u021bat cu chirie \u00eentr-o cas\u0103 mai mult dec\u00e2t modest\u0103, pe o strad\u0103 care se numise Bd. Ferdinand, iar acuma se numea Str. Armata Ro\u0219ie. Iar Dodu\u021ba a fost mutat\u0103 \u00een farmacia na\u021bionalizat\u0103 de la o alt\u0103 farmacist\u0103, fata lui Bo\u021boganu, la scurt timp dup\u0103 ce i-au na\u021bionalizat banca. Personalul farmaceutic a fost mutat dintr-o farmacie \u00eentr-alta, ca nimeni s\u0103 nu mai lucreze \u00een farmacia unde fusese proprietar.<\/p>\n

Lumea se plimba \u201epe Farfurie\u201d, \u00een jurul monumentului eroilor, \u00een fiecare sear\u0103, c\u00e2nd preocuparea fiec\u0103ruia era s\u0103 \u0219tie, cine cu cine se va duce acas\u0103. Dac\u0103 nu apuc\u0103 s\u0103 se duc\u0103 cu cineva, barim s\u0103 \u0219tie cine cu cine pleac\u0103 \u0219i unde se duce. Str. Armata Ro\u0219ie era mai aproape dec\u00e2t veceul public din cealalt\u0103 pia\u021b\u0103. A\u0219a c\u0103 \u0219mecherii nu se mai duceau la veceul public, ci urinau pe pere\u021bii caselor de acolo. Era strada spre gar\u0103, iar noaptea, c\u00e2nd veneau c\u0103l\u0103torii de la tren, nu era lumin\u0103 pe strad\u0103. Ori era stricat\u0103 uzina electric\u0103, ori sp\u0103rgeau careva becurile cu piatra. A\u0219a c\u0103 lumea contribuia voluntar la schimbarea inoficial\u0103 a numelui str\u0103zii, din Str. Armata Ro\u0219ie \u00een Str. C\u0103cata. Mul\u021bi \u00ee\u0219i aduceau mica sau marea lor contribu\u021bie, c\u00e2nd treceau pe Str. Armata Ro\u0219ie, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i datoria patriotic\u0103 respectiv\u0103, mai mic\u0103 sau mai mare, care \u00eel trecea trec\u00e2nd pe acolo. Prietenul meu Victor turba c\u00e2nd prietenii \u00eel \u00eentrebau dac\u0103 locuia pe Str. C\u0103cata sau pe Str. Pi\u0219ata.<\/p>\n

Eu l-am recunoscut pe Du\u021b\u0103 \u00eentr-o fotografie la Victor acas\u0103, \u00een ora\u0219ul unde era el psihiatru, nu \u00een ora\u0219ul nostru. I-au dat lacrimile c\u00e2nd i-am spus c\u0103 mi-l aminteam pe tat\u0103l lui. \u00cel v\u0103zusem \u00een copil\u0103rie prin ora\u0219, pe Farfurie, pe l\u00e2ng\u0103 monumentul eroilor, cu o p\u0103l\u0103rie a\u0219a, o hain\u0103 \u00een dungi a\u0219a \u0219i cu pantaloni bufan\u021bi, golf, cam a\u0219a. Da, exact a\u0219a era, a \u00eencuviin\u021bat Victor. \u0218i cu un ciorap ecosez, mi-am amintit eu. St\u0103tea \u00eentr-un picior, \u00een dou\u0103 c\u00e2rje \u0219i cu un crac de pantalon prins cu ace de siguran\u021b\u0103 la br\u00e2u. Copil fiind, nu \u0219tiam c\u0103 era tocmai cel despre care auzeam c\u0103 i se amputase piciorul \u0219i credeam c\u0103 era vreunul din mul\u021bii invalizi de r\u0103zboi. Tr\u0103gea din \u021bigar\u0103 ca o pomp\u0103 de aspira\u021bie \u0219i d\u0103dea fumul pe nas ca o locomotiv\u0103. I-au t\u0103iat profesorii de la Bucure\u0219ti piciorul bucat\u0103 cu bucat\u0103 p\u00e2n\u0103 sus de tot, de tot. P\u00e2n\u0103 sus, sus.<\/p>\n

I-a trecut cangrena sau necroza, ce era ce nu era, \u0219i la piciorul cel\u0103lalt. Cic\u0103 n-a mai ie\u0219it prin ora\u0219 cu c\u00e2rjele dup\u0103 ce au \u00eenceput s\u0103-i taie \u0219i al doilea picior. N-avea cum s\u0103 mai mearg\u0103 \u00een c\u00e2rje de unul singur, f\u0103r\u0103 un picior \u0219i cu un picior scurtat. Ie\u0219ea din cas\u0103, ca vai de lume. \u0218i cu c\u00e2rje \u0219i \u021binut de al\u021bii, s\u0103 nu cad\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00eel urcau \u00een tr\u0103sur\u0103 \u0219i s\u0103-l urce s\u0103 ia trenul la Bucure\u0219ti, ca s\u0103-i mai scurteze din al doilea picior. Cine l-o fi dat jos din tren, \u00een Gara de Nord? C\u0103l\u0103torii? Hamalii? \u0218i cum s-o fi dus de la gar\u0103 la spital prin Bucure\u0219ti? Era \u0219i o zical\u0103 veche: taie coada c\u00e2inelui dintr-o dat\u0103, nu cu ciop\u00e2r\u021bica. Cu ciop\u00e2r\u021bica i-au t\u0103iat \u00eent\u00e2i un picior, apoi pe cel\u0103lalt, tot p\u00e2n\u0103 sus de tot. Corpul i se termina cu testiculele \u0219i ce mai era.<\/p>\n

Cam pe vremea aceea, c\u00e2nd nu mai ie\u0219ea el din cas\u0103, Dodu\u021ba a venit la mama mea \u0219i a rugat-o s\u0103-i scrie surorii ei la Geneva, s\u0103-i trimit\u0103 un scaun rulant pentru Du\u021b\u0103. M\u0103tu\u0219a Dacia \u2013 a\u0219a o chema \u2013 fusese profesoara de matematic\u0103 a lui Victor. Mamei mele i-a p\u0103rut r\u0103u \u00eentotdeauna de Dodu\u021ba, a\u0219a modest\u0103 \u0219i umil\u0103 cum era. Ar fi vrut s-o ajute, dar rug\u0103mintea ei era complet nerealist\u0103. Mama \u00eei scrisese Daciei s\u0103-i trimit\u0103 ni\u0219te freze pentru cabinetul dentar al so\u021bului veri\u0219oarei lor. Ob\u021binuse autoriza\u021bia de import pentru acele c\u00e2teva freze, \u00eens\u0103 le-au oprit \u0103ia la vam\u0103, f\u0103r\u0103 nicio explica\u021bie. \u00cen din\u021bii cui or fi ajuns. Mama s-a mirat c\u0103 Dodu\u021ba n-a insistat, cum insista lumea pentru tot felul de lucruri din pachet, ba chiar a avut o vag\u0103 impresie c\u0103 \u0103sta era r\u0103spunsul pe care \u00eel a\u0219tepta. Peste ani, a avut confirma\u021bia \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 Dodu\u021ba voise doar s\u0103 se aud\u0103 prin ora\u0219 c\u0103 \u00eencercase s\u0103 ob\u021bin\u0103 un scaun rulant din Elve\u021bia.<\/p>\n

Victor locuia la Bucure\u0219ti pe vremea c\u00e2nd tat\u0103l lui venea la opera\u021bii. \u0218tiu de la Dumitru, v\u0103rul lui, fiul lui Alecu, care a fost arestat \u0219i nu s-a mai \u0219tiut nimic de el, c\u0103 Victor nu s-a dus niciodat\u0103 s\u0103-\u0219i vad\u0103 tat\u0103l la spital. F\u0103cea o \u0219coal\u0103 de topometrie sau a\u0219a ceva, \u00een Bucure\u0219ti. \u00cenainte de asta, dup\u0103 ce a terminat liceul, s-a dus s\u0103 munceasc\u0103 miner, \u00een subteran. Nu a dat la medicin\u0103 de la \u00eenceput, c\u0103 avea origine social\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103. Nu era voie, ca el, b\u0103iat de medic s\u0103 devin\u0103 \u0219i el tot medic sau s\u0103 urmeze vreo alt\u0103 facultate. Era fascinat de frumuse\u021bea Bucure\u0219tiului. Toat\u0103 via\u021ba a t\u00e2njit dup\u0103 capital\u0103. Mereu venea cu treburi pe la Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, la congrese de ale lor de psihiatrie sau numai a\u0219a, ca s\u0103-\u0219i cl\u0103teasc\u0103 ochii.<\/p>\n

\u2013 De ce stai tu s\u0103 rugine\u0219ti \u00een Fundu Marma\u021biei, s\u0103 locuie\u0219ti \u00eentr-un balamuc? De ce nu te mu\u021bi la Bucure\u0219ti? S\u0103 munce\u0219ti \u00eentr-un balamuc, \u00een\u021beleg, asta \u00ee\u021bi e meseria sau crucea pe care \u021bi-ai ales-o. Dar s\u0103 mai \u0219i locuie\u0219ti\u00a0\u00eentr-un balamuc? S\u0103 te deranjeze nebunii t\u0103i \u0219i noaptea? S\u0103 nu-\u021bi aerise\u0219ti creierii?<\/p>\n

Mie mi se p\u0103reau mai nebuni medicii dec\u00e2t pacien\u021bii. \u0218i prima \u0219i a doua lui nevast\u0103 erau psihiatre, la fel \u0219i primul so\u021b al celei de a doua so\u021bii, c\u00e2t \u0219i actualul amant al fostei lui so\u021bii. To\u021bi patru i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au la raportul de diminea\u021b\u0103, alinia\u021bi \u00een fa\u021ba lui. Plus c\u0103 el era \u00eencurcat cu toate doctori\u021bele, infirmierele, pacientele, buc\u0103t\u0103resele \u0219i cu toate femeile de acolo. El era consolatorul tuturor femeilor, de sus p\u00e2n\u0103 jos. Se arunca \u00een partea lui ta-so, de unde mo\u0219tenise virtu\u021bile reproductive, \u00eens\u0103 Victor era un om fin, stilat, intelectual, nu ca m\u00e2rlanul de Du\u021b\u0103. Vorbea poetic, cu citate din filozofi, cu fraze \u00eencepute \u0219i neterminate, s\u0103 le sub\u00een\u021beleag\u0103 fiecare cum voia. Avea o voce hipnotic\u0103, de le l\u0103sa pe femei cu ochii \u00een soare. F\u0103cea \u0219i hipnoz\u0103. \u00cen facultate fusese poreclit Contele Casanova. Se plimba prin ora\u0219 \u00eentr-o uniform\u0103 alb\u0103 de c\u0103pitan de vapor. Era m\u00e2ndru, impun\u0103tor \u0219i mergea cu ni\u0219te pa\u0219i, de parc\u0103 ar fi fost un arhanghel. C\u00e2nd era medic stagiar la \u021bar\u0103, a fugit de acolo, c\u0103 voiau \u021b\u0103ranii s\u0103-l castreze. Mi\u0219tocarii no\u0219tri i-au modificat porecla: \u201eContele Casanova din Castranova\u201d.<\/p>\n

Nu, zicea el, c\u0103 la Bucure\u0219ti se f\u0103cea psihiatrie cu parul, cu electro\u0219ocuri \u0219i cu pastile nocive.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce dac\u0103? i-am zis eu. Le d\u0103 cu parul \u00een cap nebunilor, nu \u021bie.<\/p>\n

Nu, c\u0103 un post \u00een Bucure\u0219ti l-ar costa c\u00e2t o Dacie nou\u0103, iar dup\u0103 aceea mai vine \u0219i tributul anual.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce dac\u0103? Nu dai din leafa ta, dai din ciubucuri.<\/p>\n

Nu, c\u0103 el nu lua ciubucuri. Dac\u0103 el se muta la Bucure\u0219ti, ce o s\u0103 se fac\u0103 at\u00e2tea femei f\u0103r\u0103 el? El nu-\u0219i putea l\u0103sa haremul din spital. Cic\u0103 nu le putea l\u0103sa s\u0103 sufere din cauza absen\u021bei lui din via\u021ba lor. Mda, ce se f\u0103ceau at\u00e2tea femei f\u0103r\u0103 el? I-am zis:<\/p>\n

\u2013 Tu nu ai o sexualitate normal\u0103.<\/p>\n

Mi-a r\u0103spuns r\u00e2z\u00e2nd ca un pa\u0219\u0103:<\/p>\n

\u2013 Dimpotriv\u0103. Mii \u0219i mii de femei au avut prilejul s\u0103 se conving\u0103 \u0219i se conving zilnic c\u0103 eu am o sexualitate normal\u0103.<\/p>\n

\u2013 C\u00e2nd ai a\u0219a multe femei, niciuna din ele nu este a ta \u0219i numai a ta. Este a altcuiva sau a altora. Care din ele va fi al\u0103turi de tine c\u00e2nd \u021bi-o fi mai greu sau la b\u0103tr\u00e2ne\u021be? Care \u00ee\u021bi va da un pahar de ap\u0103?<\/p>\n

\u2013 Toate. Uite a\u0219a vor sta la r\u00e2nd s\u0103 \u00eemi aduc\u0103 fiecare c\u00e2te un pahar cu ap\u0103. Iar eu am s\u0103 le ar\u0103t cu degetul \u0219i o s\u0103 zic: Tu da, tu nu.<\/p>\n

\u2013 Reciproca este valabil\u0103. Care din ele va avea nevoie de tine, s\u0103 o aju\u021bi la greu? Ce via\u021b\u0103 e aia s\u0103 fii ajutat de toat\u0103 lumea \u0219i s\u0103 nu aju\u021bi pe nimeni?<\/p>\n

\u2013 S\u0103 m\u0103 ajute toat\u0103 lumea \u0219i nu ajut pe nimeni.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cu care din aceste mii de femei vrei tu s\u0103 fii \u00eempreun\u0103 \u00een via\u021ba de dincolo, \u00een eternitate? Ele vor fi al\u0103turi de al\u021bii, iar tu vei fi singur c\u00e2t \u00eei h\u0103ul. Tu ai sindromul lui Don Juan \u0219i al lui Casanova.<\/p>\n

\u2013 Tu vorbe\u0219ti, m\u0103? Te f\u0103cu\u0219i psihiatru amator? Eu sunt psihiatru \u0219i \u0219tiu mai bine dec\u00e2t oricine c\u0103 sunt perfect normal.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a normalitate mai rar. Dar eu m\u0103 \u00eentreb. \u0218i te \u00eentreb pe tine. Poate un psihiatru s\u0103 fie con\u0219tient de propria sa psihopatie? La fel cum vreun nebun din \u0103\u0219tia ai t\u0103i are paranoia \u0219i \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 e Napoleon sau Edison, tu i paranoia \u0219i \u00ee\u021bi \u00eenchipui c\u0103 e\u0219ti normal. S-ar putea ca paranoia s\u0103 fie cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 boal\u0103 profesional\u0103 printre voi, psihiatrii, c\u0103 prea v\u0103 considera\u021bi normali \u0219i pune\u021bi diagnostic la toat\u0103 lumea, numai vou\u0103 \u00een\u0219iv\u0103 nu v\u0103 pune\u021bi. Psihoza ta, de alergi dup\u0103 toate fustele \u0219i crezi c\u0103 asta e normal, nu corespunde cu criteriile viabile din societate. Stilul t\u0103u de via\u021b\u0103 nu e viabil. Nu merge a\u0219a.<\/p>\n

\u2013 Ba merge foarte bine.<\/p>\n

\u2013 Nu merge. \u00centr-un fel sau altul, societatea respinge sau penalizeaz\u0103 tot ce nu este comportament normal, tot ce e d\u0103un\u0103tor intereselor majorit\u0103\u021bii sau bunului mers al armoniei sociale. Orice ac\u021biune are o reac\u021biune. Asta e o lege universal\u0103. Nu numai \u00een fizic\u0103 sau chimie, ci \u0219i \u00een societate. Din cauza asta, tu numai \u00eencurc\u0103turi \u021bi-ai creat. S-a auzit \u00een tot ora\u0219ul de ce ai fugit din satul \u0103la, c\u00e2nd erai medic stagiar la \u021bar\u0103. N-ai \u00eenv\u0103\u021bat nimic din p\u0103\u021bania aia?<\/p>\n

\u2013 Am ajuns s\u0103 m\u0103 judeci tu, m\u0103? P\u0103i tu ai avut at\u00e2tea femei c\u00e2te am avut eu, ca s\u0103 m\u0103 judeci tu pe mine?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i moartea tizului meu a fost o \u00eencurc\u0103tur\u0103 de neelucidat. Ajungem \u0219i la asta.<\/p>\n

\n

O pereche de pantofi<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 a fugit \u00een Italia, Dumitru a tr\u0103it \u00een Bucure\u0219ti cum putea, din ce se nimerea. Se aciuase \u00eentr-o echip\u0103 de rugby, unde r\u0103zbea, pentru c\u0103 era masiv c\u00e2t un taur. Primea ceva bani, uneori \u0219i m\u00e2ncare. M\u00e2nca pe unde apuca \u0219i cam rareori pe s\u0103turatelea. Cam prin vremea aceea, Victor era miner \u00een subteran \u0219i apoi a intrat la \u0219coala aia tehnic\u0103 de topometrie, \u00een Bucure\u0219ti. N-are importan\u021b\u0103 asta. Pentru Dumitru, foamea era ceva a\u0219a cam c\u00e2t Himalaia.<\/p>\n

Odat\u0103, s-a dus la una, la care m\u00e2ncase c\u00e2ndva o oal\u0103 de sarmale \u00eentreag\u0103. A\u0219a face \u0219i lupul: unde a m\u00e2ncat odat\u0103 un miel, mai vine \u0219i la anul. De data asta, aia nu avea nimic de m\u00e2ncare prin buc\u0103t\u0103rie. Dar nimic. \u00cen cele din urm\u0103, oricum, nu s-a dus la ea degeaba. Cineva a sunat la u\u0219a \u0103leia. Aia l-a \u00eempins pe Dumitru \u00eentr-o debara de acolo, din buc\u0103t\u0103rie. Deschide ea u\u0219a, intr\u0103 un amant al ei, un chirurg care f\u0103cea opera\u021bii pe creier \u00een echipa celebrului Arseni. Chirurgul i-a dat ei un cadou, frumos \u00eenvelit \u00eentr-un ziar \u0219i i-a f\u0103cut semn s\u0103-l pun\u0103 \u00een frigider. Dumitru, din debara, n-a v\u0103zut \u0219i n-a auzit nimic. Ea a pus cadoul \u00een frigider, f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai dezveleasc\u0103 din ziar. Frigider Fram, primul frigider rom\u00e2nesc, \u00een care nu avea nimic, nici m\u0103car vreun borc\u0103nel de iaurt sau vreo conserv\u0103 de maz\u0103re. \u0218i se duc dumnealor, aia \u0219i cu \u0103la, \u00een dormitor.<\/p>\n

\u00cen debaraua aceea, era negur\u0103 bezn\u0103 \u0219i pu\u021bea a naftalin\u0103. Dumitru a deschis bini\u0219or u\u0219a \u0219i a mers tiptil \u00een v\u00e2rful teni\u0219ilor, cam rup\u021bi, s\u0103 deschid\u0103 u\u0219a de afar\u0103, ca s\u0103 plece acas\u0103. Dar se r\u0103zg\u00e2ndi \u0219i \u00ee\u0219i zise s\u0103 nu plece p\u00e2n\u0103 nu mai d\u0103dea totu\u0219i \u00eenc\u0103 o rait\u0103 prin buc\u0103t\u0103rie, poate o g\u0103si totu\u0219i ceva c\u00e2t de c\u00e2t, vreo coaj\u0103 de p\u00e2ine sau ce o fi. Deschise u\u0219a la frigider \u0219i vede acolo ceva ambalat \u00een ziar. A desf\u0103cut ziarul u\u0219urel s\u0103 nu fo\u0219neasc\u0103 \u0219i a pus pe mas\u0103 cadoul acela magnific, \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia sa.<\/p>\n

Vai ce tort de ciocolat\u0103 mare \u0219i frumos, cu fri\u0219c\u0103 \u0219i cu flori de mar\u021bipan pe el. \u0218i cu un purcelu\u0219 de mar\u021bipan roz \u00een mijloc. Dumitru a b\u0103gat \u00een gur\u0103 purcelu\u0219ul \u00eentreg, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai mu\u0219te din el, apoi a luat o lingur\u0103 \u0219i s-a a\u0219ezat la mas\u0103. De h\u0103mesit ce era, a \u00eenfulecat tortul cu lingura una dup\u0103 alta, cum ar fi m\u00e2ncat ciorb\u0103. \u00cenghi\u021bea ca un aspirator, a ispr\u0103vit \u00eentreg tortul, n-a mai r\u0103mas nimic. A r\u00e2c\u00e2it bine cartonul \u0219i ziarul cu lingura \u0219i cu degetul. \u0218i-a lins degetul, a lins cartonul \u0219i ziarul. \u0218i a uitat c\u0103 trebuia s\u0103 dispar\u0103 de acolo. S-a m\u00e2ng\u00e2iat pe burt\u0103 \u0219i a adormit pe scaun.<\/p>\n

S-a trezit c\u00e2nd a auzit o u\u0219\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2ind \u0219i apoi vocea amantului \u0103leia. Dumitru n-a mai apucat s\u0103 ias\u0103 pe u\u0219\u0103. N-a mai ajuns p\u00e2n\u0103 la debara, abia a apucat s\u0103 se ascund\u0103 dup\u0103 o draperie de la fereastr\u0103. Amantul a venit \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i s-a dus drept la frigider, unde v\u0103zuse c\u0103 pusese aia tortul. Frigiderul gol. Ambalajul tortului era pe mas\u0103, dar tortul nu mai era nic\u0103ieri. Cartonul de la tort era gol, bine r\u00e2c\u00e2it de ciocolat\u0103 \u0219i lins, cu lingura al\u0103turi. Chirurgul de creiere a f\u0103cut o criz\u0103 de nervi:<\/p>\n

\u2013 M\u00e2ncat!? Cine s\u0103-l fi m\u00e2ncat? Imposibil. A\u0219a ceva nu este posibil!<\/p>\n

Chirurgul s-a uitat nedumerit \u00een toate p\u0103r\u021bile \u0219i a v\u0103zut sub draperie o pereche de teni\u0219i. Mari \u0219i cam rup\u021bi. S-a repezit furios \u0219i a dat la o parte draperia. A \u00eencremenit de fric\u0103, cu ochii \u00een sus la ditamai rugbistul, c\u00e2t un taur. Dumitru l-a m\u00e2ng\u00eeiat pe cap \u0219i a zis:<\/p>\n

\u2013 Ba e posibil!<\/p>\n

Tizul meu, adic\u0103 Victor, fiul lui Du\u021b\u0103, nu se ducea la ta-so la spital, la Du\u021b\u0103, ci se ducea Dumitru, nepotul. Du\u021b\u0103 i se pl\u00e2ngea lui Dumitru c\u0103 Victor nu venea pe la el s\u0103 \u00eel vad\u0103. \u0218i se v\u0103ieta c\u0103 avea dureri. \u00cel dureau cioturile unde fusese t\u0103iat \u0219i cusut. \u00cenc\u0103 \u0219i mai r\u0103u de a\u0219a, avea \u0219i ni\u0219te dureri fantom\u0103. A\u0219a li se zicea. Era chinuit c\u00e2nd de ni\u0219te dureri, c\u00e2nd de ni\u0219te arsuri, \u00een picioarele ce \u00eei fuseser\u0103 t\u0103iate. Cum s\u0103 \u00eel doar\u0103 picioarele pe care nu le mai avea? A\u0219a \u00eel dureau, mai r\u0103u dec\u00e2t l-au durut vreodat\u0103, c\u00e2nd le avea. Avea furnic\u0103turi \u0219i m\u00e2nc\u0103rimi nesuferite \u0219i \u00eei venea mereu s\u0103 se scarpine pe picioarele, care \u00eei lipseau. S-ar fi sc\u0103rpinat, dar nu mai avea pe ce s\u0103 se scarpine. Se sc\u0103rpina prin aer \u0219i nu ajungea s\u0103 \u00ee\u0219i aline m\u00e2nc\u0103rimile. Era un chin a\u0219a de insuportabil, \u00eenc\u00e2t \u00eei venea s\u0103 \u00ee\u0219i taie cu cu\u021bitul picioarele, care deja \u00eei fuseser\u0103 t\u0103iate \u0219i arse la crematoriul spitalului. Dac\u0103 ar mai fi avut picioare, s-ar fi ridicat din pat \u0219i s-ar fi dus s\u0103 se arunce pe fereastr\u0103, c\u0103 nu mai putea tr\u0103i, de dureri, arsuri \u0219i m\u00e2nc\u0103rimi. I-a cerut lui Dumitru s\u0103 \u00eei aduc\u0103 un pistol s\u0103 se \u00eempu\u0219te \u00een cap, c\u0103 nu mai suporta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Ce o fi fost \u00een capul lui? De unde s\u0103 \u00eei aduc\u0103 Dumitru pistol?<\/p>\n

Du\u021b\u0103 i s-a pl\u00e2ns lui Dumitru c\u0103 nu putea dormi. \u00cei d\u0103deau pastile, \u00eei f\u0103ceau injec\u021bii s\u0103 adoarm\u0103. Abia a\u021bipea \u0219i era terorizat de co\u0219mare \u00eenfrico\u0219\u0103toare, s\u0103rea din somn \u00een spaime, n\u0103du\u0219it, f\u0103cea crize de groaz\u0103, angoase sau cum le zice \u0219i striga dup\u0103 ajutor. Se uita \u00eengrozit \u00eemprejurul s\u0103u cu ochii ie\u0219i\u021bi din cap, se \u00eeneca respir\u00e2nd cu sughi\u021buri, h\u00e2r\u0219c\u00e2ia din g\u00e2t \u0219i scotea urlete disperate, iar ceilal\u021bi bolnavi din salon, trezi\u021bi din somn \u0219i personalul, nu puteau \u0219ti dac\u0103 el, cu ochii c\u0103sca\u021bi uite a\u0219a de mari, \u00eei vedea sau nu. El tremura de fric\u0103 \u0219i se ferea de ei, \u00eei lovea cu bra\u021bele c\u00e2nd se apropiau de el s\u0103-l lini\u0219teasc\u0103. Du\u021b\u0103 suferea \u00eentr-at\u00e2t de cumplit, \u00eenc\u00e2t nici nu l-a \u00eentrebat pe Dumitru ce c\u0103uta el la Bucure\u0219ti, ce f\u0103cea acolo \u0219i din ce tr\u0103ia. Nici m\u0103car nu l-a \u00eentrebat ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu tat\u0103l \u0219i cu mama lui. Adic\u0103 Alecu, fratele lui Du\u021b\u0103, dac\u0103 mai \u0219tia ceva despre ei. Cum spuneam, nu l-a \u00eentrebat pe Dumitru nimic. Sau m\u0103car s\u0103-i fi dat ceva bani, c\u0103 oricum, era nepotul lui de frate.<\/p>\n

Dumitru l-a ajutat pe Du\u021b\u0103 c\u00e2nd s\u0103 plece pentru ultima dat\u0103 de la spital, din Bucure\u0219ti. Spitalul a f\u0103cut o excep\u021bie de la directivele comuniste \u0219i l-a dus cu o salvare la Gara de Nord. Dumitru i-a spus lui Victor s\u0103 vin\u0103 s\u0103-l ajute s\u0103-l care la tren pe bietul lui tat\u0103, care nu mai avea picioare. Dar n-a vrut s\u0103 vin\u0103. Nu putem \u0219ti de ce. S\u0103-l \u00eentreb\u0103m pe doctorul Sigmund Freud. Dumitru l-a c\u0103rat cu ajutorul unuia dintre fomi\u0219tii cu care locuia \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un subsol. Cic\u0103 odat\u0103 li s-a spart o \u021beav\u0103 de canalizare din tavan \u0219i era s\u0103-i \u00eenece \u00een borhotul \u0103la. Cum l-or fi c\u0103rat? Pe Du\u021b\u0103, nu borhotul.<\/p>\n

Noroc c\u0103, f\u0103r\u0103 picioare, nu mai era la fel de greu pe c\u00e2t fusese. Adic\u0103 Du\u021b\u0103. Oricum, nu se putea v\u0103ieta c\u0103 \u00eei at\u00e2rnau picioarele. Parc\u0103 era o zical\u0103 veche: \u201eC\u0103lare pe cal \u0219i se vaiet\u0103 c\u0103 \u00eei at\u00e2rn\u0103 picioarele.\u201d L-au urcat \u00een tren \u0219i l-au pus \u00een compartiment pe banchet\u0103, rezemat ca un sac, s\u0103 nu e r\u0103stoarne. Era la clasa a doua \u0219i avea rezem\u0103toare numai pentru un cot, s\u0103 se sprijine. Bine c\u0103 nu era la clasa a treia, c\u0103 acolo era bancheta de lemn, nu cu mu\u0219ama ca la a doua. Tot ce \u00eei mai r\u0103m\u0103sese din corp \u0219edea pe acele t\u0103ieturi, sus de tot, la bazin, la centura pelvian\u0103, sau cum se nume\u0219te.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 i-a dat lui Dumitru un ceas de buzunar, din aur, iar celuilalt i-a dat o h\u00e2rtie de o sut\u0103 de lei, cu B\u0103lcescu, cum era atunci. S-a indispus \u0219i a oftat, c\u0103 nu avea niciuna de dou\u0103zeci \u0219i cinci de lei, cu Vladimirescu. A b\u0103gat \u00eenapoi \u00een buzunar teancul de sute. A\u0219adar ar fi avut bani s\u0103-\u0219i cumpere bilet la clasa \u00eent\u00e2ia, unde ar fi fost doar \u0219ase \u00een compartiment, nu opt. Cu fotolii de catifea, pe moale, mai ales c\u0103 el acum era cum era, cu cioturile alea cusute \u0219i bandajate. Dar a\u0219a c\u0103l\u0103torea el \u00eentotdeauna la clasa a doua, ca s\u0103 nu bat\u0103 la ochi \u0219i s\u0103 discute lumea c\u0103 el mergea la clasa \u00eent\u00e2ia.<\/p>\n

Ce s\u0103 fac\u0103 Dumitru cu un ceas de buzunar? Nu prea mai avea nimeni a\u0219a ceva. De aur, \u00eens\u0103 nu mergea bine. Ar fi trebuit dus la ceasornicar, s\u0103-l repare. L-a v\u00e2ndut la Talcioc \u0219i a tr\u0103it bine o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i fl\u0103m\u00e2nzi. Ce l-o fi apucat pe unchiul s\u0103u Du\u021b\u0103, s\u0103-i dea acel ceas? El, care era zg\u00e2rcitul zg\u00e2rci\u021bilor \u0219i niciodat\u0103 nu i-a dat bani, nu i-a dat nimic.<\/p>\n

Trenul a pornit, iar Du\u021b\u0103 s-a \u021binut cu m\u00e2inile de plasa de sus, unde se puneau bagajele, ca s\u0103 nu se r\u0103stoarne. \u00cei amor\u021beau bra\u021bele \u0219i a trebuit tot timpul s\u0103 se \u021bin\u0103 c\u00e2nd cu o m\u00e2n\u0103, c\u00e2nd cu alta \u0219i i se cam \u00eenchideau ochii. Dar se trezea mereu, c\u0103 \u00eel \u00eempingeau c\u0103l\u0103torii de al\u0103turi, c\u00e2nd c\u0103dea peste ei. S-a auzit prin ora\u0219 c\u0103 se izbea cu capul de peretele compartimentului. Cine le-o fi spus? Unii ziceau c\u0103 se d\u0103dea singur cu capul de perete, al\u021bi ziceau c\u0103 \u00eel zg\u00e2l\u021b\u00e2ia trenul. N-are importan\u021b\u0103. O ducea greu \u0219i cu circula\u021bia sangvin\u0103 \u00een bra\u021be. P\u0103i cum s\u0103 nu? Trenul trecu pod dup\u0103 pod \u0219i ajunse la podul cu pricina, de unde cic\u0103 aruncase aurul. Trecea trenul peste pod, iar Du\u021b\u0103 s-a uitat \u00eendurerat la r\u00e2ul \u00eenvolburat, cu apa murdar\u0103, neagr\u0103.<\/p>\n

\u00cei venea s\u0103 urle, s-a ab\u021binut, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot a r\u0103gnit ca din gur\u0103 de \u0219arpe. C\u0103l\u0103torii s-au \u00eentors spre el \u0219i l-au comp\u0103timit auzindu-l url\u00e2nd a\u0219a. Credeau c\u0103 urla din cauza durerii de la t\u0103ietura picioarelor, \u00eens\u0103 el urla de focul aurului. Ajunse trenul \u0219i la Castrave\u021bia. L-au trezit c\u0103l\u0103torii, l-au luat pe sus \u0219i l-au cobor\u00e2t din tren. De mil\u0103 \u0219i ca s\u0103 scape de el.<\/p>\n

Nu-l a\u0219tepta nimeni \u00een gar\u0103, de\u0219i trimisese telegram\u0103, ca s\u0103-l a\u0219tepte so\u021bia cu o tr\u0103sur\u0103, cum era atunci, cu cai. N-o fi ajuns telegrama? L-au dat jos, l-au a\u0219ezat pe peron, sprijinit de un st\u00e2lp, un lampadar sau ce era \u0219i s-au urcat la loc, c\u0103 fluiera trenul s\u0103 plece f\u0103r\u0103 ei. Al\u021bii, care coborau acolo fiindc\u0103 erau din ora\u0219, ocoleau mai pe departe, ca s\u0103 nu dea ochii cu el \u0219i s\u0103 fie nevoi\u021bi s\u0103 \u00eel salute ca de obicei cu \u201eS\u0103 tr\u0103i\u021bi, domnu\u2019 doctor!\u201d, pentru c\u0103 se jenau de situa\u021bia aceea a\u0219a de penibil\u0103. \u0218i fire\u0219te se g\u00e2ndeau, ce via\u021b\u0103 mai era asta pentru el \u0219i c\u00e2t mai putea s\u0103 aib\u0103 de tr\u0103it un om ajuns \u00een a\u0219a hal. Al\u021bii ziceau c\u0103 ar fi mai bine s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be, ca s\u0103 apuce s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la c\u00e2te opera\u021bii nu \u00eei reu\u0219iser\u0103 \u0219i c\u00e2\u021bi oameni au murit de bisturiul lui. Era o sta\u021bie mic\u0103, iar \u00eentre dou\u0103 trenuri nu mai r\u0103m\u00e2nea nimeni \u00een gar\u0103.<\/p>\n

Ni\u0219te muncitori din gar\u0103 erau foarte ocupa\u021bi s\u0103 se duc\u0103 de colo-colo de-a lungul \u0219inelor cu o scar\u0103 pe umeri. Se duceau \u0219i se \u00eentorceau. Era foarte important ce f\u0103ceau. A\u0219a era la CFR pe atunci. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 era ceva pe peron. Au crezut c\u0103 uitase careva vreun bagaj \u0219i s-au dus s\u0103 vad\u0103 ce era. C\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 era o jum\u0103tate de om, erau gata s\u0103 li se fac\u0103 r\u0103u. Dar erau ceferi\u0219ti \u0219i mai v\u0103zuser\u0103 ei oameni t\u0103ia\u021bi de tren. Au fluierat din degete \u0219i au strigat s\u0103 vin\u0103 \u0219eful de gar\u0103. A venit \u0219eful g\u0103rii \u0219i l-a trezit pe Du\u021b\u0103 din sfor\u0103ituri \u0219i horc\u0103ieli.<\/p>\n

C\u00e2nd a deschis Du\u021b\u0103 ochii, a\u0219a buimac de somn sau mai degrab\u0103 de nesomn, \u0219eful de gar\u0103 l-a recunoscut \u0219i nu i-a venit s\u0103 cread\u0103. Nici nu \u0219tia cum s\u0103-l salute. Respectabilul chirurg, director de spital, f\u0103r\u0103 picioare, sprijinit de st\u00e2lp ca un sac de cartofi. \u0218i din care cursese pe peron ceva de nedescris. Pu\u021bea pe \u00eentreg peronul, tot de nedescris. Muncitorii nu aveau de unde s\u0103-l cunoasc\u0103, nu erau din ora\u0219, dar au priceput c\u0103 era un personaj important al ora\u0219ului \u0219i l-au salutat cu c\u0103ciula \u00een m\u00e2n\u0103. \u0218eful de gar\u0103 i-a trimis s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 mai era vreo tr\u0103sur\u0103, s\u0103-l transporte acas\u0103. \u00centre trenuri, birjarii nu a\u0219teptau clien\u021bii la gar\u0103, ci la biserica din centru. Ceferi\u0219tii l-au pus \u00eentr-o roab\u0103, c\u0103 aveau roabe pentru repara\u021biile lor permanente la terasament, \u0219i l-au dus unde le-a spus \u0219eful g\u0103rii, la casa aia a\u0219a \u0219i a\u0219a, din strada, pe care muncitorii o cuno\u0219teau dup\u0103 numele neoficial \u0219i care \u00een situa\u021bia de fa\u021b\u0103 se potrivea \u00eentru totul cu jum\u0103tatea de om de pe peron. Au ajuns acolo.<\/p>\n

Dodu\u021ba nici nu s-a ridicat s\u0103 le mul\u021bumeasc\u0103 sau s\u0103 le dea vreun ban, o \u021buiculi\u021b\u0103, ceva. \u0218edea la mas\u0103 cu amantul ei. Da, acum avea un amant, cunoscut sub porecla Mototolu. Era b\u0103iatul unui mo\u0219ier arivist, pe care \u00eel chema sau era poreclit \u0218omoldoc. \u0218omoldoc a fost arestat \u0219i a murit la Canal. Mototolu, era un neispr\u0103vit, un t\u00e2r\u00e2ie-br\u00e2u. Se zicea prin ora\u0219 c\u0103 \u0218omoldoc l-o fi f\u0103cut la be\u021bie. Tot ora\u0219ul aflase c\u0103 farmacista \u0219i-l g\u0103sise de amant pe Mototolu. Un pierde-var\u0103, o sec\u0103tur\u0103. Era necopt la minte \u0219i totu\u0219i chel, un vai de capul lui, un \u0103la. Nici n-avea din ce tr\u0103i. Ea \u00eel \u021binea pe m\u00e2ncare \u0219i pe de toate. A\u0219a a fost s\u0103 fie, c\u0103 Dodu\u021ba s-a \u00eenh\u0103itat cu lep\u0103d\u0103tura aia. Le-a spus peste um\u0103r, ceferi\u0219tilor:<\/p>\n

\u2013 Duce\u021bi mizeria aia \u00een od\u0103i\u021ba din fund!<\/p>\n

Adic\u0103 pe Du\u021b\u0103.<\/p>\n

\u2013 Desc\u0103rca\u021bi-l acolo!<\/p>\n

Acolo l-au desc\u0103rcat, pe un pat de fier ruginit \u0219i cu \u00eengera\u0219i vopsi\u021bi pe tinicheaua de la t\u0103blia patului. Cu ni\u0219te tren\u021be \u00een loc de saltea \u0219i de orice altceva.<\/p>\n

Dumitru mi-a spus c\u0103 unchiul s\u0103u, Du\u021b\u0103, z\u0103cea \u00een cea mai \u00eentunecoas\u0103 odaie, f\u0103r\u0103 ferestre. Avea ceva lumin\u0103 indirect\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2nea u\u0219a deschis\u0103. F\u0103r\u0103 bec, \u00een ni\u0219te tren\u021be \u0219i zdren\u021be murdare, \u00eentr-o mizerie \u0219i o putoare mai r\u0103u ca la cocina porcilor, ba chiar mai r\u0103u \u0219i dec\u00e2t la closetul din gar\u0103. Nimeni nu-l \u00eengrijea. Dumitru i-a dat cu lingura s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, o zeam\u0103 de aruncat la c\u00e2ini, o sp\u0103l\u0103tur\u0103 de vase, adus\u0103 de so\u021bia lui, din ce sp\u0103lase vasele. Du\u021b\u0103 i-a spus lui Dumitru c\u0103 nu putea dormi. \u00cendat\u0103 ce a\u021bipea, se trezea imediat \u00een co\u0219maruri. Iar a\u021bipea, iar avea co\u0219mar \u0219i se trezea \u00eensp\u0103im\u00e2ntat. Nu suporta s\u0103 stea f\u0103r\u0103 lumin\u0103, nici m\u0103car c\u00e2nd voia s\u0103 adoarm\u0103 \u0219i nu putea. Du\u021b\u0103 l-a apucat pe Dumitru de m\u00e2n\u0103 \u0219i nu voia s\u0103-i dea drumul s\u0103 plece, uite a\u0219a se cramponase de el. Nu voia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 se gr\u0103bea la tren s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Bucure\u0219ti. I-a spus c\u0103 Dodu\u021ba era \u00een camera din fa\u021b\u0103, de la strad\u0103, cea mai \u00eensorit\u0103, cu Mototolu. Asta a fost ce a auzit Dumitru ultima dat\u0103 de la unchiul s\u0103u. S-a zmucit s\u0103 scape din menghina m\u00e2inilor lui. Du\u021b\u0103 nu l-a \u00eentrebat niciodat\u0103 despre fratele s\u0103u Alecu, adic\u0103 tat\u0103l lui Dumitru, sau de mama lui. N-a \u00eentrebat ce mai \u0219tia de ei. Nu i-a dat nici m\u0103car bani de tren.<\/p>\n

Cum spuneam, Dodu\u021ba petrecea cu Mototolu \u00een camera de la strad\u0103. Pusese la geamul dinspre strad\u0103 borcane cu mur\u0103turi de ardei gra\u0219i \u0219i ce mai era, cum se pun mur\u0103turile la borcan. Borcane mari, unul l\u00e2ng\u0103 altul, ca s\u0103 nu poat\u0103 lumea s\u0103 priveasc\u0103 \u00een cas\u0103. \u0218i ca s\u0103 afle tot ora\u0219ul c\u0103 ea era o gospodin\u0103 perfect\u0103. Trec\u0103torii urinau pe perete \u0219i nu ajungeau s\u0103 vad\u0103 printre borcane. S\u0103reau \u00een sus \u0219i nu puteau vedea nici pe deasupra borcanelor.<\/p>\n

S-a auzit la spital \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, au venit de l-au luat acolo. Pe Du\u021b\u0103. I-au dat un salona\u0219 mic, numai pentru el, cu un singur pat. Oricum, era ditamai directorul spitalului, ce naiba! Puteau face o asemenea excep\u021bie pentru el. Cic\u0103 \u00eenc\u0103 mai era \u00een func\u021bie. Formal desigur. Sau poate nu mai era director. Ce importan\u021b\u0103 mai are? Atunci s-a v\u0103zut c\u0103 spitalul func\u021biona mai bine f\u0103r\u0103 director. To\u021bi subalternii lui veneau zilnic s\u0103-l vad\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i dea cu presupusul. El citea din c\u0103r\u021bi de medicin\u0103, se documenta despre boala sa \u0219i nu o prea cam putea identifica \u00een c\u0103r\u021bi. Nu putea g\u0103si cauza. \u00cenv\u0103\u021base c\u0103r\u021bile alea pe dinafar\u0103. Le spunea el doctorilor ce s\u0103-i fac\u0103, iar ei nu-l contraziceau cu nimic. Era clar c\u0103 nu mai avea mult de tr\u0103it. Pentru el nu mai r\u0103m\u00e2nea de f\u0103cut altceva, dec\u00e2t morfin\u0103 \u0219i iar\u0103\u0219i morfin\u0103. Ca s\u0103 \u00eei mai domoleasc\u0103 \u00eentruc\u00e2tva durerile \u0219i suferin\u021bele.<\/p>\n

Salona\u0219ul lui era pe coridorul cu saloanele de care r\u0103spundea un medic poreclit c\u00e2nd Boul, c\u00e2nd Animalul. A\u0219a i se zicea de c\u00e2nd fusese elev, acolo \u00een ora\u0219. Tat\u0103l lui avusese o m\u0103cel\u0103rie. Dac\u0103 n-ar fi dat m\u0103celarul h\u0103lcile de carne de bou cuvenite la profesori, n-ar fi fost \u00een stare Animalul s\u0103 fac\u0103 liceul. Cum o fi f\u0103cut facultatea de a ajuns doctor? S\u0103-l \u00eentreb\u0103m pe ta-so. Cum de o fi ob\u021binut Boul \u0219i Animalul angajare la acest spital, s\u0103-l \u00eentreb\u0103m pe Du\u021b\u0103. Zice\u021bi c\u0103 nu este o lege a echilibrului? A drept\u0103\u021bii? Bine, pute\u021bi zice c\u0103 nu exist\u0103 Dumnezeu, Providen\u021ba \u0219i ce mai spune popa. Dar trebuie s\u0103 existe o lege, cosmic\u0103 sau cum o fi. Un fel de ecologie a societ\u0103\u021bii \u0219i a n\u0103ravurilor omene\u0219ti. La fel ca legea aia de la fizic\u0103 sau de la chimie, care zice c\u0103 la orice ac\u021biune exist\u0103 o reac\u021biune. La o ac\u021biune bun\u0103, o reac\u021biune bun\u0103. La una rea, una rea. Cum \u00ee\u021bi a\u0219terni, a\u0219a dormi. Destinul este rezultatul op\u021biunilor noastre. Soarta \u021bi-o faci singur. Eh! Dac\u0103 \u0219i asta n-o fi ironia soartei!<\/p>\n

Du\u021b\u0103 a ajuns s\u0103 fie \u00eengrijit de cel mai incapabil \u0219i mai dobitoc dintre to\u021bi doctorii subalterni lui. Probabil c\u0103 Boul \u0219i Animalul era singurul \u00een care avea Du\u021b\u0103 \u00eencredere c\u0103 nu-i face vreo injec\u021bie s\u0103-l ucid\u0103. Dup\u0103 cum se purtase cu ei, zbir \u0219i nedrept, ur\u00e2t \u0219i du\u0219m\u0103nit de to\u021bi, la ce era s\u0103 se a\u0219tepte? Via\u021ba \u00eei oferea acum posibilitatea s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama despre ce a gre\u0219it \u00een via\u021b\u0103. \u00cens\u0103 eu unul nu am v\u0103zut pe nimeni \u0219i nici nu am auzit de cineva c\u0103ruia s\u0103 \u00eei par\u0103 r\u0103u c\u0103 a fost un om r\u0103u sau s\u0103 regrete c\u0103 s-a purtat a\u0219a cum s-a purtat \u0219i s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 se poarte altfel. Din c\u00e2te \u0219tiu eu, oamenii r\u0103i mor cu regretul c\u0103 nu au apucat s\u0103 fac\u0103 \u0219i mai mult r\u0103u. Dup\u0103 cum oamenii buni, mor cu regretul c\u0103 nu au apucat s\u0103 fac\u0103 \u0219i mai mult bine celor din jur.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 suferea de dureri, arsuri \u0219i m\u00e2nc\u0103rimi fantomatice, cum v\u0103 spuneam. Sim\u021bea astea \u00een picioare, de\u0219i nu mai avea picioarele. Sim\u021bea arsuri \u0219i m\u00e2nc\u0103rimi cam peste tot \u0219i \u00eei venea s\u0103 se scarpine cu frenezie pe picioarele care fuseser\u0103 duse de mult la crematoriu, bucat\u0103 cu bucat\u0103. Dumneata, cititorule, poate c\u0103 nu supor\u021bi s\u0103 cite\u0219ti asta \u00eenc\u0103 odat\u0103. Dar cum o fi suportat el a\u0219a ceva tot timpul, zi de zi, zi \u0219i noapte. Dac\u0103 iadul \u00een lumea de dincolo exist\u0103 sau nu exist\u0103, nimeni nu s-a \u00eentors de acolo s\u0103 ne spun\u0103 cum e. Dar uite c\u0103 iadul \u0219i chinurile groaznice \u00een via\u021ba asta exist\u0103. Nu \u0219tiu c\u00e2t a stat \u00een spital. Ce importan\u021b\u0103 mai are? Cic\u0103 la un rond al medicilor, cum veneau zilnic la el, to\u021bi, ca \u00eenainte, le-a spus c\u0103 nu mai avea mult de tr\u0103it. Vreo lun\u0103 \u0219i jum\u0103tate, aprecia el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

\u2013 N-o s\u0103 mai apuc ziua mea. Nu m-a\u0219 mai fi n\u0103scut!<\/p>\n

\u2013 Ba da, o s\u0103 apuca\u021bi. O s\u0103 v\u0103 s\u0103rb\u0103torim! zise Boul. Ce v\u0103 dori\u021bi ca cadou?<\/p>\n

\u2013 Cacadou\u2026 murmur\u0103 Du\u021b\u0103 ca un ecou, apoi \u00eentoarse capul, se uit\u0103 pe fereastr\u0103 \u0219i zise cu voce stins\u0103: O pereche de pantofi\u2026<\/p>\n

Medicii au \u00eenlemnit, \u0219i-au re\u021binut respira\u021bia.<\/p>\n

\u2013 Ce num\u0103r s\u0103 fie? zise Boul \u0219i Animalul, sco\u021b\u00e2nd carnetul de \u00eensemn\u0103ri ca s\u0103 noteze con\u0219tiincios. Negri sau maro?<\/p>\n

Directorul cu picioarele amputate avu o grimas\u0103 de durere sau poate de sc\u00e2rb\u0103 \u0219i le f\u0103cu semn s\u0103 plece. Se crisp\u0103, se r\u0103suci, scr\u00e2\u0219ni din din\u021bi, din cauza chinurilor, oft\u0103 \u0219i \u00eei zise Boului s\u0103-i trimit\u0103 infirmiera cu o morfin\u0103. Au ie\u0219it to\u021bi, \u00eens\u0103 Boul s-a apucat s\u0103 fac\u0103 alte alea \u0219i nu i-a trimis infirmiera. Colegii lui i-au atras aten\u021bia s\u0103-i trimit\u0103 infirmiera s\u0103-i fac\u0103 o injec\u021bie cu morfin\u0103.<\/p>\n

\u2013 Nu! Nu se poate!<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a, nu se poate? Ce vorb\u0103 e asta? F\u0103-i morfina!<\/p>\n

\u2013 Nu se poate. Ce, vre\u021bi s\u0103 devin\u0103 morfinoman?<\/p>\n

\u2013 Boule! E\u0219ti un bou! Umbra ta murd\u0103re\u0219te p\u0103m\u00e2ntul!<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum ai putut, m\u0103 animalule, s\u0103 \u00eel \u00eentrebi ce num\u0103r \u0219i ce culoare de pantofi?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i ca s\u0103 i se asorteze cu pantalonii \u00een sicriu, c\u00e2nd o fi s\u0103 fie.<\/p>\n

C\u00e2nd a fost s\u0103 fie, Du\u021b\u0103 a murit acolo singur. Ziua de Unu Mai \u00een anul acela c\u0103zuse cum c\u0103zuse, iar cine a putut \u0219i-a luat zile libere c\u00e2t a vrut. Medicii mai aveau de recuperat nop\u021bi de gard\u0103 \u0219i, cum nu st\u0103teau prea bine cu calendarul, au prins ocazia s\u0103 recupereze c\u00e2t se putea. Infirmierele aveau \u0219i ele de luat recuper\u0103ri, dup\u0103 cum \u0219i le \u0219tia fiecare. Iar femeile de servici de ce s\u0103 vin\u0103 la spital, dac\u0103 nimeni altcineva nu venea? Nici buc\u0103t\u0103resele spitalului nu au mai venit la spital. Bolnavii fuseser\u0103 lua\u021bi acas\u0103 de familiile lor, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va relua activitatea la spital. \u00cens\u0103 Dodu\u021ba nu a venit s\u0103 \u00eel ia pe Du\u021b\u0103 acas\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a reluat activitatea la spital, femeia de servici a intrat cu m\u0103tura, cu c\u0103ldarea de ap\u0103 \u0219i cu o c\u00e2rp\u0103 s\u0103 frece podeaua \u00een salona\u0219ul lui Du\u021b\u0103. A \u00eenceput s\u0103 urle \u00eengrozit\u0103:<\/p>\n

\u2013 A murit! A murit! Ajutor! S\u0103ri\u021bi, c\u0103 a murit!<\/p>\n

Pe ce dat\u0103 a murit? Medicii nu prea erau de aceea\u0219i p\u0103rere, cu c\u00e2te zile \u00een urm\u0103 murise. Ca s\u0103 nu se mai contrazic\u0103 cu Boul, au l\u0103sat a\u0219a cum zicea el \u0219i au scris data care au scris-o \u00een certificatul de deces.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 a murit tot f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare, ca \u0219i Toto\u0219u. A fost \u00eemb\u0103ls\u0103mat \u0219i i s-a f\u0103cut cosmetica mortuar\u0103 la morga spitalului. Dodu\u021ba a venit la morg\u0103 \u00een doliu \u0219i cu voal la p\u0103l\u0103rioar\u0103, de \u00eei acoperea fa\u021ba, tocmai c\u00e2nd \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103torii erau \u00een pauza de cafea surogat. O matahal\u0103 de \u0219ef \u0219i c\u00e2\u021biva subalterni pirpirii, ucenici sau ce or fi fost. T\u0103iau salam parizer \u0219i ce mai m\u00e2ncau, cu ceap\u0103 verde, pe un ziar. \u00cen loc de mas\u0103, m\u00e2ncau pe un dul\u0103pior electric, pe care era pictat\u0103 silueta neagr\u0103 a unui om ce c\u0103dea tr\u0103snit de un fulger ro\u0219u \u0219i era scris \u201ePericol de moarte\u201d. Matahala plesc\u0103i cu palma pe obrajii lui Du\u021b\u0103:<\/p>\n

\u2013 Ia uita\u021bi-v\u0103 colea, madam, ce obraji ro\u0219ii! Nu mai are riduri. Ca curu\u2019 de copil mic. L-am machiat cu toat\u0103 grija. Ia uite ce gene lungi i-am f\u0103cut! Ca c\u00e2nd te duci la bal. Vino mai aproape, madam, s\u0103 vede\u021bi. N-a ar\u0103tat niciodat\u0103 a\u0219a frumos \u0219i fericit. Po\u021bi s\u0103 zici c\u0103 doarme.<\/p>\n

Un ucenic a forn\u0103it pe nas ca \u0219i cum mortul ar fi sfor\u0103it. \u0218eful \u00eei plezni ucenicului o palm\u0103 de a r\u0103sunat \u00een morg\u0103:<\/p>\n

\u2013 Neru\u0219inatul dracului! Grijania m\u0103-tii! Uite-l ce fericit e, madam, zici c\u0103 a \u0219i ajuns \u00een rai! a continuat \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103torul \u0219ef cu glasul s\u0103u de bun comerciant. L-a mai v\u0103zut madam vreodat\u0103 a\u0219a mul\u021bumit? E de invidiat. S\u0103 moar\u0103 to\u021bi de necaz, c\u00e2nd l-or vedea.<\/p>\n

Ucenicul a slobozit \u00eenc\u0103 un alt sunet, indescriptibil. \u0218eful i-a dat cu salamul \u00een cap \u0219i l-a \u00eenjurat de to\u021bi sfin\u021bii \u0219i de mor\u021bii m\u0103-sii. Cu\u021bitul de pe ziar a c\u0103zut pe jos, pe betonul ud. Pauza de cafea surogat s-a terminat. Doi \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103tori \u00eencepur\u0103 s\u0103 fac\u0103 manichiura mortului. Matahala preciz\u0103 c\u0103 nu va socoti la plat\u0103 \u0219i pedicura. F\u0103cea el rabat de la pre\u021bul forfetar. A asigurat-o pe madam c\u0103 i-a tuns p\u0103rul potrivit \u0219i nu a economisit uleiul de nuc\u0103 \u0219i nici briantina. Cum voia madam s\u0103 fie c\u0103rarea, pe dreapta sau pe st\u00e2nga? S\u0103-i fac\u0103 p\u0103rul c\u00e2rlion\u021bi, pe moa\u021be, permanent?<\/p>\n

V\u0103duva nu voia s\u0103 cheltuie bani suplimentari. \u00cens\u0103 a precizat c\u0103 voia absolut s\u0103 \u00ee\u0219i jeleasc\u0103 so\u021bul \u00een lini\u0219te, singur\u0103, acas\u0103 la ea, ultima noapte. S\u0103-i fie transportat sicriul gata aranjat. A\u0219a au f\u0103cut. Dorin\u021ba v\u0103duvei \u00eendoliate era sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een lini\u0219te \u0219i cu sobrietate, dac\u0103 sobrietate se putea numi zg\u00e2rcenia. Gurile rele au comentat c\u0103 s-a f\u0103cut prea mult\u0103 economie la bani \u0219i la toate. Nu i-a pus famfara cu mar\u0219uri funebre, cum se cuvenea la func\u021bia \u0219i la rangul lui. Nici m\u0103car nu s-au aruncat monede la r\u0103scruci, ca s\u0103 se repead\u0103 cer\u0219etorii la ele. V\u0103duva nu a vrut nici s\u0103 pl\u0103teac\u0103 pentru ca s\u0103 se trag\u0103 clopotul de la capela mortuar\u0103, c\u00e2nd coborau sicriul \u00een groap\u0103. Nici m\u0103car nu s-a tocmit cu clopotarul. Ar fi putut s\u0103 ob\u021bin\u0103 un pre\u021b mai convenabil. S-a vorbit prin ora\u0219 dac\u0103 Dodu\u021ba barim i-o fi pus pe limb\u0103 sau \u00een palm\u0103 vreo moned\u0103, c\u00e2t de mic\u0103, s\u0103 aib\u0103 de pl\u0103tit barcagiul peste apa neagr\u0103 a mor\u021bii.<\/p>\n

Nici Du\u021b\u0103 nu se g\u00e2ndise la moarte. Ca \u0219i Toto\u0219u, nici el nu \u00ee\u0219i cump\u0103rase loc de veci. Bine c\u0103 tocmai trecuser\u0103 \u0219apte ani de la Toto\u0219u \u0219i puteau deschide groapa acestuia, s\u0103-l a\u0219tearn\u0103 acolo. Oricum, locul fusese cump\u0103rat de Du\u021b\u0103. Au desf\u0103cut groapa. Sicriul lui Toto\u0219u era intact. Nu putrezise. Au ridicat capacul, nici Toto\u0219u nu putrezise. Era \u00eentreg. \u00cens\u0103 era r\u0103sucit cu fa\u021ba \u00een jos. Unii au \u021bipat speria\u021bi, c\u0103 se f\u0103cuse strigoi, al\u021bii au \u00een\u021beles c\u0103 nu fusese mort de-a binelea c\u00e2nd l-au \u00eengropat. Fusese doar o moarte aparent\u0103, clinic\u0103 sau cum se nume\u0219te. S-a trezit dup\u0103 ce l-au \u00eengropat \u0219i s-a r\u0103sucit dup\u0103 aerul de jos, care cic\u0103 o fi fost mai rece, barim s\u0103 mai apuce o gur\u0103 de aer, sau a \u00eencercat s\u0103 se opinteasc\u0103 \u0219i s\u0103 ridice capacul sicriului cu spinarea, ziceau al\u021bii, care \u0219tiau mai bine dec\u00e2t oricine ce se petrecuse \u00een sicriu. Toto\u0219u era \u00eentreg, palid la fa\u021b\u0103, dar \u00eentr-un fel a\u0219a, cam galben-verzui \u0219i era cam pr\u0103fuit. De unde praf \u00een sicriu sub p\u0103m\u00e2nt? O fi fost muceg\u0103it.<\/p>\n

Acum, ce s\u0103 fac\u0103 cu cadavrul lui Toto\u0219u?<\/p>\n

\u2013 Ce zice p\u0103rintele?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 p\u0103rintele cruci \u0219i s\u0103 zic\u0103 ceva, Dodu\u021ba a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fie transportat la crematoriul spitalului \u0219i s\u0103-l ard\u0103 acolo \u00eempreun\u0103 cu mizeriile \u0219i gunoaiele obi\u0219nuite de la spital. De la spitalul la care fusese Du\u021b\u0103 director.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Mesajul de la Alecu<\/strong><\/p>\n

So\u021bia lui Alecu, Sofia, n-a stat mult \u00eenchis\u0103. I-au dat drumul dup\u0103 un timp. Nu mai \u0219tiu c\u00e2t timp mi-a spus Dumitru c\u0103 au \u021binut-o \u00eenchis\u0103. Ce importan\u021b\u0103 are? Dar Alecu nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103. De ani \u0219i ani de zile nu se mai \u0219tia nimic de el. Nu se putea \u0219ti dac\u0103 mai tr\u0103ia sau o fi murit, nici c\u00e2nd, nici unde. Se credea c\u0103 fusese dus la Canal. Ea \u00eenv\u0103\u021base filozofie la facultate la Bucure\u0219ti, dar nu a profesat niciodat\u0103. Nu avea nevoie, \u00eentruc\u00e2t so\u021bul ei era magistrat \u0219i considera c\u0103 ar fi fost dezonorant pentru el, ca so\u021bia sa s\u0103 fie profesoar\u0103 la vreo \u0219coal\u0103. Am v\u0103zut diploma ei de la universitate la Dumitru, la Geneva. Cine i-o fi adus-o din \u021bar\u0103. \u0218i la ce bun? C\u00e2nd i-au dat drumul de unde au \u021binut-o \u00eenchis\u0103, nu mai avea din\u021bi \u0219i i-au dat s\u0103 munceasc\u0103 femeie de servici, s\u0103 spele closetele tribunalului unde so\u021bul ei fusese magistrat.<\/p>\n

A ie\u0219it un preot de la \u00eenchisoare, a c\u0103utat-o pe Sofia \u0219i a g\u0103sit-o c\u0103 se mutase la Bucure\u0219ti, cum o fi aflat el unde s-o g\u0103seasc\u0103. \u00ce\u0219i f\u0103cuse protez\u0103 dentar\u0103. Nu preotul, Sofia. Preotul fusese cu Alecu \u00een Delt\u0103, la stuf, deci nu la Canal. Apoi preotul a fost mutat \u00eentr-o \u00eenchisoare, de unde ulterior i-au dat drumul. C\u00e2nd l-au mutat din Delt\u0103, Alecu \u00eenc\u0103 mai tr\u0103ia. \u00cens\u0103 dup\u0103 cum ar\u0103ta, n-ar mai fi fost posibil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i acum. Ajunsese un schelet \u0219i era plin de r\u0103ni pe corp. R\u0103ni de la poverile de stuf \u0219i r\u0103ni din ce l-or fi b\u0103tut, c\u00e2nd nu mai putea munci, de vl\u0103guit ce era.<\/p>\n

Gardienii nu prea se oboseau s\u0103 bat\u0103 de\u021binu\u021bii. D\u0103deau ciumagul unor de\u021bin\u021bi, ca s\u0103 \u00eei bat\u0103 de\u021binu\u021bii pe de\u021binu\u021bi. De\u021binu\u021bii, care \u00eei scuteau pe gardieni s\u0103 fac\u0103 febr\u0103 muscular\u0103, primeau supliment la ciorba de p\u0103p\u0103dii, de \u0219tevie sau ce buruieni culegeau. Un b\u0103tr\u00e2n din Castrave\u021bia, care fusese la Canal, mi-a spus numele a trei de\u021binu\u021bi, care pactizaser\u0103 cu gardienii. Probabil c\u0103 au pactizat \u0219i cu Securitatea. Altminteri cum se poate explica faptul c\u0103 au fost elibera\u021bi \u00eenaintea celorlal\u021bi \u0219i au fost pu\u0219i \u00een func\u021bii \u00eenalte, de r\u0103spudnere? Nu le spun numele, pentru c\u0103 nu m-ar crede nimeni c\u0103 personalit\u0103\u021bi at\u00e2t de importante \u0219i respectate au ajuns a\u0219a de sus, f\u0103c\u00e2nd pact cu diavolul. S\u0103 se odihneasc\u0103 \u00een pace, la loc cu verdea\u021b\u0103 sau unde or fi acum. \u0218i c\u00e2\u021bi ca e? C\u00e2\u021bi ca ei?<\/p>\n

Alecu f\u0103cuse ni\u0219te complica\u021bii la picioare, cum st\u0103tea tot timpul \u00een ap\u0103 p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u \u0219i recolta sau c\u0103ra stuf. Alecu i-a spus preotului c\u0103 avea picioarele putrezite \u0219i abia se mai putea \u021bine s\u0103 nu cad\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eenece, iar dup\u0103 asta nu mai \u0219tie ce o fi fost, cum o fi murit Alecu. Sofia \u00eel asculta cu ochii \u00een p\u0103m\u00e2nt, nemi\u0219cat\u0103, de parc\u0103 era sculptat\u0103 \u00een piatr\u0103.<\/p>\n

Preotul avea un mesaj de la Alecu. Un mesaj pe care Alecu de fapt nici nu i l-a formulat. Alecu fusese interogat la \u00eenceput zilnic, pe c\u00e2nd ceilal\u021bi de\u021binu\u021bi nu erau interoga\u021bi niciodat\u0103. C\u00e2\u021biva de\u021binu\u021bi au tras cu urechea, cu c\u0103ni\u021ba sau cu castronul de aluminiu, s\u0103 afle despre ce \u00eel interogau. Din \u00eentreb\u0103rile pe care i le puneau, de\u021binu\u021bii au ajuns la concluzia c\u0103 pe el l-au arestat pentru altceva, mai important dec\u00e2t situa\u021bia lui social\u0103. Pe Alecu \u00eel \u00eentrebau unde a ascuns aurul. De\u021binu\u021bii l-au \u00eentrebat despre ce aur era interogat. El le-a r\u0103spuns c\u0103 nu \u0219tia nimic de niciun aur.<\/p>\n

Sofia nu i-a spus nimic preotului, niciun cuv\u00e2nt. Nu cumva s\u0103 fie un agent provocator, pus de securi\u0219ti. \u0218i ea fusese interogat\u0103 unde era aurul. C\u00e2t fusese arestat\u0103, Sofia era convins\u0103 c\u0103 at\u00e2t Alecu c\u00e2t \u0219i Du\u021b\u0103 erau interoga\u021bi de aurul despre care le spusese servitoarea la \u00eenmorm\u00e2ntare. Faptul c\u0103 o torturau cum o torturau \u0219i o interogau, era pentru ea o dovad\u0103 c\u0103 at\u00e2t so\u021bul ei c\u00e2t \u0219i cumnatul Du\u021b\u0103 rezistau la torturi. Ea a dedus c\u0103 niciunul din ei nu a spus c\u0103 Du\u021b\u0103 aruncase aurul \u00een ap\u0103, c\u00e2nd trecea trenul podul. Dac\u0103 ei ar fi vorbit, le-ar fi dat drumul \u0219i nu ar mai fi anchetat-o nici pe ea. Asta \u00eei d\u0103dea ei putere s\u0103 nu vorbeasc\u0103.<\/p>\n

Preotul credea c\u0103 Alecu a murit pe undeva pe la pelicani, \u00een Delt\u0103. \u00cen mod sigur o fi c\u0103zut din picioare \u0219i nu s-a mai ridicat, s-o fi \u00eenecat f\u0103r\u0103 s\u0103-l vad\u0103 nimeni. Iar dac\u0103 o fi v\u0103zut careva, nu-l putea ajuta nimeni. Cei c\u0103zu\u021bi \u0219i \u00eeneca\u021bi erau l\u0103sa\u021bi acolo, s\u0103 ajung\u0103 hran\u0103 pentru or\u0103t\u0103niile din Delt\u0103.<\/p>\n

Sofia nu-i r\u0103spunse nimic preotului.<\/p>\n

\u00centr-un t\u00e2rziu, dup\u0103 o t\u0103cere \u00een care \u0219i Sofia \u0219i preotul st\u0103teau ca dou\u0103 statui, preotul \u00ee\u0219i lu\u0103 libertatea s\u0103 o \u00eentrebe pe Sofia dac\u0103 \u0219tia ceva despre Du\u021b\u0103. Fusese arestat \u0219i Du\u021b\u0103? Sofia d\u0103du din cap c\u0103 nu. Preotul se uit\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, se uit\u0103 \u00een cer, z\u00e2mbi cu triste\u021be \u00een barb\u0103 \u0219i spuse:<\/p>\n

\u2013 Zice la Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Ecleziastul 21.6 cetire: \u201eComorile c\u00e2\u0219tigate cu limb\u0103 mincinoas\u0103 sunt o de\u0219ert\u0103ciune trec\u0103toare \u0219i ele duc la moarte\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 o \u00eendelung\u0103 t\u0103cere, ad\u0103ug\u0103:<\/p>\n

\u2013 \u201eSuntem \u021bara lui Cain, \u00een care Abel n-a murit \u00eenc\u0103 de tot. Dar va veni pedeapsa lui Dumnezeu, ma\u0219ina, \u0219i-i va m\u0103tura pe am\u00e2ndoi, \u2013 pentru ca neamul lor sa\u0306 creasc\u0103, sa\u0306 creasc\u0103 biblic, dincolo de z\u0103rile \u021b\u0103rii.\u201d Asta nu este din Biblie, doamn\u0103. \u0218i nici din capul meu, ci e de la Constantin Noica cetire. A spus asta \u00een 1944.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenc\u0103 o \u00eendelungat\u0103 t\u0103cere, preotul suspin\u0103, oft\u0103 \u0219i spuse:<\/p>\n

\u2013 P\u0103i, eu ce s\u0103 mai zic? Se f\u0103cu sear\u0103. Plec, s\u0103 nu m\u0103 apuce noaptea pe drum. Mda. \u0102sta e mesajul pe care vi l-am adus de la so\u021bul dumneavoastr\u0103. El nici nu s-a g\u00e2ndit s\u0103-mi spun\u0103 s\u0103 vi-l transmit. De fapt, e mesajul pe care mi-au zis ceilal\u021bi de\u021binu\u021bi s\u0103 vi-l spun. Acuma, ei sunt mor\u021bi. Nu puteam, mi-au l\u0103sat asta cu gur\u0103 de moarte.<\/p>\n

Tocmai cam prin anii c\u00e2nd o fi p\u0103timit Alecu cu picioarele putrezite prin Delt\u0103, avea Du\u021b\u0103 necazurile cu amput\u0103rile succesive. Alecu a murit cu convingerea c\u0103 so\u021bia sa \u0219i Du\u021b\u0103 au rezistat tuturor torturilor \u0219i nu au divulgat c\u0103 aurul fusese aruncat \u00een apa r\u00e2ului. Altfel nu l-ar mai fi interogat bestiile pe Alecu unde era aurul.<\/p>\n

Sofia a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Se mutase la Bucure\u0219ti, s\u0103 nu mai \u0219tie vecinii nimic despre via\u021ba \u0219i nenorocirile ei. A ajuns foarte b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i a apucat s\u0103 vad\u0103 \u00eempu\u0219c\u0103turile pe strad\u0103 din Bucure\u0219ti, c\u0103derea comunismului, mineriadele, c\u00e2t \u0219i exodul de rom\u00e2ni pleca\u021bi peste hotare. A v\u0103zut cum profe\u021bia f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Noica se \u00eemplinea sub ochii ei.<\/p>\n

Comunismul a \u00eenceput cu revolu\u021bia rus\u0103 din 7 noiembrie 1917 \u0219i s-a terminat cu c\u0103derea zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989. A\u0219adar a durat 72 de ani. Exact at\u00e2t \u00eei trebuie soarelui ca s\u0103 fac\u0103 un grad \u00eenapoi pe cercul de precesie a echinoc\u021biilor. O clip\u0103 \u00een ve\u0219nicie, at\u00e2t a durat experimentul cu comunismul. Cifra 72 este cosmic\u0103, egal\u0103 cu pulsul omului pe minut \u0219i cu alte m\u0103sur\u0103tori ale fiziologiei omului \u0219i m\u0103sur\u0103tori cosmice, pe care le-am \u0219tiut dar le-am uitat. Sofia a apucat s\u0103 vad\u0103 \u0219i dizolvarea Uniunii Sovietice.<\/p>\n

\u00a0Ea, care a apucat dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, a v\u0103zut c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 a pierdut al Doilea R\u0103zboi Mondial abia la 25 decembrie 1991. A\u0219a am v\u0103zut c\u0103 scria la televiziunea german\u0103, \u00eentr-un scurt text, ce dura c\u00e2teva secunde, dup\u0103 ce Armata Ro\u0219ie s-a retras din Germania de Est. Ziua de Cr\u0103ciun e zi mare \u00eenc\u0103 din preistorie \u0219i din pre-cre\u0219tinism. S-au \u00eent\u00e2mplat mai multe \u00een ziua de Cr\u0103ciun. Charlemagne a fost \u00eencoronat \u00eemp\u0103rat de c\u0103tre papa de la Roma \u00een slujba de Cr\u0103ciun din anul 800. Ceau\u0219e\u0219tii au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi tot \u00een ziua de Cr\u0103ciun. Sofia a apucat s\u0103 vad\u0103 \u0219i mai multe, la noi \u00een Castrave\u021bia. A v\u0103zut ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Du\u021b\u0103 dezgropat \u0219i cu Dodu\u021ba moart\u0103 cum a murit.<\/p>\n

Eu credeam c\u0103 Sofia i le-a spus astea fiului ei, Dumitru, c\u00e2nd s-a \u00eentors el din Italia, unde fugise. El a stat c\u00e2\u021biva ani \u00een \u021bar\u0103 \u0219i iar\u0103\u0219i a fugit, \u00een Elve\u021bia. C\u00e2t a stat el \u00een \u021bar\u0103, ea nu i-a spus. Nu am \u00een\u021beles de ce nu i-a spus. Nici v\u0103rul s\u0103u bun, Victor, nu i-a spus. Nimeni nu i-a spus. I-am spus eu, c\u00e2nd a venit la mine la G\u00f6teborg. Nu i-a\u0219 mai fi spus! Dac\u0103 a\u0219 fi \u0219tiut…<\/p>\n

\n

Stai acolo \u0219i te ui\u021bi!<\/strong><\/p>\n

Tizul meu Victor era cu c\u00e2\u021biva ani mai mare ca mine. Nu ne jucaser\u0103m \u00eempreun\u0103, dar ne cuno\u0219team. Familiile noastre se cuno\u0219teau bine, de c\u00e2teva genera\u021bii \u00eencoace. Toat\u0103 lumea se cuno\u0219tea la noi \u00een ora\u0219. \u00cenc\u0103 de pe c\u00e2nd era licean, Victor umbla prin ora\u0219 \u00eentr-o uniform\u0103 alb\u0103 de marinar, cum spuneam. O primise cadou de ziua lui. Visa s\u0103 ajung\u0103 marinar, dar n-a pus niciodat\u0103 piciorul \u00een vreo ambarca\u021biune. Nici m\u0103car \u00een b\u0103rcile de pe lacul din parcul ora\u0219ului. Mergea prin ora\u0219 \u021ban\u021bo\u0219 ca un ofi\u021ber la parada militar\u0103. Mergea de parc\u0103 ar fi fost un \u00eemp\u0103rat roman sau un arhanghel pe deasupra norilor. Cum sunt ai no\u0219tri b\u0103\u0219c\u0103lio\u0219i, at\u00e2ta le-a trebuit s\u0103 aud\u0103 la radio despre baletul Sp\u0103rg\u0103torul de nuci<\/em>, de Ceaikovski. L-au poreclit Sp\u0103rg\u0103torul de inimi<\/em>. I-au mai zis \u0219i Contele Casanova, iar dup\u0103 ce a sc\u0103pat s\u0103 nu-l castreze \u021b\u0103ranii c\u00e2nd era medic la \u021bar\u0103, l-au \u00een\u0103l\u021bat la rangul de Contele Casanova de Castranova. Parc\u0103 v-am mai spus asta. Unora li s-a p\u0103rut mai nimerit\u0103 titulatura Arhanghelul de pe strada C\u0103cata, din Castrave\u021bia.<\/p>\n

Victor i-a spus so\u021biei sale Ana c\u0103 avea dureri reumatice \u0219i avea nevoie s\u0103 se duc\u0103 la mare. Ea nu fusese niciodat\u0103 la mare. Nu \u00eei pl\u0103cea marea. Nu voia s\u0103 mearg\u0103 la mare. Nici nu putea, fiindc\u0103 n\u0103scuse de cur\u00e2nd, iar marea era contraindicat\u0103 pentru fiica lor nou n\u0103scut\u0103. \u00cei puseser\u0103 numele aiuristic Theodora-Dorothea. Numele Dorothea avea toate literele din numele Theodora, altfel aranjate. \u00cen felul acesta \u00eei asigurau o continuitate spiritual\u0103 \u0219i de caracter, cu mama lui Victor, Theodora, c\u0103reia i se zicea Dodu\u021ba. Ca s\u0103 aib\u0103 acela\u0219i caracter frumos, dezinteresat \u0219i altruist, ca bunica ei. \u0218i Victor \u0219i Ana erau psihiatri. Ce s\u0103 te a\u0219tep\u021bi de la doi nebuni?<\/p>\n

\u2013 \u0218i atunci cum s\u0103 m\u0103 duc eu singur la mare, f\u0103r\u0103 voi? a protestat Victor.<\/p>\n

\u2013 Ba du-te! l-a \u00eendemnat Ana, c\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne acas\u0103 cu copilul.<\/p>\n

\u2013 Nu vrei tu, m\u0103, s\u0103 te sacrifici m\u0103car tu, \u0219i s\u0103 mergi cu mine la mare? m-a \u00eentrebat Victor \u0219i zicea c\u0103 barim s\u0103 nu fie singur \u0219i s\u0103 convers\u0103m filozofie.<\/p>\n

Eu ce era s\u0103 zic? El \u00eemi povestea \u00eentotdeauna lucruri foarte interesante din proaspetele lui cuno\u0219tin\u021be despre Freud, Jung \u0219i c\u00e2te altele \u00eenv\u0103\u021bate de el de la profesorii lui, de care eu abia auzisem, dac\u0103 auzisem. \u00cemi f\u0103cea o favoare. Cum s\u0103 nu merg? Merg. Era prima mea vacan\u021b\u0103 de profesor. \u0218i Ana a insistat s\u0103 m\u0103 duc cu el la mare, s\u0103 nu fie singur \u0219i s\u0103 fac\u0103 cine \u0219tie ce prostii pe acolo, a zis ea. Desigur, eu prezentam cele mai bune garan\u021bii morale, c\u0103 el nu va face prostii pe litoral. Dac\u0103 eram eu cu el, el nu putea s\u0103 se compromit\u0103 fa\u021b\u0103 de mine \u0219i s\u0103 se uite dup\u0103 femei pe litoral.<\/p>\n

Ne ducem noi doi la gar\u0103 \u0219i, ce s\u0103 crezi? Ce coinciden\u021b\u0103! N-o s\u0103 crede\u021bi. O dudui\u021b\u0103 durdulie \u0219i zglobie vine spre noi \u0219i \u00eel s\u0103rut\u0103 pe gur\u0103. El ia b\u0103g\u0103jelul din m\u00e2na ei, ne face prezent\u0103rile, era o pacient\u0103 de-a lui. Ca s\u0103 nu zic bolnav\u0103 de a lui, fiindc\u0103 nu puteam fi sigur care din ei doi era mai bolnav la cap. \u0218i ne ducem la casa de bilete. N-o s\u0103 crede\u021bi. Victor a comandat bilet \u0219i pentru mar\u021bafoaica aia. P\u00e2n\u0103 la Constan\u021ba. Ca s\u0103 \u00eei continue el tratamentul ei acolo, dup\u0103 c\u00e2t am \u00een\u021beles eu.<\/p>\n

I-am spus c\u0103 eu nu mai am de ce s\u0103 merg cu el la mare. Ba nu, c\u0103 a\u0219a i-a promis nevestei, care avea \u00eencredere \u00een seriozitatea mea, iar el nu vrea s\u0103-\u0219i mint\u0103 nevasta. El nu putea s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 am fost cu el la mare, c\u00e2nd n-am fost. Dac\u0103 se prinde cu vorba? A\u0219a c\u0103 a trebuit s\u0103 \u00eemi cump\u0103r \u0219i eu bilet. A fost prima dat\u0103 c\u00e2nd mi-am cump\u0103rat bilet de tren. Eu mergeam \u00eentotdeauna cu na\u0219ul, la clasa \u00eent\u00e2ia. Acum, s\u0103 merg eu la clasa a doua \u0219i \u00eenc\u0103 cu bilet, din cauza lui.<\/p>\n

Ajungem noi, to\u021bi trei, la Constan\u021ba. Am insistat s\u0103 \u00eei las singuri. Eu voiam s\u0103 continui p\u00e2n\u0103 la Eforie Sud, unde mama \u0219i so\u021bul ei \u00ee\u0219i petreceau vacan\u021ba, \u00eentotdeauna la aceea\u0219i gazd\u0103. Se g\u0103sea acolo cumva un loc pentru mine. Nu \u0219i nu, s\u0103 nu-l las singur cu aia, c\u0103 cine \u0219tie ce \u00eei face aia lui, dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne numai ea cu el. Asta era umor la el sau ce era? Am g\u0103sit noi o camer\u0103 cu chirie, cu un pat dublu \u0219i unul simplu. Zilnic ne duceam la gar\u0103 s\u0103 jefuim h\u00e2rtia igienic\u0103 din trenul care venea de la Carei. Nu se g\u0103sea h\u00e2rtie igienic\u0103 pe atunci, de cump\u0103rat. Poate c\u0103 mai apucam \u0219i noi vreun sul de h\u00e2rtie aproape terminat, ce mai r\u0103m\u0103sese din ce jefuiser\u0103 al\u021bii dup\u0103 intrarea trenului \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 la Carei este vreun r\u00e2u cu acela\u0219i nume, \u00eens\u0103 \u00een Fran\u021ba este un r\u00e2u Care\u00ef, unde nu \u0219tiu dac\u0103 este vreo ap\u0103 termal\u0103, ca la noi la Carei. Nu sunt lingvist, ca s\u0103 \u0219tiu dac\u0103 asta e o coinciden\u021b\u0103 sau are ceva de a face cu r\u0103d\u0103cina Car- prezent\u0103 \u00een nume de locuri din Rom\u00e2nia, Fran\u021ba \u0219i \u00een multe nume de locuri din alte \u021b\u0103ri, despre care se \u0219tie c\u0103 provine din limba pre-indoeuropenilor, unde car- \u00eensemna piatr\u0103. Am scris despre asta \u00een alt\u0103 parte. Mai e \u0219i r\u00e2ul Ari\u00e8ge \u00een Fran\u021ba, pronun\u021bat foarte asem\u0103n\u0103tor cu Arie\u0219, al nostru. \u0218i r\u00e2ul Ard\u00e8che, cu accentul pe ultima silab\u0103, nu pe prima ca la noi r\u00e2ul Arge\u0219. La fel cum francezii pronun\u021b\u0103 Vict\u00f2r cu accentul pe ultima silab\u0103, nu pe prima ca la noi. \u00cens\u0103 asta nu e o carte de ipoteze, ci de memorii.<\/p>\n

\u00centr-o zi, ne ducem noi la gar\u0103, ca \u00een fiecare zi. Pe peron, pacienta lui Victor se al\u0103tur\u0103 la o coad\u0103 s\u0103 cumpere trei cornete de \u00eenghe\u021bat\u0103, iar noi ne \u00eendrept\u0103m spre tren. Victor i-a dat banii, c\u0103 ea nu avea niciun ban. Sosea trenul. Opre\u0219te trenul \u0219i dau s\u0103 urc la clasa \u00eent\u00e2ia, c\u0103 numai acolo se mai g\u0103sea ceva h\u00e2rtie igienic\u0103. C\u00e2nd, \u00een u\u0219\u0103, s\u0103 coboare, nu mi-am crezut ochilor, Ana! Ana cu copilul \u00een bra\u021be.<\/p>\n

\u00cemi d\u0103 s\u0103 iau din m\u00e2na ei o valizu\u021b\u0103 \u0219i \u00eentind m\u00e2na s\u0103 o ajut s\u0103 coboare. Ea a cobor\u00e2t cu fata \u00een bra\u021be. Victor… a c\u0103zut cerul pe el. I s-a f\u0103cut r\u0103u, am crezut c\u0103 le\u0219in\u0103, c\u0103 face \u00een pantaloni sau c\u0103 o s\u0103 cad\u0103 din picioare. S-a a\u0219ezat pe o jardinier\u0103 cu flori de beton. Jardiniera de beton, nu florile. \u0218i i-a spus nevestei c\u0103 \u00eei intrase o pietricic\u0103 \u00een sandale. Ana mi-a dat \u0219i copilul, ca s\u0103-i acorde primul ajutor. Lui Victor, nu copilului. Era \u0219i ea tot psihiatr\u0103, dar oricum, la o simpl\u0103 pietricic\u0103 \u00een sandale sau o insola\u021bie, cum zicea ea, \u0219tie orice medic s\u0103 intervin\u0103. Victor \u0219i-a revenit repede \u0219i a \u00eempins-o pe Ana \u00eenapoi \u00een tren.<\/p>\n

\u2013 Repede, c\u0103 pleac\u0103 trenul! a zis el.<\/p>\n

\u00cei dau ei copilul, \u00eei dau lui valizu\u021ba, iar el m-a \u00eempins \u0219i pe mine \u00een tren.<\/p>\n

\u2013 Urc\u0103 \u00een tren! Nu m\u0103 l\u0103sa singur!<\/p>\n

\u2013 Cum singur, c\u00e2nd e\u0219ti cu familia ta?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i tocmai de aia sunt singur, c\u0103 sunt cu familia.<\/p>\n

Pleac\u0103 trenul. Iese Victor la geam \u0219i se uit\u0103 dup\u0103 pacienta lui. Pacienta mai avea c\u00e2teva persoane \u00eenaintea ei la coad\u0103, la \u00eenghe\u021bat\u0103. Ce o s\u0103 zic\u0103 pacienta, c\u00e2nd s-o pomeni f\u0103r\u0103 noi, singur\u0103 pe peron \u00een gar\u0103 la Constan\u021ba, cu cele trei cornete de \u00eenghe\u021bat\u0103 \u00een m\u00e2ini? Unde disp\u0103ruser\u0103m noi? Ce o s\u0103 se fac\u0103 ea singur\u0103 la Constan\u021ba\u00a0cu trei cornete de \u00eenghe\u021bat\u0103? O s\u0103 i se topeasc\u0103. \u0218i cine o s\u0103 se mai ocupe de tratamentul ei? \u0218i cu ce bani va m\u00e2nca \u0219i se va \u00eentoarce acas\u0103?<\/p>\n

El, \u00eengrijorat:<\/p>\n

\u2013 Ce ne facem f\u0103r\u0103 bilete?<\/p>\n

L-am asigurat c\u0103 nu se mai f\u0103ceau controale de la Constan\u021ba \u00eencolo. Cuno\u0219team bine ruta. M-a \u00eentrebat unde ne ducem. El nu mai fusese pe litoral niciodat\u0103 \u0219i nu cuno\u0219tea sta\u021biunile. I-am spus c\u0103 la Costine\u0219ti ar fi cel mai bine, \u0219tiam eu, c\u0103 mai fusesem, e mai u\u0219or de g\u0103sit camer\u0103 \u0219i mai ieftin. \u0218i e mai frumos acolo, c\u0103 e mai pustiu. Pe vremea aceea era cam pustiu. Erau \u0219i studen\u021bi acolo, cum visa el s\u0103 fi r\u0103mas student toat\u0103 via\u021ba \u0219i \u00eentorcea capul dup\u0103 toate studentele.<\/p>\n

\u2013 Eu m\u0103 dau jos la Eforie Sud, i-am spus eu.<\/p>\n

\u2013 Nu! Nu m\u0103 l\u0103sa singur!<\/p>\n

\u2013 Cum singur, c\u00e2nd tu e\u0219ti cu familia? am repetat eu.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i tocmai de aceea m\u0103 simt singur, a repetat el.<\/p>\n

C\u00e2nd oamenii \u00eencep s\u0103 se repete, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai au nimic altceva mai improtant de spus. R\u0103m\u00e2n cu el \u0219i cu familia lui \u00een tren, ne d\u0103m jos la Costine\u0219ti, ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een gar\u0103 ni\u0219te b\u0103ie\u021bei \u00een chilo\u021bei, care \u00eentrebau c\u0103l\u0103torii:<\/p>\n

\u2013 Vre\u021bi camer\u0103? Vre\u021bi camer\u0103?<\/p>\n

C\u00e2nd i-a v\u0103zut Ana, ea ardeleanc\u0103 get\u0103-beget\u0103 \u2013 si je puis m\u2019exprimer ainsi <\/em>\u2013 s-a dat un pas \u00eenapoi, \u021bin\u00e2ndu-\u0219i bine po\u0219eta. Eu am asigurat-o c\u0103 erau copii cinsti\u021bi \u0219i am convenit cu unul din ei s\u0103 locuim la casa lui.<\/p>\n

Aa, uitasem. C\u00e2nd s-a dat jos Ana din tren la Constan\u021ba, ne-a \u00eentrebat cum de am \u0219tiut noi c\u0103 venea, cu ce tren venea \u0219i am a\u0219teptat-o exact la vagonul unde era ea \u0219i exact la u\u0219a unde cobora. Victor \u00eenc\u0103 nu se dezmeticise din insola\u021bia cu pietricica lui. I-am r\u0103spuns eu, c\u0103 ne-a trimis cineva telegram\u0103 c\u00e2nd a v\u0103zut-o c\u0103 se urca \u00een tren \u0219i la ce vagon. Ea s-a uitat b\u0103nuitoare la mine \u0219i mi-a zis:<\/p>\n

\u2013 Nici tu nu \u0219tii s\u0103 min\u021bi!<\/p>\n

\u2013 Cum s\u0103 mint? Avem oamenii no\u0219tri peste tot! Dac\u0103 nu primeam noi telegrama, cum te g\u0103seam? Ce te f\u0103ceai singur\u0103 pe peronul g\u0103rii \u00een Constan\u021ba, f\u0103r\u0103 noi? Singur\u0103 \u00een tot ora\u0219ul? Cum s\u0103 se descurce o femeie singur\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 necunoscut? \u00cen loc s\u0103 apreciezi c\u0103 noi am avut grij\u0103 s\u0103 te a\u0219tept\u0103m la tren!<\/p>\n

\u00cen prima zi pe plaj\u0103 cu ei trei, la Costine\u0219ti, el de colo:<\/p>\n

\u2013 Hai s\u0103 mergem s\u0103 cump\u0103r\u0103m \u00eenghe\u021bat\u0103.<\/p>\n

El r\u0103m\u0103sese cu g\u00e2ndul la cele trei cornete de \u00eenghe\u021bat\u0103. I-am spus c\u0103 nu erau \u00eenghe\u021bate la Costine\u0219ti pe plaj\u0103. Pe atunci, nu erau. \u00cen cazul \u0103sta, a zis el, hai s\u0103 ne plimb\u0103m pe plaj\u0103, c\u0103 poate \u00eent\u00e2lnim pe careva din cunoscu\u021bii no\u0219tri. Ana a r\u0103mas pe cearceaf, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de fat\u0103, bine acoperit\u0103, s\u0103 n-o pr\u0103jeasc\u0103 soarele. Ce idee la el, s\u0103 c\u0103ut\u0103m pe plaj\u0103 cunoscu\u021bii no\u0219tri. Altundeva nu mai aveau de f\u0103cut concediul dec\u00e2t acolo \u0219i \u00een acela\u0219i sezon? Nu dup\u0103 cunoscu\u021bi se uita el, ci dup\u0103 necunoscute. Fredona o melodie de Radu \u0218erban, cu care zicea c\u0103 era prieten din copil\u0103rie \u0219i la care el cic\u0103 scrisese textul. Murmura:<\/p>\n

\u2013 Litoral, clitoral…<\/p>\n

\u2013 Eu te cred c\u0103 tu ai scris textul. Dar chiar a\u0219a c\u00e2nta la radio, cu textul \u0103sta?<\/p>\n

Plin\u0103 plaja de necunoscute, iar el alerga cu ochii de la o necunoscut\u0103 la alta.<\/p>\n

\u2013 Uite-o, uite-o pe aia! O vezi? Aia care se duce \u00eencolo. Cam gr\u0103bit\u0103, cam gr\u0103bit\u0103. Unde s-o gr\u0103bi a\u0219a, gr\u0103bi\u021bica? Hai dup\u0103 ea! S\u0103 o \u00eentreb de s\u0103n\u0103tate. Haa! Ce a\u0219 mai rezolva-o pe necunoscuta asta!<\/p>\n

Necunoscuta se opre\u0219te din graba ei, se uit\u0103 \u00een toate p\u0103r\u021bile \u0219i se \u00eentoarce s\u0103 fac\u0103 drumul \u00eenapoi. Victor… s\u0103 cad\u0103 din picioare. Era Ana. N-o recunoscuse din spate.<\/p>\n

\u2013 Tu nu-\u021bi recuno\u0219ti nevasta din spate?<\/p>\n

\u2013 Nu. \u0218i du-te-n moa\u0219ta! a ad\u0103ugat el, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u00eemi reprimam un z\u00e2mbet.<\/p>\n

Lui i s-a blocat respira\u021bia, a f\u0103cut apoplexie. Nu apoplexie. Apnee sau cum \u00eei zice. C\u0103 \u00eemi f\u0103cuse capul c\u0103lindar cu c\u00e2t\u0103 medicin\u0103 \u00eemi explicase el mie. S\u0103 nu fac\u0103 \u0219i vreo fractur\u0103 la creier, sau cum se nume\u0219te. S-a aplecat, c\u0103 \u00eei intrase \u00een talp\u0103 vreun ciob sau ce o fi fost, tot ca \u00een gar\u0103 la Constan\u021ba.<\/p>\n

\u2013 \u00cen sf\u00e2r\u0219it! oft\u0103 Ana. Bine c\u0103 v-am g\u0103sit! Unde a\u021bi disp\u0103rut a\u0219a de l\u00e2ng\u0103 mine, f\u0103r\u0103 s\u0103 spune\u021bi \u0219i m-a\u021bi l\u0103sat singur\u0103 cu fata? Unde a\u021bi disp\u0103rut? V-am c\u0103utat peste tot. M-am temut c\u0103 a\u021bi intrat \u00een ap\u0103 \u0219i v-a\u021bi \u00eenecat.<\/p>\n

\u2013 Ne g\u00e2ndiser\u0103m s\u0103 \u00eenot\u0103m, uite a\u0219a, voiniceasca pe sub ap\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Turcia, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai spunem la nimeni \u0219i s\u0103 s\u0103rim p\u00e2rleazul p\u00e2\u0219-p\u00e2\u0219! i-am r\u0103spuns eu, ca s\u0103 \u00eei dau timp de g\u00e2ndire lui Victor, s\u0103 vin\u0103 cu vreo minciun\u0103 plauzibil\u0103.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i \u0219i noi, tocmai te c\u0103utam, a zis Victor. Nu \u0219tiam unde ai plecat tu. Nu te mai vedeam unde te-am l\u0103sat \u0219i nu \u0219tiam unde disp\u0103ruse\u0219i cu copilul. Unde ai l\u0103sat fata? Cum ai plecat f\u0103r\u0103 ea? Te-am c\u0103utat toat\u0103 plaja. Bine c\u0103 te-am z\u0103rit de departe \u0219i te-am recunoscut din spate. Ne-am luat dup\u0103 tine.<\/p>\n

O l\u0103sase la o familie de \u00eencredere. O apucase \u00eencrederea \u00een necunoscu\u021bi. A doua zi \u00een zori, eu am plecat cu ni\u0219te fo\u0219ti colegi de facultate, cu autobuzul \u00een Bulgaria pentru o zi. C\u00e2nd m-am \u00eentors seara t\u00e2rziu, Victor, cu Ana \u0219i cu copilul plecaser\u0103 \u00eenapoi acas\u0103. Cum a\u0219a? Se anun\u021base la radio, la televiziune \u0219i \u00een ziare: to\u021bi medicii, \u00eentreg personalul medical, chiar \u0219i administrativ din spitale \u0219i policlinici, s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentrerup\u0103 concediul \u0219i s\u0103 se prezinte imediat la locul de munc\u0103. De ce?<\/p>\n

Cu nou\u0103 luni \u00eenainte, la 1 noiembrie 1966, intrase \u00een vigoare decretul cu avorturile. Pentru c\u0103 Ceau\u0219escu voia un spor demografic. Nimeni nu prev\u0103zuse avalan\u0219a de na\u0219teri ce s-a iscat pe neanun\u021bate: Ceau\u0219eii. A\u0219a era cu socialismul \u0219tiin\u021bific \u0219i planurile cincinale. F\u0103ceau planuri cu dezvoltarea industriei pe cinci ani \u0219i nu \u0219tiau s\u0103 planifice c\u0103 se vor na\u0219te copii peste nou\u0103 luni. La ce s-or fi g\u00e2ndit, dac\u0103 nu s-a g\u00e2ndit nimeni c\u0103 o s\u0103 se nasc\u0103 copii peste nou\u0103 luni?<\/p>\n

\u00cemi spunea mai t\u00e2rziu un oftalmolog militar din Bra\u0219ov, Constantin St\u0103tescu, care publicase o carte cu poezii. Era colonel. Mergea \u00een uniform\u0103 \u0219i sandale de var\u0103, aerisite, din curele \u0219i f\u0103r\u0103 ciorapi, de pozna\u0219 ce era. Se justifica la militarii lui c\u0103 avea un defect la picioare \u0219i nu putea suporta pantofii. \u00cens\u0103 iarna, pe z\u0103pad\u0103, \u00eei suporta. Ba \u00ee\u0219i mai punea \u0219i galo\u0219i. Colonel \u00een uniform\u0103, c\u00e2nd cu sandale, c\u00e2nd cu galo\u0219i. Mi-a spus c\u0103 el s-a prezentat disciplinat la unitatea lui militar\u0103 \u0219i le-a m\u0103rturisit c\u0103 el habar n-avea de obstetric\u0103. Ce s\u0103 fac\u0103 el acolo, ca oftalmolog, la ofi\u021beresele care n\u0103\u0219teau? \u201eStai acolo \u0219i te ui\u021bi! C\u0103 de-aia e\u0219ti doctor de ochi!\u201d<\/p>\n

\n

Voi, care trece\u021bi pragul!\u00a0<\/strong><\/p>\n

De atunci, Victor a prins obiceiul s\u0103 se duc\u0103 \u00een fiecare an \u00een hagial\u00e2c la Costine\u0219ti. \u00cens\u0103 eu nu m-am mai dus cu el. Nu \u0219tiu cu cine s-o mai fi dus la mare. N-avea nicio importan\u021b\u0103 pentru mine cu cine se ducea el \u00een concediu. \u0218i nici chiar pentru el nu avea vreo importan\u021b\u0103. Se ducea c\u00e2t putea de des \u0219i la N\u0103stea, acolo la Bistri\u021ba aia a lui, unde m\u0103 lua uneori \u0219i pe mine cu ma\u0219ina. N\u0103stea era idolul lui, mai ceva chiar \u0219i dec\u00e2t Freud. \u00cencolo, nu se mai ducea nic\u0103ieri, n-a v\u0103zut nimic altceva din \u021bar\u0103.<\/p>\n

N\u0103stea ne asigura c\u0103 el citise toate c\u0103r\u021bile de pe lume, absolut toate. \u0218i desigur c\u0103 noi nu aveam competen\u021ba s\u0103 verific\u0103m dac\u0103 a\u0219a era sau nu. Ne-a mai spus c\u0103 el cuno\u0219tea absolut toate limbile de pe toate continentele \u0219i meridianele, ba chiar \u0219i \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva \u00een plus. Nici nu ne-am \u00eendoit de spusele lui. Eu auzisem de N\u0103stea \u00een copil\u0103rie, foarte vag.<\/p>\n

Nu m\u0103 interesau pe mine palavrele oamenilor mari. M\u0103 preocupau mai mult pr\u0103\u0219tiile \u0219i geamurile vecinilor. G\u0103inile Zoii \u2013 care era cumnata bunicei mele \u0219i totodat\u0103 na\u0219\u0103 la nunt\u0103 \u0219i na\u0219a copiilor \u2013 s\u0103reau gardul la noi \u0219i ciuguleau gr\u0103un\u021bele de la g\u0103inile noastre. Eu tr\u0103geam cu pra\u0219tia \u00een g\u0103inile Zoii \u0219i le cam nimeream. G\u0103inile s\u0103reau \u00een sus speriate \u0219i nu pricepeau aluzia. Continuau s\u0103 ciuguleasc\u0103. Zoia se r\u0103\u021boia la ine, dar bunica \u00eei zicea Zoii pe c\u00e2t putea mai politicos:<\/p>\n

\u2013 Tot tu cu gura mare? Ia mai tac\u0103-\u021bi fleanca! Ce caut\u0103 g\u0103inile tale \u00een curtea mea? N-ai ce s\u0103 le dai s\u0103 m\u0103n\u00e2nce? Te-ai g\u00e2ndit bine, s\u0103 \u021bi le hr\u0103nesc eu! De ce nu i le nimere\u0219ti, m\u0103, \u00een c\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103? S\u0103 i le arunc moarte peste gard. Mai antreneaz\u0103-te! \u0218i vezi s\u0103 nu-i scapi Zoii vreo piatr\u0103 \u00een geam.<\/p>\n

Eu pricepeam aluzia \u0219i \u00eei nimeream Zoii cu pra\u0219tia vreun burlan sau c\u0103ld\u0103rile \u00een care str\u00e2ngea apa de ploaie. Asta doar a\u0219a, \u00een semn de respect pentru ea. Sau aruncam becuri arse dup\u0103 c\u00e2inii vagabonzi, de speriam at\u00e2t c\u00e2inii c\u00e2t \u0219i trec\u0103torii. Nu \u0219tiu cu cine o fi sem\u0103nat fie-mea, care arunca ou\u0103 din frigider, de la etajul 12 \u00een capul trec\u0103torilor \u0219i al oamenilor la coad\u0103 la carne, \u00een Pantelimon, pe vremea c\u00e2nd \u00een magazine nu se g\u0103sea nimic de m\u00e2ncare \u0219i fiecare procura alimentele cum putea.<\/p>\n

Victor \u00eemi spunea c\u0103 N\u0103stea avea nu \u0219tiu ce boal\u0103 grav\u0103 \u0219i nu mai avea mult de tr\u0103it. De aceea se \u0219i ducea a\u0219a des la el, c\u0103 poate era ultima dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel mai vedea. \u0218i uite c\u0103 Victor a murit, iar N\u0103stea tr\u0103ie\u0219te \u0219i acum.<\/p>\n

Tat\u0103l lui N\u0103stea, Papone, cum i se zicea prin ora\u0219, era cam v\u0103r pe departe cu bunicul meu, dinspre partea aldor \u0103ia ai lui Miei\u021b\u0103 Curc\u0103. Se \u00eensurase \u00eempotriva voin\u021bei Curc\u0103ne\u0219tilor. De la asta i s-a tras. \u0218i-a ales singur nevasta, nu cum trebuia. Adic\u0103 nu s-a \u00eensurat cu cine hot\u0103rau Curc\u0103noaiele, a\u0219a cum se \u00eensura lumea care avea scaun la cap, ca bunicii mei.<\/p>\n

Nevasta lui nu a fost acceptat\u0103 cu drepturi depline de aldor Curc\u0103 \u0219i nici din partea ast\u0103lalt\u0103, aldor Musceleanu. Degeaba a mai trecut ea la ortodoxia noastr\u0103, de la catolicismul ei ori calvinism, sau \u00een ce alt drac de religie la fel de p\u0103g\u00e2n\u0103 o fi fost botezat\u0103. Eu acum citez ce am auzit. Cine trece de la o religie la alta se face strigoi. I-au spus lui Papone, \u00eens\u0103 el a r\u00e2s. \u0218i mai era \u00eenc\u0103 ceva. \u0218i mai grav: era unguroaic\u0103. Asta chiar c\u0103 nu i se putea trece cu vederea. Ba \u00eenc\u0103 \u0219i mai r\u0103u de a\u0219a, dac\u0103 mai r\u0103u de a\u0219a se poate, da, se poate: nu a avut zestre.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a, \u021ba\u021b\u0103? S\u0103 se m\u0103rite-n curu\u2019 gol?<\/p>\n

Se vorbea c\u0103 nevasta lui a trecut la ortodoxie numai de form\u0103, nu din tot sufletul. Ba chiar l-au b\u0103nuit \u0219i pe Papone c\u0103 s-ar fi convertit \u00een tain\u0103 la religia nevestei.<\/p>\n

\u2013 Hai! \u0218i asta, treac\u0103-mearg\u0103, mai po\u021bi s\u0103 \u00eenchizi ochii. La o adic\u0103, dac\u0103 trebuie, trebuie. Dar ea n-avea vreo stare mai bun\u0103 dec\u00e2t a lui. Hm! F\u0103r\u0103 zestre! Unde s-a mai pomenit a\u0219a ceva? Coate goale. S\u0103r\u0103ntoaca! Capr\u0103 r\u00e2ioas\u0103 cu coada pe sus. Dracu a mai v\u0103zut.<\/p>\n

Asta era culmea, inadmisibil. Vede\u021bi dumneavoastr\u0103? De aici i s-au tras toate. \u0218i cum a \u00eenceput: Papone era t\u00e2n\u0103r ofi\u021ber, c\u00e2nd cu Unirea Transilvaniei. El a ie\u0219it din \u0219coala de ofi\u021beri, la \u021banc, c\u00e2nd se terminase r\u0103zboiul. N-a apucat s\u0103 trag\u0103 niciun foc de arm\u0103, nici m\u0103car la exerci\u021biile de trageri, pentru c\u0103 toat\u0103 muni\u021bia mergea pe front. Tocmai preluau ai no\u0219tri treburile \u00een m\u00e2n\u0103 de la unguri \u00een Transilvania.<\/p>\n

Prima misiune militar\u0103 a lui Papone a fost s\u0103 preia gara din Bistri\u021ba. El, t\u00e2n\u0103r ofi\u021ber, \u021ban\u021bo\u0219 colo, cu chipiu, eleg\u0103n\u021bos, intr\u0103 la postul de telegrafie din gar\u0103, cu un soldat, s\u0103-l pun\u0103 pe \u0103la telegrafist, c\u0103 \u0219tia s\u0103 bat\u0103 \u00een dr\u0103cia aia morse. T\u00e2n\u0103ra telefonist\u0103 sau telegrafist\u0103, ce era acolo, s-a ridicat \u0219i a f\u0103cut o reveren\u021b\u0103, cum f\u0103ceau fetele bine educate, nu ca acum, apoi s-a dat la o parte ca s\u0103-i fac\u0103 loc martalogului de soldat s\u0103 se a\u0219eze. Elegantul ofi\u021ber a salutat reglementar \u0219i a \u00eentrebat politicos dac\u0103 avea cafea, o raritate, dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de r\u0103zboi. Da, avea. Ofi\u021berul a \u00eentrebat-o, dac\u0103 putea s\u0103 pun\u0103 de o cafea pentru el.<\/p>\n

\u2013 \u0218i putu! C\u0103 a\u0219a e unguroaicile, \u021b\u0103\u021bico drag\u0103! Putu! S\u0103r\u0103ntoaca! Ce ifose la ea! Contesa de Rupte\u2019n Cur! ziceau doamnele acelea, de care nu \u0219tiam prea bine \u00een ce fel erau sau nu erau rude cu noi.<\/p>\n

C\u00e2nd vorbeau de ea, \u0219i vorbeau destul de des, nici nu-i spuneau pe nume, o numeau Pipica. Neamurile au exclus-o at\u00e2t pe Pipica c\u00e2t \u0219i pe Papone. El n-a mai fost invitat niciodat\u0103 la vreo nunt\u0103 sau la vreun botez. Era acceptat la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Treac\u0103-mearg\u0103, la cimitir oricum nu era nevoie s\u0103 vorbeasc\u0103 nimeni cu el. Nici nu-l invitau, venea el \u0219i singur, ca s\u0103 nu discute ora\u0219ul c\u0103 de ce n-a venit. La \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri se venea, venea oricine, chiar dac\u0103 se m\u0103cinau \u00een procese pe la tribunal sau aveau alte conflicte \u0219i mai grave \u0219i ajunseser\u0103 de nu mai schimbau nicio vorb\u0103. Nici m\u0103car afurisiri sau blesteme reciproce. \u00cenmorm\u00e2nt\u0103rile din ora\u0219ul nostru erau ca olimpiadele la grecii antici, adic\u0103 ostilit\u0103\u021bile erau \u00eentrerupte pe drumul spre cimitir \u0219i erau reluate dup\u0103 aceea.<\/p>\n

Papone cu Pipica nu mai aveau trai \u00een ora\u0219ul nostru cu neamurile. \u00cei izolaser\u0103 to\u021bi. Papone a v\u00e2ndut ni\u0219te case \u0219i au plecat, \u0219i-au luat lumea \u00een cap. Au plecat, s-au dus.<\/p>\n

\u2013 Duc\u0103-se! Duce-s-ar \u00eenv\u00e2rtindu-se! zicea bunica. S\u0103-i v\u0103z c\u00e2nd mi-oi vedea ceafa!<\/p>\n

\u2013 S\u0103-i v\u0103z c\u00e2nd l-oi vedea pe tata! D\u0103dui \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i v\u0103zui c\u0103 n-o s\u0103-i mai v\u0103z! zicea, Zoia care f\u0103cea spiritism cu masa \u0219i paharul, c\u0103 \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 vorbeasc\u0103 cu spiritele, la un pension fran\u021buzesc pentru fete.<\/p>\n

N-a mai \u0219tiut nimeni de ei. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a plecat \u0219i N\u0103stea, pentru c\u0103 nici pe el nu-l \u00eenghi\u021beau. A plecat dup\u0103 accidentul pe care l-a avut \u00een gar\u0103, cu calul. Nu a plecat cu calul. Cu calul a avut accidentul. N\u0103stea a mo\u0219tenit de la Papone o cas\u0103 veche, o paragin\u0103, s\u0103 \u00eentorci carul \u00een fiecare odaie, undeva prin Carpa\u021bi, tocmai la dracu \u00een praznic.<\/p>\n

L-am cunoscut pe N\u0103stea prin Victor, \u00een casa lui de la Bistri\u021ba. A lui N\u0103stea, nu a lui Victor. N-am spus la nimeni dintre ai mei c\u0103 am luat leg\u0103tura cu N\u0103stea \u0219i c\u0103 \u00eel admiram la fel cum \u00eel admira prietenul \u0219i tizul meu. N-aveam nevoie de comentariile rudelor, cu cine s\u0103 vorbesc \u0219i cu cine nu. \u0218i nici cu N\u0103stea nu vorbeam despre rudele noastre comune. N-avea rost s\u0103 pitrocesc b\u00e2rfele \u0219i r\u0103ut\u0103\u021bile din familie.<\/p>\n

Eu auzisem c\u0103 era un blestem asupra lui N\u0103stea, care i se tr\u0103gea de la p\u0103rin\u021bii lui. Ta-so, Papone, s-a \u00eensurat la prima lui misiune de ofi\u021ber. N\u0103stea s-a accidentat grav tot la prima lui misiune de ofi\u021ber. \u00centr-o gar\u0103 ta-so, tot \u00eentr-o gar\u0103 \u0219i N\u0103stea. P\u0103i s\u0103 nu fie un blestem? L-a ajuns blestemul, pentru c\u0103 ta-so se \u00eensurase cu Pipica. S-a accidentat mortal, dar n-a murit. A r\u0103mas invalid pe via\u021b\u0103 \u0219i l-au pensionat. Nu s-a mai \u00eensurat.<\/p>\n

\u2013 Cine s\u0103-l mai ia? S\u0103-l ia dracu!<\/p>\n

Prima misiune a lui N\u0103stea a fost s\u0103 se duc\u0103 cu ni\u0219te solda\u021bi la gar\u0103, ca s\u0103 ia de acolo ni\u0219te cai transporta\u021bi cu trenul \u0219i s\u0103-i aduc\u0103 la regiment. L-a pus dracu s\u0103 \u00eencalece pe un cal, acolo \u00een gar\u0103. El c\u0103l\u0103rea bine, era cavalerist. Sau jandarm cavalerist. N-are importan\u021b\u0103. A pus \u0219aua pe cal \u0219i a \u00eenc\u0103lecat. S\u0103-l vad\u0103 cuconeturile cine era el. Dar locomotiva a \u0219uierat, au \u021b\u00e2\u0219nit aburii, s-a mi\u0219cat biela de la ro\u021bi sau ce a fost, c\u0103 s-a speriat calul, s-a cabrat ori s-a scuturat, iar N\u0103stea, luat pe nea\u0219teptate, a c\u0103zut din \u0219a. A c\u0103zut cu spinarea pe \u0219ina de cale ferat\u0103, de a trosnit. \u0218ira spin\u0103rii i-a trosnit, nu \u0219ina de cale ferat\u0103. Acolo a r\u0103mas.<\/p>\n

L-au luat de acolo cum l-au luat, l-au dus unde l-au dus \u0219i i-au f\u0103cut ce i-au f\u0103cut. C\u00e2nd i-au scos ghipsul, au v\u0103zut c\u0103 i-l puseser\u0103 r\u0103u. Acum nu se mai putea \u00eendrepta nimic. El \u00eensu\u0219i, N\u0103stea, f\u0103cea haz de necaz \u0219i spunea c\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00eel fi pus \u00een ghips drept, l-au pus de r\u0103m\u0103sese ca semnul \u00eentreb\u0103rii. Doctorii din ora\u0219ul nostru erau cei mai buni de pe lume. L-au asigurat c\u0103 ei nu f\u0103cuser\u0103 nicio gre\u0219eal\u0103 \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 fi fost cumva propria gre\u0219eal\u0103 a pacientului. Pacientul nu mai avea ce s\u0103 zic\u0103. A r\u0103mas pentru totdeauna ca un semn de \u00eentrebare.<\/p>\n

Casa lui N\u0103stea ajunsese o paragin\u0103. Nici el nu \u0219tia c\u00e2t de veche era. Era o h\u0103r\u0103baie mult prea mare pentru el singur \u0219i pentru c\u00e2inele lui, Kerberos. Nu \u0219tiu de ce \u00eei zicea a\u0219a, pe grece\u0219te. A\u0219a era el cult. N\u0103stea, nu c\u00e2inele. \u0218i ne-a spus de ce Kerberos al lui avea numai un cap, iar nu trei, cum ar fi trebuit la a\u0219a nume. Nici nu mai \u0219tiu ce \u00eendruga el despre c\u00e2ine. Era \u00eentr-o vale str\u00e2mt\u0103, unde N\u0103stea ne-a spus c\u0103 n-ajungea soarele niciodat\u0103, printre v\u00e2rfurile mun\u021bilor \u0219i printre nori. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ne-am dus noi acolo la el, ploua \u0219i b\u0103tea v\u00e2ntul. \u0218uiera v\u00e2ntul, de se zg\u00e2l\u021b\u00e2ia casa din toate \u021b\u00e2\u021b\u00e2nile. De prin toate ungherele \u0219i ascunzi\u0219urile ei \u00eentunecoase, se auzeau fo\u0219nind fiin\u021be nev\u0103zute care \u00ee\u0219i \u0219opteau, iar eu \u00eemi ciuleam urechile \u0219i nu puteam s\u0103 deslu\u0219esc ce ziceau.<\/p>\n

Ciuleam urechile, pentru c\u0103 vorbeau despre mine. Oric\u00e2t \u00eemi \u00eencordam auzul, nu am putut deslu\u0219i ce unelteau \u00eempotriva mea. Eram sigur c\u0103 puneau la cale s\u0103 m\u0103 \u00eenha\u021be. De fiecare dat\u0103, eu mai reparam c\u00e2te ceva, vreo clan\u021b\u0103, vreo balama, vreun prag rupt, \u00eens\u0103 anul urm\u0103tor era la fel. N\u0103stea \u00eemi spunea c\u0103 nu avea rost s\u0103 m\u0103 mai obosesc \u0219i c\u0103 nu puteam eu da timpul \u00eenapoi. Zicea:<\/p>\n

\u2013 Casa mea deja a \u00eenceput s\u0103 intre \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i oricum o s\u0103 dispar\u0103 odat\u0103 cu mine.<\/p>\n

\u00cen casa lui era mai sumbru \u0219i mai lugubru dec\u00e2t toamna sau iarna \u00een afara casei. El \u00eensu\u0219i r\u00e2dea \u0219i zicea c\u0103 Gustave Dor\u00e9 mai bine ar fi venit la el \u00een vizit\u0103 ca s\u0103 se inspire, c\u00e2nd a f\u0103cut \u00een peni\u021b\u0103 ilustra\u021biile la Infernul lui Dante. A\u0219a era el glume\u021b. \u0102sta era \u0219armul spiritului lui. Pentru spiritul lui veneam noi la el, nu pentru casa lui. Ne \u00eent\u00e2mpina cu bucurie, cu glume \u0219i zicea:<\/p>\n

\u2013 Cine vine pe drum? Str\u0103luce\u0219te \u00een jurul capului lor. Pe cine v\u0103d? Nu cumva e Dante \u0219i Virgiliu, care coboar\u0103 \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia umbrelor? Mun\u021bi, scufunda\u021bi-v\u0103! Ad\u00e2ncuri, ridica\u021bi-v\u0103! Iat\u0103-i c\u0103 sosesc, au sosit, cei care au fost departe. Face\u021bi poarta \u00eenalt\u0103 pentru ei, l\u0103rgi\u021bi poarta! \u00eendruga el cu vocea c\u00e2ntat\u0103, cam ca la biseric\u0103. Fi\u021bi bineveni\u021bi cu lumina voastr\u0103 \u00een negura mea. Intra\u021bi, intra\u021bi! Nu v\u0103 desc\u0103l\u021ba\u021bi! L\u0103sa\u021bi-v\u0103 pantofii \u0219i n\u0103ravul la intrare! Pentru voi, casa mea deschis\u0103 e!<\/p>\n

Cam la fel zicea el de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd veneam la el \u0219i ne ar\u0103ta c\u0103 scrisese deasupra u\u0219ii: Lasciate ogni speranza voi ch\u2019entrate<\/em>! tot a\u0219a, de-a-ndoaselea, ca pe poarta Infernului la Dante: L\u0103sa\u021bi orice speran\u021b\u0103, voi care intra\u021bi! La intrarea \u00een cas\u0103, trebuia s\u0103 cobori o scar\u0103 cu trepte de piatr\u0103 tocite. Ne spunea c\u0103 atunci c\u00e2nd cump\u0103rase tat\u0103l s\u0103u casa, scara aceea ducea \u00een sus. Dar dup\u0103 moartea p\u0103rin\u021bilor lui, scara \u0219i-a schimbat direc\u021bia \u0219i duce \u00een jos. R\u00e2dea \u0219i spunea c\u0103 asta era din cauz\u0103 c\u0103 toat\u0103 casa lui \u0219i-a \u00eenceput c\u0103l\u0103toria \u00een jos, \u00een p\u0103m\u00e2nt, unde se duc toate cele materiale, pe c\u00e2nd cele spirituale se duc \u00een sus, \u00een cer.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum de aici de la mine nu se vede cerul, cam asta e. Unde s\u0103 se mai duc\u0103 spiritul? Nu se mai duce nic\u0103ieri, st\u0103 pe loc. Sta\u021bi jos, spirite! Ce be\u021bi? Tu bei, or tu nu bei? zicea el parafraz\u00e2nd to be or not to be <\/em>din monologul lui Hamlet. V\u0103 \u00eentreb, zise el, c\u0103 oricum n-am ce s\u0103 v\u0103 dau de b\u0103ut.<\/p>\n

Desf\u0103cu un dulap plin cu sticle de tot felul, de unde lu\u0103 una de whisky \u0219i ne turn\u0103 \u00een p\u0103h\u0103rele, zic\u00e2nd:<\/p>\n

\u2013 M-a \u00eentrebat cineva ce beau \u0219i i-am r\u0103spuns c\u0103 beau s\u00e2nge. Da, vinul ro\u0219u e s\u00e2ngele lui Isus Christos. De aceea eu nici nu mai mor. Uita\u021bi-v\u0103 la mine! Trec secolele peste mine, cum trece ploaia peste sarcofagul din curtea muzeului de la Constan\u021ba. Cine a spus c\u0103 o s\u0103 murim? Au murit al\u021bii, dar noi n-o s\u0103 murim. Regula universului este c\u0103 suntem nemuritori, ca \u0219i universul. Cei care au murit p\u00e2n\u0103 acum au f\u0103cut excep\u021bie de la regul\u0103. Excep\u021bia confirm\u0103 regula. Cu glas \u0219ov\u0103itor \u0219i suflet \u00eendoielnic \u00eenal\u021b eu c\u00e2ntecul meu de laud\u0103 luminii! zise el aprinz\u00e2nd o lamp\u0103 cu petrol lampant, cam oarb\u0103.<\/p>\n

O \u021binea cu de-alde astea \u0219i c\u00e2nta \u00een cinstea noastr\u0103 c\u00e2ntece de pahar str\u0103vechi. Cum pahar str\u0103vechi? C\u00e2ntece str\u0103vechi. C\u00e2nta \u0219i imnul Uniunii Sovietice. Dup\u0103 c\u00e2teva versuri pe ruse\u0219te, scuipa cu grea\u021b\u0103 \u0219i d\u0103dea cu piciorul \u00een Kerberos, care dormea sub mas\u0103 la picioarele lui. \u00cel mai numea \u0219i Kerberoski-Scaraoski-Smolski. Avea un gramofon vechi, cu manivel\u0103, de pe vremea lui Pazvante, pe care punea pl\u0103ci cu mar\u0219uri funebre.<\/p>\n

\u2013 Sunt acelea\u0219i mar\u0219uri care s-au c\u00e2ntat cu cea mai mare veselie la moartea lui Stalin, zicea el \u0219i \u00ee\u0219i freca m\u00e2inile de bucurie.<\/p>\n

Ochii lui str\u0103luceau diabolici \u0219i sclipea \u00een ei lampa de pe mas\u0103. Ne-a spus c\u0103 Stalin a fost cel mai bun din toat\u0103 istoria lumii, pentru c\u0103 a omor\u00e2t mai mul\u021bi ru\u0219i dec\u00e2t Hitler \u0219i dec\u00e2t toate catastrofele naturale. A pus de cafea \u0219i ne-a recitat \u00een italian\u0103 versuri din Divina Comedie a lui Dante. Zicea c\u0103 \u0219tia pe dinafar\u0103 tot Infernul.<\/p>\n

\u2013 Pentru c\u0103 numai \u00een infern e omul autentic \u0219i egal cu sine \u00eensu\u0219i! ne-a asigurat el. Uita\u021bi-v\u0103 \u00een oglind\u0103! N-o s\u0103 vede\u021bi ni\u0219te \u00eengeri. O s\u0103 v\u0103 vede\u021bi pe voi. Ve\u021bi g\u0103si \u00een oglind\u0103 numai eresuri \u0219i p\u0103cate. P\u0103c\u0103to\u0219ilor!<\/p>\n

Nu era nicio oglind\u0103 \u00een toat\u0103 casa. Nici m\u0103car lampa cu petrol nu avea oglind\u0103. N\u0103stea zicea c\u0103 el era prea ur\u00e2t, ca s\u0103 se vad\u0103 pe el \u00eensu\u0219i \u00een oglind\u0103. R\u00e2dea \u0219i zicea c\u0103 dac\u0103 s-ar vedea, s-ar speria de el \u00eensu\u0219i. La fel, nu se ducea la biseric\u0103, pentru ca s\u0103 nu se sperie de el sfin\u021bii de pe pere\u021bi. Noi l-am \u00eentrebat cum f\u0103cea c\u00e2nd se b\u0103rbierea. A zis c\u0103, \u00een loc s\u0103 se uite \u00een oglind\u0103, se uita \u00eentr-o fotografie veche, de pe c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r. Noi am vrut s\u0103 \u0219tim cum ar\u0103ta c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r, iar el ne-a ar\u0103tat o carte po\u0219tal\u0103 veche, cu Rudolph Valentino, actorul seduc\u0103tor din filmele mute. Am r\u00e2s \u0219i am insistat s\u0103 ne arate cum ar\u0103ta \u00een tinere\u021be, iar de data aceasta a scos o fotografie a lui Bela Lugosi cu din\u021bi de vampir. Bine, nu voia s\u0103 \u0219tim noi cum ar\u0103ta el t\u00e2n\u0103r. Era \u0219i asta tot o form\u0103 de narcisism, \u00eens\u0103 negativ, mi-a explicat Victor.<\/p>\n

N\u0103stea ne vorbea despre filozofia lui S\u00f8ren Kierkegaard. Kierkegaard \u00een limba danez\u0103 \u00eenseamn\u0103 cimitir, ne-a spus el. Stranie predestinare la filozoful st\u00e2lp al existen\u021bialismului, s\u0103 \u00eel cheme S\u00f8ren Cimitir. Cu a\u0219a nume, ce alt\u0103 filozofie putea avea? N\u0103stea zicea c\u0103 numele l-a predestinat. Zicea c\u0103 numele noastre ne pot predestina \u0219i croi calea. Ne-a mai spus c\u0103 numele scandinav S\u00f8ren, S\u00f6ren sau Soren era \u00eenrudit cu numele persan Soren, atestat \u00een cele mai vechi scrieri antice de pe vremea lui Darius al lui Istaspe. Avea semnifica\u021bia verbului latin surgere<\/em> = a ie\u0219i la iveal\u0103. \u0218i c\u0103 deci este de origine indoeuropean\u0103 str\u0103veche, dinainte de \u00eempr\u0103\u0219tierea indoeuropenilor \u0219i c\u0103 cei pe care \u00eei chema a\u0219a erau re\u00eencarn\u0103ri ale celor mor\u021bi cu mii de ani \u00eenainte sau chiar strigoi, care ie\u0219eau la iveal\u0103. Credea c\u0103 ne sperie pe noi balivernele astea? Nu ne speriam noi, oric\u00e2t \u00eencerca el. N\u0103stea ne vorbea de existen\u021bialism, se \u00eenveselea \u0219i \u00eencepea s\u0103 danseze singur vals, \u00een tact cu mar\u0219uri funebre:<\/p>\n

\u2013 Deja eu sunt cel care n-am fost niciodat\u0103! Deja tu e\u0219ti cel ce-ai s\u0103 fii c\u00e2ndva. Noi ne \u00een\u0219el\u0103m c\u00e2nd credem c\u0103 moartea este ceva r\u0103u. A\u0219a a zis Socrate. \u00cens\u0103 Socrate nu \u0219tia c\u0103 el \u00eensu\u0219i se \u00een\u0219ela. Moartea nici nu este. E doar o trecere altundeva, c\u0103tre altceva, la mai bine sau la mai r\u0103u, dup\u0103 cum e sufletul fiec\u0103ruia, mai bun sau mai r\u0103u. Socrate nu a \u00eendep\u0103rtat cupa mor\u021bii de la buze. Pe c\u00e2t\u0103 vreme Isus s-a rugat la Dumnezeu \u00een gr\u0103dina Ghetsimani s\u0103-i ia cupa mor\u021bii de la gur\u0103.<\/p>\n

\u2013 Da, a zis: Eli, Eli, lama sabachtani<\/em>, spuse Victor.<\/p>\n

\u2013 Evangheli\u0219tii au ar\u0103tat clar c\u0103 lui Isus i-a fost fric\u0103 de moarte. Pe c\u00e2nd Socrate \u00eent\u00e2mpin\u0103 moartea de parc\u0103 s-ar duce la un prieten bun. \u0102sta era principalul repro\u0219 pe care ultimii filozofi p\u0103g\u00e2ni \u00eel f\u0103ceau primilor cre\u0219tini, iar ace\u0219tia r\u0103m\u00e2neau f\u0103r\u0103 replic\u0103 \u0219i puneau m\u00e2na pe topor. Dragii mei! mai zise N\u0103stea deschiz\u00e2nd larg bra\u021bele, ca Isus pe cruce, apoi ridic\u0103 p\u0103h\u0103relul de whisky de parc\u0103 ar fi fost Socrate ridic\u00e2nd cupa de cucut\u0103, \u00eel duse la gur\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-ne semn s\u0103 bem \u0219i zise: Eu v\u0103 sf\u0103tuiesc s\u0103 a\u0219tepta\u021bi moartea cum a\u0219tepta\u021bi vacan\u021ba mare. Cum a\u021bi pleca \u00een concediu \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, necunoscut\u0103, unde va fi mai bine ca aici sau mai r\u0103u. Ca la un hotel de vise rele, cu nicio stea, sau la un hotel cu miliarde de stele, acolo sus pe bolta cereasc\u0103. Dac\u0103 le merita\u021bi, merituo\u0219ilor! P\u0103c\u0103to\u0219ilor! Ve\u021bi fi primi\u021bi \u0219i repartiza\u021bi dup\u0103 cum v-a fost sufletul \u0219i via\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u2013 De aceea unora le e fric\u0103 de moarte, iar altora nu. Pentru c\u0103 \u0219tiu ei ce \u00eei a\u0219teapt\u0103: ce merit\u0103 fiecare, o r\u0103splat\u0103 sau o pedeaps\u0103.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a e. Preg\u0103ti\u021bi-v\u0103 din vreme bagajul \u0219i voiajul, s\u0103 nu v\u0103 m\u0103ture valul de pe covert\u0103 pe nepreg\u0103titelea!<\/p>\n

N\u0103stea a r\u00e2s sardonic \u0219i a zis c\u0103 noi nu \u0219tiam nimic despre moarte. \u0218i nici m\u0103car despre via\u021b\u0103 nu \u0219tiam nimic. Pe c\u00e2nd el \u00een fiecare an c\u0103l\u0103torea pe urmele lui Dante \u00een Infern. Pe etajera lui cu c\u0103r\u021bi la \u00eendem\u00e2n\u0103 avea Cartea egiptean\u0103 a mor\u021bii, Cartea tibetan\u0103 a mor\u021bilor, Cartea mor\u021bii misterio\u0219ilor tochari, epopeea lui Gilgamesh \u0219i sumedenie de alte descrieri de c\u0103l\u0103torii \u00een lumea de dincolo. El studia zi \u0219i noapte aceste scrieri, iar \u021belul lui final era s\u0103 ob\u021bin\u0103 nemurirea. O \u0219i ob\u021binuse deja.<\/p>\n

\u2013 Dante ne asigur\u0103 c\u0103 l-a v\u0103zut pe Lucifer \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului, zise N\u0103stea. Face confuzii. V\u0103 asigur eu c\u0103 nu Lucifer domne\u0219te \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia umbrelor, ci Falcifer. Eu am constatat asta cu ochii mei, c\u00e2nd am fost acolo \u00een Infern \u0219i am v\u0103zut. \u00cens\u0103 Dante ne-a \u00eenv\u0103\u021bat ceva foarte important: c\u0103 drumul spre paradis trece prin infern. Nu numai infernul \u0219i paradisul din via\u021ba de dincolo, dar \u0219i infernul \u0219i paradisul \u00een via\u021ba asta, aici. Via\u021ba aici pe p\u0103m\u00e2nt e un infern, dar dac\u0103 \u0219tim s\u0103 trecem cu bine prin acest infern, cu fruntea sus \u0219i cu spinarea dreapt\u0103, nu ca mine cu spinarea fr\u00e2nt\u0103, vom ajunge \u00een paradis, \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 via\u021b\u0103. Dac\u0103 \u0219tim s\u0103 ne-o facem un paradis \u00eenc\u0103 de pe acum. S\u0103 v\u0103 spun eu, c\u0103 \u0219tiu. Am fost \u0219i am v\u0103zut acolo \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 Prometeu \u0219i Lucifer au fost izgoni\u021bi \u0219i pedepsi\u021bi de c\u0103tre divinitatea suprem\u0103 pentru c\u0103 \u0219i unul \u0219i altul f\u0103cuser\u0103 ceva bun pentru oameni. Lucifer este planeta Venus, Luceaf\u0103rul. E pe cer, nu poate fi \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului, cum zice Dante. Dante nu a v\u0103zut bine, pentru c\u0103 era prea \u00eentuneric.<\/p>\n

\u2013 E steaua care c\u0103l\u0103uze\u0219te ciobanii noaptea cu oile \u0219i care lumineaz\u0103 c\u00e2nd \u021b\u0103ranii munceau la c\u00e2mp, pe vremuri, nu ca acum.<\/p>\n

\u2013 Lucifer nu este cu coarne \u0219i destructiv, cum \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 satani\u0219tii, a continuat N\u0103stea. \u0102ia habar n-au despre ce vorbesc. Lucifer, adic\u0103 Luceaf\u0103rul, ca \u0219i Prometeu, au fost favorabili oamenilor \u0219i genero\u0219i.<\/p>\n

\u2013 De aceea au \u0219i fost zv\u00e2rli\u021bi \u0219i condamna\u021bi, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 Afl\u0103m de la Plutarh, din \u201eVie\u021bile paralele\u201d, c\u0103 personalit\u0103\u021bile cele mai eroice \u0219i mai admirabile din antichitate, care au salvat patria \u0219i concet\u0103\u021benii lor de la invazii sau de la alte nenorociri sau care au fost victorio\u0219i \u00een r\u0103zboaie sau au f\u0103cut cele mai mari servicii patriei \u0219i concet\u0103\u021benilor, ca r\u0103splat\u0103, au fost alunga\u021bi \u00een exil, condamna\u021bi la moarte sau asasina\u021bi mi\u0219ele\u0219te. \u00cen legende, \u00een mitologii \u0219i \u00een istoria religiilor, la fel. Hercule f\u0103cuse sumedenie de lucruri bune \u0219i a murit ucis prin perfidie. Me\u0219terul Manole \u0219i ai lui, \u0219tim cum au murit. \u00centotdeauna uciga\u0219ii \u0219tiu s\u0103 \u00eentoarc\u0103 totul pe dos \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i justifice crima, ca o ac\u021biune necesar\u0103. Isus a fost ucis la r\u00e2nd cu r\u0103uf\u0103c\u0103torii. Sigmund Freud, \u00een cartea lui despre monoteismul lui Moise, spune c\u0103 Moise a fos ucis de c\u0103tre c\u00e2\u021biva din cei pe care i-a salvat, care au ascuns cadavrul \u0219i au scornit c\u0103 se urcase la ceruri, ca s\u0103 nu fie pedepsi\u021bi. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu profetul Ilie, din Vechiul Testament. La fel au fost asasina\u021bi \u0219i conduc\u0103tori de \u021b\u0103ri, cum ar fi Burebista, Henric IV al Fran\u021bei, Abraham Lincoln, Kennedy sau al\u021bi \u0219efi de state, care au f\u0103cut ceva bun pentru ai lor. Ludovic XVI f\u0103cuse multe lucruri bune pentru francezi, cum niciun alt rege nici m\u0103car nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103. Nu s-a \u021binut cont de asta \u0219i a fost decapitat. Asta e soarta eroilor salvatori \u0219i a personalit\u0103\u021bilor luminoase din istorie. M\u00e2na nev\u0103zut\u0103 a istoriei ucide personalit\u0103\u021bile cele mai capabile \u0219i mai generoase, care fac bine omenirii.<\/p>\n

\u2013 Istoria nu se sfie\u0219te s\u0103 ucid\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 v\u0103zut\u0103, am zis eu. Cezar a fost asasinat \u00een v\u0103zul tuturor. Mihai Viteazul, Constantin Br\u00e2ncoveanu, Horia, Tudor Vladimirescu \u0219i mul\u021bi al\u021bii au fost uci\u0219i f\u0103\u021bi\u0219, nu pe la spate.<\/p>\n

\u2013 Kennedy este destul de controversat, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 \u0218i uciderea lui e controversat\u0103. Dar n-are a face. Oamenii buni, inventatorii, creatorii, constructorii, ca Manole sau Prometeu \u0219i Lucifer, to\u021bi cei care fac bine sunt vl\u0103stare desprinse din Big Bang \u0219i deci fac parte din legea entalpiei, a Crea\u021bei. Periculos este numai Falcifer, uciga\u0219ii \u0219i cei ce \u00eemping omenirea spre r\u0103u, adic\u0103 foarte mul\u021bi conduc\u0103tori politici. \u0102\u0219tia sunt elemente din legea entropiei, a distrugerii. Satani\u0219tii \u00eel ador\u0103 pe Falcifer, distrug\u0103torul, nu pe Lucifer, cum cred ei. Satani\u0219tii fac confuzii, iar confuzia e o metod\u0103 de distrugere.<\/p>\n

\u2013 Ei fac r\u0103ul \u0219i \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 fac binele, zise Victor. Ei r\u0103stoarn\u0103 valorile de-andoaselea, ca \u0219i pentagrama bun\u0103 \u00een pentagrama rea.<\/p>\n

\u2013 O s\u0103 vad\u0103 ei pe dracu\u2019! M\u0103 mir \u0219i r\u00e2d c\u00e2nd v\u0103d cum se sf\u00e2\u0219ie lumea \u00een mii de buc\u0103\u021bele! zise N\u0103stea, puse o plac\u0103 pe gramofon \u0219i \u00eenv\u00e2rti manivela. La fel dau eu la manivel\u0103 zilnic \u00eentreg universul, c\u0103 altfel s-ar duce dracului toat\u0103 \u0219andramaua, cu soarele, luna, planetele \u0219i cu stelele de pe cer. Dau \u0219i dau la manivel\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeu nu mai d\u0103 la manivel\u0103 demult, a obosit sau e dezgustat. \u0102\u0219tia o s\u0103 distrug\u0103 via\u021ba de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i tot p\u0103m\u00e2ntul. Ne otr\u0103vesc \u00een toate felurile \u0219i pe noi \u0219i animalele \u0219i plantele, \u0219i planetele, ba chiar otr\u0103vesc \u0219i Luna. Au c\u0103lcat \u00een picioare Luna. Au l\u0103sat pe Lun\u0103 fiare vechi, s\u0103 rugineasc\u0103 acolo. Pe ultimii p\u0103m\u00e2nteni o s\u0103-i \u00eemp\u0103ieze \u0219i o s\u0103-i pun\u0103 la muzeu, ca s\u0103 vin\u0103 extratere\u0219tri \u0219i s\u0103 vad\u0103 cum ar\u0103tau oamenii. O s\u0103 se duc\u0103 dracului totul. Dar atunci, barim s\u0103 se duc\u0103 cu muzic\u0103. Mul\u021bi au vrut s\u0103 salveze omenirea. De-a lungul istoriei \u0219i chiar \u00een preistorie, eroi legendari, eroi mitologici, mari comandan\u021bi de o\u0219ti, \u00eemp\u0103ra\u021bi, profe\u021bi, \u00eentemeietori de religii, filozofi, revolu\u021bionari, mul\u021bi au venit cu diferite solu\u021bii de salvare colectiv\u0103, dar niemni nu a reu\u0219it nimic.<\/p>\n

\u2013 S-a ajuns din r\u0103u \u00een mai r\u0103u, a zis Victor.<\/p>\n

\u2013 Dar \u0219i din bine \u00een mai bine, am zis eu. Nici chiar regii \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bii nu aveau confortul \u0219i higiena pe care le avem noi azi. Biblia zice c\u0103 v\u00e2rsta omului era limitat\u0103 la 70 de ani \u0219i c\u0103 doar cu excep\u021bii se putea ajunge la 80. Azi sunt mul\u021bi care bat suta.<\/p>\n

\u2013 Asta datorit\u0103 progreselor medicinei, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 \u0218i tu ai dreptate, \u0219i tu ai dreptate! zise N\u0103stea. A\u0219a e silogismul lui Akbar, marele mogul. La Akbar vin doi \u00eempricina\u021bi. Unul avea ni\u0219te c\u0103mile, altul ni\u0219te elefan\u021bi. Fiecare cu religia lui. Primul se pl\u00e2nge de cel\u0103lalt. Akbar zice: Tu ai dreptate. Cel\u0103lalt \u00ee\u0219i expune \u0219i el pl\u00e2ngerea. Akbar \u00eei zice \u0219i lui: Tu ai dreptate. Vizirul \u00eei \u0219opte\u0219te la ureche lui Akbar: Prea luminate \u00eemp\u0103rate, nu se poate s\u0103 aib\u0103 am\u00e2ndoi dreptate. Akbar \u00eei r\u0103spunde vizirului: \u0218i tu ai dreptate.<\/p>\n

\u2013 Da, \u0219tiu, zise Victor. Cunosc. Avicena cu adev\u0103rul dublu, Akbar cu adev\u0103rul triplu.<\/p>\n

\u2013 Adev\u0103rul e multiplu, spuse N\u0103stea. Fiecare cu propriul s\u0103u adev\u0103r. Poate c\u0103 nu \u0219tia\u021bi, dar z\u0103pada este neagr\u0103 \u0219i c\u0103rbunele e alb. Asta din punct de vedere politic corect. \u0218i, dup\u0103 cum v\u0103 spuneam, istoria ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 a\u0219tept\u0103m zadarnic vreo salvare colectiv\u0103. Istoria nu cunoa\u0219te salv\u0103ri colective. Cunoa\u0219te doar dezastre colective. Potopul din Biblie e un dezastru colectiv, din care se salveaz\u0103 doar Noe. Morala: unde nu exist\u0103 salvare colectiv\u0103, exist\u0103 salvare individual\u0103.<\/p>\n

\u2013 Asta e morala: Trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi construie\u0219ti din vreme propria ta arc\u0103.<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 fiecare \u00ee\u0219i m\u0103tur\u0103 strada \u00een fa\u021ba casei sale, \u00eentreg satul va fi curat. Nu putem a\u0219tepta s\u0103 trimit\u0103 primarul pe cineva s\u0103 ne m\u0103ture strada \u0219i nici nu rezolv\u0103m nimic dac\u0103 alegem alt primar. Degeaba a\u0219tept\u0103m s\u0103 se ridice careva s\u0103 m\u0103ture satul \u00een locul nostru. Nu a\u0219tepta de la nimeni nimic. Vezi-\u021bi de datoria ta \u0219i m\u0103tur\u0103 strada \u00een dreptul casei tale! \u0218i n-am s\u0103 m\u0103tur eu strada \u00een dreptul vecinului meu. Dec\u00e2t dac\u0103 v\u0103d c\u0103 e bolnav \u0219i nu poate.<\/p>\n

\u2013 \u0218i dac\u0103 se preface?<\/p>\n

\u2013 Totul este o problem\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103 a fiec\u0103ruia din noi. Fiecare individ s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 de datoria lui, cu ce poate s\u0103 fac\u0103 mai bine dec\u00e2t al\u021bii. \u0218i s\u0103 nu \u00ee\u0219i bage nasul unde nu \u00eei fierbe oala. \u00cens\u0103 to\u021bi a\u0219teapt\u0103 cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n \u0219i nimeni nu face nimic. Fiecare a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fac\u0103 al\u021bii, ceea ce nu face el. Lumea merge spre pierzanie. \u201eJur pe ceasul \u00eenser\u0103rii: omul lucreaz\u0103 la pieirea sa!\u201d, citez din Coran, ca s\u0103 \u0219ti\u021bi. Mahomed nu era chiar a\u0219a cum zic unii. Era \u0219i mai \u0219i.<\/p>\n

\u2013 A zis Mahomed a\u0219a? s-a mirat Victor.<\/p>\n

\u2013 N-are a face, atunci eu am zis asta, fiindc\u0103 eu de\u021bin adev\u0103rul absolut \u0219i relativ. Tot ce este absolut e relativ. \u0218i numai relativitatea e absolut\u0103.<\/p>\n

Victor i-a spus c\u0103 admir\u0103 aceste paradoxuri, iar N\u0103stea i-a r\u0103spuns c\u0103 el nu vorbea \u00een paradoxuri, ci \u00een paradoaxe.<\/p>\n

\u2013 V\u0103 spun eu ce \u00eensemn\u0103 Falcifer \u00een latin\u0103, ca s\u0103 crede\u021bi c\u0103 a\u0219 \u0219ti latina, \u00eens\u0103 eu am aflat asta chiar din gura lui. Am \u0219i conversat cu Falcifer \u00een latin\u0103, a\u0219a cum conversez cu voi. \u00censeamn\u0103 \u201ePurt\u0103torul de coas\u0103\u201d.<\/p>\n

\u2013 Falcifer e b\u0103tr\u00e2na doamn\u0103 cu coasa?<\/p>\n

\u2013 Da \u0219i nu. Toate pe lumea asta sunt cu da \u0219i nu. Toate adev\u0103rurile sunt relative. Chiar \u0219i teoria relativit\u0103\u021bii lui Einstein e relativ\u0103. Teoria relativit\u0103\u021bii nu poate fi absolut\u0103, ci e relativ\u0103. Chiar \u0219i Einstein e relativ.<\/p>\n

\u2013 Tot ce \u0219tim este foarte pu\u021bin \u0219i foarte nesigur, zise Victor. Mult mai multe sunt \u00eentreb\u0103rile la care nu \u0219tim s\u0103 r\u0103spundem.<\/p>\n

\u2013 Sa\u0306 \u0219ti\u021bi de la mine, pentru c\u0103 eu sunt Hogea. S\u0103 \u0219ti\u021bi ca\u0306 prima s\u0326i cea mai importanta\u0306 lege a \u0219tiin\u021bei este aceea ca\u0306, de fapt, nu \u0219tim nimic. Tot ceea ce credem ca\u0306 \u0219tim sunt numai ipoteze de lucru. Tu, ca doctor, crezi c\u0103 \u0219tii ce diagnostic are bolnavul \u0219i crezi c\u0103 \u0219tii ce medicament \u00eei face bine. Crezi, dar nu \u0219tii. Voi medicii face\u021bi ipoteze care rareori se potrivesc cu realitatea. Eu lucrez dup\u0103 ipoteza c\u0103 noi to\u021bi suntem nemuritori. Ne-muritori, bag\u0103 de seam\u0103! Pentru ca s\u0103 devii nemuritor, trebuie s\u0103 \u0219tii, s\u0103 fii convins, c\u0103 e\u0219ti ne-muritor. S\u0103 ai certitudinea c\u0103 e\u0219ti nemuritor. Altminteri, cine \u00eemi garanteaz\u0103 mie vreo certitudine\u00a0cert\u0103? Cert\u0103 este numai eroarea. Imposibilul este posibil \u0219i e singura certitudine. Certitudinea e imposibil\u0103. Numai incertitudinile pot fi certe. Numai cele trec\u0103toare sunt eterne. De acord?<\/p>\n

\u2013 Da, de acord! r\u0103spunse Victor. Istoria \u0219tiin\u021bei, istoria filozofiei, istoria ideilor, istoria culturii universale \u0219i orice istorie este istoria \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor de\u0219arte.<\/p>\n

\u2013 Iar istoria omenirii este o falsificare a realit\u0103\u021bii, zise N\u0103stea. Istoriografia este o \u00een\u0219iruire de minciuni. To\u021bi, \u00eens\u0103 nu chiar to\u021bi, \u0219i-au \u00eenchis toate ferestrele prin care ar fi putut s\u0103 vad\u0103 sau s\u0103 treac\u0103 spre r\u0103d\u0103cinile oric\u0103rei culturi, care se afl\u0103 \u00een lumea de dincolo, \u00een \u021bara care nu este, dar este. Pe c\u00e2nd lumea asta care este, nu este. Mai necesar dec\u00e2t lumea din peisajul exterior este lumea din peisajul nostru interior, l\u0103untric. Foarte bine c\u0103 voiaj\u0103m \u0219i vedem frumuse\u021bi din \u00eentreaga lume vizibil\u0103. Dar este mult mai frumos, mai pl\u0103cut \u0219i mai binef\u0103c\u0103tor voiajul \u00een interiorul nostru, invizibil, s\u0103 vedem minunata \u021bar\u0103 ce s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 descoperim acolo paradisul. Al\u021bii descoper\u0103 \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i numai infernul, iadul din inima lor.<\/p>\n

\u2013 De aceea le e fric\u0103 s\u0103 fie singuri cu ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i s\u0103 se caute pe sine? Ca s\u0103 nu se reg\u0103seasc\u0103 \u00een pustiul din l\u0103untrul lor?<\/p>\n

\u2013 Da, pustiul \u00een care nici nu se pot reg\u0103si. \u021aara frumoas\u0103, \u021bara f\u0103g\u0103duit\u0103 de Moise, nu este un teritoriu geografic, ci e \u021bara din sufletul nostru, al fiec\u0103ruia din noi. Este \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cereasc\u0103, f\u0103g\u0103duit\u0103 de Isus, care e \u00eenl\u0103untrul fiec\u0103ruia din noi, dac\u0103 \u0219tim s\u0103 o descoperim. \u00ce\u0219i trage seva din t\u0103r\u00e2mul de dincolo, metafizic. T\u0103r\u00e2mul de dincolo este c\u00e2t se poate de real \u0219i se oglinde\u0219te \u00een creierul nostru \u0219i \u00een inima noastr\u0103. Psihicul nostru este spa\u021biul intermediar dintre lumea aceasta, \u00een care suntem, \u0219i lumea cealalt\u0103, din care venim \u0219i \u00een care ne \u00eentoarcem. Sufletul nostru vine din stele \u0219i se \u00eentoarce \u00een stele. Contrazi-m\u0103, dom\u2019le psihiatru, doctor de suflete! Psihologia, \u0219tiin\u021ba despre suflet, neag\u0103 existen\u021ba sufletului. O \u0219tiin\u021b\u0103 care \u00ee\u0219i neag\u0103 obiectul de studiu, ce \u0219tiin\u021b\u0103 mai e?<\/p>\n

Victor cl\u0103tin\u0103 din cap \u0219i schi\u021b\u0103 un z\u00e2mbet, cum c\u0103 se ab\u021bine s\u0103 \u00eel contrazic\u0103.<\/p>\n

\u2013 Da, \u00eencuviin\u021b\u0103 N\u0103stea. \u0218tiu c\u0103 nu e\u0219ti de acord. Ai dreptate, \u00eens\u0103 numai p\u00e2n\u0103 la un anumit nivel de cunoa\u0219tere. La nivelul senzorial, ca s\u0103 nu iei c\u0103rbunii aprin\u0219i cu m\u00e2na, ci cu cle\u0219tele. \u00cens\u0103 mai sus de asta? Mai presus de cele cinci sim\u021buri? Cum r\u0103m\u00e2ne cu extra-senzorialul \u0219i cu supra-ra\u021bionalul? Dac\u0103 nu am trage sev\u0103 din lumea de dincolo de sim\u021buri, n-am mai putea nici visa \u0219i nici nu ar mai fi posibil\u0103 cunoa\u0219terea artistic\u0103 sau poetic\u0103. Poezia exprim\u0103 constat\u0103rile noastre prin cele cinci sim\u021buri? Sau este cu totul altceva, mult superior, supra-ra\u021bional \u0219i sublim?<\/p>\n

\u2013 Mda, recunoscu Victor. Din moment ce e sublim, e deasupra senzorialului \u0219i ra\u021bionalului.<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 am fi redu\u0219i la cele cinci sim\u021buri \u0219i la ra\u021biune, n-am putea s\u0103 ne bucur\u0103m \u0219i nici s\u0103 ne \u00eentrist\u0103m. Am avea numai reac\u021bii la impulsuri. Bucuria sau fericirea nu vine de la satisfacerea celor cinci sim\u021buri sau de la ra\u021biune, ci de la altceva, mai presus dec\u00e2t aceste sim\u021buri \u0219i dec\u00e2t ra\u021biunea. De aceea avem a\u0219a de pu\u021bini care gust\u0103 poezia vie\u021bii \u0219i eternitatea, a\u0219a pu\u021bini care gust\u0103 nemurirea sufletului. Prin cele cinci sim\u021buri facem focul \u00een sob\u0103 \u0219i b\u0103g\u0103m m\u00e2ncarea \u00een gur\u0103, prin ra\u021biune calcul\u0103m banii \u0219i chiar \u00eei sporim. \u00cens\u0103 prin sim\u021buri nu putem s\u0103 bucur\u0103m sufletul \u0219i nicidecum s\u0103 atingem eternitatea sau nemurirea sufletului. Dincolo, mai presus de sim\u021buri, este sufletul, sim\u021birea \u0219i cunoa\u0219terea artistic\u0103 sau poetic\u0103. F\u0103r\u0103 visuri artistice sau poetice \u0219i vise de nedescris, oamenii n-ar mai apar\u021bine regnului uman, ci regnului zoologic. Am \u00eenv\u0103\u021ba despre oameni la zoologie.<\/p>\n

\u2013 A, nu! zise Victor. Eu sunt convins c\u0103 \u00een coliziunea nocturn\u0103 dintre con\u0219tient \u0219i incon\u0219tient scap\u0103r\u0103 sc\u00e2ntei, se ivesc noi resurse, noi for\u021be, inspira\u021bii, pe care le aducem \u00een realitatea cotidian\u0103. Vise pe care le materializ\u0103m \u00een poezii, \u00een art\u0103, \u00een mitologiile religiilor \u0219i chiar \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Sunt de acord c\u0103 numai cu ra\u021bionalul nu putem niciodat\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem ira\u021bionalul \u0219i nici supra-ra\u021bionalul. De aceea filozofii marxi\u0219ti confund\u0103 aceste dou\u0103 concepte.<\/p>\n

\u2013 Fiecare om \u0219i fiecare na\u021biune \u00ee\u0219i are t\u0103ria numai \u00een con\u0219tiin\u021ba propriului suflet \u0219i a propriei sale eternit\u0103\u021bi, zise N\u0103stea. Prima \u0219i cea mai nobil\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are a spiritualit\u0103\u021bii unei na\u021biuni sunt produc\u021biile culturii populare orale, arta \u0219i poezia cult\u0103, marii ei arti\u0219ti \u0219i poe\u021bi na\u021bionali, nu tancurile \u0219i industria, scorul de la meciurile de fotbal \u0219i produsul na\u021bional brut sau clasamentele statistice. Nicidecum astea. \u00cens\u0103 \u00een primul r\u00e2nd muzica, arta \u0219i poezia popular\u0103, colectiv\u0103 \u0219i anonim\u0103. Aceasta exprim\u0103 cel mai bine sufletul unei na\u021biuni. Asta o \u0219tim \u00eenc\u0103 de la Feuerbach.<\/p>\n

\u2013 Eroare, interveni Victor. Asta nu poate fi de la Feuerbach, pentru c\u0103 vine de la Carl Gustav Jung cetire.<\/p>\n

\u2013Jung a furat ideea aceasta de la Feuerbach, z\u00e2mbi N\u0103stea. Tu ai citit astea la Jung, \u00eens\u0103 nu el a emis ideea asta. C\u2019est du d\u00e9j\u00e0 vu<\/em>. Jung s-a n\u0103scut dup\u0103 ce a murit Feuerbach. Nu putea Jung s\u0103 nu \u00eel fi citit pe Feuerbach, am\u00e2ndoi de limb\u0103 german\u0103. Ideea e identic\u0103 la unul \u0219i la altul. Jung nu \u00eel citeaz\u0103. O fi crezut c\u0103 nimeni nu \u00eel mai citea pe Feuerbach, dec\u00e2t el. Credea c\u0103 n-o s\u0103-l prind\u0103 nimeni c\u0103 a furat ideile de la Feuerbach. Feuerbach avea dreptate c\u00e2nd zicea c\u0103 poezia \u0219i religia sunt definitorii pentru o na\u021biune, dar a sc\u0103pat din vedere c\u0103 mai este altceva. S\u0103 \u0219ti\u021bi de la mine c\u0103 cea mai definitorie \u0219i cea mai de seam\u0103 crea\u021bie a oric\u0103rui popor este limba sa. Feuerbach nu a \u0219tiut c\u0103 f\u0103r\u0103 limb\u0103 nu este posibil\u0103 nici poezia, nici religia \u0219i nici vreo alt\u0103 crea\u021bie artistic\u0103 sau material\u0103 a unei na\u021bii. Nici societatea nu ar fi posibil\u0103 f\u0103r\u0103 limb\u0103. Cine atac\u0103 limba, atac\u0103 societatea. Modific\u0103 limba \u0219i vei modifica societatea.<\/p>\n

\u2013 Oamenii st\u00e2lci\u021bi st\u00e2lcesc limba. C\u00e2nd \u00eel auzi pe careva c\u0103 st\u00e2lce\u0219te limba, \u0219tii c\u0103 e st\u00e2lcit la creieri. Ce diagnostic le pui tu, ca psihiatru?<\/p>\n

\u2013 A\u0219a e, continu\u0103 N\u0103stea. Omoar\u0103 crea\u021bia spiritual\u0103, poeziile, muzica \u0219i dansurile ancestrale ale unui popor, toate crea\u021biile populare anonime, comercializeaz\u0103-le, r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u0219te-le, ucide folclorul \u0219i pune-l la televizor sau \u00een cutii de conserve la muzeu. \u0218i vei ucide acea na\u021biune. Astea sunt urzelile lui Falcifer.<\/p>\n

\u2013 \u0218i unde este \u021bara, care nu e nic\u0103ieri? \u00eentrebai eu.<\/p>\n

\u2013 E o miraculoas\u0103 \u021bar\u0103 de grani\u021b\u0103 \u00eentre natur\u0103 \u0219i supra-natur\u0103, r\u0103spunse N\u0103stea, unde zeii coboar\u0103 ca s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 oamenii. Acolo putem c\u0103l\u0103tori \u00een somn dar \u0219i \u00een stare de veghe, perfect treji. \u00cen aceast\u0103 \u021bar\u0103 ascuns\u0103 putem s\u0103 \u00eent\u00e2lnim fiin\u021be nev\u0103zute \u0219i zei. Cei vii pot comunica cu cei mor\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 le fie fric\u0103 de ei. Cei muritori \u00eei pot \u00eent\u00e2lni pe nemuritori. Acolo \u00eent\u00e2lnim personajele mitologice \u0219i religioase, care sunt at\u00e2t zei c\u00e2t \u0219i oameni. Aceste fiin\u021be transparente sunt metafore \u0219i alegorii vii, pentru aceia dintre noi care nu dormim c\u00e2nd suntem treji \u0219i suntem treji c\u00e2nd dormim. \u00cens\u0103, b\u0103ga\u021bi de seam\u0103, hotarul dintre aceste dou\u0103 lumi poate fi trecut nu numai de aici \u00eentr-acolo, a\u0219a cum reu\u0219esc unii, ci \u0219i dintr-acolo \u00eenspre aici, a\u0219a cum fac eu.<\/p>\n

N\u0103stea ne-a mai spus c\u0103 el \u00een permanen\u021b\u0103 se lupta cu Falcifer \u0219i c\u0103 era pe cale s\u0103 ob\u021bin\u0103 via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. El deja beneficiase de o jum\u0103tate de secol din via\u021ba de dup\u0103 moarte. Deja tr\u0103ise o jum\u0103tate de veac din veacurile care \u00eei mai r\u0103m\u00e2neau \u00een ve\u0219nicie. Noi am \u00een\u021beles c\u0103 el se referea la accidentul pe care \u00eel suferise cu o jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103, c\u00e2nd c\u0103zuse de pe cal \u0219i \u00ee\u0219i fracturase coloana vertebral\u0103.<\/p>\n

\u2013 Am fost zv\u00e2rlit din \u0219aua calului. Au zis c\u0103 am murit. Da, am murit pe loc. A\u0219a mort cum eram, i-am auzit cu urechile mele. Cine a fost acolo? Cine a fost acolo? Eu, care am c\u0103zut \u0219i am z\u0103cut \u00een livada mor\u021bii, m-am \u00eentors de la moarte la via\u021b\u0103. C\u00e2t s\u0103 mai suspine inima mea, c\u00e2t s\u0103 mai caute lini\u0219tea \u0219i cu nespus\u0103 durere s\u0103 n-o g\u0103seasc\u0103 nicic\u00e2nd? Moartea nu mai are putere asupra mea. Eu am murit atunci \u0219i de aceea n-am s\u0103 mai mor niciodat\u0103. C\u00e2nd ai murit odat\u0103, e greu s\u0103 mai cazi \u00een recidiv\u0103, r\u00e2se N\u0103stea. Eu am s\u0103 tr\u0103iesc ve\u0219nic chiar \u0219i dac\u0103 mor. Am s\u0103 supravie\u021buiesc sf\u00e2r\u0219itului lumii.<\/p>\n

\u2013 Unde s-au dus cei care au fost \u0219i s-au dus? am \u00eentrebat eu. Unde sunt cei care nu mai sunt?<\/em> Parc\u0103 era \u0219i o poezie de Nichifor Crainic, cam a\u0219a.<\/p>\n

\u2013 Nu este nimeni care nu mai este. Omenirea se compune din mai mul\u021bi mor\u021bi dec\u00e2t vii. A\u0219a a spus Auguste Comte: L\u2019humanit\u00e9 se compose de plus de morts que de vivants<\/em>. Iar Comte \u0219tia mai bine dec\u00e2t oricine ce e societatea, pentru c\u0103 el e p\u0103rintele sociologiei. El a \u0219i inventat cuv\u00e2ntul sociologie.<\/p>\n

Victor, ca s\u0103 schimbe vorba oarecum, aduse vorba de cimitirul din ora\u0219ul nostru. Asta dac\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 schimbi vorba, c\u00e2nd treci de la mor\u021bi la cimitir. Ora\u0219ul nostru era subiectul lui favorit, era centrul universului. Se entuziasma de ora\u0219ul nostru \u00eenc\u00e2t le vorbea chiar \u0219i pacien\u021bilor lui despre Castrave\u021bia. Propuse s\u0103 c\u0103l\u0103torim to\u021bi trei, s\u0103 revedem \u00eempreun\u0103 centrul universului, Castarve\u021bia, \u0219i ce s-a mai schimbat pe acolo. \u00cens\u0103 N\u0103stea nu a vrut s\u0103 mearg\u0103 cu noi. Nu voia s\u0103 revad\u0103 ora\u0219ul nostru. Zicea c\u0103 acolo domne\u0219te Falcifer. Nici eu nu prea aveam chef s\u0103 rev\u0103d ora\u0219ul copil\u0103riei mele. C\u00e2nd \u00eel mai v\u0103zusem, m-a decep\u021bionat, nu mi-a pl\u0103cut cum ar\u0103ta, nu mai era ce \u0219tiam eu, nu mai era ora\u0219ul copil\u0103riei mele. M-am sim\u021bit mai str\u0103in \u00een ora\u0219ul copil\u0103riei mele dec\u00e2t \u00een vreo \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n

N\u0103stea lu\u0103 de pe raft Cartea egiptean\u0103 a mor\u021bii, Cartea tibetan\u0103 a mor\u021bilor, Cartea mor\u021bii misterio\u0219ilor tochari \u0219i epopeea lui Gilgamesh. Mi-le d\u0103du mie.<\/p>\n

\u2013 \u021ai le dau cu \u00eemprumut, \u00eens\u0103 pentru ve\u0219nicie. S\u0103 le sorbi zi \u0219i noapte. Nu \u021bi le dau de tot, dar s\u0103 le cite\u0219ti \u00een vecii vecilor, Amon! C\u0103 tot e vorba de egipteni.<\/p>\n

N\u0103stea nu putea s\u0103 vin\u0103, fiindc\u0103 era ocupat. Se preg\u0103tea suflete\u0219te pentru obi\u0219nuita sa c\u0103l\u0103torie anual\u0103 \u00een Infernul lui Dante, \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia mor\u021bii. A mai zis c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne acolo p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea noastr\u0103 venire la el. A\u0219a am \u00een\u021beles c\u0103 vizitele noastre erau mai importante pentru el dec\u00e2t erau pentru noi.<\/p>\n

\u2013 O s\u0103 g\u0103si\u021bi mai mul\u021bi cunoscu\u021bi la cimitir, dec\u00e2t pe str\u0103zi, z\u00e2mbi el \u0219i clipi din ochii s\u0103i mici, sc\u0103p\u0103r\u0103tori. Voi pute\u021bi c\u0103l\u0103tori departe, departe. \u00cens\u0103 eu sunt acolo, eu sunt acolo \u00eenaintea voastr\u0103, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 voi. O s\u0103 m\u0103 vede\u021bi \u0219i n-o s\u0103 m\u0103 vede\u021bi.<\/p>\n

Trecur\u0103m pragul casei lui \u0219i, \u00een loc de la revedere, ne zise\u00a0parafraz\u00e2ndu-l pe Dante:<\/p>\n

\u2013 L\u0103sa\u021bi orice speran\u021b\u0103, voi care trece\u021bi pragul!<\/p>\n

\n

Corcodu\u0219ul memorial<\/strong><\/p>\n

N\u0103stea avea dreptate. Dup\u0103 numai c\u00e2\u021biva ani, de c\u00e2nd nu mai fusesem prin ora\u0219ul copil\u0103riei mele, nu mai recuno\u0219team nimic. Castanii \u0219i teii, pe care \u00eei \u0219tiam noi de-a lungul trotuarelor, fuseser\u0103 t\u0103ia\u021bi. Centrul ora\u0219ului parc\u0103 era Hiro\u0219ima sau Dresda bombardat\u0103. D\u0103r\u00e2maser\u0103 toate cl\u0103dirile vechi, frumoase, pe care le \u0219tiam noi, ca s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 blocuri \u00eenghesuite. Tot ce mai r\u0103m\u0103sese din centrul ora\u0219ului era un munte de d\u0103r\u00e2m\u0103turi cu un buldozer, care p\u0103rea c\u0103 s-a pozi\u021bionat ca un tanc, gata s\u0103 atace zei\u021ba Victoriei din v\u00e2rful monumentului eroilor. R\u0103suciser\u0103 monumentul, pentru ca solda\u021bii de bronz s\u0103 trag\u0103 cu mitraliera \u0219i s\u0103 arunce grenade \u00eenspre vest. O fi fost careva de la partid, care g\u00e2ndea la fel ca \u0103ia care au cenzurat titlul poeziei lui Eminescu Mortua est<\/em> \u0219i au modificat s\u0103 fie Mortua vest<\/em>.<\/p>\n

\u2013 Nu, nu era asta, ne-a explicat cineva de acolo. Vede\u021bi? Aia e Casa Armatei, recent construit\u0103. Tencuiala c\u0103zut\u0103 \u0219i cr\u0103p\u0103turile din ziduri sunt la fel de recente. Ofi\u021berii se sim\u021beau st\u00e2njeni\u021bi, v\u0103z\u00e2ndu-se ataca\u021bi de solda\u021bii de bronz. A\u0219a c\u0103 au dat ordin monumentului: \u201eLa st\u00e2n-ga!\u201d P\u00e2n\u0103 \u0219i zei\u021ba Victoriei a executat ordinul.<\/p>\n

Totul era la p\u0103m\u00e2nt. Din c\u00e2\u021bi ceasornicari \u0219i bijutieri fuseser\u0103 \u00eenainte, mai r\u0103m\u0103sese dec\u00e2t firma unuia singur. Vitrina era goal\u0103. Doar praf \u0219i o duzin\u0103 de mu\u0219te moarte. Deasupra intr\u0103rii era acela\u0219i vechi orologiu electric, ca un uria\u0219 ceas de buzunar, cu cadran pe ambele p\u0103r\u021bi, ce se putea vedea tocmai din cele dou\u0103 capete ale str\u0103zii, ca s\u0103 \u0219tie oamenii c\u00e2t era ceasul. \u00cens\u0103 nu mai era curent electric \u00een ora\u0219, iar ceasul st\u0103tuse. Pe cadran r\u0103m\u0103sese firma ceasornicarului: Kronox. Nu Kronos. Clien\u021bii credeau c\u0103 a\u0219a \u00eel chema pe ceasornicar \u0219i \u00eei ziceau Domnu\u2019 Kronox. Ne-am interesat la ni\u0219te trec\u0103tori, pe care nu \u00eei cuno\u0219team, \u0219i am aflat c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul domn Kronox, ca \u0219i zeul Kronos, murise de mult. Ar\u0103t\u0103toarele ceasului de la principalul ceasornicar al ora\u0219ului ar\u0103tau c\u0103 timpul a stat \u0219i nu mai avea nicio importan\u021b\u0103. Comunismul venise pentru a sta, cum st\u0103tea pe loc totul, chiar \u0219i Statul. \u00cemprejurul nostru am v\u0103zut pustietate \u0219i dezordine, entropie.<\/p>\n

\u2013 O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan?<\/em> \u00eei zisei eu lui Victor, cit\u00e2nd din Fran\u00e7ois Villon (Unde sunt z\u0103pezile de odinioar\u0103?)\u201d M-ai adus aici \u00e0 la recherche du temps perdu<\/em>? (\u00cen c\u0103utarea timpului pierdut, Marcel Proust). \u00ce\u021bi cau\u021bi copil\u0103ria pierdut\u0103? Voi psihiatrii ave\u021bi deforma\u021bia profesional\u0103 c\u0103 scormoni\u021bi prea mult \u00een trecutul \u0219i \u00een rahatul pacientului. \u0218i uita\u021bi s\u0103 privi\u021bi \u00een viitor \u0219i la stele. D\u0103 copil\u0103ria la spate, tr\u0103ie\u0219te \u00een prezent, dac\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i \u00een viitor.<\/p>\n

\u2013 Tu nu-\u021bi iube\u0219ti ora\u0219ul t\u0103u natal? m-a dojenit el. Ora\u0219ul natal e r\u0103d\u0103cina individualit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u2013 Eu nu mai v\u0103d aici nimic din ce au v\u0103zut ochii mei \u00een copil\u0103rie, i-am r\u0103spuns eu. Ora\u0219ul t\u0103u natal, iat\u0103-l! D\u0103r\u00e2m\u0103turi. Ce mai ai de iubit din ceea ce vezi? Tu \u00ee\u021bi iube\u0219ti copil\u0103ria pierdut\u0103. \u00ce\u021bi iube\u0219ti amintirile, cum era ora\u0219ul natal \u0219i cum nu mai este. Unde vezi tu aici ora\u0219ul copil\u0103riei tale? Tu printre d\u0103r\u00e2m\u0103turi ai copil\u0103rit? \u0218tii ce scria deasupra fotoliului primarului Parisului \u00een timpul ocupa\u021biei germane? Scria cam a\u0219a: \u201eSingura form\u0103 de patriotism care ne-a mai r\u0103mas este s\u0103 ur\u00e2m Parisul pentru halul \u00een care a ajuns.\u201d Iar ofi\u021berii germani care veneau \u00een biroul lui \u0219i vorbeau franceza nu pricepeau aluzia. La fel \u0219i cu ora\u0219ul nostru. Eu nu pot iubi dezastrul \u0103sta.<\/p>\n

Praful cu particule toxice, nocive, de la fabricile care invadaser\u0103 ora\u0219ul acoperea totul \u0219i uniformiza culorile, \u00een nuan\u021be de gri. Ploile f\u0103cuser\u0103 d\u00e2re negre peste fa\u021badele caselor. Acela\u0219i praf nociv impregnase hainele \u0219i fe\u021bele or\u0103\u0219enilor. Vechile statui de marmor\u0103 alb\u0103 ar\u0103tau la fel de \u00eentunecate ca \u0219i solda\u021bii de bronz coclit de pe monumentul eroilor. Ploile desenaser\u0103 d\u00e2re de lacrimi din ochii sculpturilor de marmur\u0103 sau de bronz. Statuile osta\u0219ilor de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u0219i Oituz pl\u00e2ngeau, zei\u021ba Victoriei pl\u00e2ngea. Nu mai cuno\u0219team pe nimeni \u00een ora\u0219ul nostru. To\u021bi se uitau la noi ca la doi str\u0103ini. Noi chiar eram str\u0103ini de ora\u0219ul copil\u0103riei noastre. Singurul care ne-a recunoscut, \u0219i pe care noi cu greu l-am recunoscut, era Nicu Lustragiu\u2019, bine-cunoscutul client al \u00eenchisorii \u00een fiecare iarn\u0103, c\u0103 acolo era cald \u0219i \u00eei d\u0103deau m\u00e2ncare. Dar vremurile s-au schimbat, acum avea pantofi, purta un costum gri, cu o cravat\u0103 de c\u00e2rp\u0103, suc\u0103lit\u0103 ca un cordon de la o pijama. S-a bucurat s\u0103 ne vad\u0103 \u0219i a \u00eentins m\u00e2na, s\u0103 ne fac\u0103 onoarea de a da m\u00e2na cu noi. Lucra la prim\u0103rie, \u0219ef cu propaganda. Acolo nu avea nevoie s\u0103 \u0219tie s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103. Nu ne-a dat prea mult\u0103 importan\u021b\u0103 \u0219i nici prea mult din timpul s\u0103u pre\u021bios. Se gr\u0103bea la o \u0219edin\u021b\u0103 cu conduc\u0103torii dezastrului urban.<\/p>\n

Nici farmacii nu mai erau. \u00cenainte erau trei farmacii \u00een ora\u0219 \u0219i o Unitate Tehnico-Medical\u0103, de unde \u00ee\u0219i cump\u0103ra lumea prezervative, c\u0103 altceva nici nu prea aveau, dec\u00e2t irigatoare ca singure anticoncep\u021bionale \u0219i pompi\u021be de clism\u0103, mai mari, mai mici, mai potrivite \u0219i bandaje. I se zicea pe scurt U.T.M. Aceea\u0219i prescurtare ca la Uniunea Tineretului Muncitor. Profesorul nostru de rom\u00e2n\u0103, poreclit Ien\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu, \u00eel prinsese pe colegul meu de banc\u0103 cu un prezervativ. Vai de freza \u0219i de urechile lui, prin ce a trecut. Colegul meu, nu profesorul, c\u0103 poate nu m-am exprimat destul de clar gramatical. Venise la \u0219coal\u0103 cu un prezervativ \u0219i sufla \u00een el s\u0103 \u00eel umfle, ca balon, \u00een timpul orei. \u00cel ar\u0103ta pe furi\u0219, f\u0103cea fetele s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 la ureche \u0219i s\u0103 chicoteasc\u0103. Nea Ien\u0103chi\u021b\u0103, cu ochiul lui de vultur ple\u0219uv, l-a v\u0103zut. Atunci, colegul meu a aruncat prezervativul sub banc\u0103. Vulturul ple\u0219uv a venit ca un uragan, a b\u0103gat ar\u0103t\u0103torul de la hart\u0103 \u00een prezervativ \u0219i l-a ridicat \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia lui, ca pe un stindard. Ne-a dus la cancelarie pe am\u00e2ndoi, ca s\u0103 fie mai sigur. \u0218i ce anchete a f\u0103cut cu bietul meu coleg, de fa\u021b\u0103 cu to\u021bi profesorii. O profesoar\u0103 l-a certat:<\/p>\n

\u2013 B\u0103iat a\u0219a mare \u0219i te mai joci cu baloane!<\/p>\n

So\u021bul ei i-a \u0219optit ceva la ureche, iar ea a holbat ochii s\u0103-i ias\u0103 din cap \u0219i era s\u0103 le\u0219ine. Directorul \u0219colii l-a apucat de urechi, \u00eei zg\u00e2l\u021b\u00e2ia capul \u00een toate p\u0103r\u021bile, cum scuturi un nuc s\u0103 cad\u0103 nucile, \u0219i urla la el, s\u0103 spun\u0103 de unde \u00eel avea. Iar eu, sincer cum numai eu puteam s\u0103 fiu a\u0219a sincer, am r\u0103spuns \u00een locul lui:<\/p>\n

\u2013 De la U.T.M.<\/p>\n

Am spus adev\u0103rul \u0219i numai adev\u0103rul, \u00eens\u0103 nu \u00eentreg adev\u0103rul, ci prescurtat. To\u021bi profesorii au \u00eenlemnit, n-au mai zis nimic, au crezut c\u0103 Uniunea Tineretului Muncitor distribuia prezervative la elevi. Directorul l-a l\u0103sat \u00een pace pe colegul meu cu urechile ca focul \u0219i a sc\u0103pat, dat afar\u0103 din cancelarie cu un \u0219ut \u00een fund. Colegul a sc\u0103pat cu un \u0219ut \u00een fund, nu directorul.<\/p>\n

Casele noastre nu mai erau, fuseser\u0103 demolate. \u00cen locul lor, erau mormane de c\u0103r\u0103mizi \u0219i b\u00e2rne. Victor st\u0103tea pe g\u00e2nduri s\u0103 ia cu el o c\u0103r\u0103mid\u0103 din casa copil\u0103riei lui. I-am f\u0103cut semn s\u0103 renun\u021be. I-am spus c\u0103 suferea de feti\u0219ism \u0219i mi-a r\u0103spuns:<\/p>\n

\u2013 Du-te-n moa\u0219-ta!<\/p>\n

Corcodu\u0219ul \u00een care se urcase el c\u00e2nd era copil, z\u0103cea la p\u0103m\u00e2nt, cu r\u0103d\u0103cinile smulse.<\/p>\n

\u2013 Uite-\u021bi r\u0103d\u0103cina individualit\u0103\u021bii tale!<\/p>\n

Vai, corcodu\u0219ul copil\u0103riei lui, barim pe acesta s\u0103-l fi l\u0103sat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103-l fi p\u0103strat.<\/p>\n

\u2013 S\u0103-l fi p\u0103strat \u0219i s\u0103-i pun\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103, c\u0103 e corcodu\u0219ul t\u0103u memorial, i-am zis eu r\u00e2z\u00e2nd, iar el s-a uitat \u00eencruntat la mine.<\/p>\n

Apucar\u0103m drumul spre cimitir. Strada avea acum mai multe gropi dec\u00e2t pietre \u00een pavaj. Nu mai existau dricurile alea negre, cu draperii negre \u0219i cai masca\u021bi, ce hurduc\u0103neau prin gropile care \u0219i \u00eenainte erau tot gropi, dar parc\u0103 nu a\u0219a multe \u0219i a\u0219a mari. Victor \u00ee\u0219i aminti de vechiul c\u00e2ntec \u201eEcaterino, vedea-te-a\u0219 moart\u0103, cu dric la poart\u0103 \u0219i cai masca\u021bi!\u201d Poarta cimitirului era drept \u00een drept cu poarta unit\u0103\u021bii militare unde h\u0103l\u0103duise cazarma sovietic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een vara 1958. C\u00e2nd s\u0103-\u0219i pun\u0103 ru\u0219ii fiarele vechi la tren, s\u0103 \u0219i le repatrieze, au descoperit c\u0103 le lipseau din arme \u0219i din muni\u021bii. N-au mai apucat s\u0103 fac\u0103 anchete. S-au dus \u00eenv\u00e2rtindu-se. Civilii le f\u0103ceau cu pumnul Caramba, \u0219toiu, iar solda\u021bii ru\u0219i nu se puteau da jos din viteza trenului ca s\u0103 fac\u0103 r\u0103ul pe care \u0219tiau bine cum s\u0103-l fac\u0103. S-a discutat \u00een urma ru\u0219ilor.<\/p>\n

Cum putuse s\u0103 dispar\u0103 armament din cazarma sovietic\u0103? Ristic\u0103 Pencioiu, tutungiul, zicea c\u0103 partizanii d\u0103duser\u0103 lovitura la arsenalul caz\u0103rmii ruse\u0219ti. \u0218tia el, nu voia s\u0103 spun\u0103 de la cine. Cum partizanii, c\u00e2nd partizanii erau prin Carpa\u021bi? Auzise el ceva, cumva, c\u0103 partizanii ar fi cobor\u00e2t la c\u00e2mpie, unde cic\u0103 le era mai u\u0219or s\u0103 se ascund\u0103, dec\u00e2t prin grotele de la munte. Dar cine putea s\u0103 \u0219tie? Nici m\u0103car autorit\u0103\u021bile nu puteau \u0219ti cine d\u0103duse lovitura la cazarma ru\u0219ilor \u0219i furase arme \u0219i muni\u021bii. Problema era: \u00een m\u00e2na cui se aflau acum? Probabil c\u0103 din cauza asta Securitatea a declan\u0219at un nou val de arest\u0103ri. Securitatea a arestat preo\u021bi, profesori \u0219i chiar elevi minori.<\/p>\n

L\u0103sar\u0103m \u00een spate ora\u0219ul mort \u0219i intrar\u0103m la cimitir. Cimitirul r\u0103m\u0103sese inima ora\u0219ului \u0219i chiar a universului, dup\u0103 cum m-a asigurat Victor. Aici se afla via\u021ba ora\u0219ului, printre mor\u021bi. Hai \u00eent\u00e2i pe la mormintele fiec\u0103ruia dintre noi, s\u0103 le aprindem o lum\u00e2nare. Eu \u00eenc\u0103 nu \u0219tiam nimic pe atunci de mor\u021bii lui Victor. Am aflat mai t\u00e2rziu, cam atunci c\u00e2nd am aflat c\u0103 m\u0103tu\u0219a mea, cea r\u0103mas\u0103 \u00een \u021bar\u0103, profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103 la Prejmer, v\u00e2nduse cavoul bunicilor mei, adic\u0103 al p\u0103rin\u021bilor ei. L-a v\u00e2ndut cu oasele p\u0103rin\u021bilor ei cu tot, a\u0219a cum era, la fel cum vinzi o ma\u0219in\u0103, \u00een starea \u00een care se afl\u0103. Afacerea asta a f\u0103cut-o dup\u0103 c\u0103derea comunismului, iar eu am fost la cimitir cu Victor \u00eenainte de a fi fugit eu din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Multe altele nu le \u0219tiam despre c\u00e2te se \u00eent\u00e2mplaser\u0103 deja prin cimitir \u00eenainte de a ne fi dus noi acolo. \u00cens\u0103 Victor le \u0219tia \u0219i nu mi-a spus. Eu le-am aflat astea mai t\u00e2rziu, tocmai \u00een Suedia. Mi le-a spus mama. Am adus-o pe mama \u00een Suedia, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei, tat\u0103l meu de al doilea, care era un \u00eenger cobor\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt. Ei se odihnesc acum \u00een cimitir \u00een Suedia.<\/p>\n

Buruienile cre\u0219teau printre cavouri de granit negru, granit ro\u0219u \u0219i de marmor\u0103 alb\u0103, sau pe morminte cu cruci de piatr\u0103 ori de lemn, cam \u00eentr-o r\u00e2n\u0103 sau c\u0103zute. Ap\u0103ruser\u0103 pl\u0103ci de tinichea cu inscrip\u021bii pe unele cavouri, c\u0103 erau monumente de art\u0103 protejate de la patrimoniu, de la Bucure\u0219ti. Bine c\u0103 au semnalat astea, ca s\u0103 \u0219tie ho\u021bii ce s\u0103 fure. Se furau cruci din orice material \u0219i grilajuri de fier forjat sau buchete de flori, candele de sticl\u0103 \u0219i lum\u00e2n\u0103ri \u00eenc\u0103 nearse de tot. Asta nu era nimic. Au furat sculpturi de la monumentele protejate, ba chiar \u0219i busturile din marmur\u0103 ale defunc\u021bilor sau fotografiile de pe cruci ale mor\u021bilor. Nu prea mai l\u0103saser\u0103 mare lucru nefurat. Abia mai erau c\u00e2teva fotografii, care \u00eenc\u0103 mai rezistaser\u0103 la dalt\u0103 \u0219i la ciocan.<\/p>\n

Ne aflam \u00een Castrave\u021bia, unde nimeni nu putuse st\u00e2rpi ho\u021bia. Desigur, nu trecuse Vlad \u021aepe\u0219 pe acolo, c\u0103 ar fi st\u00e2rpit-o el definitiv \u0219i pentru totdeauna. Ho\u021bii, dup\u0103 ce te-au furat toat\u0103 via\u021ba, continuau s\u0103 te fure \u0219i dup\u0103 moarte. Cam atunci mi s-a accentuat dorul de fug\u0103 din \u021bar\u0103, mai mult la cimitir, dec\u00e2t \u00een magazinele alimentare goale, \u00eentruc\u00e2t m\u0103 alimentam de la Casa Scriitorilor, de la Casa Sc\u00e2nteii \u0219i de pe unde mai \u0219tiam eu, cum \u0219tia fiecare.<\/p>\n

\u00cen ora\u0219ul mort al copil\u0103riei noastre, totul era mort, numai cimitirul r\u0103m\u0103sese viu.<\/p>\n

\n

Cimitirul viu<\/strong><\/strong><\/p>\n

Pe o cruce de marmor\u0103, cam aplecat\u0103, era fotografia lui Pandelie Spandolescu, iar dedesubt, \u00eentre paranteze, scria cu litere ceva mai mari Paticu Americanu. Avea must\u0103\u021bi c\u00e2t aripile de avion \u0219i o casc\u0103 colonial\u0103 pe cap. Nu s-a \u0219tiut niciodat\u0103 \u00een ce ora\u0219 se n\u0103scuse. Pe undeva prin \u021bar\u0103, dar nu se putea face vreo presupunere, din cauz\u0103 c\u0103 ea peltic. I se \u0219i zicea Paticu-Pelticu. N-avea niciun fel de acte rom\u00e2ne\u0219ti, doar pa\u0219aport de cet\u0103\u021bean american. \u00cen pa\u0219aport, locul na\u0219terii era Rom\u00e2nia, dar nu \u0219i localitatea. Tot ce se \u0219tia era c\u0103 fugise \u00een America pe c\u00e2nd era copil, dac\u0103 a\u0219a o fi fost cum spunea el. Dac\u0103 nu cumva o fi fugit mai t\u00e2rziu, din cauz\u0103 c\u0103 ar fi f\u0103cut o crim\u0103.<\/p>\n

Cic\u0103 ar fi ucis pe cineva din gelozie de amor turbat \u0219i ca s\u0103-i ia banii, dup\u0103 cum zicea Nea Ristic\u0103 Pencioiu tutungiul, care le \u0219tia pe toate \u0219i \u00eenc\u0103 ceva \u00een plus. Prin America ce o fi f\u0103cut, mai mult se b\u0103nuie\u0219te dec\u00e2t se \u0219tie, dar ajunsese bine, a cump\u0103rat mai multe imobile la San Francisco, pe care le-a dat cu chirie. Le-a asigurat bine, a\u0219a de bine \u00eenc\u00e2t au luat foc. Ristic\u0103 cic\u0103 nu Paticu le pusese foc, ci ni\u0219te du\u0219mani de-ai lui, care aveau necaz pe el \u0219i voiau s\u0103-l bage la zdup, c\u0103 nu mai aveau loc de el. \u00cen tevatura aceea cu pompierii, cu asigur\u0103rile \u0219i cu avoca\u021bii, el a l\u0103sat totul balt\u0103 \u0219i s-a \u00eenrolat soldat pe un vapor de r\u0103zboi ce pleca \u00een Filipine, ca s\u0103 scape de bucluc. Asta era \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. A\u0219a se \u00eenroleaz\u0103 \u00een armata american\u0103, de bun\u0103 voie sau de nevoie, numai oamenii cinsti\u021bi, zicea tutungiul.<\/p>\n

C\u00e2t a traversat vaporul Pacificul, Paticu a jucat c\u0103r\u021bi, cu camarazii. Ce erau s\u0103 fac\u0103 altceva at\u00e2ta timp? A avut noroc \u0219i a c\u00e2\u0219tigat \u00eencet, \u00eencet, de la o zi la alta, to\u021bi banii, toat\u0103 solda echipajului. Erau s\u0103-l \u0219i arunce peste bord, dar a sc\u0103pat. Ristic\u0103 Pencioiu \u0219tia chiar \u0219i cum s-au petrecut lucrurile acolo pe nava de r\u0103zboi. Cic\u0103 Paticu a \u00eenceput s\u0103 piard\u0103, to\u021bi au \u00eenceput s\u0103 c\u00e2\u0219tige, l-a f\u0103cut pe altul s\u0103 c\u00e2\u0219tige tot ce pierdea el \u0219i ce mai pierdeau ceilal\u021bi. Paticu a r\u0103mas lefter \u0219i a\u0219a s-au convins to\u021bi c\u0103 el juca cinstit. A sc\u0103pat de la moarte. \u00centr-o noapte, \u0103la care c\u00e2\u0219tigase to\u021bi banii era de straj\u0103 pe punte. C\u00e2nd i-a venit schimbul s\u0103 preia tura, \u0103la disp\u0103ruse.<\/p>\n

Cum s\u0103 dispar\u0103 de pe nav\u0103 \u00een plin ocean? Doar nu o fi s\u0103rit \u00een ap\u0103 s\u0103 \u00eenoate p\u00e2n\u0103 la mal. Peste c\u00e2teva zile, au ajuns cu nava \u00een Filipine. La prima \u00eenvoire s\u0103 coboare pe \u021b\u0103rm, Paticu a dezertat. S-a convertit la Islam. A donat bani la moschee, ca s\u0103 \u0219tie to\u021bi acolo c\u0103 el avea bani. \u0218i-a cump\u0103rat patru neveste. Ele \u021beseau p\u00e2nze \u0219i le vopseau, el umbla prin t\u00e2rg, \u00eembr\u0103cat \u00een od\u0103jdii musulmane \u0219i cu turban, vindea ce vindea \u0219i cump\u0103ra ce cump\u0103ra, ca s\u0103 v\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Toate bune, to\u021bi s-au convins pe acolo c\u0103 devenise un musulman credincios ca to\u021bi musulmanii. Ca dovad\u0103 ce adev\u0103rat musulman devenise, c\u00e2nd s-a terminat r\u0103zboiul, s-a \u0219i \u00eembarcat pe un vapor, cu Coranul \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u0219i cu m\u0103t\u0103niile de rug\u0103ciuni \u00eentr-alta, ca orice musulman credincios, s\u0103 se duc\u0103 la r\u00e2nd cu cei ce plecau \u00een hagial\u00e2c la Mecca. Vaporul nu mergea direct, ci trebuiau s\u0103 schimbe mereu vaporul \u00een diferite porturi.<\/p>\n

\u0218i uite a\u0219a, din gre\u0219eal\u0103, la Bombay s-a pierdut de grupul lui de musulmani. A luat alt vapor, ce vapoare o mai fi schimbat \u0219i s-a dat jos la Constan\u021ba, de unde plecase \u00een America. \u00cembr\u0103cat \u00eentr-un costum colonial, cu casc\u0103 colonial\u0103 \u00een cap, \u00eens\u0103 nu cu Coranul \u0219i cu m\u0103t\u0103nii, cum plecase din Filipine, ci cu New York Times sub bra\u021b \u0219i cu o havan\u0103 \u00een gur\u0103. S-a b\u0103gat chiria\u0219 la coana Zoia, care tr\u0103ia din chirii.<\/p>\n

Zoia era sora bunicului meu matern, militar \u0219i director de poli\u021bie. Zoia fusese m\u0103ritat\u0103 de patru sau cinci ori. De primul divor\u021base, pe unul l-a internat la balamuc la M\u0103rcu\u021ba \u0219i n-a mai venit de acolo, iar pe doi, sau parc\u0103 trei, i-a b\u0103gat \u00een p\u0103m\u00e2nt. Se v\u0103ieta c\u0103 nu se alesese cu nimic de pe urma lor, ni\u0219te calici. Cu primii trei s-a cununat \u0219i religios, cu rochie alb\u0103 de mireas\u0103. Dar la al patrulea, n-a mai vrut popa. A zis c\u0103 primele dou\u0103 c\u0103s\u0103torii au fost din gre\u0219eal\u0103. Dar de la a patra \u00eencolo, nu mai e gre\u0219eal\u0103, e obicei, devine o datin\u0103, o tradi\u021bie sau e un n\u0103rav. Zoia nu era o femeie care s\u0103 se uite la p\u00e2rlitul de Paticu, un zg\u00e2rcit care sc\u00e2r\u021b\u00e2ia c\u00e2nd s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 chiria. El se leg\u0103na toat\u0103 ziua \u00eentr-un balansoar. Cum de nu o fi ame\u021bit de at\u00e2ta b\u0103l\u0103ng\u0103neal\u0103? Cu casca colonial\u0103 pe cap \u0219i citea New York Times, sau ce ziar era. \u00cei venea cu o \u00eent\u00e2rziere de vreo lun\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd, ce o fi v\u0103zut \u00een ziar, c\u0103 a s\u0103rit din balansoar \u00een sus uite a\u0219a, cum sare pisica la \u0219oareci, \u0219i s-a dus la po\u0219t\u0103 s\u0103 dea o telegram\u0103 \u00een America. Nu \u0219tie nimeni ce a scris \u00een telegram\u0103, pentru c\u0103 era \u00een englez\u0103. Dar, dup\u0103 cum el \u00eensu\u0219i a spus, telegrafiase la ni\u0219te prieteni s\u0103-i trimit\u0103 ceva bani, c\u0103 nu mai avea din ce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Prieteni buni, li s-a f\u0103cut mil\u0103 de el \u0219i i-au trimis \u00een cont la banc\u0103 ni\u0219te bani. \u0218ase milioane de lei. Pe atunci, leul om\u00e2nesc era aliniat la francul francez. Oricum ar fi fluctuat schimburile valutare, leul \u0219i francul erau la paritate \u0219i se schimbau la banc\u0103 unu pe unu. Un ou costa un leu. Un litru de lapte doi lei. Un kilogram de gr\u00e2u 2 lei. O p\u00e2ine de o jum\u0103tate de kilogram 2 lei. \u0218ase milioane de lei erau bani grei. La acelea\u0219i pre\u021buri a \u00eencercat s\u0103 revin\u0103 stabilizarea leului din 1952. Dar salariile comuniste erau de vreo zece ori mai mici dec\u00e2t cele capitaliste.<\/p>\n

Eh, dac\u0103 e pe a\u0219a, se schimb\u0103 treaba. \u0218i astfel Zoia s-a c\u0103s\u0103torit cu Paticu. Paticu scotea dob\u00e2nzile de la banc\u0103 \u0219i d\u0103dea bani cu \u00eemprumut la negustori \u0219i la al\u021bi afaceri\u0219ti. Lua dob\u00e2nd\u0103 de la ei. Din dob\u00e2nzile de la dob\u00e2nzi tr\u0103ia \u0219i \u00eei cump\u0103ra Zoii bijuterii peste bijuterii. \u201eMda, desigur. A\u0219a e c\u00e2nd ai prieteni buni! Li s-a f\u0103cut mil\u0103 de el!\u201d a dat din cap bunicul meu, \u00een calitate de director de poli\u021bie, ajuns cumnat cu Paticu. Paticu a murit \u00eenainte de a m\u0103 na\u0219te eu, iar Zoia a r\u0103mas cu milioanele. P\u00e2n\u0103 i s-au dus milioanele pe Apa S\u00e2mbetei, ca toate c\u00e2te le-au \u00eenghi\u021bit comuni\u0219tii \u0219i p\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

Pe Zoia am c\u0103rat-o la groap\u0103, c\u00e2nd eram la liceu, \u00eempreun\u0103 cu nepo\u021bii ei, verii mei de al doilea, cu sicriul pe umeri, dar nu l\u00e2ng\u0103 Paticu, ci l\u00e2ng\u0103 Boruzescu, primul ei so\u021b, de care divor\u021base la v\u00e2rsta de \u0219aptesprezece ani \u0219i cu care zicea c\u0103 vrea s\u0103 fie \u00eempreun\u0103 pe lumea cealalt\u0103. \u00cemi aduc aminte c\u0103 eu \u0219i cu verii mei, c\u00e2nd eram mici, ne ascundeam sub mas\u0103 \u00een chio\u0219c, unde Zoia, bunica mea \u0219i alte cucoane de v\u00e2rsta lor t\u0103if\u0103suiau pe \u00eenserate, m\u00e2nc\u00e2nd dulce\u021buri, \u0219erbeturi \u0219i b\u00e2nd cafea sau ceaiuri. Bunica mea aprindea o \u021bigar\u0103 Ada-Kaleh. Ca s\u0103 le fac\u0103 pe celelalte s\u0103 str\u00e2mbe din nas \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i agite evantaiele. \u00centrebat\u0103 cu care din cei cinci so\u021bi ai ei, sau c\u00e2\u021bi or fi fost, voia Zoia s\u0103 fie \u00eempreun\u0103 pe lumea cealalt\u0103, e a zis c\u0103 voia s\u0103 fie cu Boruzescu. \u00cei zicea pe numele de familie.<\/p>\n

\u2013 De ce nu cu Paticu, c\u0103 era milionar? a zis o cucoan\u0103.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i ce s\u0103 fac cu milioanele lui acolo, pe lumea ailant\u0103? Ce s\u0103 cump\u0103r acolo? Milioanele le-au luat comuni\u0219tii. Le-a luat Stalin cu el \u00een sicriu \u0219i \u00een cazanul cu zmoal\u0103!<\/p>\n

\u2013 Bine dar de ce cu Boruzescu, de care ai divor\u021bat?<\/p>\n

Zoia se c\u0103s\u0103torise la 16 ani, dup\u0103 ce fusese la un pension fran\u021buzesc, unde \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 c\u00e2nte la pian Sur le pont d\u2019Avignon, on y danse on y danse<\/em>, \u0219i Alons enfants de la patrie, merci, merci, merci<\/em>. Tot la pension \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 dea \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i s\u0103 fac\u0103 spiritism. A divor\u021bat dup\u0103 un an, deoarece so\u021bul nu o mai solicita a\u0219a des ca la \u00eenceput \u0219i l-a b\u0103nuit c\u0103 avea vreo alta. \u201eCe proast\u0103 am fost, ce proast\u0103 am fost!\u201d se v\u0103ieta Zoia, iar eu m\u0103 miram, fiindc\u0103 \u0219tiam c\u0103 to\u021bi o considerau c\u0103 era o femeie inteligent\u0103. Se \u0219tia prin ora\u0219 c\u0103 Paticu o r\u0103sf\u0103\u021base pe Zoia cump\u0103r\u00e2ndu-i bijuterii peste bijuterii.<\/p>\n

C\u0103pitanul Pup\u0103z\u0103, comandantul Securit\u0103\u021bii, l-a arestat pe ginerele ei, popa Miulescu. So\u021bia lui, Sanda, profesoara mea de latin\u0103, \u00eel alinta \u201ePopicu\u201d. A stat \u00eenchis din 1958, toamna dup\u0103 plecarea ru\u0219ilor, p\u00e2n\u0103 la gra\u021bierea din vara 1964, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut nimic. Pup\u0103z\u0103 l-a arestat numai ca s\u0103 aib\u0103 acoperire pentru perchizi\u021bia care o f\u0103cea, \u00een scopul de a g\u0103si bijuteriile de care \u0219tia tot ora\u0219ul. Nu le-a g\u0103sit. Zoia s-a temut c\u0103 o s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 securi\u0219tii ca s\u0103 mai caute \u00eenc\u0103 odat\u0103, cum aveau obiceiul s\u0103 revin\u0103, s\u0103 mai caute dup\u0103 aur.<\/p>\n

Mi-a dat mie s\u0103 transport bijuteriile \u00eentr-o saco\u0219\u0103 de voiaj \u0219i s\u0103 le duc la m\u0103tu\u0219a mea, care r\u0103m\u0103sese \u00een \u021bar\u0103 \u0219i era profesoar\u0103 la Prejmer. Cea care ulterior a v\u00e2ndut cavoul cu oasele p\u0103rin\u021bilor ei cu tot. Mi s-a rupt m\u00e2nerul la saco\u0219\u0103 de grele ce erau bijuteriile. Dup\u0103 ce i-au dat drumul lui Popicu, am transportat bijuteriile \u00eenapoi. Zoia murise de inim\u0103 rea, o \u00eengropaser\u0103m, iar m\u0103tu\u0219a mea a restituit verei sale primare, adic\u0103 fetei Zoii, doar o infim\u0103 parte din ce \u00eei \u00eencredin\u021base Zoia \u00een p\u0103strare. I-am \u0219i zis m\u0103tu\u0219ii mele:<\/p>\n

\u2013 Nu-\u021bi e ru\u0219ine s\u0103 re\u021bii bijuteriile? Ce o s\u0103 faci cu at\u00e2tea kilograme de bijuterii? O s\u0103 te \u00eempodobe\u0219ti cu bijuterille ca un brad de Cr\u0103ciun? O s\u0103 ie\u0219i pe strad\u0103 cu bijuteriile pe tine ca frunzele pe paparud\u0103?<\/p>\n

\u2013 Da, a\u0219a o s\u0103 fac! Ei \u0219i?<\/p>\n

\u2013 Ceea ce faci tu e mai r\u0103u dec\u00e2t furt. E \u00een\u0219elarea \u00eencrederii cuiva, care a avut \u00eencredere \u00een tine. Prejudiciul material al Zoii \u0219i al Sandei e care e, dar cum r\u0103m\u00e2ne cu prejudiciul t\u0103u moral?<\/p>\n

\u2013 Taci din gur\u0103, prostule!<\/p>\n

\n

S\u0103-mi faci tu mie una ca asta?<\/strong><\/p>\n

Aici z\u0103cea un avocat care locuise pe strada mea. Crucea de marmor\u0103 alb\u0103 era cam aplecat\u0103 \u00eentr-o parte. Pe cruce era fotografia lui cu \u021bigara \u00een gur\u0103 \u0219i cu p\u0103l\u0103ria de paie pe o parte, ca Maurice Chevalier. Nimeni nu mai era cu \u021bigara \u00een gur\u0103 prin cimitir, nici m\u0103car groparii \u0219i nici chiar preotul. O doamn\u0103 de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 trecu pe alee cu ni\u0219te lum\u00e2n\u0103ri \u00een m\u00e2n\u0103, se opri o clip\u0103 \u0219i bomb\u0103ni:<\/p>\n

\u2013 Fumeaz\u0103 \u00een cimitir ca un p\u0103g\u00e2n. Toat\u0103 via\u021ba a fost un p\u0103g\u00e2n \u0219i p\u0103g\u00e2n a r\u0103mas chiar \u0219i pe cruce. Nu degeaba \u00eei zicea lumea Paganini.<\/p>\n

Pe vremea lui Carol I \u015fi sub Ferdinand, avocatul scotea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal o foaie local\u0103 de scandaluri, Castranova nova<\/em>, mai citit\u0103 dec\u00e2t ziarul Universul de la Bucure\u0219ti. Titlul publica\u021biei sale devenise supranumele ora\u0219ului. Ca s\u0103 consolideze acest supranume, l-a subminat \u00een felul lui dibaci. Se pare c\u0103 tot el lansase, prin oamenii s\u0103i de \u00eencredere \u2013 c\u0103 nu-i lipseau a\u0219a ceva, avea peste tot oamenii s\u0103i \u2013 s\u0103 zic\u0103 lumea Castravechia vechia<\/em> sau mai simplu Castrave\u021bia, <\/em>ca s\u0103 rimeze cu Vene\u021bia \u0219i Elve\u021bia.<\/p>\n

C\u00e2nd ploua, unii \u0219tiolc\u0103iau prin b\u0103ltoace \u00een galo\u0219i de ploaie \u0219i ziceau c\u0103 erau la Vene\u021bia, iar galo\u0219ii cu catarame erau gondole… catamarane. Avocatul, sau mai degrab\u0103 ziaristul, reu\u0219ise s\u0103 dezbine locuitorii urbei, mai r\u0103u dec\u00e2t se du\u0219m\u0103neau partidele conservator \u0219i liberal. Unii ap\u0103rau supranumele Castranova<\/em>, iar mucali\u021bii r\u00e2deau de ei \u0219i ziceau Castrave\u021bia<\/em>. Castranovanii se aveau cu castrave\u021banii mai r\u0103u dec\u00e2t ho\u021bii cu vardi\u0219tii. \u0218i, ca s\u0103 fie confuzia c\u00e2t mai pe dos, castrave\u021banii le strigau castranovanilor c\u0103 erau castrave\u021bani. Ca s\u0103-i fac\u0103 s\u0103 turbeze de furie.<\/p>\n

Mi-l amintesc din copil\u0103rie pe avocat, un b\u0103tr\u00e2n \u00eencovoiat, pe care toat\u0103 lumea \u00eel saluta cu respect de parc\u0103 ar fi fost preot sau director de banc\u0103. Iar el le r\u0103spundea la salut ca la ni\u0219te copii cumin\u021bi. Avea obiceiul s\u0103 se opreasc\u0103 \u015fi s\u0103 scormoneasc\u0103 cu bastonul prin gunoaiele adunate de v\u00e2nt l\u00e2ng\u0103 trotuare \u00een rigol\u0103. \u00centorcea cu bastonul c\u00e2te o h\u00e2rtie, \u00ee\u015fi potrivea ochelarii, se apleca, o ridica, o citea, apoi o arunca sau o b\u0103ga \u00een buzunarul de la hain\u0103. \u00censeamn\u0103 c\u0103 era o h\u00e2rtie important\u0103.<\/p>\n

Bunica r\u00e2dea din dosul perdelei \u015fi zicea c\u0103 avocatul culegea din gunoaie informa\u021bii pentru ziar sau str\u00e2ngea dovezi zdrobitoare pentru la tribunal. A\u0219a f\u0103cuse toat\u0103 via\u021ba, a\u0219a f\u0103cea \u0219i acum, c\u00e2nd nu mai avea de ce \u0219i ar cam fi fost vremea s\u0103 ia drumul bisericii. Nea Ristic\u0103 Pencioiu, tutungiul, zicea c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul avocat r\u0103m\u0103sese cu reflexul lui Pavlov \u0219i ne explica ce e aia: C\u00e2inele lui Pavlov a murit, iar Pavlov era a\u0219a de ramolit, \u00eenc\u00e2t a continuat s\u0103 zdr\u0103ng\u0103ne cu clopo\u021belul, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u0219tie de ce.<\/p>\n

Odat\u0103, c\u00e2nd era foarte t\u00e2n\u0103r, avocatul a jignit \u00een ziarul s\u0103u un c\u0103pitan de ro\u0219iori, de la regimentul de cavalerie, care pierduse din buzunar o scrisoric\u0103 de amor de la o duduie respectabil\u0103 din elita simandicoas\u0103 a ora\u015fului: domni\u0219oara Lucre\u021bia din Castrave\u021bia. A publicat scrisorica \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul s\u0103u, la rubrica Rochi\u021ba transparent\u0103, cu numele expeditorului \u015fi destinatarului. Foicica lui s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 s-a v\u00e2ndut c\u00e2t ai bate din palme.<\/p>\n

Lambe Ziaristu\u2019, zis Parkinsonistu\u2019, cu ziarele \u00eentr-un fel de paporni\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 dintr-o matri\u021b\u0103 de ziar de la tipografie, \u021binut\u0103 pe um\u0103r cu o curea, b\u0103tea pasul pe loc, tremura din toate balamalele \u0219i striga c\u00e2t putea:<\/p>\n

\u2013 Ia ziaru\u2019, ia ziaru\u2019! Ia c\u0103 frige! Ia Rochi\u021ba transpirat\u0103! Ia m\u00e2na, m\u0103 nenorocitule, c\u0103 te spun lu\u2019 tac-to! S\u0103 te rup\u0103 \u00een b\u0103taie. Ce s\u0103 faci tu cu ziarul, animalule? C\u0103 tu nici nu dai pe la \u0219coal\u0103, dec\u00e2t cu pietre.<\/p>\n

Unii r\u00e2deau de el c\u0103 \u00een loc s\u0103 zic\u0103 transparent\u0103 zicea transpirat\u0103 \u0219i c\u0103 nici el nu o fi \u0219tiind s\u0103 citeasc\u0103. \u00cens\u0103 al\u021bii se cam \u00eendoiau \u0219i spuneau c\u0103 avocatul l-o fi pus s\u0103 zic\u0103 a\u0219a. Cum, necum, Rochi\u021ba s-a v\u00e2ndut mai bine dec\u00e2t covrigii calzi, cum striga Ba\u0219andric\u0103 \u00cemp\u0103ratu\u2019: \u201eIa covrigi cu ou, ia \u015fi f\u0103r\u0103 ou, ia neamule, c\u0103 m\u00e2ine nu se mai \u0219tie!\u201d<\/p>\n

C\u0103pitanul de cavalerie a ap\u0103rat onoarea onorabilei dudui \u015fi l-a provocat pe avocatul ziarist la duel. \u00cen felul acesta, a f\u0103cut-o pe Lucre\u021bia s\u0103 ajung\u0103 \u015fi mai mult \u00een gura lumii din Castrave\u021bia. Civilul avu de ales arma. El, care nu pusese niciodat\u0103 m\u00e2na pe nicio arm\u0103, a ales pistolul. Pistolul, bat\u0103-l vina.<\/p>\n

P\u0103r\u0163ile beligerante au sosit \u00een zori de zi, fiecare \u00een landoul s\u0103u cu cai, cu birjar, la marginea p\u0103durii de l\u00e2ng\u0103 cimitir. Fiecare cu suita sa de martori, to\u0163i cu redingot\u0103 neagr\u0103, ca cioclii. Aveau bani de a\u015fa ceva. Care nu, g\u0103sea de \u00eenchiriat, la \u021aecu Berbecu, ceaprazarul. Ocaziile cam erau. Au adus \u015fi un doctor, a\u015fa cum trebuie, cu p\u0103l\u0103rie cilindru, Zeiss. C\u0103pitanul de ro\u0219iori, \u00een uniforma de parad\u0103, cu tunic\u0103 ro\u015fie \u015fi pantaloni albi de plezneau pe el, nici nu se putea apleca pe vine. Cizme negre, v\u0103xuite de \u00ee\u0163i f\u0103ceai musta\u0163a \u00een ele, coif ca soarele cu pene. \u00ce\u015fi f\u0103\u021buia decora\u0163ia militar\u0103 de pe piept, cu gesturi ca la oper\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 adversarul s\u0103 \u0163inteasc\u0103 mai bine cu pistolul.<\/p>\n

Le-au prezentat, cu ceremonia necesar\u0103, ca la liturghie c\u00e2nd \u021b\u00e2rcovnicul \u021bine popii Biblia s\u0103 citeasc\u0103, cutia neagr\u0103 matlasat\u0103 cu catifea ro\u0219ie sau cu m\u0103tase \u2013 ce o fi fost \u2013 \u0219i cu pistoalele bine lustruite. Avocatul tremura ca frunzuli\u021ba de mesteac\u0103n. S-a uitat bine, cu ochii c\u00e2t cepele, \u00eei cl\u0103n\u021b\u0103neau din\u021bii \u0219i a b\u00e2iguit:<\/p>\n

\u2013 Eni-meni, mic-mac, pic-pac!<\/p>\n

A pus m\u00e2na pe un pistol cu sil\u0103, de parc\u0103 ar fi apucat \u0219arpele boa de la circul Bernea. C\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103pitanul cum \u00eei tremura pistolul \u00een m\u00e2n\u0103, a r\u00e2s \u015fi a zis:<\/p>\n

\u2013 \u021aine bine pistoala cum trebuie, s\u0103 nu te \u00eempu\u0219ti!<\/p>\n

La noi \u00een Castrave\u021bia, dac\u0103 voiai s\u0103-i zici una dur\u0103 vreunuia, nu-i ziceai \u201eprostule!\u201d, \u00eei ziceai \u201eproasto!\u201d. Mai dur de a\u015fa, nu prea exista \u00eentre oamenii bine-educa\u021bi. Nu \u0219tiu cum se nume\u0219te aceast\u0103 figur\u0103 de stil. Castrave\u021banii aplicau \u00een practic\u0103 mai mult\u0103 stilistic\u0103 \u0219i retoric\u0103 dec\u00e2t cuno\u0219teau profesorii universitari de la Bucure\u0219ti pe vremea aceea.<\/p>\n

Avocatul s-a cl\u0103tinat pe picioare ca un om beat \u0219i tremura ca Lambe Parkinsonistu\u2019. A tras \u00eenainte de semnal. A nimerit p\u0103l\u0103ria cilindru a doctorului. I-a nimerit-o la \u021banc. Zeiss! I-a zburat-o de pe cap. Doctorului i s-au \u00eenmuiat picioarele, a le\u015finat \u015fi s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een iarb\u0103. Martorii la duel s-au repezit \u0219i au c\u0103utat \u00een geamant\u0103na\u015ful lui cu trusa medical\u0103, s\u0103-i dea ceva, s\u0103 \u00eel trezeasc\u0103. Dar ce \u015ftiau ei ce s\u0103-i dea? Auzeam c\u0103 cineva dintre martori ar fi strigat s\u0103 vin\u0103 un doctor.<\/p>\n

\u2013 Repede, repede! Au\u0103leo! Repede un doctor!<\/p>\n

\u2013 Mi\u0219c\u0103-te, m\u0103 blegule, \u0219i adu un doctor!<\/p>\n

\u2013 S\u0103 vin\u0103 un doctor!<\/p>\n

De unde s\u0103 vin\u0103? Nu era niciun doctor prin cimitir \u00een zori de zi \u0219i nici prin p\u0103durea de al\u0103turi. C\u0103pitanul a izbucnit \u00een r\u00e2s, \u015fi-a aruncat pistolul peste um\u0103r \u015fi s-a urcat \u00een landoul s\u0103u, de unde i-a salutat pe to\u0163i de parc\u0103 el ar fi fost \u00eensu\u015fi regele Carol I.<\/p>\n

Avocatul ziarist a \u00eenv\u0103\u0163at lec\u0163ia \u015fi s-a potolit. Dup\u0103 R\u0103zboi, adic\u0103 sub Ferdinand, a uitat lec\u0163ia. De data asta a publicat o scrisoric\u0103 de acela\u0219i fel, dar ceva mai altfel, nu ca aia cu c\u0103pitanul. G\u0103sise scrisorica tot a\u015fa, pierdut\u0103 pe strad\u0103, c\u0103zut\u0103 cum cad lucrurile importante din buzunarul cuiva. Scrisoarea era \u00een versuri, de la domni\u0219oara Aglaia, profesoara de gospod\u0103rie \u0219i menaj de la liceul de fete, c\u0103tre generalul de la regimentul de artilerie. Un b\u0103rbat la fel de lat, pe c\u00e2t era de lung. Mai bine zis, pe c\u00e2t era de scurt.<\/p>\n

Se v\u00e2ndu foicica s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, cu scrisoarea \u00een versuri, ca \u0163uica fiart\u0103 iarna, \u00een t\u00e2rg, la oborul de porci \u00een postul Cr\u0103ciunului. Cititorii r\u00e2deau \u015fi ziceau c\u0103 de data asta avocatul, ha, ha, haaa. S\u0103 vezi, c\u0103 o s\u0103-i fie mai u\u015for s\u0103 nimereasc\u0103 \u0163inta. A\u0219a cum era de a\u0219teptat, generalul l-a provocat la duel. Civilul a trebuit \u015fi de data asta s\u0103 aleag\u0103 arma \u015fi a scris \u00een ziarul s\u0103u:<\/p>\n

\u2013 \u00cempotriva unui c\u0103pitan am ales pistolul. Dar \u00eempotriva unui general de artilerie, aleg tunul.<\/p>\n

Generalul extraplat tocmai era la b\u0103rbier, c\u00e2nd i-au adus ziarul. A citit ziarul \u015fi i-a c\u0103zut lornionul de la ochi. A r\u00e2s, \u00eenc\u00e2t toate decora\u0163iile de pe piept i-au zdr\u0103ng\u0103nit ca zurg\u0103l\u0103ii la calul de la sanie. \u015ei-a zmuls \u015fervetul de la g\u00e2t \u015fi l-a aruncat \u00een capul b\u0103rbierului. Unii cic\u0103 ar fi zis: \u201eUnde e avocatul s\u0103-l pup pe frunte!\u201d \u015ei l-a iertat.<\/p>\n

Dup\u0103 ce s-a pensionat, avocatul a continuat s\u0103 pledeze, \u00een calitate de avocat onorific, a\u0219a e titulatura, dar numai \u00een procesele cele mai importante \u015fi mai dificile. Procesele mai onorifice, ziceau castrave\u021banii, de nu se \u00een\u021belegea prea bine ce voiau s\u0103 spun\u0103 cu asta. E \u0219i asta o figur\u0103 de stil, s\u0103 nu priceap\u0103 nimeni ce vrei s\u0103 spui.<\/p>\n

L-a ap\u0103rat pe un client care lucra la fisc \u015fi era acuzat c\u0103 a furat banii Statului. Era cea mai mare escrocherie din istoria ora\u015fului \u015fi poate cea mai grav\u0103 din \u0163ar\u0103, pe c\u00e2t \u00ee\u015fi mai aduceau unii aminte. Toate escrocheriile, ca \u015fi toate iernile sau secetele, erau cele mai grave din istoria \u021b\u0103rii. Mai era \u00eenc\u0103 un acuzat, \u00eens\u0103 acesta era ap\u0103rat de un avocat venit de la Bucure\u015fti, un profesor universitar de drept roman \u0219i de retoric\u0103 de la facultate. Cel mai renumit avocat din toat\u0103 \u021bara. \u0218i care nu a pierdut niciodat\u0103 niciun proces. Niciun proces.<\/p>\n

Cei doi acuza\u0163i aruncau vina unul pe altul.<\/p>\n

Cei doi avoca\u0163i aveau s\u0103 se dueleze pentru clien\u0163ii lor, \u00eens\u0103 de data asta cu cuvinte, arma bine ascu\u0163it\u0103 a fiec\u0103ruia dintre ei. Avocatul ziarist avea acum arma cea mai potrivit\u0103 lui pentru un duel. \u00cens\u0103 adversarul de la Bucure\u0219ti… era cine era. Nu pierduse niciun proces \u00een toat\u0103 cariera lui. C\u00e2\u0219tigase toate procesele. Toate. Toate personalit\u0103\u0163ile cele mai importante din Castranova \u0219i Castrave\u021bia, to\u0163i juri\u015ftii, politicienii, at\u00e2t conservatorii c\u00e2t \u0219i liberalii, ba chiar \u015fi prefectul jude\u0163ului, boieri sau negustori veni\u0163i de prin alte p\u0103r\u0163i, c\u00e2t \u015fi asisten\u0163ii profesorului, veni\u021bi special de la Bucure\u015fti, to\u0163i abia mai aveau loc \u00een sala mare a tribunalului, chiar \u0219i sus la cucurigu, unde st\u0103teau \u00een picioare. Toat\u0103 lumea luminat\u0103, ca s\u0103-l asculte pe celebrul profesor, care le f\u0103cea onoarea s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 pledeze \u00een urbea lor.<\/p>\n

Profesorul le-a dat o lec\u0163ie practic\u0103 de retoric\u0103 \u015fi art\u0103 a ap\u0103r\u0103rii \u00een dreptul roman. Un model de oratorie cu figuri de stil ingenioase, memorabile \u015fi cu gesturi teatrale, elegante ca la oper\u0103. \u0218i avea o voce e parc\u0103 ar fi fost Caruso. Unii avoca\u0163i mai tineri fuseser\u0103 studen\u0163ii lui, iar acum \u00ee\u015fi luau noti\u0163e. \u0218u\u0219oteau \u00eentre ei c\u0103 fostul lor profesor putea s\u0103 dea lec\u021bii lui Cicero \u0219i lui Quintilianus.<\/p>\n

\u00centre timp, b\u0103tr\u00e2nul nostru avocat, ziaristul, a adormit pe scaun. Profesorul \u015fi-a continuat nest\u00e2njenit pledoaria cu cuvinte bine alese \u015fi cu figuri de stil bine elaborate, dup\u0103 toate regulile artei retorice. Avoca\u021bii mai tineri le notau pe h\u00e2rtie. Uneori, punea o \u00eentrebare \u00een v\u00e2nt pentru a trezi sentimentele judec\u0103torului \u015fi completului de judecat\u0103, sau judecata lor dreapt\u0103. Alteori f\u0103cea c\u00e2te o pauz\u0103 de efect. Publicul \u00eenceta s\u0103 mai respire.<\/p>\n

Atunci se auzea b\u0103tr\u00e2nul avocat sfor\u0103ind cu gura c\u0103scat\u0103 \u015fi cu capul c\u0103zut \u00eentr-o parte sau pe spate. Bietul s\u0103u client st\u0103tea ghemuit \u015fi cu privirea pierdut\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt. Era fiert, nici nu mai \u00eendr\u0103znea s\u0103-\u0219i trezeasc\u0103 avocatul, ziceai c\u0103 era mort sau va muri pe loc. Tinerii avoca\u021bi chicoteau pe \u00eenfundate, f\u0103ceau pronosticuri ce putea visa acum b\u0103tr\u00e2nul adormit. \u00cen loc de avocat onorific <\/em>\u00eei ziceau onirific<\/em>. De la Oniros, zeul viselor. C\u00e2teva stenografe locale stenografiau pledoaria. Profesorul venise \u0219i cu stenografele sale de la tribunalul din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Judec\u0103torul indignat abia se ab\u0163inea s\u0103 nu izbeasc\u0103 cu ciocanul s\u0103u de lemn \u00een mas\u0103, ca s\u0103-l trezeasc\u0103 pe b\u0103tr\u00e2nul pensionar adormit. \u00cel cuno\u0219tea bine, de ani \u0219i ani de zile. Nu s-a putut a\u0219tepta la at\u00e2ta indolen\u021b\u0103 din partea lui. Ce dezonoare pentru un avocat onorific. Judec\u0103torul se st\u0103p\u00e2nea s\u0103 nu izbunceasc\u0103 de m\u00e2nie, s\u0103 nu \u00eentrerup\u0103 astfel fermec\u0103toarea pledoarie a profesorului.<\/p>\n

Profesorul, c\u00e2nd striga \u00een gura mare, c\u00e2nd \u015foptea, b\u0103tea cu piciorul \u00een podea \u015fi ridica amenin\u0163\u0103tor pumnul. Cu gesturi bine studiate, \u015fi-a sf\u00e2\u015fiat anteriul negru de avocat \u015fi panglicile albe de la g\u00e2t, \u0219i-a zmuls p\u0103rul, \u015fi-a tras singur palme, s-a repezit la propriul s\u0103u client s\u0103-l sugrume, ca apoi s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 pe pieptul lui, \u00een hohote. Unora din public le-au dat lacrimile. P\u00e2n\u0103 \u015fi clientul lui a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 de mil\u0103 pentru sine \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Completul de judecat\u0103 \u015fi publicul erau profund mi\u015fca\u0163i de emo\u0163ionanta ap\u0103rare. Pe de alt\u0103 parte erau uimi\u0163i \u0219i indigna\u021bi de indiferen\u0163a nesim\u021bitului de avocat, prea b\u0103tr\u00e2n \u015fi adormit, ca s\u0103 mai aib\u0103 ce c\u0103uta acolo. Ce gre\u0219eal\u0103 c\u0103 l-au mai l\u0103sat s\u0103 fie activ, c\u00e2nd se vedea acum c\u0103 era a\u0219a de pasiv. A dormit \u015fi a sfor\u0103it tot timpul. To\u0163i \u00ee\u015fi ziceau c\u0103 gata, acuma s-a terminat cu cariera lui de avocat sfoiegit \u015fi de ziarist tot a\u0219a. La gunoaiele din rigol\u0103 cu el!<\/p>\n

Profesorul \u00ee\u015fi \u00eencheie pledoaria tr\u00e2ntindu-\u015fi peruca pe mas\u0103, un procedeu retoric la care nu mai recursese nici chiar la vreun recurs de proces \u0219i pe care Cicero nu-l \u0219tia, pentru c\u0103 romanii nu aveau peruci. Ro\u015fu la fa\u0163\u0103 \u015fi plin de n\u0103du\u015feal\u0103, s-a \u0219ters cu o batist\u0103 imens\u0103 \u0219i a \u00eenghi\u0163it un pumn de pastile albe, cu un pahar de ap\u0103. Mare parte din pastile i-au c\u0103zut pe jos, cu efectul bine calculat. Se \u00eenclin\u0103 spre judec\u0103tor \u015fi c\u0103zu aproape mort pe scaunul s\u0103u. Abia mai respira, extenuat.<\/p>\n

Acum, era clar pentru to\u0163i c\u0103 el c\u00e2\u015ftigase din capul locului duelul \u00eempotriva b\u0103tr\u00e2nului s\u0103u coleg adormit ca un b\u0103l\u0103l\u0103u. Judec\u0103torul, cu un ochi \u0163intit asupra s\u0103lii \u0219i unul pe jum\u0103tate \u00eenchis, \u00ee\u015fi \u0163uguie buzele cu satisfac\u0163ie, cum ar fi supt o caramea acr\u0103 \u015fi lovi cu ciocanul \u00een mas\u0103. B\u0103tr\u00e2nul avocat se trezi, se frec\u0103 la ochi \u015fi c\u0103sc\u0103. Judec\u0103torul, cu o m\u00e2nie profesional st\u0103p\u00e2nit\u0103, \u00eel pironi din privire cu un ochi ucig\u0103tor \u0219i cu un ochi pe jum\u0103tate \u00eenchis. Cu o voce t\u0103ioas\u0103 ca un ferestr\u0103u, \u00eel \u00eentreb\u0103 ce are de obiectat.<\/p>\n

\u2013 Onorat\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi respectabili jura\u0163i! sau cam a\u015fa ceva, r\u0103spunse el cu voce r\u0103gu\u0219it\u0103. S\u0103-mi fie iertat, dar eu sunt r\u0103cit \u015fi nu pot vorbi.<\/p>\n

Publicul a \u00eenceput s\u0103 murmure, iar unii din completul de judecat\u0103 s-au \u00een\u015furubat pe scaune.<\/p>\n

\u2013 De altminteri, a continuat b\u0103tr\u00e2nul avocat tu\u0219ind, dup\u0103 m\u0103iastra pledoarie magnific\u0103 \u0219i str\u0103lucit\u0103 a ilustrului meu coleg, eu nu mai am nimic de zis. Nu am nicio obiec\u021biune de obiectat. Cu permisiunea domniei voastre, onorate colega, voi publica stenograma genialei, str\u0103lucitoarei \u0219i briliantei pledoarii, \u00een hebdomadarul meu.<\/p>\n

Profesorul de la Bucure\u0219ti i-a acordat permisiunea, cu un gest larg, binevoitor ca un \u00eemp\u0103rat roman, pe c\u00e2nd publicul a fluierat din degete.<\/p>\n

\u2013 Huo! La oase! La Chitila! La M\u0103rcu\u021ba!<\/p>\n

Judec\u0103torul a lovit \u00een mas\u0103 \u015fi a amenin\u0163at c\u0103 evacueaz\u0103 sala.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul avocat mo\u0219monea ca un ramolit prin servieta sa cu h\u00e2rtii \u015fi tot c\u0103uta, p\u00e2n\u0103 g\u0103si o h\u00e2rtiu\u0163\u0103. O \u00eentoarse pe toate p\u0103r\u0163ile ca s-o vad\u0103 mai bine cu ochelarii, dac\u0103 era cea pe care o c\u0103uta. El, care \u00een ziarul s\u0103u \u00eentotdeauna a condamnat \u201e … neru\u0219inata indiscre\u021bie insidioas\u0103 \u0219i infam\u0103, a detectivilor particulari n\u0103imi\u021bi, ace\u0219ti nemernici josnici \u0219i m\u00e2r\u0219avi, cu metodele lor pe c\u00e2t de murdare, pe at\u00e2t de infame \u0219i abjecte de a se infiltra \u0219i fofila direct sau prin intermediari pl\u0103ti\u021bi, \u00een via\u021ba particular\u0103 a oricui \u0219i a tuturor, pentru a spiona intimit\u0103\u021bile oamenilor cinsti\u021bi \u0219i respectabili \u0219i a leza integritatea lor at\u00e2t personal\u0103 c\u00e2t \u0219i individual\u0103 a cet\u0103\u021benilor no\u0219tri onorabili \u0219i distin\u0219i, acei netrebnici de detectivi particulari tic\u0103lo\u0219i lipsi\u021bi de scrupule \u0219i impertinen\u021ba lor pe c\u00e2t de mizerabil\u0103 pe at\u00e2t de execrabil\u0103, cu care…\u201d a\u0219a \u0219i pe dincolo. Ziarul lui avea ce avea \u00eempotriva detectivilor particulari.<\/p>\n

El, adineauri, pe drum \u00eencoace spre tribunal, tocmai g\u0103sise din \u00eent\u00e2mplare o h\u00e2rtiu\u021b\u0103, care doar era acolo \u00een rigol\u0103, chiar l\u00e2ng\u0103 trotuar, desigur c\u0103zut\u0103 din buzunarul cuiva. A\u0219a cum cad h\u00e2rtiile importante din buzunarul oamenilor. La fel cum \u00eentotdeauna el g\u0103sea scrisorici pierdute, pe care le publica \u00een ziarul s\u0103u. Dar acum, el, b\u0103tr\u00e2nul, tu\u0219ea, \u00eel durea \u00een g\u00e2t \u015fi nu putea s\u0103 citeasc\u0103 cu voce tare. \u00centinse judec\u0103torului scrisorica aia mic\u0103, pe care o g\u0103sise chiar azi, \u00een drum spre tribunal.<\/p>\n

\u2013 \u0218i nu am avut c\u00e2nd s\u0103 o depun la dosar, onorat\u0103 instan\u021b\u0103, c\u0103 era s\u0103 \u00eent\u00e2rzii, onorat juriu.<\/p>\n

Judec\u0103torul i-o lu\u0103 din m\u00e2n\u0103 \u015fi o citi. O citi de c\u00e2teva ori uluit, \u00ee\u0219i mai puse \u00eenc\u0103 o pereche de ochelari, o privi \u0219i cu lupa, o compar\u0103 cu alte h\u00e2rtii de la dosar. A\u0219adar, era o scrisoare scris\u0103 de m\u00e2na clientului profesorului, trimis\u0103 din arestul preventiv \u0219i adresat\u0103 c\u0103tre \u0219eful s\u0103u de birou de la fisc. Trimis\u0103 prin cineva, prin vreun de\u021binut eliberat sau prin vreun gardian corupt, care o fi pierdut-o din buzunar. Sau o fi pierdut-o chiar destinatarul. Cine \u0219tie cum de o fi ajuns \u00een rigol\u0103? N-avea importan\u021b\u0103 prin cine a trimis-o \u0219i cine a pierdut-o.<\/p>\n

Important era c\u0103 h\u00e2rtia a c\u0103zut \u00een rigol\u0103, unde a g\u0103sit-o b\u0103tr\u00e2nul avocat ziarist. La fel cum \u00eentotdeauna, dar \u00eentotdeauna, g\u0103sea scrisorici importante \u0219i compromi\u021b\u0103toare, exact de la persoanele ce trebuiau s\u0103 fie compromise. \u00cen cele din urm\u0103, judec\u0103torul cl\u0103tin\u0103 din cap, oft\u0103, suspin\u0103, ochii \u00eei sclipir\u0103 de o satisfac\u021bie profesional\u0103 cum nu mai avusese de mult\u0103 vreme, se sc\u0103rpin\u0103 sub b\u0103rbie, mai suspin\u0103 \u00eenc\u0103 odat\u0103 z\u00e2mbind sardonic, \u00ee\u0219i frec\u0103 m\u00e2inile de bucurie \u0219i o citi cu voce tare.<\/p>\n

Clientul profesorului \u00eel ruga pe \u0219eful s\u0103u, s\u0103-i pun\u0103 cel mai bun avocat din \u021bar\u0103, chit c\u0103 \u00eei vor pl\u0103ti to\u021bi banii pe care \u00eei furaser\u0103 \u00eempreun\u0103 de la Stat. Dac\u0103 nu, amenin\u021ba el din arestul preventiv, o s\u0103-l denun\u021be pe \u0219ef, ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 o pedeaps\u0103 mai u\u0219oar\u0103. \u0218i continua cam a\u0219a: \u201eNicio grij\u0103, \u0219efu, o s\u0103 recuper\u0103m banii, ba chiar o s\u0103 punem m\u00e2na pe \u0219i mai mul\u021bi, fiindc\u0103 \u00eentre timp mi-a venit o nou\u0103 idee, \u0219i mai bun\u0103, pentru o lovitur\u0103 \u0219i mai gras\u0103. Am \u0219i aranjat cu grecul \u0103sta de \u00eencredere, care \u00eel vezi c\u0103 e un om de n\u0103dejde \u0219i cinstit, s\u0103 fugim din \u021bar\u0103 cu banii \u00een Turcia.\u201d<\/p>\n

Profesorul de la facultatea de drept, alb la fa\u021b\u0103 ca varul, acum, chiar c\u0103 avea nevoie de un doctor, dar nimeni nu-l mai lua \u00een serios.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul avocat onorific, care \u00een mod sigur terminase de dormit \u0219i de sfor\u0103it, s-a \u00eenclinat cuviincios dinaintea judec\u0103torului \u0219i a completului de judecat\u0103, la fiecare \u00een parte. Apoi s-a \u00eentors c\u0103tre mai t\u00e2n\u0103rul profesor, care se sufoca, \u0219i i-a dat cu tifla. A r\u00e2s \u0219i a dansat vals ridic\u00e2ndu-\u015fi faldurile togii negre de avocat ca la french-cancan, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i fundul c\u0103tre colegul care se sufoca, a \u021bop\u0103it \u0219i a trop\u0103it precum c\u0103lu\u0219arii.<\/p>\n

Publicul din sal\u0103 aplauda cu frenezie, iar el chiuia ca la hor\u0103.<\/p>\n

Judec\u0103torul \u0219i-a \u00eencruntat spr\u00e2ncenele, \u0219i-a \u00eencle\u0219tat pumnii. L-a pironit cu un ochi admirativ \u0219i cu un ochi mustr\u0103tor, a cl\u0103tinat din cap \u00eentr-o parte \u0219i-n alta, \u0219i-a str\u00e2ns h\u00e2rtiile, s-a ridicat \u0219i a scr\u00e2\u0219nit printre din\u021bi, plin de m\u00e2nie personal\u0103, dar cu o bine st\u0103p\u00e2nit\u0103 bucurie profesional\u0103:<\/p>\n

\u2013 S\u0103-mi faci tu mie una ca asta? Pehlivanule! \u00ce\u021bi ar\u0103t eu \u021bie, data viitoare!<\/p>\n

Castrave\u021banii strigau:<\/p>\n

\u2013 Bis, bis! Maestro! Bis! Paganini! Tr\u0103iasc\u0103 Castrave\u021bia vesel\u0103!<\/p>\n

Avocatul onorific \u0219i-a aruncat peruca \u00een tavan \u015fi i-a dat o lovitur\u0103 cu piciorul, de a proiectat-o nu mai \u015ftiu unde.<\/p>\n

Acum z\u0103cea aici, \u00een cimitir. Pe morm\u00e2ntul lui cre\u015fteau buruieni. \u00cenc\u0103 nu \u00eei furaser\u0103 fotografia de pe cruce, cu \u021bigara \u00een gur\u0103 \u0219i cu p\u0103l\u0103ria pe o parte. Se uita \u021bint\u0103 \u00een ochii mei \u0219i parc\u0103 z\u00e2mbea pe sub musta\u021b\u0103. Parc\u0103 voia s\u0103-mi spun\u0103 ceva.<\/p>\n

\n

Tr\u0103iasc\u0103 mortul<\/strong><\/p>\n

Victor st\u0103tea de vorb\u0103 cu groparul, un om voinic, cu umerii la\u021bi, tuns scurt, cu spinarea dreapt\u0103, cam prea re\u021binut \u00een mi\u0219c\u0103ri, ca un militar. \u00cel \u0219tiam din copil\u0103rie. Era neschimbat. Timpul alunecase peste el ca ploaia pe sarcofagul roman din curtea muzeului, dup\u0103 expresia lui N\u0103stea. M-am oprit \u0219i i-am fotografiat. \u00cens\u0103 groparul a r\u00e2s \u0219i a f\u0103cut semn cu m\u00e2na c\u0103 degeaba, el oricum nu r\u0103m\u00e2nea \u00een fotografie. C\u00e2nd am developat cli\u0219eul, era negru.<\/p>\n

Groparul era un atlet, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum de gabardin\u0103 bleumarin \u0219i cu discrete carouri ro\u0219ii, ponosit de tot, care fusese bine croit \u0219i elegant c\u00e2ndva. Costumul \u0219i c\u0103m\u0103\u0219ile sale de poplin erau de cea mai bun\u0103 calitate, dar uzate. Bine uzate. Pesemne c\u0103 le primise de la vreunul din mor\u021bi. Primul proprietar trebuie s\u0103 fi fost lung de doi metri, a\u0219a c\u0103 groparul purta haina cu m\u00e2necile sumese. La umeri \u00eei venea bine, dar \u00eei c\u0103dea cam larg \u00een spinare, ceea ce era un avantaj, c\u00e2nd s\u0103pa. Cus\u0103turile la sub\u021biori se rupseser\u0103, iar asta \u00eei u\u0219ura mi\u0219c\u0103rile cu lopata. \u00ce\u0219i proptea degetele mari \u00een bretele. \u0218i acestea vechi \u0219i de foarte bun\u0103 calitate, uzate dar \u00eenc\u0103 bune. \u00cen loc de curea, avea un cablu electric \u00eenf\u0103\u0219urat la br\u00e2u, peste care se r\u0103sfr\u00e2ngeau pantalonii. \u00cei erau prea lungi \u00een sus, prea lungi \u00een jos \u0219i \u00eei \u021binea sufleca\u021bi.<\/p>\n

Cablul electric era unealta lui secret\u0103, \u00eens\u0103 to\u021bi \u0219tiau la ce \u00eei folosea. La casa rece a cimitirului, b\u0103ga firele din cap\u0103tul cablului \u00een priz\u0103, iar cel\u0103lalt cap\u0103t \u00eel punea pe mort. Dac\u0103 mortul nu tres\u0103rea, totul era a\u0219a cum trebuia s\u0103 fie. Nimeni s\u0103 nu poat\u0103 spune mai \u00eencolo, c\u00e2nd vor reutiliza groapa, c\u0103 mortul dezgropat nu fusese mort \u0219i s-a r\u0103sucit \u00een sicriu.<\/p>\n

\u00cel chema Nea T\u0103nase \u0219i locuia \u00een cimitir, \u00een c\u0103su\u021ba portarului.<\/p>\n

\u2013 T\u0103nase \u0219i mai cum? \u00eentreb\u0103 Victor<\/p>\n

\u2013 Nea T\u0103nase, pe scurt de la Athanasie. E destul cu Nea T\u0103nase. To\u021bi m\u0103 \u0219tie.To\u021bi m\u0103 cunoa\u0219te. \u0218i mor\u021bii m\u0103 cunoa\u0219te. \u0218i dracu m\u0103 cunoa\u0219te. Ba chiar \u0219i ru\u0219ii\u00a0m\u0103 cuno\u0219teau, dar nu m-au cunoscut! zise el \u0219i ar\u0103t\u0103 cu b\u0103rbia \u00eenspre regimentul de peste drum de cimitir, unde fuseser\u0103 \u00eencartirui\u021bi solda\u021bii sovietici p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au retras.<\/p>\n

Nea T\u0103nase ne-a invitat \u00een od\u0103i\u021ba aceea mic\u0103 a lui, singura \u00eenc\u0103pere.<\/p>\n

\u2013 Intra\u021bi! Fi\u021bi bine veni\u021bi \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia mea! zise el, ar\u0103t\u00e2ndu-ne toat\u0103 averea sa.<\/p>\n

Avea un pat \u00eengust, din sc\u00e2nduri recuperate, un pre\u0219 de tren\u021be pe el \u0219i \u00eenc\u0103 un pre\u0219 cu care se acoperea. Nu avea perin\u0103. Un Godin de tuci, cu un picior fr\u00e2nt, sprijinit pe c\u0103r\u0103mizi. Burlanul de fum ie\u0219ea prin fereastr\u0103. O m\u0103su\u021b\u0103 \u0219chioap\u0103, un scaun beteag \u0219i un dul\u0103pior \u0219oldiu. \u00cen loc de fa\u021b\u0103 de mas\u0103, avea un ziar. Pe ziar avea un colac cu pic\u0103turi de cear\u0103 pe el \u0219i o g\u0103in\u0103 coapt\u0103 la cuptor. L\u00e2ng\u0103 piciorul mesei, o damigean\u0103 cu vin, tot de pe la pomeni. N-avea farfurie, n-avea tac\u00e2m, n-avea pahar.<\/p>\n

\u2013 De uimire nu r\u0103m\u00e2i mut? continu\u0103 el. Oriunde-ai fi, pretutindeni te g\u0103sesc! Pragul ce-l treci, nu e un prag sf\u00e2nt? Pentru voi, casa mea deschis\u0103 e! zise el cu bra\u021bele larg \u00eentinse, iar eu am r\u0103mas uimit c\u0103 erau acelea\u0219i vorbe pe care le spunea \u0219i N\u0103stea.<\/p>\n

Privirile mele au \u00eentret\u0103iat privirile lui Victor. \u00cen mirarea lui, se oglindea mirarea mea.<\/p>\n

Nea T\u0103nase scoase de nu \u0219tiu unde dou\u0103 sc\u0103unele f\u0103r\u0103 sp\u0103tar \u0219i ne f\u0103cu semn s\u0103 ne a\u0219ez\u0103m. Pe perete at\u00e2rna portretul lui Gheorghiu-Dej, care era mort de mult \u0219i uitat. Eu am f\u0103cut ochii mari, c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 mai avea acel portret. Groparul a z\u00e2mbit cu jum\u0103tate de gur\u0103 \u0219i a spus c\u0103 a\u0219a se \u00een\u021belegea el mai bine cu mor\u021bii dec\u00e2t cu vii. M-am uitat bine la el. Ce vrea s\u0103 spun\u0103? Era o provocare?<\/p>\n

\u2013 Pentru voi, inima mea deschis\u0103 e! mai zise el \u0219i ne oferi s\u0103 m\u00e2nc\u0103m din g\u0103ina lui \u0219i s\u0103 bem din damigeana lui.<\/p>\n

\u2013 Nu, mul\u021bumim, noi am m\u00e2ncat \u0219i suntem cu ma\u0219ina.<\/p>\n

Nea T\u0103nase nu ducea lips\u0103 de nimic. Nu se f\u0103ceau \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri lunea, ca s\u0103 nu se fac\u0103 mortul lunatic. Atunci, \u00eel puteai vedea prin ora\u0219, \u00een costumul s\u0103u bleumarin cu carouri, la cravat\u0103 de m\u0103tase, cu p\u0103l\u0103rie \u0219i cu pantofi str\u0103lucitori de marc\u0103 Salamander veritabil\u0103. De ciorapi n-avea nevoie. Se plimba cu m\u00e2inile la spate pe Farfurie, prin p\u0103rcule\u021bul din jurul monumentului eroilor, cu zei\u021ba Victoriei, \u0219i se uita \u00een ochii solda\u021bilor de bronz.\u00a0Nimeni nu vorbea cu el. El \u00ee\u0219i ridica mereu p\u0103l\u0103ria s\u0103 salute, dar nimeni nu-i r\u0103spundea la salut. Avea la \u00eencheietura m\u00e2inii sale puternice un ceas vechi, stricat \u0219i f\u0103r\u0103 ar\u0103t\u0103toare, numai a\u0219a, ca s\u0103 se vad\u0103 c\u0103 el era un cet\u0103\u021bean obi\u0219nuit. \u0218i la ce s\u0103-i trebuiasc\u0103 lui s\u0103 \u0219tie c\u00e2t era ceasul? Groparul tr\u0103ia \u00een afara timpului, \u00een afar\u0103 de orice. M\u00e2necile sale sumese \u0219i pantalonii sufleca\u021bi \u00eei f\u0103ceau pe \u0219trengarii de \u0219colari s\u0103 strige dup\u0103 el: \u201eBau! P\u0103zea, c\u0103 vine marinarul! Bau, marinarul!\u201d<\/p>\n

\u2013 Ce or vedea copiii la mine, de \u00eemi zice marinar? Eu n-am fost niciodat\u0103 marinar, n-am v\u0103zut marea.<\/p>\n

A ridicat damigeana de vin \u0219i ne-a \u00eentins-o s\u0103 bem, iar noi i-am mul\u021bumit \u0219i l-am refuzat din nou. A r\u0103sucit damigeana s\u0103 i se sprijine pe antebra\u021b, a aplecat-o \u0219i picurat c\u00e2\u021biva stropi de vin pe podea. A zis s\u0103 fie pentru sufletul mor\u021bilor, a dus-o la gur\u0103 \u0219i a b\u0103ut o \u00eenghi\u021bitur\u0103.<\/p>\n

\u2013 Dar eu m-am scufundat \u00een ad\u00e2ncul m\u0103rii mai altfel, dac\u0103 pricepe\u021bi dumneavoastr\u0103 ce vreau s\u0103 spun, zise Nea T\u0103nase. Am scobor\u00e2t \u0219i \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului. \u00cen ad\u00e2ncuri, \u00een \u00eenalturi, este o m\u00e2n\u0103 nev\u0103zut\u0103! M-am scufundat \u00een ad\u00e2ncul ascuns al apei. \u00cen ad\u00e2ncurile negre am v\u0103zut str\u0103lucind limpede diamantele vie\u021bii. Eu am v\u0103zut ad\u00e2ncul, fundul apei, fundul p\u0103m\u00e2ntului. Am ars \u00een fl\u0103c\u0103ri \u0219i m-am r\u0103corit \u00een v\u0103zduh. Am plutit deasupra norilor ca un fulg de puf, ca un fulg de z\u0103pad\u0103 \u0219i m-am topit. Am p\u0103truns ad\u00e2nc p\u00e2n\u0103 \u00een \u00eenaltul cerului. Am privit \u0219i am v\u0103zut ce mici sunt toate pe p\u0103m\u00e2nt. Ce mici sunt toate astea, cele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. \u0218i ce mare este cerul. Ce m\u0103re\u021be sunt cele cere\u0219ti. Negura \u0219i lumina. Eu am v\u0103zut totul, am \u00een\u021beles totul! Eu, care nu \u0219tiu carte, nu \u0219tiu nimic, eu am \u00een\u021beles tot ce nu \u00een\u021beleg al\u021bii! spuse el, oft\u0103, trase aer \u00een piept, apoi trase din \u021bigar\u0103 \u0219i ad\u0103ug\u0103, sco\u021b\u00e2nd fum c\u00e2nd pe gur\u0103 \u0219i c\u00e2nd pe n\u0103ri: Eu pot s\u0103 m\u0103 prezint oric\u00e2nd la \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, dincolo. C\u00e2nd o s\u0103 m\u0103 cheme. Nu avem voie s\u0103 trecem dincolo nechema\u021bi. Via\u021ba ne-a fost dat\u0103 cu chirie. Nu putem noi s\u0103 rupem contractul cu St\u0103p\u00e2nul. Fiecare la vremea lui. \u0218i nu v\u0103 speria\u021bi, oameni buni! Nimic nu poate fi mai r\u0103u, dec\u00e2t ceea ce este r\u0103ul cel mai r\u0103u. Nimic nu e mai r\u0103u dec\u00e2t a nu fi. Dar ce poate fi r\u0103u \u00een a nu fi?<\/p>\n

C\u00e2nd a terminat armata \u0219i a fost l\u0103sat la vatr\u0103, la poarta regimentului l-a arestat Securitatea. Ce \u0219tia el despre t\u00e2lharii care se ascundeau prin mun\u021bi? El a r\u0103spuns c\u0103 nu \u0219tia nimic despre nimeni care s\u0103 se fi ascuns prin mun\u021bi. \u201eBa da, \u0219tii, c\u0103 le-ai fost chiar \u0219i c\u0103l\u0103uz\u0103 prin mun\u021bi.\u201d Cum se numea organiza\u021bia din care f\u0103cea el parte? Nu \u0219tia de nicio organiza\u021bie. \u201eBa da, \u0219tii, cum s\u0103 nu \u0219tii. Ai un rol important \u00een organiza\u021bie. Ce rol ai?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u00cen gheara r\u0103ului am fost \u021binut \u0219i am z\u0103cut \u00een pridvorul mor\u021bii, la poarta mor\u021bii. M-au schingiuit \u00eentr-altfel, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi lase urme. Dormeam pe podea, \u00eentr-un birou de-al lor pentru interogatorii. Cu becul aprins noaptea \u0219i cu fereastra deschis\u0103. Intrau tot felul de g\u00e2ze prin re\u021beaua metalic\u0103, m\u0103 pi\u0219cau \u0219i nu m\u0103 l\u0103sau s\u0103 dorm. C\u00e2nd nu mai aveau loc de mine, m\u0103 duceau cu aparatele la ochi \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere unde nu \u0219tiu ce o fi fost, c\u0103 era bezn\u0103. Sau m\u0103 duceau la solar, o \u00eenc\u0103pere asfaltat\u0103 \u0219i cu plas\u0103 de s\u00e2rm\u0103 la vreo patru metri \u00een\u0103l\u021bime, \u00een loc de tavan. Acolo n\u0103du\u0219eam \u0219i nu mai puteam s\u0103 respir. \u00cemi turnau DDT \u00een cap \u0219i \u00een pantaloni. M\u0103 scoteau la closet numai odat\u0103 pe zi. \u00cemi d\u0103deau s\u0103 m\u0103n\u00e2nc l\u0103turile de la castroanele pe care \u0219i-le sp\u0103lau de\u021binu\u021bii lor, condamna\u021bi. Ei erau \u00een por\u021bie, eu nu eram. Pentru c\u0103 eram \u00een cercet\u0103ri. M\u00e2ncam l\u0103turile altora \u0219i ce scuipaser\u0103 ei din gur\u0103. Nu vream s\u0103 mai tr\u0103iesc. Atunci i-am invidiat pe mor\u021bii care au murit. Mi-au dat drumul dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. M-am \u0219i mirat. M\u0103 a\u0219teptam c\u0103 iar\u0103\u0219i m\u0103 \u00eenha\u021b\u0103. C\u00e2nd m-am v\u0103zut afar\u0103 din gura lupului, unde era s\u0103 m\u0103 duc? Nu mai aveam nimic, nici foaia cu care m-au l\u0103sat la vatr\u0103. Nimic. Acuma, eu nu mai eram nimic. F\u0103r\u0103 buletin, eram nimeni. Eram ca ie\u0219it din g\u0103oace. M-am \u00eentors acas\u0103 \u00een satul meu.<\/p>\n

\u2013 \u00cen ce sat? am \u00eentrebat eu.<\/p>\n

\u2013 \u00cen Moldova, r\u0103spunse el f\u0103c\u00e2nd un gest vag cu m\u00e2na. La munte. Sus, \u00eentr-o vale.<\/p>\n

C\u00e2nd fra\u021bii lui l-au v\u0103zut, s-au \u00eengrozit \u0219i tremurau de fric\u0103. Au urlat c\u0103 el era strigoi \u0219i c\u0103 el murise \u00een \u00eenchisoare. Fra\u021bii lui erau b\u0103u\u021bi, au s\u0103rit la el cu furcile s\u0103-l str\u0103pung\u0103. El a fugit, s\u0103 nu-l omoare. A sc\u0103pat de ei. S-a dus \u00een lumea larg\u0103. De atunci, n-a mai vrut s\u0103 \u0219tie de rude \u0219i de nimeni.<\/p>\n

\u2013 M-am tot dus cu spaima \u00een s\u00e2n \u0219i cu pierzania am fost pierdut.\u00a0De unde \u0219i p\u00e2n\u0103 unde eu c\u0103l\u0103uz\u0103 la partizani? De unde p\u00e2n\u0103 unde eu strigoi? Dar \u0219ti\u021bi dumneavoastr\u0103 ce a fost\u00a0la miljoc? Am aflat eu mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd mi s-a desf\u0103cut cerul deasupra mea \u0219i mi-a ap\u0103rut un \u00eenger. M-a \u00eentrebat \u00eengerul, cum de \u0219tiau fra\u021bii mei c\u0103 eu fusesem \u00eenchis? Doar nu era s\u0103 \u00eei fi informat Securitatea pe ei de soarta mea? \u00cengerul mi-a deschis ochii, c\u0103 fra\u021bii mei au min\u021bit la Securitate cum c\u0103 eu a\u0219 fi fost c\u0103l\u0103uz\u0103 la partizani prin mun\u021bi. Ca s\u0103 m\u0103 \u00eenchid\u0103. Nu se mai \u00eentorcea nimeni \u0219i mureau pe acolo. \u0218i s\u0103-mi ia ei partea mea de p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 tocmai murise tata. Acuma, chiar or fi crezut ei c\u0103 eu murisem \u0219i m\u0103 f\u0103cusem strigoi, sau au f\u0103cut pe pro\u0219tii, ca s\u0103 m\u0103 alunge \u0219i s\u0103 le r\u0103m\u00e2n\u0103 lor partea mea de p\u0103m\u00e2nt de la tata? \u00cens\u0103 a venit colectivizarea peste ei \u0219i le-a luat tot p\u0103m\u00e2ntul. C\u0103 Dumnezeu nu doarme, s\u0103r\u0103cu\u021bul de el. Dumnezeu nu bate cu b\u0103\u021bul. A\u0219a le trebuie: s\u0103 nu mai aib\u0103 ce m\u00e2nca. S\u0103 m\u0103n\u00e2nce din ce fur\u0103 de la colectiv\u0103!<\/p>\n

De atunci lucra aci, \u00een cimitirul \u0103sta. Aici nu l-a \u00eentrebat nimeni nimic. \u0218i avea de m\u00e2ncare din pomeni. M\u00e2nca mai bine dec\u00e2t cei ce veneau cu pomenile \u0219i cu acatistul. Din s\u0103r\u0103cia lor, to\u021bi aduceau ce aveau mai bun.<\/p>\n

\u2013 Dar matale acum ai buletin? zise Victor cu vocea lui \u00eentreb\u0103toare \u0219i obl\u0103duitoare de psihiatru, cu care deschidea inimile \u0219i gurile.<\/p>\n

\u2013 Groparii sunt oameni cinsti\u021bi, r\u0103spunse Nea T\u0103nase. Ei nu fac niciun r\u0103u nim\u0103nui, nu \u00eentreab\u0103 niciodat\u0103 nimic. Groparii \u00eentorc capul \u00een alt\u0103 parte c\u00e2nd e mai bine s\u0103 nu vad\u0103 ceva \u0219i nu te \u00eentreab\u0103 nici m\u0103car c\u00e2t e ceasul. Gura unui gropar e ferecat\u0103 \u00een cuie. Ca capacul pe sicriu.<\/p>\n

M-am mirat c\u0103 Victor n-a priceput aluzia \u0219i a continuat s\u0103 \u00eentrebe:<\/p>\n

\u2013 Eu am auzit c\u0103 trebuie s\u0103 dai bani mul\u021bi ca s\u0103 te primeasc\u0103 gropar. C\u00e2t pl\u0103te\u0219ti matale pentru ca s\u0103 \u021bii cu din\u021bii de meseria asta, s\u0103 nu te dea afar\u0103?<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 r\u0103spund\u0103, Nea T\u0103nase trase din \u021bigar\u0103, apoi puf\u0103i c\u00e2teva cercule\u021be de fum ca ni\u0219te zerouri. Nu \u0219tiu dac\u0103 Victor a priceput r\u0103spunsul groparului cu zerourile acelea de fum. \u00cen cele din urm\u0103, zise c\u0103 era o munc\u0103 grea.<\/p>\n

\u2013 Se cere s\u0103 ai o spinare ca podul de la Cernavod\u0103. \u0218i nu asta e cel mai r\u0103u. Omul se obi\u0219nuie\u0219te cu orice. Omul e ca viermele care tr\u0103ie\u0219te \u00een hrean. A\u0219a e via\u021ba, suntem un vierme \u00een hrean.<\/p>\n

\u2013 Ce e cel mai r\u0103u \u00een meseria dumitale?<\/p>\n

Groparul f\u0103cu o pauz\u0103 lung\u0103, v\u0103rs\u0103 c\u00e2\u021biva stropi de vin pe jos, zise c\u0103 era pentru sufletele mor\u021bilor \u0219i duse damigeana spre gur\u0103. O \u021binu a\u0219a pe antebra\u021b, r\u0103mase pe g\u00e2nduri \u0219i nu b\u0103u.<\/p>\n

\u2013 Nimic nu e mai r\u0103u dec\u00e2t meseria mea. \u00cens\u0103 s\u0103 \u0219tii matale de la mine: E meseria cea mai bun\u0103.<\/p>\n

\u2013 Obi\u0219nuiesc groparii s\u0103 ia pastile de calmare?<\/p>\n

\u2013 Ha! Nu umbl\u0103 niciun fel de cai prin cimitir noaptea, nici mari, nici mici! r\u0103spunse Nea T\u0103nase \u0219i \u00ee\u0219i mai aprinse o \u021bigar\u0103.<\/p>\n

\u2013 Pastile de dormit, vreau s\u0103 spun, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 Ce pastile? Eu cum pun capul jos, adorm butuc \u0219i po\u021bi s\u0103 tai lemne pe mine. \u00cens\u0103, dac\u0103 fo\u0219ne\u0219te ceva prin cimitir \u0219i nu fo\u0219ne\u0219te cum trebuie, eu ridic capul. Trag cu urechea \u0219i m\u0103 strecor tiptil f\u0103r\u0103 s\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2i u\u0219a, s\u0103 v\u0103d ce mi\u0219c\u0103 printre morminte. Eu sunt tartorul aici \u00een cimitirul meu \u0219i nimeni altcineva.<\/p>\n

\u2013 Matale e\u0219ti gropar \u0219ef?<\/p>\n

Nea T\u0103nase \u00eencuviin\u021b\u0103 din cap, st\u00e2njenit.<\/p>\n

\u2013 Nu e a\u0219a c\u0103 groparul \u0219ef e cel care vorbe\u0219te cu familia c\u00e2\u021bi bani s\u0103 primeasc\u0103 groparii? Eu am auzit c\u0103 un gropar \u0219ef c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult dec\u00e2t un chirurg care e profesor universitar. A\u0219a e?<\/p>\n

\u2013 Bani \u0219i iar\u0103\u0219i bani! r\u0103spunse Nea T\u0103nase \u0219i zv\u00e2rli chi\u0219tocul prin u\u0219a deschis\u0103. Nimeni nu ia bani cu el \u00een groap\u0103. Nici m\u0103car popa sau protopopul, nici chiar mitropolitul. Nici chiar primarul sau mili\u021bianul de sector \u0219i cine mai e. Ce a luat cu el? zise ar\u0103t\u00e2nd cu b\u0103rbia \u00eenspre portretul lui Dej. Ce s\u0103 fac eu cu banii? Eu nu am de pl\u0103tit nic\u0103ieri, nimic. Eu m\u0103n\u00e2nc din pomeni \u0219i m\u0103n\u00e2nc mai bine dec\u00e2t cei ce vin cu pomenile. Eu intru \u00een c\u00e2rcium\u0103, lunea. To\u021bi amu\u021besc \u0219i se uit\u0103 la mine. M\u0103 serve\u0219te cu respect. Ce respect? M\u0103 serve\u0219te cu fric\u0103. Frica e respectul. Dac\u0103 vrei s\u0103 te respecte lumea, s\u0103 le fie fric\u0103 de tine. \u0218i nimeni nu vrea s\u0103 ia bani din m\u00e2na mea. Sunt bani de la mort. Cine vrea s\u0103 ia bani de la mort? Beau o du\u0219c\u0103, dou\u0103 \u0219i plec. Am ce m\u00e2nca, am unde s\u0103 pun capul s\u0103 dorm, nu m\u0103 plou\u0103. Ce-mi trebuie mie altceva?<\/p>\n

A alungat cu m\u00e2na mu\u0219tele care veneau la g\u0103ina lui fript\u0103 de pe ziar. Scoase un briceag, t\u0103ie o bucat\u0103 \u0219i \u00eenfipse briceagul \u00een ea ca o furculi\u021b\u0103. Ne-o \u00eentinse nou\u0103 s\u0103 m\u00e2nc\u0103m. Noi i-am mul\u021bumit din nou, c\u0103 nu ne era foame. Nea T\u0103nase zise c\u0103 moartea era c\u00e2\u0219tigul lui. Moartea era hrana lui. El locuia cu moartea, m\u00e2nca cu moartea. El era cel mai aproape de moarte. Vecin cu mor\u021bii. El o ducea mai bine dec\u00e2t primarul. Un primar avea mul\u021bi du\u0219mani \u0219i to\u021bi voiau s\u0103-i ia locul.\u00a0Nimeni nu putea m\u00e2nca mai mult dec\u00e2t o g\u0103in\u0103. Nici \u00een gura lui Stalin nu putea intra mai mult de o g\u0103in\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ce crezi t\u0103lic\u0103? Vrea careva s\u0103-mi ia mie lopata din m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 doarm\u0103 acilea, \u00een cimitir? Nimeni. Stau ici\u0219a ca un condamnat la moarte, \u00een camera de a\u0219teptare a mor\u021bii \u0219i muncesc ca un rob. \u00cen slujba mor\u021bii. Un biet \u0103sta, ca un g\u00e2ndac. Un terchea-berchea, un dispre\u021buit \u0219i ur\u00e2t de toat\u0103 lumea, un ocolit de to\u021bi. Dar ce gre\u0219it g\u00e2ndesc ei to\u021bi. Nimeni nu m\u0103 poate ocoli pe mine. Eu o s\u0103 \u00eei a\u0219tern \u00een p\u0103m\u00e2nt. Eu sau colegii mei. Ce s-ar face omenirea dac\u0103 n-ar mai fi groparii? \u0218i gunoierii, s\u0103 nu-i uit\u0103m nici pe ei. Ar r\u0103m\u00e2ne mor\u021bii pe deasupra. Cum ar mai ar\u0103ta p\u0103m\u00e2ntul, acoperit cu mor\u021bi \u0219i cu gunoaie? Ha? Ce s-ar face lumea f\u0103r\u0103 noi? M\u0103 mai dispre\u021buie\u0219te careva? Eu voi fi de-a pururi al\u0103turi de colegii mei gropari. \u0218i peste o mie de ani. Groparii nu au cum s\u0103 mai moar\u0103 vreodat\u0103.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a?<\/p>\n

\u2013 Pentru c\u0103 au murit de la \u00eenceput, c\u00e2nd au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at meseria asta, mizerabil\u0103. Eu v\u0103d c\u0103 mul\u021bi oameni sufer\u0103 c\u0103 nu sunt ceea ce ar vrea ei s\u0103 fie \u0219i se dau c\u0103 ar fi. Mul\u021bi sunt ne\u00eemplini\u021bi \u0219i se am\u0103gesc \u00eemp\u0103un\u00e2ndu-se cum c\u0103 ar fi ceea ce nu sunt \u0219i n-au cum s\u0103 fie. Mul\u021bi \u00ee\u0219i dau importan\u021ba pe care nu o au \u0219i ar vrea s\u0103 o aib\u0103. Dar se vede pe ei c\u0103 se umfl\u0103 ca broasca c\u00e2t boul. C\u00e2nd \u00eel v\u0103d pe unul c\u0103 se d\u0103 mare \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se \u0219tie mic \u0219i sufer\u0103. Se \u021bine b\u0103\u021bos \u0219i fioros, \u00ee\u0219i drege glasul \u0219i compasul. Se \u00eenal\u021b\u0103 pe catalige, s\u0103 cread\u0103 lumea c\u0103 e mare \u0219i tare. Are preten\u021bia s\u0103 i se dea aten\u021bia pe care nu i-o d\u0103 nimeni. \u00ceng\u00e2mfa\u021bii se uit\u0103 cu sil\u0103 la mine \u0219i \u00eemi arunc\u0103 vorbele ca oasele la c\u00e2ini, ca s\u0103 m\u0103 \u00eenjoseasc\u0103. Eu nu pot fi \u00eenjosit de nimeni, pentru c\u0103 mai jos de a\u0219a nu se poate. \u0102\u0219tia care nu \u0219tiu s\u0103 vorbeasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenjoseasc\u0103 pe oricine e mai jos dec\u00e2t ei. \u0102\u0219tia ling \u00een sus. Nu-\u0219i dau seama. \u00cenjosindu-m\u0103 pe mine, se \u00eenjosesc pe ei \u00een\u0219i\u0219i. Ei nu \u0219tiu nimic, nu \u00een\u021beleg nimic. Eu am \u00een\u021beles totul, \u0219tiu totul.<\/p>\n

\u2013 Spune-ne \u0219i nou\u0103 ce \u0219tii dumneata \u0219i nu \u0219tim noi?<\/p>\n

\u2013 S\u0103 \u0219ti\u021bi de la mine: Suntem cu to\u021bii ni\u0219te frunze \u00een v\u00e2nt, oric\u00e2t de mare coroan\u0103 de aur cu piertre nestemate ai avea pe cap. Trufa\u0219ii nu \u00ee\u0219i v\u0103d nimicnicia. Bog\u0103\u021bii pe dinafar\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cie pe din\u0103untru. Vor s\u0103 aib\u0103 putere peste al\u021bii, dar ei nu au putere peste ei \u00een\u0219i\u0219i, peste patimile lor. Praful \u0219i pulberea se alege de noi to\u021bi. P\u00e2n\u0103 \u0219i de cei mai mari \u00eemp\u0103ra\u021bi. \u0218i Papa de la Roma. To\u021bi tremur\u0103m de frica mor\u021bii \u0219i ne zbatem ca ni\u0219te pro\u0219ti, p\u00e2n\u0103 c\u0103dem la p\u0103m\u00e2nt \u0219i se a\u0219terne peste noi p\u0103m\u00e2ntul negru, iarba verde \u0219i z\u0103pada alb\u0103. Dac\u0103 tr\u0103ie\u0219ti cu frica de moarte \u00een oase, e\u0219ti gata mort \u00eenainte de a fi murit. C\u00e2nd ai murit odat\u0103, nu-\u021bi mai e fric\u0103 de moarte \u0219i nu ai cum s\u0103 mai mori. T\u0103lic\u0103 poate nu ai avut norocul s\u0103 mori m\u0103car odat\u0103 \u00een via\u021b\u0103, s\u0103 treci pragul dincolo \u0219i s\u0103 p\u0103\u0219e\u0219ti iar\u0103\u0219i pragul \u00eenapoi. Dup\u0103 ce ai trecut prin asta, nu mai are moartea nicio putere asupra ta. Abia atunci \u021bi se deschid ochii \u0219i \u00een\u021belegi ce e via\u021ba. Abia atunci afli c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti. Pro\u0219tii nu \u0219tiu s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Nici nu \u0219tiu c\u0103 tr\u0103iesc. Nimic nu poate fi mai m\u0103re\u021b pe lume ca ziua, soarele \u0219i c\u0103 respir\u0103m. Uit\u0103-te cum diminea\u021ba, Doamna Zorilor se ridic\u0103 \u00een rochie purpurie peste dealul \u0103la, cu iarba \u00een sc\u00e2ntei de rou\u0103 \u0219i alung\u0103 negura. \u0218i s\u0103 tragi aer \u00een piept. Degeaba mai respiri dac\u0103 nu \u0219tii s\u0103 gu\u0219ti aerul. \u0218i s\u0103 gu\u0219ti apa. S\u0103 gu\u0219ti apa vie\u021bii, dac\u0103 pricepe\u021bi dumneavoastr\u0103 ce vreau s\u0103 spun, domnule doctor.<\/p>\n

\u2013 Da, aerul \u0219i apa sunt vitale, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 Domnule doctor! Ascult\u0103 de la mine: To\u021bi se sperie ca iepurii de orice nenorocire \u0219i de nimic, de parc\u0103 cu ei s-ar sf\u00e2r\u0219i via\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt. Dup\u0103 cea mai neagr\u0103 noapte, cu furtun\u0103, cu fulgere \u0219i tr\u0103znete, de zici c\u0103 e sf\u00e2r\u0219itul lumii, vine ziua \u0219i iese soarele. Nu s\u0103 poate altfel. Nu s\u0103 egzist\u0103. P\u0103s\u0103relele ciripesc la fel de fericite \u00een cimitirul meu, ca \u00een cel mai frumos parc \u00eemp\u0103r\u0103tesc de pe lume. Nici \u00een gr\u0103dinile at\u00e2rnate ale Semiramidei nu c\u00e2ntau p\u0103s\u0103rile m\u0103iestre mai frumos ca aici la mine \u00een cimitir. Din florile ce cresc \u00een cimitir, culeg albinele miere. Eu \u00eemi fac ceai de sun\u0103toare. Cre\u0219te pe morminte p\u0103r\u0103site. \u0218tii dumneata, care e\u0219ti doctor, c\u0103 e mai s\u0103n\u0103toas\u0103 dec\u00e2t sun\u0103toarea din farmacie? Dac\u0103 nu \u00een\u021b\u0103legi rostul mor\u021bii, n-ai cum s\u0103 \u00een\u021b\u0103legi rostul vie\u021bii. \u0218i atunci, de ce mai tr\u0103ie\u0219ti? Pentru ce te zba\u021bi, m\u0103i omule? Pentru asta ai venit pe lume, ca s\u0103 str\u00e2ngi? S\u0103 faci r\u0103u la al\u021bii, ca s\u0103 ai tu? S\u0103 te l\u0103f\u0103i tu? S\u0103 ai, \u00een loc s\u0103 fii? Nu iei banii cu tine \u00een morm\u00e2nt, nu iei nimic. Nimic!<\/p>\n

Nea T\u0103nase trase din \u021bigar\u0103 ad\u00e2nc \u00een pl\u0103m\u00e2ni. D\u0103du fumul pe nas \u0219i \u00eel trase \u00eenapoi, pe gur\u0103. Apoi invers, p\u00e2n\u0103 nu mai ie\u0219i niciun fum. Tot fumul depus \u00een pl\u0103m\u00e2ni. Iar noi ne uitam la el \u00een t\u0103cere.<\/p>\n

\u2013 Ascult\u0103-m\u0103 pe mine, c\u0103 \u0219tiu! Sunt gropar. Te duci cu un singur r\u00e2nd de haine pe tine la drum \u0219i nu te mai \u00eentorci de unde ai plecat. Te duci de unde ai venit. Ai venit de nic\u0103ieri \u0219i te duci nic\u0103ieri. Eu, care am v\u0103zut a\u0219a multe, uneori nu mai pricep nimic. Eu v\u0103d cum ne p\u0103r\u0103sesc mor\u021bii \u0219i se duc. Tu nu po\u021bi s\u0103 iei cu tine \u00een groap\u0103 nimic, dec\u00e2t ce \u021bi-au pus \u00een sicriu. I-au pus unui mort o carte de rug\u0103ciuni \u00een m\u00e2n\u0103. \u0218i ce s\u0103 fac\u0103 cu ea? S\u0103 o citeasc\u0103? N-are lamp\u0103 \u00een groap\u0103. S\u0103 se roage\u00a0mort? De ce nu s-a rugat c\u00e2t a fost viu? \u0218i jos, \u00een \u021b\u0103r\u00e2na gropii negre, tu nu po\u021bi c\u0103ra cu tine nimic! Patima banilor e cea mai cumplit\u0103. Patima s\u0103 v\u0103 spori\u021bi averile v\u0103 apas\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een clipa c\u00e2nd cobor\u00e2\u021bi \u00een morm\u00e2nt. N-am v\u0103zut \u00eenmorm\u00e2ntare cu vreun cuf\u0103r de bani remorcat la dric. N-am v\u0103zut s\u0103-i pun\u0103 careva mortului vreun sac de bani \u00een sicriu. N-am v\u0103zut. To\u021bi haps\u00e2nii \u0219i tic\u0103lo\u0219ii o s\u0103 vad\u0103 pe dracu, c\u00e2nd o s\u0103 ajung\u0103 \u00een iad. To\u021bi o s\u0103 vede\u021bi limpede, cu cea mai mare limpezime. Eu sunt cel care am v\u0103zut ad\u00e2ncul, fundul m\u0103rii \u0219i fundul p\u0103m\u00e2ntului. \u0218i ad\u00e2ncul cerului. Toate ad\u00e2ncurile. Eu am aflat tot, am \u00een\u021beles tot, \u0219tiu tot. Voi nu \u00een\u021belege\u021bi nimic. \u0218i nu \u0219ti\u021bi nimic. \u0218i crede\u021bi c\u0103 \u0219tii totul. \u0218ti\u021bi p\u0103 dracu\u2019! At\u00e2ta \u0219ti\u021bi.<\/p>\n

Nea T\u0103nase ad\u0103ug\u0103 c\u0103 s\u0103 \u00eel scuz\u0103m, \u00eentruc\u00e2t nu se refer\u0103 la persoanele de fa\u021b\u0103. \u00ce\u0219i b\u0103g\u0103 degetele \u00een pachetul de \u021big\u0103ri, nu g\u0103si nimic acolo. Victor \u00eei oferi un pachet de \u021big\u0103ri de import, cu filtru, \u00eens\u0103 Nea T\u0103nase le respinse cu un gest, f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite la ele. Rupse o bucat\u0103 din ziarul de pe mas\u0103, scoase ni\u0219te foi de tutun uscate din buzunarul de la hain\u0103, le m\u0103cin\u0103 \u00eentre palme \u0219i \u00ee\u0219i r\u0103suci o mahoarc\u0103, mai pe pofta lui. O lipi cu limba \u0219i o aprinse.<\/p>\n

\u2013 De ce nu fumezi cu filtru? Sunt \u021big\u0103ri mai propice, zise Victor.<\/p>\n

\u2013 \u021aig\u0103rile n-are cum s\u0103 pice, \u00eei r\u0103psunse Nea T\u0103nase.<\/p>\n

Palmele lui butuc\u0103noase erau cr\u0103pate \u0219i nicio ap\u0103 nu putea s\u0103 \u00eenl\u0103ture p\u0103m\u00e2ntul \u0219i tutunul din cr\u0103p\u0103turi. Formau un desen ciudat, care ar fi putut speria o ghicitoare \u00een palm\u0103. \u00cen palmele lui se putea citi istoria unei lumi disp\u0103rute, mai clar dec\u00e2t literele cuneiforme pe t\u0103bli\u021bele de lut sumeriene, cu poemul Ghilgame\u0219. Poate chiar \u0219i viitorul nostru.<\/p>\n

Trase din \u021bigar\u0103 \u0219i zise c\u0103 el cam era un fel de primar.<\/p>\n

\u2013 Primar peste mor\u021bi? am \u00eentrebat eu.<\/p>\n

\u2013 Nu, peste cei ce locuiesc \u00een cimitir, aici la mine. Oameni mai mult mor\u021bi dec\u00e2t vii. Puterea local\u0103 \u0219i autorit\u0103\u021bile nu \u0219tiu nimic de ei, dac\u0103 ar fi s\u0103 credem ce zice popa. Nimeni nu \u0219tie de ei. Numai eu le duc grija.<\/p>\n

Erau oameni, vai de capul lor, ne-a spus Nea T\u0103nase, numi\u021bi popula\u021bia umbrelor sau st\u00e2lpii nop\u021bii, st\u0103p\u00e2nii beznei. El le ar\u0103ta care erau cavourile sau criptele p\u0103r\u0103site, \u00een care puteau s\u0103 \u00eennopteze peste zi. Niciun oaspete nou sosit nu putea locui acolo f\u0103r\u0103 aprobarea lui.<\/p>\n

\u2013 Se mai ivesc ei \u0219i singuri, c\u00e2nd vin mor\u021bii \u0219i c\u00e2nd \u0219tiu ei c\u0103 pot s\u0103 se bage \u00een fa\u021b\u0103 la poman\u0103. Lumea le d\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite la ei. Dac\u0103 nu e careva s\u0103-l cunoasc\u0103, se bag\u0103 fl\u0103m\u00e2ndul \u00een fa\u021b\u0103. Mi-a murit unul \u00eenghesuit la poman\u0103. Altul s-a \u00eenecat cu m\u00e2ncarea \u00een g\u00e2t.<\/p>\n

\u2013 Cum mai e cu pia\u021ba scheletelor, \u00eentreb\u0103 Victor.<\/p>\n

Nea T\u0103nase zise c\u0103 cererea de schelete sau de cranii sc\u0103zuse, c\u00e2nd cabinetele medicale particulare trecuser\u0103 la policlinicile de Stat. De stat la coad\u0103, a precizat el. A mai fost o vreme voie cu oase la facultatea de medicin\u0103, dar s-au furat. \u00cens\u0103 pia\u021ba s-a \u00eentors. Acum veneau studen\u021bi str\u0103ini, iar \u0103\u0219tia aveau bani. \u00cen \u021b\u0103rile lor, a\u0219a cum erau \u00eenapoiate, legile erau mai stricte, cu lini\u0219tea mormintelor. Cump\u0103rau schelete de la noi \u0219i le treceau peste grani\u021b\u0103 cum \u0219tiau ei.<\/p>\n

Victor era interesat s\u0103 cumpere ni\u0219te oase. Avea aproape toate oasele, le \u021binea ascunse acas\u0103 la el, \u00eentr-o valiz\u0103 sub pat \u0219i \u00eei mai trebuiau c\u00e2teva. A ar\u0103tat pe corpul s\u0103u ce oase \u00eei lipseau. Groparul trase sertarul de la mas\u0103 \u0219i scoase ni\u0219te oase.<\/p>\n

\u2013 Eu unul sunt oarecum destul de virtuos \u0219i aproape curat la suflet, zise el \u0219i puse pe mas\u0103 oasele de care avea nevoie Victor.<\/p>\n

Le alinie unul l\u00e2ng\u0103 altul cu grij\u0103 \u0219i preciz\u0103 la fiecare numele lor latine\u0219ti, \u00eens\u0103 eu nu puteam \u0219ti dac\u0103 le aranja cum trebuie sau dac\u0103 denumirile erau corecte. Am v\u0103zut c\u0103 Victor \u00ee\u0219i st\u0103p\u00e2nea uimirea uit\u00e2ndu-se la el \u0219i am \u00een\u021beles c\u0103 Nea T\u0103nase nu spunea nimic gre\u0219it. Groparul rupse o bucat\u0103 din ziarul pe care m\u00e2ncase, a \u00eemp\u0103turit oasele \u0219i i le-a dat lui Victor. Victor zise c\u0103 acum avea toate oasele, nu \u00eei mai trebuiau altele.<\/p>\n

\u2013 Nici nu mai am altele. Astea sunt toate.<\/p>\n

N-a vrut s\u0103 primeasc\u0103 bani.<\/p>\n

\u2013 N-am cum s\u0103 iau cu mine bani \u00een groap\u0103, r\u00e2se el. V-am spus doar!<\/p>\n

\u2013 Cum e cu jefuitorii de morminte? \u00eentreb\u0103 Victor.<\/p>\n

\u2013 Mai bine te-a\u0219 \u00eentreba eu pe matale, care e\u0219ti doctor, cum e cu jefuitorii de organe de la mor\u021bii din spitale, pentru transplanturi. Am auzit c\u0103 se jefuiesc organe \u0219i de la vii. Intri \u00een spital teaf\u0103r \u0219i ie\u0219i mort. Jefuitorii de morminte nu cuteaz\u0103 s\u0103 se mai apropie. Le e fric\u0103 de viii care locuiesc aici \u00een cimitirul meu, mai r\u0103u dec\u00e2t de mor\u021bi.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a? zise Victor. Oamenii matale locuiesc \u00een cimitir \u0219i nu jefuiesc mormintele?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i dac\u0103 sparge careva vreo groap\u0103, l-a luat dracu\u2019. Vine mili\u021bia \u0219i p\u00e2nde\u0219te noaptea. Unde s\u0103 se mai duc\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103? Cine le mai d\u0103 m\u00e2ncare cum le dau eu de la pomeni? Viii mei \u00eemi ap\u0103r\u0103 mor\u021bii, s\u0103 nu le sparg\u0103 careva morm\u00e2ntul. \u00ce\u0219i ap\u0103r\u0103 cu din\u021bii mormintele lor. Le-am dat voie s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe uneltele mele \u0219i s\u0103 fac\u0103 cum \u0219tiu ei mai bine, dac\u0103 e nevoie.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum po\u021bi dumneata s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 dormi \u00een cimitir? Nu \u021bi-e fric\u0103 noaptea?<\/p>\n

\u2013 Fric\u0103 de cine? Ziua moare \u0219i negura cre\u0219te. Eu sunt singur, cimitirul e mare. Tiptil-tiptil coboar\u0103 noaptea \u0219i sose\u0219te ceasul c\u00e2nd ies duhurile rele. Iazmele, moroii, pricolicii uite a\u0219a, vampirii, fantomele, stafiile, strigoii, v\u00e2rcolacii \u0219i n\u0103lucile. Toate alea ies din p\u0103m\u00e2nt \u0219i mi\u0219un\u0103 uite a\u0219a, s\u0103 te \u00eenha\u021be. Cimitirul doarme \u0219i casc\u0103. Iadul \u00ee\u0219i deschide gura \u0219i sufl\u0103 de infecteaz\u0103 toat\u0103 lumea \u0219i te apas\u0103 pe piept, \u00ee\u0219i bag\u0103 ghearele \u00een grumazul t\u0103u, de nu mai po\u021bi s\u0103 r\u0103sufli. Mai e doar un pas \u00eentre mine \u0219i moarte. Noapte, noapte \u0219i iar noapte. De trei ori noapte pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

C\u00e2nd apunea soarele, Nea T\u0103nase \u00eenchidea poarta dubl\u0103 \u0219i grea a cimitirului. Atunci \u00eencepea s\u0103 ias\u0103 din morminte popula\u021bia umbrelor.<\/p>\n

\u2013 Cei ce se r\u0103t\u0103cesc prin lume, \u00een via\u021ba asta a\u0219a cum e, care au apucat calea r\u0103t\u0103cit\u0103 \u0219i au r\u0103mas pe dinafar\u0103, obosi\u021bii \u0219i b\u0103tr\u00e2nii de care nu mai are nevoie nimeni, bolnavii, s\u0103racii \u0219i cei pr\u0103p\u0103di\u021bi, ne\u00eensemna\u021bi, arunca\u021bi la gunoiul lumii \u0103steia \u00een care tr\u0103im. Pe \u0103\u0219tia \u00eei ajut eu, c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 nu mai au nicio vlag\u0103 \u00een ei s\u0103 o mai duc\u0103 cu via\u021ba. Pe \u0103\u0219tia, care \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 moartea \u0219i nu vine.<\/p>\n

El str\u00e2ngea pomenile \u0219i le punea pentru ei prin cavouri, unde s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103n\u00e2nce.<\/p>\n

\u2013 Neferici\u021bii mei de prieteni sunt pa\u0219nici \u0219i nu fac niciun r\u0103u nim\u0103nui. Nu deranjeaz\u0103 pe nimeni. Dar n-au voie s\u0103 moar\u0103 \u00een morminte. N-au dec\u00e2t s\u0103 moar\u0103 unde or vrea, numai \u00een cimitir nu. Preotul zice c\u0103 \u0103sta e imperativul s\u0103u categoric. Eu nu am carte cum are popa, dar cred c\u0103 moartea e cel mai de seam\u0103 lucru pe care \u00eel tr\u0103im \u00een via\u021ba noastr\u0103. Ni se pun tot felul de condi\u021bii peste condi\u021bii, s\u0103 tr\u0103im a\u0219a cum vor al\u021bii. Barim c\u00e2nd murim s\u0103 nu ne mai pun\u0103 condi\u021bii cum s\u0103 murim.<\/p>\n

Nea T\u0103nase t\u0103cu \u00eendelung, ridic\u0103 damigeana, o r\u0103suci \u0219i o puse pe antebra\u021b, o duse spre gur\u0103, dar o puse la loc.<\/p>\n

\u2013 O mul\u021bime de daruri ne dau mor\u021bii no\u0219tri. Darurile sunt multe. Nu to\u021bi am fost d\u0103rui\u021bi la fel. D\u0103, ca s\u0103 prime\u0219ti! D\u0103, ca s\u0103 ai de unde da!\u00a0S\u0103r\u0103cia e o boal\u0103 grea \u0219i se mo\u0219tene\u0219te din tat\u0103 \u00een fiu. M\u0103rg\u0103ritarele dimine\u021bii se ivesc pe frunze, eu deschid por\u021bile cimitirului. Prietenii mei aud por\u021bile sc\u00e2r\u021b\u00e2ind \u0219i se ascund \u00een morminte. Au o mie de ochi \u0219i o mie de urechi. Ace\u0219ti vitregi\u021bi ai soartei, aceste umbre de oameni, nu sunt chiar a\u0219a de nepricepu\u021bi cum ai crede. Unii din ei, a fost ceva de capul lor c\u00e2ndva \u0219i s-au pr\u0103bu\u0219it. Ca la fabric\u0103, multe rebuturi. La fel e \u0219i lumea noastr\u0103, cu rebuturi omene\u0219ti. N-am f\u0103cut eu lumea asta.<\/p>\n

G\u0103ina de pe masa lui Nea T\u0103nase, ne-a asigurat el, fusese furat\u0103 de la vecini, adus\u0103 la biseric\u0103 \u0219i blagoslovit\u0103 de pop\u0103. Nea T\u0103nase o m\u00e2nca \u00een contul mortului de pe lumea cealalt\u0103.<\/p>\n

\u2013 Am v\u0103zut unii care… zise Nea T\u0103nase, v\u0103rs\u0103 c\u00e2teva pic\u0103turi de vin \u0219i puse damigeana la gur\u0103. Moartea nu este frumoas\u0103, dar e mai u\u0219oar\u0103 dec\u00e2t via\u021ba. Dup\u0103 o via\u021b\u0103 chinuit\u0103, moartea e o eliberare. Mai bine ziua mor\u021bii, dec\u00e2t ziua na\u0219terii, ca s\u0103 st\u0103m str\u00e2mb \u0219i s\u0103 judec\u0103m drept. Totul este s\u0103 l\u0103s\u0103m mor\u021bii \u00een pace. Nu cum au f\u0103cut c\u00e2nd au mutat cimitirele. \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia r\u0103ului, puterea \u00eentunericului, \u00een aceast\u0103 lume \u00eentunecat\u0103, zise el \u0219i se cutremur\u0103.<\/p>\n

\u2013 Nu se fur\u0103 de la mor\u021bi, c\u00e2nd \u00eei dezgroap\u0103? se mir\u0103 Victor.<\/p>\n

\u2013 Ba da, poate c\u0103 da. Sunt gropari care au fost adu\u0219i la meseria asta, cu for\u021ba, sco\u0219i din pu\u0219c\u0103rii. Dar nu stau mult \u00een cimitir. Se \u00eentorc repede la \u00eenchisoare. Le place mai mult acolo. Un adev\u0103rat gropar, de soi bun, nu fur\u0103 niciodat\u0103. Dup\u0103 ce ai v\u0103zut c\u00e2te ai v\u0103zut \u0219i ai a\u0219ternut at\u00e2\u021bia oameni \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu mai ai nevoie de nimic. Nu \u00een\u021beleg de ce mai fur\u0103 unii, c\u00e2nd poate n-or \u0219ti c\u0103 n-o s\u0103 aib\u0103 cum s\u0103 ia cu ei \u00een groap\u0103 ce au furat. Vreme vine, vreme trece, neamul \u00ee\u0219i merge mersul neamului. Poate c\u0103 or fi fost gropari care au furat c\u00e2nd cu dezgrop\u0103rile, dar eu n-am v\u0103zut pe careva. Groparii sunt altfel dec\u00e2t oamenii legii sau ca al\u021bii. Nu se p\u00e2r\u0103sc \u00eentre ei. Ce om e \u0103la care p\u00e2r\u0103\u0219te? Ce om e \u0103la care fur\u0103? \u0218i mai ales de la mor\u021bi? Po\u021bi s\u0103-\u021bi ascunzi faptele s\u0103 nu te vad\u0103 cei vii, dar nu te po\u021bi ascunde de mor\u021bi, c\u0103 mor\u021bii te v\u0103d. Mortul te vede cu ochii \u00eenchi\u0219i. \u0218i din morm\u00e2nt te vede. \u0218i o s\u0103 vin\u0103 c\u00e2nd dormi, o s\u0103 \u00ee\u021bi vin\u0103 \u00een somn, s\u0103-\u021bi cear\u0103 \u00eenapoi ce i-a apar\u021binut. C\u00e2nd mori, o s\u0103 alergi dup\u0103 cei de la care ai furat, ca s\u0103 le dai \u00eenapoi, dar n-o s\u0103 vrea s\u0103 primeasc\u0103. \u0218i o s\u0103 alergi a\u0219a cu limba scoas\u0103 \u00een via\u021ba de apoi. Altminteri, mor\u021bii sunt cumsecade. Nu fac nim\u0103nui niciun r\u0103u.<\/p>\n

Pe cuv\u00e2ntul de onoare al lui Nea T\u0103nase, c\u0103 n-ai de ce s\u0103-\u021bi fie fric\u0103 de mor\u021bi. Dac\u0103-\u021bi spune el asta, care e gropar, trebuie s\u0103-l crezi.<\/p>\n

\u2013 Spaimele unora sunt numai gogori\u021bele lor din cap. Dac\u0103 ar fi ceva de speriat prin cimitir, s-ar speria animalele. Dac\u0103 niciun animal nu se sperie \u00een cimitir, atunci nu e nimic.<\/p>\n

\u2013 D\u0103-mi voie, zise Victor, s\u0103 numesc asta silogismul lui Nea T\u0103nase!<\/p>\n

\u2013 Ce siloz? Eu n-am niciun siloz. Afl\u0103 de la mine: pisica nu se sperie de mor\u021bi \u0219i de-aia oamenii au f\u0103cut-o responsabil\u0103 cu prostiile lor din cap.<\/p>\n

Nea T\u0103nase \u00eencepu s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u0219i ne mai spuse c\u0103, \u00eentr-o noapte, i-a prins pe ni\u0219te satani\u0219ti aci \u00een cimitirul lui.<\/p>\n

\u2013 Era o noapte f\u0103r\u0103 lun\u0103. Bezn\u0103 ca \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului. Ce vitejie e aia s\u0103 intri noaptea \u00eentr-un cimitir \u0219i s\u0103 p\u00e2ng\u0103re\u0219ti mormintele? Nu e noapte \u00een jurul meu, unde ochiul meu n-ajunge. Ochiul meu pururea treaz vegheaz\u0103 peste orice f\u0103r\u00e2m\u0103. Nu cade o vrabie din copac f\u0103r\u0103 \u0219tirea mea. Nu mi\u0219c\u0103 o furnic\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 s\u0103-mi cear\u0103 mie aprobare scris\u0103! ne asigur\u0103 groparul cu m\u00e2na pe inim\u0103.<\/p>\n

Satani\u0219tii i-au omor\u00e2t pisica.<\/p>\n

\u2013 Era motanul meu. \u00cel crescusem de c\u00e2nd era un pisoia\u0219 uite at\u00e2ta de mic. \u0218i \u00eemi \u021binea de ur\u00e2t, era prietenul meu cel mai de n\u0103dejde. Un m\u0103re\u021b motan negru, \u00eenc\u0103l\u021bat cu cizme albe. Popa \u00eel botezase Lucifer. \u00ce\u0219i cuno\u0219tea numele, se \u00eentorcea \u0219i venea c\u00e2nd \u00eel strigai pe nume. \u0218i era mai inteligent \u0219i mai \u00een\u021belept dec\u00e2t un om. Pe cuv\u00e2ntul meu de gropar. Ne \u00een\u021belegeam foarte bine, chiar \u0219i din priviri. \u00cen\u021belegea de vorb\u0103 mai bine ca un om. Motanul meu \u00eenc\u0103l\u021bat \u00een\u021belegea tot, pricepea imediat, ba chiar m\u0103 ajuta. Mai bine ca oricine.<\/p>\n

Mili\u021bia f\u0103cea uneori razii prin cimitir, c\u00e2nd ziua, c\u00e2nd noaptea. \u00cendat\u0103 ce vedea Nea T\u0103nase mili\u021bienii, \u00eencepea s\u0103-\u0219i strige pisica: \u201eLucifer! Pis, pis, pis, Lucifer! Unde e\u0219ti?\u201d \u0219i b\u0103tea cu furculi\u021ba \u00een farfuria, pe care o avea de la un mort.<\/p>\n

\u2013 Mi-o d\u0103duse mortul cu m\u00e2ncare \u0219i n-a mai venit s\u0103 \u0219i-o ia \u00eenapoi.<\/p>\n

Prietenii s\u0103i care locuiau \u00een cimitir, lumea umbrelor, auzeau semnalul acela secret, cum chema el pisica, \u0219i disp\u0103reau prin morminte, tr\u0103geau u\u0219ile la cavouri dup\u0103 ei. Odat\u0103, au r\u00e2s mili\u021bienii de el, c\u0103 \u00ee\u0219i striga pisica, iar pisica \u00ee\u0219i freca musta\u021ba de piciorul lui. El a s\u0103rit ca din arc, ca \u0219i cum s-ar fi speriat, a b\u0103tut cu piciorul \u00een prag \u0219i a urlat: \u201eZ\u00e2t! Fugi de aci! Z\u00e2t!\u201d. Ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 semnalul de alarm\u0103, a sc\u0103pat farfuria din m\u00e2n\u0103 pe treapta de piatr\u0103, de s-a f\u0103cut \u021b\u0103nd\u0103ri.<\/p>\n

\u2013 Mili\u021bienii au r\u00e2s de mine, c\u0103 eu, gropar, m\u0103 speriam de propria mea pisic\u0103. \u00cen contul pisicii, i-am t\u0103b\u0103cit bine pe satani\u0219ti. Intraser\u0103 prin fundul cimitirului, unde era gardul stricat. N-aveam cum s\u0103-i aud. Dormeam. Dar mi-au dat semnal oamenii mei din cavouri. Ce cuc e \u0103la toamna? \u0218i cum s\u0103 se \u00eeng\u00e2ne cucul cu mierla? Am s\u0103rit din somn \u0219i am pus m\u00e2na pe lopat\u0103. V\u0103 asigur eu c\u0103 satani\u0219tii \u0103\u0219tia n-o s\u0103 mai calce prin vreun cimitir, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd i-o aduce cu picioarele \u00eenainte.<\/p>\n

\u2013 Bine! Dar, dac\u0103 prietenii matale \u021bi-au dat semnalul cu cucu \u0219i cu mierla, de ce n-au s\u0103rit s\u0103 te ajute?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i cine s\u0103 vin\u0103 s\u0103 m\u0103 ajute? C\u0103 mai erau \u00een cimitir numai schilozii. Abia se mai t\u00e2rau. Ceilal\u021bi, care erau \u00een putere, erau pleca\u021bi la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u2013 La Bucure\u0219ti? Ce s\u0103 caute acolo?<\/p>\n

\u2013 S-au dus la o nunt\u0103.<\/p>\n

\u2013 Unde?<\/p>\n

\u2013 \u00centr-un cimitir.<\/p>\n

\u2013 Ziua?<\/p>\n

\u2013 Nu. Noaptea.<\/p>\n

\u2013 Nunt\u0103 la cimitir? Noaptea?<\/p>\n

Se f\u0103cu o lini\u0219te asurzitoare. Victor l-a \u00eentrebat dac\u0103 \u021bineau strict cu camuflajul sau au aprins ceva lum\u00e2n\u0103ri \u0219i candele mortuare? Nea T\u0103nase a dat din umeri f\u0103r\u0103 s\u0103 zic\u0103 nimic.<\/p>\n

\u2013 C\u00e2nd aveai pisica, \u00ee\u021bi mai \u021binea de ur\u00e2t. Ce faci acuma f\u0103r\u0103 m\u0103car un suflet de pisic\u0103? a \u00eentrebat Victor.<\/p>\n

Nea T\u0103nase a dat iar\u0103\u0219i din umeri. N-am \u00een\u021beles ce voia s\u0103 spun\u0103 astfel.<\/p>\n

\u2013 Groparii c\u00e2nt\u0103? am \u00eentrebat eu.<\/p>\n

\u2013 Ce vorb\u0103 e asta? \u00eentreb\u0103 Nea T\u0103nase b\u0103nuitor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 privirea spre mine.<\/p>\n

\u2013 Treceam c\u00e2ndva pe l\u00e2ng\u0103 un cimitir \u0219i-am auzit pe cineva c\u00e2nt\u00e2nd cu voce aspr\u0103, am zis eu. M-am uitat peste gard \u0219i-am v\u0103zut c\u0103 era groparul, s\u0103pa \u0219i c\u00e2nta dintr-o groap\u0103.<\/p>\n

\u2013 Deschidea o groap\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 fie gata pentru unul care a fost chemat, r\u0103spunse Nea T\u0103nase.<\/p>\n

\u2013 \u0218i se apleca \u0219i disp\u0103rea \u00een groap\u0103, am continuat eu.<\/p>\n

\u2013 R\u0103suna din hruba lui, tot mai ad\u00e2nc\u0103, tot mai jos. Da, groparii c\u00e2nt\u0103. \u00ce\u0219i c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntecul lor \u0219i \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 peste p\u0103m\u00e2ntul \u00eenflorit.<\/p>\n

\u2013 C\u00e2t de des ai matale ocazia s\u0103 te odihne\u0219ti \u0219i s\u0103 vorbe\u0219ti cu lumea, a\u0219a cum vorbe\u0219ti cu noi? \u00eentreb\u0103 Victor.<\/p>\n

\u2013 Viii trag la vii, mor\u021bii trag la mor\u021bi, groparii trag la gropari, r\u0103spunse Nea T\u0103nase d\u00e2nd din umeri. Noi nu suntem nici mai buni, nici mai r\u0103i dec\u00e2t al\u021bii. Ne s\u0103p\u0103m gropile noastre \u0219i culc\u0103m mor\u021bii no\u0219tri \u00een p\u0103m\u00e2nt. Fiecare trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce de pe urma altuia. T\u0103lic\u0103 m\u0103n\u00e2nci de pe vii, noi m\u00e2nc\u0103m de pe mor\u021bi. Facem care ce putem. Nu po\u021bi s\u0103 faci ce-\u021bi place, dar po\u021bi s\u0103-\u021bi plac\u0103 ce faci.<\/p>\n

\u2013 Matale faci ce \u00ee\u021bi place?<\/p>\n

\u2013 Cine face ce \u00eei place? T\u0103lic\u0103 faci ce \u00ee\u021bi place? Dar v\u0103 garantez eu c\u0103, ce fac eu, \u00eemi place cum fac \u0219i \u00eemi place s\u0103 fac. De-aia, ce fac, fac cu n\u0103dejde. Asta m\u0103 \u021bine pe picioare, \u0103sta e salariul meu cel mai de pre\u021b. \u00cemi place s\u0103 sap, s\u0103 dau cu cazmaua \u0219i cu lopata. Sap \u0219i sap de at\u00e2t-amar de vreme. \u0218i m\u0103 \u00eentreb: oare de ce sap? De ce \u00eemi place s\u0103 dau \u00een p\u0103m\u00e2nt cum a\u0219 da pe spinarea unora? Eu, gropar de meserie, \u0219tiu mai bine dec\u00e2t oricine, \u0219i dec\u00e2t popa, c\u0103 dincolo nu \u00eemi trebuie nimic. \u0218i totu\u0219i, a\u0219 vrea s\u0103 iau cu mine lopata. S\u0103 a\u0219tept pe malul cel\u0103lalt s\u0103 vin\u0103 unii, pe care \u00eei a\u0219tept eu la groap\u0103 s\u0103 pun p\u0103m\u00e2nt peste ei \u0219i s\u0103 le dau cu lopata \u00een spinare. A\u0219a s\u0103-i m\u00e2n acolo unde sunt repartiza\u021bi. \u00cencolo, nu iau cu mine dec\u00e2t ce \u0219tiu \u0219i amintirile mele. Da, am aici \u00een cap un siloz plin cu amintiri. Mi-am pus amintirile la dosar, le r\u0103sfoiesc cu ochii \u00eenchi\u0219i \u0219i trag \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte. Dac\u0103 nu \u0219tii nimic \u0219i n-ai \u00eenv\u0103\u021bat nimic de la via\u021b\u0103, atunci de ce ai mai tr\u0103it? Dac\u0103 n-ai altceva de luat cu tine dec\u00e2t faptele tale rele, lacrimile altora sau amintirile tale amare, vai de via\u021ba care o s-o ai dup\u0103 moarte. E bine s\u0103 ne bucur\u0103m, s\u0103 r\u00e2dem \u0219i s\u0103 fim ferici\u021bi aici, c\u00e2t tr\u0103im, c\u0103 nu se \u0219tie dac\u0103 o s\u0103 mai r\u00e2dem \u0219i o s\u0103 fim ferici\u021bi dincolo. Dac\u0103 nu \u00ee\u021bi \u00eempline\u0219ti dorin\u021bele \u0219i visurile tale aici, c\u00e2t tr\u0103ie\u0219ti, cine o s\u0103 \u021bi le mai \u00eemplineasc\u0103 \u021bie acolo?<\/p>\n

\u2013 Ce dorin\u021be ai vrea dumneata s\u0103 \u021bi se \u00eemplineasc\u0103?<\/p>\n

\u2013 Ce v-am spus. S\u0103 iau cu mine dincolo lopata. S\u0103-i croiesc pe spinare pe cine \u0219tiu eu. Dar nu cred c\u0103 o s\u0103 am nevoie. \u0102ia care mi-au f\u0103cut mie r\u0103u nu au cum s\u0103 mai fie \u00een via\u021b\u0103 acuma. I-am a\u0219teptat la groap\u0103, dar n-aveau cum s\u0103 nimereasc\u0103 la mine. Las\u0103, c\u0103 a avut cine s\u0103-i \u00eengroape. Nu r\u0103m\u00e2ne nimeni pe deasupra p\u0103m\u00e2ntului. O s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc eu cu ei dincolo \u0219i atunci o s\u0103-mi trebuiasc\u0103 lopata. S\u0103 vezi ce o s\u0103 \u00eei dunc\u0103n \u00een cap \u0219i s\u0103 sune lopata ca clopotul de la biseric\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceput Nea T\u0103nase a crezut c\u0103 din vina comunismului ajunsese gropar. El era menit s\u0103 ajung\u0103 la plug. Mai t\u00e2rziu a \u00een\u021beles c\u0103 asta i-a prins bine. \u00centruc\u00e2t a ales umilin\u021ba, meseria cea mai resping\u0103toare \u0219i s\u0103r\u0103cia.<\/p>\n

\u2013 Asta mi-a deschis ochii \u0219i m-a \u00eembog\u0103\u021bit suflete\u0219te. Bog\u0103\u021bia mea din suflet nu mi-o poate fura nimeni. O iau cu mine dincolo. A\u0219a am aflat cine sunt. Munca cu m\u00e2inile e sf\u00e2nt\u0103. Ce \u0219tii m\u0103t\u0103lu\u021b\u0103, care munce\u0219ti cu capul? Nu \u0219tii nimic. Nu zic de matale. Zic \u0219i eu a\u0219a, d eal\u021bii. Mul\u021bi se cred mari \u0219i \u00eensemna\u021bi. Nici nu \u00ee\u0219i dau seama ce mici \u0219i ne\u00eensemna\u021bi sunt. Eu nu sunt nimic altceva dec\u00e2t o frunz\u0103 \u00een v\u00e2nt. Un fir de iarb\u0103 uscat\u0103. Eu \u0219tiu asta. Dar mul\u021bi nu \u0219tiu. Asta m\u0103 face s\u0103 fiu mai tare dec\u00e2t cei mai mari \u0219i mai tari oameni de pe lume, care se cred stejari.<\/p>\n

\u2013 Tr\u0103znetul \u00een stejari love\u0219te.<\/p>\n

\u2013 Eu am \u00een\u021beles ce n-au \u00een\u021beles nici Stalin \u0219i nici Hitler. Ce mare \u0219i tare era Hitler. Tremura o lume \u00eentreag\u0103 de frica lui. \u0218i ce a l\u0103sat \u00een urma lui? Propria lui \u021bar\u0103 \u00een d\u0103r\u00e2m\u0103turi, milioane peste milioane de mor\u021bi \u0219i o lume \u00een lacrimi. Ce las\u0103 politicienii \u00een urma lor?<\/p>\n

\u2013 Nedrept\u0103\u021bi \u0219i suferin\u021be.<\/p>\n

\u2013 Am \u00een\u021beles c\u0103 sunt un nimeni \u0219i nu las nimic \u00een urma mea. Dec\u00e2t munca mea \u00eendeplinit\u0103, la care nu se mai g\u00e2nde\u0219te nimeni, dec\u00e2t mor\u021bii mei. Minunat e p\u0103m\u00e2ntul! S\u0103-l sapi, s\u0103-l r\u0103storni \u0219i iar s\u0103-l sapi. S\u0103 bagi \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103 sco\u021bi din p\u0103m\u00e2nt. Cu m\u00e2inile astea. Am vrut s\u0103 fiu plugar, s\u0103 ar p\u0103m\u00e2ntul \u0219i s\u0103 \u00eel sap, s\u0103 scot gr\u00e2ne \u0219i legume din p\u0103m\u00e2nt. S\u0103 scot p\u00e2ine din piatr\u0103 seac\u0103.<\/p>\n

\u2013 Te \u00een\u021beleg. Dar nici Isus nu a putut transforma piatra \u00een p\u00e2ine, zise Victor. S-a codit \u0219i a r\u0103spuns pe al\u0103turi, c\u00e2nd i s-a propus s\u0103 dea oamenilor p\u00e2ine.<\/p>\n

Nea T\u0103nase d\u0103du din umeri, f\u0103cu un gest cu m\u00e2na, cum c\u0103 nu lua seama la spusele lui Victor \u0219i continu\u0103:<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 n-am putut ca plugar, n-a fost s\u0103 fie. Atunci barim ca gropar. A\u0219a a fost s\u0103 fie.<\/p>\n

Ne-a mai spus c\u0103 el \u00ee\u0219i g\u0103sise lini\u0219tea \u00een cimitir, aici \u00eel l\u0103sa lumea \u00een pace.<\/p>\n

\u2013 Aci, \u00een cimitir mi-am g\u0103sit un ad\u0103post \u00eempotriva r\u0103ut\u0103\u021bii fiin\u021belor pe care Dumnezeu le \u00eeng\u0103duie. Nu \u0219tiu de ce le \u00eeng\u0103duie, dar El \u0219tie. \u00cempotriva r\u0103ului nop\u021bii \u00eentunecoase ce ne surprinde \u0219i ne cuprinde. Contra r\u0103ut\u0103\u021bii celor ce le ies \u0219erpi din gur\u0103. Contra invidio\u0219ilor care ne pizmuiesc \u0219i ne vor r\u0103ul, c\u0103 altceva nu mai e \u00een capul \u0219i \u00een inima lor dec\u00e2t r\u00e2vna de a face r\u0103u tuturor. Fiindc\u0103 un bine nu sunt \u00een stare s\u0103 fac\u0103. \u0218i mai ales r\u0103u oamenilor buni, cinsti\u021bi \u0219i cu demnitate. Nu suport\u0103 s\u0103 vad\u0103 oameni corec\u021bi. Ei nu \u0219tiu c\u00e2t r\u0103u \u00ee\u0219i fac lor \u00een\u0219i\u0219i, f\u0103c\u00e2nd r\u0103u altora. N-ai cum s\u0103-\u021bi faci \u021bie bine, c\u00e2nd faci r\u0103u altora. R\u0103ul e un bumerang. Se \u00eentoarce la tine \u0219i \u00ee\u021bi sparge capul.<\/p>\n

Ne-a mai spus c\u0103 \u00een german\u0103 cimitir se zice Friedhof<\/em>, casa p\u0103cii sau a lini\u0219tii. Cine i-o fi spus lui asta? Aici era l\u0103sat \u00een pace \u0219i nu-l mai \u00eentreba nimeni nimic. El era cel care punea \u00eentreb\u0103ri mor\u021bilor. Mor\u021bii erau \u00een\u021belep\u021bi \u0219i nu erau nici surzi, nici mu\u021bi. Nea T\u0103nase zicea c\u0103 t\u0103cerea mor\u021bilor era pentru el vorbire. De aceea el vorbea cu mor\u021bii s\u0103i. A \u00eenv\u0103\u021bat multe de la mor\u021bi. Mor\u021bii l-au \u00eenv\u0103\u021bat ce e via\u021ba. Mor\u021bii l-au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 viseze. La \u00eenceput visa ur\u00e2t, dar cu timpul a ajuns s\u0103 viseze frumos.<\/p>\n

\u2013 E via\u021ba un vis? l-am \u00eentrebat eu.<\/p>\n

\u2013 Nu. Via\u021ba nu e vis, dar visele sunt via\u021b\u0103. Visele oricum ar fi, frumoase sau ur\u00e2te, sunt mai adev\u0103rate dec\u00e2t lumea pe care o vedem treji. Un \u00eemp\u0103rat viseaz\u0103 \u00een fiecare noapte c\u0103 e cer\u0219etor, un cer\u0219etor viseaz\u0103 c\u0103 e \u00eemp\u0103rat. Care din ei doi e mai fericit? M\u0103t\u0103lu\u021b\u0103 care ai vrea s\u0103 fii din \u0103\u0219tia doi? Ce e fericirea? Ce ai sau ce e\u0219ti? Ce pip\u0103i cu m\u00e2na sau ce sim\u021bi \u00een suflet? C\u00e2nd eu m\u0103 uit \u00een oglind\u0103, sunt eu mai adev\u0103rat dec\u00e2t ce v\u0103d \u00een oglind\u0103? De ce parte a oglinzii sunt eu cel adev\u0103rat? Care din doi e primul la mi\u0219c\u0103ri \u0219i care pe care \u00eel maimu\u021b\u0103re\u0219te?<\/p>\n

\u2013 Dar dumneata nu ai nicio oglind\u0103 aici.<\/p>\n

\u2013 \u0218ti\u021bi bine c\u0103 la mor\u021bi nu e voie cu oglinzi. La ce-mi trebuie? M\u0103 b\u0103rbieresc f\u0103r\u0103 oglind\u0103, simt la m\u00e2n\u0103. La m\u00e2n\u0103 simt \u0219i c\u00e2nd ajung cu lopata la oase. M\u0103 b\u0103rbieresc \u0219i m\u0103 sp\u0103l la f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Chiar \u0219i iarna. Diminea\u021ba, p\u00e2n\u0103 se lumineaz\u0103 de ziu\u0103 \u0219i nu m\u0103 vede nimeni. \u0218i nu m\u0103 dau cu odicolon, c\u0103 doar nu m\u0103 duc la bal. Eu locuiesc aici \u00eentr-un palat, pe culmea cea mai de sus de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. Eu v\u0103d de aici tot p\u0103m\u00e2ntul, dincolo de ce pot s\u0103 vad\u0103 to\u021bi. Auzi p\u0103s\u0103rile ciripind? Auzi albinele zumz\u0103ind? Profita\u021bi de parfumul florilor! Bine a\u021bi venit la Mit\u0219ipantu! Eu sunt cel ce am g\u0103sit via\u021ba. Dup\u0103 c\u00e2te am trecut eu prin via\u021b\u0103 \u0219i c\u00e2te am v\u0103zut, cimitirul e salvarea mea. S\u0103 m\u0103 ocup de mor\u021bi \u0219i s\u0103 vorbesc cu ei. S\u0103 am grij\u0103 de c\u0103l\u0103toria sufletelor. Cu bl\u00e2nde\u021be, blajin, le dau mor\u021bilor curaj.<\/p>\n

\u2013 Ce vorbe\u0219ti dumneata cu mor\u021bii?<\/p>\n

\u2013 Unde sunt necazurile tale, tu, mortule? Nu e mai bine acuma c\u00e2nd e\u0219ti mort? \u021ai-a fost grea via\u021ba? Pleci dincolo dezam\u0103git\u00a0\u0219i cu am\u0103r\u0103ciunea \u00een suflet? Ai r\u0103ni ad\u00e2nci \u00een inim\u0103? Ai fost invidiat? \u021ai-ai \u00eendeplinit visurile? Te-a iubit cineva? Ai iubit pe cineva sau te-ai iubit numai pe tine? Ai furat? Te-au furat, te-au \u00een\u0219elat \u0219i te-au min\u021bit mul\u021bi? Ai apucat s\u0103 te r\u0103zbuni pe cei ce \u021bi-au f\u0103cut r\u0103u? \u021ai-ai nimicit du\u0219manii? Sau te-au nimicit ei pe tine? \u021ai-ai luat revan\u0219a? Acuma, s\u0103 v\u0103 spun: S\u0103 \u0219ti\u021bi de la mine c\u0103 totul \u00een via\u021b\u0103 este s\u0103 \u00ee\u021bi iei revan\u0219a! E \u0219i mai delicioas\u0103 dec\u00e2t r\u0103zbunarea. Nimic nu te unge la suflet mai bine ca revan\u0219a. E ca mierea de salc\u00e2m. Revan\u0219a \u0219i r\u0103zbunarea se m\u0103n\u00e2nc\u0103 rece, cum m\u0103n\u00e2nc eu acuma g\u0103ina asta. Ce \u021bi-a pl\u0103cut mai mult? S\u0103 faci bine sau s\u0103 faci r\u0103u? Ai f\u0103cut vreun bine cuiva? Ce ai f\u0103cut cel mai bine \u00een via\u021b\u0103? Ce la\u0219i \u00een urma ta? Vreo cas\u0103, \u00een care s\u0103 locuiasc\u0103 acuma cineva? Ai pus um\u0103rul s\u0103 ridici ceva de vreun fel? Ai f\u0103cut vreun lucru sau ceva c\u00e2t de c\u00e2t, cu m\u00e2inile astea? Ai pus vreo meserie \u00een m\u00e2na cuiva? L-ai \u00eenv\u0103\u021bat ceva pe careva? Ai salvat via\u021ba cuiva? Ce ai f\u0103cut ca s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 lumea de tine \u0219i s\u0103 te vorbeasc\u0103 de bine? Sau te vor vorbi de r\u0103u? Ai mai merge acela\u0219i drum, dac\u0103 ar fi s\u0103 te \u00eentorci \u0219i s\u0103 \u00ee\u021bi mai tr\u0103ie\u0219ti via\u021ba \u00eenc\u0103 o dat\u0103? \u00centreb\u0103ri, \u00eentreb\u0103ri, \u00eentreb\u0103ri! T\u0103cerea mortului spune totul. Vorbesc cu mine \u00eensumi. Eu c\u0103l\u0103uzesc mortul dincolo? Sau mortul m\u0103 c\u0103l\u0103uze\u0219te pe mine aici? Nu \u0219tiu. Eu le-a\u0219 spune la to\u021bi: E r\u0103u s\u0103 faci r\u0103u. E mai bine s\u0103 faci bine.<\/p>\n

\u2013 Mda, acesta este un truism, str\u00e2mb\u0103 din nas Victor.<\/p>\n

\u2013 Eu n-am de a face cu turismul! zise Nea T\u0103nase. La ce bun s\u0103 faci r\u0103ul cu pl\u0103cere? Pl\u0103cerea trece \u0219i r\u0103ul r\u0103m\u00e2ne. F\u0103 binele, chiar \u0219i dac\u0103 te doare. Durerea trece \u0219i binele r\u0103m\u00e2ne. Ce o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urma ta, dup\u0103 tine? R\u0103ul sau binele? Nu zic de persoanele de fa\u021b\u0103, dar s\u0103 v\u0103 spun eu, care sunt gropar: E bine s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti a\u0219a \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u0219i cioclilor s\u0103 le par\u0103 r\u0103u c\u0103 ai murit. Domnii mei. Asculta\u021bi la mine, eu \u0103sta, f\u0103r\u0103 carte: Tr\u0103im \u00eentr-o lume rea \u0219i r\u0103t\u0103cit\u0103.<\/p>\n

Am r\u0103mas \u00eenm\u0103rmurit \u0219i m-am uitat la Victor. Aceea\u0219i fraz\u0103 ne-o spusese N\u0103stea. Nea T\u0103nase a continuat:<\/p>\n

\u2013 De-aia \u0219i vedem pe cer Calea r\u0103t\u0103cit\u0103, Calea robilor. E oglinda p\u0103m\u00e2ntului, calea pe care merge omenirea. Suntem robi, pe o cale r\u0103t\u0103cit\u0103. M\u0103 mir \u0219i r\u00e2d c\u00e2nd v\u0103d cum se sf\u00e2\u0219ie lumea \u00een mii de buc\u0103\u021bele. Eu citesc \u00een stele drumul pe care mergem \u0219i merge \u00eentreaga lume. Pe care a mers dintotdeauna \u0219i pe care o s\u0103 mearg\u0103 c\u00e2t \u00eei h\u0103ul. Mul\u021bi c\u0103l\u0103uzi au zis, urma\u021bi-m\u0103 pe mine\u00a0\u0219i v\u0103 dau fericirea! Ne-au c\u0103l\u0103uzit \u00een pr\u0103pastie.<\/p>\n

\u2013 Matale chiar ai c\u0103l\u0103uzit partizanii prin mun\u021bi? \u00eentreb\u0103 Victor.<\/p>\n

\u2013 \u00centreab\u0103 partizanii! Sunt mor\u021bi to\u021bi, de mult. La fel ca mine, care am murit de mult. Am murit de mai multe ori. Fra\u021bii mei aveau dreptate, eu sunt mort. C\u0103ci eu, dup\u0103 lege, sunt mort. Am murit fa\u021b\u0103 de lege \u0219i tr\u0103iesc \u00een afara legii, \u00een ve\u0219nicie. Voi nu \u0219ti\u021bi c\u0103 \u0219i voi sunte\u021bi mor\u021bi. Degeaba mai tr\u0103i\u021bi, dac\u0103 nu \u0219ti\u021bi la ce bun tr\u0103i\u021bi. Eu mor \u00een fiecare zi. De mai multe ori pe zi. Tot a\u0219a \u0219i voi \u00een\u0219iv\u0103, socoti\u021bi-v\u0103 mor\u021bi fa\u021b\u0103 de lumea asta care colc\u0103ie de p\u0103cate, de crime murdare \u0219i alearg\u0103 dup\u0103 bani, dup\u0103 n\u0103luciri \u0219i z\u0103d\u0103rnicii. Trezi\u021bi-v\u0103 \u0219i fi\u021bi vii pentru cur\u0103\u021benia cerului albastru, ca noi, groparii! C\u0103ci noi, care am murit, via\u021ba noastr\u0103 este ascuns\u0103 \u0219i voi nu o vede\u021bi. Noi \u0219tim c\u0103 am trecut prin moarte la via\u021b\u0103, pentru c\u0103 ne-am lecuit de mizeria din sufletele noastre \u0219i nu mai t\u00e2njim dup\u0103 nimic, nu invidiem pe nimeni \u0219i iubim to\u021bi oamenii ca pe ni\u0219te fra\u021bi. Dar voi, care crede\u021bi c\u0103 tr\u0103i\u021bi \u0219i v\u0103 l\u0103f\u0103i\u021bi \u00een dezm\u0103\u021buri \u0219i nimicuri f\u0103r\u0103 niciun rost, habar n-ave\u021bi. Nici nu \u0219ti\u021bi c\u0103 sunte\u021bi mor\u021bi degeaba. Muri\u021bi, dragii mei fra\u021bi, prin lege, fa\u021b\u0103 de lege! \u0218i trece\u021bi la o via\u021b\u0103 de alt fel, mai presus de mizeriile astea \u00een care tr\u0103im \u0219i nespus de mult mai frumoas\u0103. Numai un mort ca mine poate s\u0103 \u00eengroape mor\u021bii. Mor\u021bii tac. Au gura pecetluit\u0103. Cel mai bine e s\u0103 la\u0219i mor\u021bii \u00een pace. S\u0103 la\u0219i lucrurile cum sunt. Nu e bine s\u0103 dezgropi mor\u021bii. Ce este \u00eengropat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a cum e.<\/p>\n

Nea T\u0103nase se ridic\u0103, ie\u0219i, iar noi \u00eel urmar\u0103m. El lu\u0103 o coas\u0103 care at\u00e2rna \u00eentr-un copac. Ne spuse c\u0103 se ducea s\u0103 coseasc\u0103 iarba printre morminte.<\/p>\n

\u2013 Oriunde ai fugi \u0219i oriunde ai fi, eu sunt acolo \u00eenaintea ta! \u0218i te a\u0219tept! zise Nea T\u0103nase cu un z\u00e2mbet misterios \u0219i ne f\u0103cu semn cu ochiul. Pe cur\u00e2nd! zise el \u0219i ne trecur\u0103 fiorii.<\/p>\n

Eu i-am f\u0103cut c\u00e2teva fotografii, cum mergea cu spinarea dreapt\u0103 \u0219i cu pa\u0219i hot\u0103r\u00e2\u021bi. C\u00e2nd am developat filmul, toate imaginile erau negre. Dup\u0103 cum zisese de la \u00eenceput, el nu r\u0103m\u00e2nea pe fotografii. L-am urm\u0103rit cu privirea \u0219i l-am v\u0103zut cum disp\u0103rea printre morminte, cu coasa pe um\u0103r, \u00een costumul s\u0103u bleumarin, cu discrete carouri ro\u0219ii, de cea mai bun\u0103 calitate \u0219i cu pantalonii sufleca\u021bi sub genunchi.<\/p>\n

\u2013 Brrr! se cutremur\u0103 Victor. Parc\u0103 ar fi Falcifer. Ai zice c\u0103 e moartea \u00een vacan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ne-a spus adev\u0103rul \u0219i numai adev\u0103rul, \u00eens\u0103 nu \u00eentreg adev\u0103rul! am murmurat eu \u0219i am cl\u0103tinat din cap. Ce v\u00e2rst\u0103 zici c\u0103 are?<\/p>\n

\u2013 Greu de spus. \u00cen cazul lui, te po\u021bi \u00een\u0219ela cu zece ani mai mult sau mai pu\u021bin.<\/p>\n

\u2013 Eu cred c\u0103 \u00een cazul lui te po\u021bi \u00een\u0219ela cu o sut\u0103 de ani mai mult sau mai pu\u021bin. Cu zece mii de ani, mai mult sau mai pu\u021bin. Nea T\u0103nase nu e gropar! Nu e gropar! am zis eu. Este cineva extrem de bizar. Cine e el de fapt?<\/p>\n

\u2013 Ce vrei s\u0103 spui? se mir\u0103 Victor. Desigur c\u0103 e gropar. Cine vrei s\u0103 fie altminteri? Vreun strigoi?<\/p>\n

\u2013 T\u00e2mpenii! A fost gropar aici de c\u00e2nd \u00eel \u0219tiu eu, de copil. Toat\u0103 lumea \u00eel \u0219tie. To\u021bi au auzit de el ca de un lup alb. Dar nu este cel care se d\u0103 drept c\u0103 ar fi. Mai \u00eent\u00e2i, el nu e din Moldova. Vorbe\u0219te mai f\u0103r\u0103 dialect \u0219i mai urban dec\u00e2t noi, oric\u00e2t s-ar preface c\u0103 ar fi de la \u021bar\u0103. Asta ar fi imposibil pentru un analfabet, cum se laud\u0103 el c\u0103 ar fi. El face unele gesturi mai din topor \u0219i vorbe\u0219te cu un limbaj simplu, cu dezacorduri gramaticale, dar face asta din calcul. Oric\u00e2t a m\u00e2ncat el cu m\u00e2inile \u0219i cu briceagul ca furculi\u021b\u0103, n-a putut ascunde pentru mine c\u0103 e obi\u0219nuit cu elegan\u021ba de a m\u00e2nca a ofi\u021berilor superiori. N-a ciof\u0103it, nu s-a murd\u0103rit m\u00e2nc\u00e2nd, n-a vorbit cu gura plin\u0103, nu s-a \u0219ters cu m\u00e2neca la gur\u0103. A b\u0103ut din damigean\u0103, dar n-a b\u0103ut cu m\u00e2ncarea \u00een gur\u0103. N-a fost nici soldat. A fost ofi\u021ber. Eu sunt crescut printre ofi\u021beri veterani din r\u0103zboaie \u0219i am observat la el ni\u0219te gesturi \u0219i un fel de a se mi\u0219ca, cum am v\u0103zut numai la ofi\u021beri.<\/p>\n

\u2013 Mda, am remarcat \u0219i eu c\u0103 \u021binea briceagul cum \u021bine un chirurg scalpelul c\u00e2nd opereaz\u0103. La fel de elegant ca N\u0103stea. Da, s-ar putea s\u0103 ai dreptate. \u0218i N\u0103stea a fost ofi\u021ber \u0219i au cam aceea\u0219i elegan\u021b\u0103 \u00een mi\u0219c\u0103ri.<\/p>\n

\u2013 Nea T\u0103nase e mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t se d\u0103, cum zice el c\u0103 ar fi f\u0103cut armata dup\u0103 r\u0103zboi. E veteran de r\u0103zboi! am insistat eu. \u0218i-a ales un nume derivat din greaca veche athanatos<\/em>, nemuritorul, dar prescurtat T\u0103nase, de la thanatos<\/em>, moartea.<\/p>\n

\u2013 Cuno\u0219tea numele latine\u0219ti ale oaselor \u0219i a pronun\u021bat cuv\u00e2ntul german, curat ca cristalul.<\/p>\n

\u2013 Un gropar analfabet, care ne explic\u0103 nou\u0103 un cuv\u00e2nt german? A zis ceva despre imperativul categoric al preotului. Nu cumva era o aluzie ironic\u0103 la imperativul categoric al lui Kant? \u0218i ne-a vorbit \u00een dodii, de parc\u0103 ar fi oracolul de la Delfi sau nu-\u0219tiu-cine din Biblie. Eu l-am \u00eentrebat dac\u0103 via\u021ba e un vis. El a \u00eentors expresia la forma negativ\u0103. C\u0103 via\u021ba nu e vis, dar visele sunt via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u2013 E un nega\u021bionist, un nihilist. Normal, pentru c\u0103 e gropar. \u0218i ce a vrut s\u0103 spun\u0103 cu cuv\u00e2ntul \u0103la ciudat Mit\u0219ipantu?<\/p>\n

\u2013 El \u00eensu\u0219i ne-a dat cheia. A zis c\u0103 el e cel din oglind\u0103. Cite\u0219te \u00een oglind\u0103 Mit\u0219ipantu \u0219i vei avea Utnapi\u0219tim. Gropar analfabet, care se joac\u0103 cu poemul Ghilgame\u0219, cum te joci tu acum cu cheile de la ma\u0219in\u0103. Ascult\u0103-m\u0103 pe mine! El a f\u0103cut r\u0103zboiul ca ofi\u021ber la marin\u0103. Or fi \u0219tiut ei copiii ce \u0219tiau, de strigau dup\u0103 el marinarul. Probabil c\u0103 \u0219i-a f\u0103cut preg\u0103tirea militar\u0103 \u00een Germania, de ne-a explicat ce \u00eenseamn\u0103 Friedhof. Eu mi-l aduc aminte din copil\u0103rie, cum se uita pe cer, cu b\u0103rbia \u00een sus, contra v\u00e2ntului. \u00cei pl\u0103cea v\u00e2ntul \u0219i tr\u0103gea ad\u00e2nc \u00een pl\u0103m\u00e2ni. St\u0103tea pe Farfurie singur, cu bra\u021bele uite a\u0219a desf\u0103cute, c\u00e2nd to\u021bi se ad\u0103posteau de furtun\u0103 prin magazine.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i unde s\u0103 se duc\u0103 el? S\u0103 se \u00eenghesuie printre ceilal\u021bi? \u00ce\u0219i cuno\u0219tea lungul nasului.<\/p>\n

\u2013 St\u0103tea acolo ca un lup de mare \u0219i savura ploaia, fulgerele \u0219i tr\u0103snetele. Pentru mine, el era cel pu\u021bin la fel de magnific ca solda\u021bii din bronz de pe monument. Leg\u0103turile lui cu partizanii trebuie s\u0103 fie adev\u0103rate. \u00cencolo, ne-a aruncat praf \u00een ochi. S\u0103 \u0219tii de la mine! El a fost partizan. Comandant de partizani.<\/p>\n

\u2013 Ultimul partizan?<\/p>\n

\u2013 Pentru camarazii s\u0103i mor\u021bi \u00een r\u0103zboi \u0219i pentru partizanii mor\u021bi \u00een mun\u021bi a turnat el pic\u0103turi de vin pe podea \u00een primul r\u00e2nd \u0219i abia \u00een al doilea r\u00e2nd pentru mor\u021bii pe care i-a \u00eengropat aici \u00een cimitir. \u00cenc\u0103 de pe c\u00e2nd era comandant de partizani a \u00eenceput el ca gropar. \u0218i-a \u00eengropat camarazii sub iarba m\u0103noas\u0103 a Carpa\u021bilor.<\/p>\n

\u2013 Chiar a\u0219a, s\u0103 vin\u0103 un dezertor, partizan, c\u0103utat cu lum\u00e2narea aprins\u0103 de c\u0103tre for\u021bele armate \u0219i s\u0103 locuiasc\u0103 vizavi de poarta regimentului rusesc?<\/p>\n

\u2013 Unde putea g\u0103si un loc mai sigur ca s\u0103 se ascund\u0103? O fi \u0219tiut Ristic\u0103 Pencioiu ceva c\u00e2nd zicea de partizani c\u0103 au cobor\u00e2t s\u0103 se ascund\u0103 la c\u00e2mpie.<\/p>\n

I-am spus lui Victor c\u0103, \u00een copil\u0103ria mea, eu am v\u0103zut cum pe mormintele vechi \u0219i p\u0103r\u0103site ale unor ofi\u021beri cre\u0219teau florile \u00eentotdeauna bine \u00eengrijite \u0219i aveau candele aprinse, mereu cu ulei \u00een ele. Se \u0219i \u00eentreba bunica cine le-o fi \u00eengrijit. Cei care \u00eengrijeau mormintele militarilor trebuie s\u0103 fi fost partizanii lui Nea T\u0103nase. A\u0219a era educa\u021bia veche a militarilor de pe vremuri.<\/p>\n

\u2013 Altfel, cum se poate explica faptul c\u0103 depozitul de armament \u0219i muni\u021bii al ru\u0219ilor a fost pr\u0103dat? \u00cen cavouri el g\u0103zduia partizanii, care noaptea se furi\u0219au \u00een regimentul ru\u0219ilor. Furau arme de la ru\u0219i \u0219i le ascundeau prin cavouri. Minte, oamenii \u0103ia ai lui nu erau du\u0219i la Bucure\u0219ti la vreo nunt\u0103 \u00een cimitir.<\/p>\n

\u2013 Erau peste drum \u00een cazarma ru\u0219ilor, la furat arme?<\/p>\n

\u2013 Desigur. Satani\u0219tii au ales noaptea f\u0103r\u0103 lun\u0103. La fel \u0219i partizanii s-au furi\u0219at \u00een cazarma ru\u0219ilor \u00een noaptea f\u0103r\u0103 lun\u0103. Iar Nea T\u0103nase nu dormea, cum minte, ci supraveghea din cimitir reac\u021bia g\u0103rzilor de la intrarea \u00een regiment, pentru ca, la nevoie, s\u0103 fac\u0103 vreo diversiune, s\u0103 le atrag\u0103 aten\u021bia spre cimitir. Eu cred c\u0103 pove\u0219tile lui Nea T\u0103nase despre popula\u021bia umbrelor sunt ticluite ca s\u0103 ascund\u0103 altceva: adev\u0103rata lui istorie. \u0218i mai ales ca s\u0103 ascund\u0103 c\u0103 el \u021bine \u00eengropate arme \u0219i muni\u021bie \u00een cavouri p\u0103r\u0103site. Nu are ce s\u0103 fac\u0103 cu ele, nu-i folosesc la nimic \u0219i nu \u00eei vor folosi niciodat\u0103. Dar le \u021bine acolo ca trofee, ca prad\u0103 de r\u0103zboi de la inamic.<\/p>\n

\u2013 Tu crezi c\u0103 el a fost ofi\u021ber?<\/p>\n

\u2013 El m-a v\u0103zut c\u0103 fotogafiam cavouri \u0219i m-a suspectat c\u0103 a\u0219 fi de la Secu \u0219i f\u0103ceam vreo investiga\u021bie. Nu exist\u0103 niciun fel de oamanei care s\u0103 doarm\u0103 prin cavouri. Minte. Vrea s\u0103 \u00eemping\u0103 investiga\u021bia pe un f\u0103ga\u0219 gre\u0219it. Partizanii lui, cu care a furat arme de la ru\u0219i nu mai sunt. Au murit. El e singurul supravie\u021buitor. Pentru el, r\u0103zboiul contra ru\u0219ilor nu s-a terminat. O s\u0103 ia armele cu el pe lumea cealalt\u0103. Armele au ajuns deja acolo \u00eenaintea lui. Mit\u0219ipantu putea fi numele lui conspirativ de partizan. Tu, care e\u0219ti psihiatru, nu te miri c\u0103 un om bizar, at\u00e2t de plin de mistere, at\u00e2t de tare \u0219i de echilibrat, \u0219i-a deschis sufletul pentru noi? Eu simt c\u0103 el \u0219i l-a deschis doar pe jum\u0103tate. Ne-a spus doar jum\u0103t\u0103\u021bi de adev\u0103ruri, completate cu gogo\u0219i, pentru ca s\u0103 ascund\u0103 ce are de ascuns: armele \u00eengropate \u00een cavouri.<\/p>\n

\u2013 Nu, nu, nu! \u0218i-a deschis sufletul \u00een totalitate. Chiar \u0219i un gropar \u00ee\u0219i poate deschide sufletul la \u00eentreb\u0103rile mele de psihiatru.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a crezi? Te \u00een\u0219eli. Cablul s\u0103u electric \u00een jurul br\u00e2ului nu e at\u00e2t pentru ca s\u0103 verifice dac\u0103 mor\u021bii erau mor\u021bi, c\u00e2t mai cu seam\u0103 pentru a putea sugruma pe careva la nevoie sau s\u0103-i lege m\u00e2inile \u0219i picioarele. Altminteri de ce avea \u0219i bretele la pantaloni?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i nu \u0219tii c\u0103 a\u0219a sunt unii? Au \u0219i bretele \u0219i curea la pantaloni. Asta este dovada c\u0103 el e psihopat. Am s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc ce diagnostic \u00eei pun. Are o semiotic\u0103 diversificat\u0103 \u0219i atipic\u0103. Numai unui psihopat nu \u00eei e fric\u0103 de nimic, nici m\u0103car s\u0103 doarm\u0103 \u00eentr-un cimitir. Numai un psihopat se poate sp\u0103la la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 iarna.<\/p>\n

Am r\u00e2s.<\/p>\n

\u2013 Dar tu, care \u00ee\u021bi e fric\u0103 de toate \u0219i de orice? \u021ai-e fric\u0103 s\u0103 mergi cu metroul. \u021ai-e fric\u0103 s\u0103 te urci pe un scaun s\u0103 schimbi un bec. Nu e\u0219ti psihopat?<\/p>\n

\u2013 Un psihiatru, prin defini\u021bie, nu poate fi psihopat.<\/p>\n

\u2013 E bine c\u0103 tu crezi a\u0219a. Spune-mi! De ce se \u00eembrac\u0103 a\u0219a, ca o paia\u021b\u0103? S\u0103-\u021bi spun eu: Pentru un partizan \u00een afara legii, cel mai sigur mijloc de a se ascunde fa\u021b\u0103 de lege, a\u0219a cum vorbe\u0219te el \u00een dodii, este de a se supraexpune.<\/p>\n

\u2013 \u00cenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 e psihopat.<\/p>\n

\u2013 Pentru voi \u0103\u0219tia, care sunte\u021bi psihiatri, cine nu e psihiatru e psihopat. Voi, to\u021bi psihiatrii, prin defini\u021bie sunte\u021bi psihopa\u021bi. V-a\u021bi \u00eenc\u0103rcat cu toate psihopatiile bolnavilor pe care \u00eei trata\u021bi. Ave\u021bi o deforma\u021bie profesional\u0103 \u0219i, \u00een to\u021bi oamenii, voi vede\u021bi numai psihopa\u021bi. Altceva nu mai e \u00een capul vostru. Colc\u0103ie psihopatiile \u00een capul vostru. V\u0103 g\u00e2ndi\u021bi zi \u0219i noapte la psihopatii. Ce g\u00e2nde\u0219ti, aia e\u0219ti. Prin ceea ce spui, tu dovede\u0219ti c\u0103 tu \u00eensu\u021bi, ditamai psihiatrul, e\u0219ti psihopat. Psihopatule! i-am zis eu \u00een glum\u0103.<\/p>\n

\u2013 Du-te-n moa\u0219-ta! mi-a r\u0103spuns el \u00eembufnat.<\/p>\n

Eram prea buni prieteni ca s\u0103 se supere din ce i-am zis. Am luat un b\u0103\u021b \u0219i am scris \u00een \u021b\u0103r\u00e2na dinaintea u\u0219ii lui Nea T\u0103nase, r\u0103mas\u0103 deschis\u0103: \u201eTr\u0103iasc\u0103 mortul! Ce este \u00eengropat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a cum e!\u201d I-am scris asta \u00een german\u0103. Ca un semn de \u00eenalt\u0103 stim\u0103 \u0219i considera\u021bie. Ca s\u0103 \u00eel asigur c\u0103 ne-am dat seama cine era el \u0219i c\u0103 totu\u0219i nu \u00eel vom divulga c\u0103 \u021bine arme ascunse. A \u00eenceput s\u0103 plou\u0103 \u0219i am alergat la ma\u0219ina noastr\u0103. Nu ne-am mai dus \u0219i la cimitirul catolic de al\u0103turi, cum \u00eei spusesem lui N\u0103stea c\u0103 o s\u0103 facem.<\/p>\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 Nea T\u0103nase a apucat s\u0103 citeasc\u0103 mesajul meu scris \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, \u00eenainte de a-l \u0219terge ploaia.<\/p>\n

\n

N\u0103\u0219ica <\/strong><\/p>\n

Victor a venit la nunta mea. A str\u0103b\u0103tut cu ma\u0219ina \u021bara jum\u0103tate, el care \u021binea volanul cu m\u00e2inile \u00eencle\u0219tate, de parc\u0103 s-ar fi \u021binut de coarnele unui taur furios. Mi-a adus dar de nunt\u0103 \u0219ase pahare de cristal, din care mai am patru. N-a vrut s\u0103 stea la osp\u0103\u021b, c\u0103 se gr\u0103bea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la spital. I-au adus s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00eenainte de \u00eenceperea osp\u0103\u021bului, a m\u00e2ncat un pic, dar n-a b\u0103ut. S-a odihnit pe un pat vreo or\u0103, nici nu am apucat s\u0103 vorbim, \u0219i a plecat \u00eenapoi la spitalul lui. Tocmai fusese numit director \u0219i nu putea lipsi de la datorie.<\/p>\n

\u2013 Director? am r\u0103mas eu mirat. Atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai intrat \u00een partid?<\/p>\n

\u2013 \u00cen ce zici, m\u0103, c\u0103 am intrat? r\u0103spunse el \u0219i se uit\u0103 la talpa pantofului s\u0103u, ca \u0219i cum ar fi c\u0103lcat \u00een vreo murd\u0103rie. El \u00eenv\u0103\u021base asta dintr-un banc vechi. Apoi m-a asigurat c\u0103, \u00een cazul lui, l-au pus director f\u0103r\u0103 s\u0103 fie membru de partid, ceea ce trebuie s\u0103 fi fost absolut incompatibil cu politica partidului. Nu i se \u00eencredin\u021ba nim\u0103nui o func\u021bie de r\u0103spundere f\u0103r\u0103 s\u0103 fie membru de partid \u0219i \u00een bune rela\u021bii cu Securitatea. V\u0103rul s\u0103u, Dumitru, mi-a spus c\u0103 Victor, dup\u0103 ce a fugit de la \u021bar\u0103, ca s\u0103 nu-l castreze \u021b\u0103ranii, de arm\u0103sar ce era, a ajuns psihiatru la clinica universitar\u0103 c\u0103s\u0103torindu-se cu Ana, fiica secretarului de partid al facult\u0103\u021bii de medicin\u0103. Ceea ce explic\u0103 \u0219i intrarea ei ca student\u0103 la medicin\u0103. A\u0219a c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u0219i vorbele celor mai buni prieteni, trebuie luate… cu un pic de sare. Vorbele lui Victor sau ale lui Dumitru?<\/p>\n

Anul urm\u0103tor am primit de la Victor o carte po\u0219tal\u0103 ilustrat\u0103, cu \u201eSalut\u0103ri de la mare\u201d. Scurt. Ilustrata era prost tip\u0103rit\u0103. Erau doar valurile m\u0103rii \u00een dou\u0103 culori, albastru \u0219i verde, decalate \u0219i alea la tipografie. Altceva nu g\u0103sise \u00een comer\u021b, el care era perfec\u021bionist. Din ce sta\u021biune? Nu scria. \u0218tampila po\u0219tei era o m\u00e2zg\u0103leal\u0103 neagr\u0103. Atunci mi-a venit o idee. C\u0103 ideile \u00eemi cam veneau. Eu \u00eentotdeauna am avut \u00een podul casei un cuf\u0103r plin cu idei, \u00eendesat cu genunchiul.<\/p>\n

Tocmai mi se n\u0103scuse o fat\u0103 \u0219i \u00eemi venise ideea s\u0103 \u00eei pun numele Ileana-S\u00e2nziana. Ea \u00ee\u0219i alesese numele, pentru c\u0103 se n\u0103scuse pe ziua de S\u00e2nziene, zi patronat\u0103 de personajul din basmele noastre. S\u00e2nziana vine de la zei\u021ba Diana, Sancta Diana, S\u00e2n-Diana, S\u00e2n-Ziana. Na\u0219ii de la nunt\u0103, nu, c\u0103 s\u0103-i pun fetei mele numele na\u0219ei: Matilda. N-am c\u0103zut la pace cu na\u0219ii, n-au acceptat numele ales de mine, ales de fapt de c\u0103tre fata mea, c\u0103 s-a n\u0103scut la acea zi mare. Iar eu am refuzat s\u0103 \u00eei mai v\u0103d pe na\u0219i. Deja o cam rupsesem cu ei \u00eenc\u0103 de la nunt\u0103, din fa\u021ba altarului, pentru c\u0103 am refuzat s\u0103 s\u0103rut m\u00e2na na\u0219ului. \u00cemi trebuia o pereche de na\u0219i pentru botez. Ilustrata lui Victor de la mare, mi-a dat ideea. Am luat primul tren la mare. Unde s\u0103-l caut pe Victor \u0219i pe nevasta lui pe tot litoralul? Sau cu cine o fi fost \u00een concediu. M-am dat jos la Costine\u0219ti. N-am v\u0103zut pe nicio strad\u0103 acolo vreo Dacie care ar fi putut s\u0103 fie a lui. O fi fost parcat\u0103 prin vreo curte. Unde s\u0103-l g\u0103sesc?<\/p>\n

M-am dus pe plaj\u0103. Plin\u0103 plaja de oameni, \u00een\u021besa\u021bi ca sardelele. Unde s\u0103-l pot vedea? Hai la nudi\u0219ti. La limita unde \u00eencepea pentru nudi\u0219ti, m-am dezbr\u0103cat, c\u0103 altfel nu puteam p\u0103\u0219i \u00een acea zon\u0103. C\u00e2nd tocmai m\u0103 dezbr\u0103cam, aud c\u0103 m\u0103 strig\u0103 cineva. Era chiar Victor, care se pr\u0103jea la soare, exact acolo unde putea admira toate femeile ce se dezbr\u0103cau la intrarea \u00een zon\u0103. Dar nu era cu Ana, nevasta lui, ci cu alta, a cui nevast\u0103 o fi fost. Mi-a prezentat-o, Iuliana, era psihiatr\u0103 la acela\u0219i spital unde era el director. Prezent\u0103ri \u0219i s\u0103rut\u0103ri de m\u00e2ini la nudism, la pielea goal\u0103. A\u0219a e c\u00e2nd ai de a face cu oameni de la balamuc. Fata lui, Dorothea, era acolo, cu slip \u0219i sutien, care ascundeau c\u0103 nu avea nimic de ascuns. I-am spus c\u0103 am nevoie s\u0103-mi boteze fata. Imposibil, el era \u00een divor\u021b cu nevasta. Bine, atunci s\u0103 fie na\u0219\u0103 Iuliana. Ea nu, c\u0103 nu se poate, ea apar\u021binea de biserica uniat\u0103, nu de cea ortodox\u0103.<\/p>\n

\u2013 N-are a face, i-am r\u0103spuns eu, n-o s\u0103 \u00eei spunem popii.<\/p>\n

Ba nu, c\u0103 ei doi urmau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, iar ea era supersti\u021bioas\u0103 \u0219i nu voia s\u0103 fie na\u0219\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie c\u0103s\u0103tori\u021bi. A\u0219a o fi fost normal la doctori, mai ales la psihiatri, s\u0103 fie supersti\u021bio\u0219i. A\u0219a or fi \u00eenv\u0103\u021bat la facultatea de medicin\u0103. Bine, atunci s\u0103 fie na\u0219\u0103 Dorothea, de\u0219i avea doar nou\u0103 ani. Toat\u0103 popula\u021bia implicat\u0103 a fost de… acordeon. Tat\u0103l \u0219i fiica, na\u0219i. A crescut pipota \u00een elev\u0103, ce o s\u0103 se mai laude la \u0219coal\u0103. Care mai era ca ea?<\/p>\n

\n

Balamucul de rigoare<\/strong><\/p>\n

Trecu \u0219i botezul. Victor a divor\u021bat de Ana \u0219i s-a \u00eensurat cu Iuliana, care a\u0219tepta s\u0103 nasc\u0103. A n\u0103scut la exact nou\u0103 luni dup\u0103 ce el a privit toate necunoscutele care se dezbr\u0103cau c\u00e2nd p\u0103\u0219eau \u00een zona rezervat\u0103 pentru nudi\u0219ti. Ajunge Iuliana la spitalul or\u0103\u0219enesc din apropiere, s\u0103 nasc\u0103. Chiar ea mi-a povestit, c\u00e2nd am fost la botezul copilului lor. Ea pe mas\u0103, o infirmier\u0103 \u00eei spunea cum s\u0103 se for\u021beze, alta o \u00eentreba cum o cheam\u0103, s\u0103 o \u00eenregistreze.<\/p>\n

\u2013 Cum s\u0103 fii tu doamna R\u0103coveanu? Tu min\u021bi. Doamna R\u0103coveanu a fost aici \u0219i a n\u0103scut s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Noi o cunoa\u0219tem mai demult. Tu nu po\u021bi s\u0103 fii so\u021bia doctorului R\u0103coveanu. Tu oi fi amanta lui, c\u0103 \u00eel \u0219tim noi ce poam\u0103 este dumnealui. Tu nici nu oi fi doctori\u021b\u0103. Oi fi buc\u0103t\u0103reas\u0103 ori femeie de servici. De ce min\u021bi, f\u0103? Fire-ai tu s\u0103 fii a dracu\u2019 de \u0219teoalf\u0103!<\/p>\n

\u2013 Ba da, eu sunt so\u021bia lui, suntem c\u0103s\u0103tori\u021bi. Cu acte \u00een regul\u0103.<\/p>\n

Infirmierele de la spitalul or\u0103\u0219enesc nu \u0219tiau c\u0103 Victor divor\u021base de Ana \u0219i se c\u0103s\u0103torise cu Iuliana. Ana \u00ee\u0219i p\u0103strase numele R\u0103coveanu, nu revenise la numele anterior. Deci fosta \u0219i noua so\u021bie, ale lui Victor, n\u0103scuser\u0103 la interval de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 una de alta. A\u0219a le l\u0103sase el gravide pe am\u00e2ndou\u0103, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 una de alta. Ambele i-au f\u0103cut c\u00e2te un b\u0103iat. B\u0103ie\u021bii sem\u0103nau de parc\u0103 ar fi fost gemeni. Ana i-a spus lui Victor c\u0103 nu era copilul lui, ca s\u0103-l pun\u0103 pe j\u0103ratec. I-a spus c\u0103 \u00eel f\u0103cuse cu alt psihiatru de acolo din spital, cu care de fapt s-a combinat c\u00e2nd a dat el divor\u021b, tocmai ca s\u0103 \u00eei fac\u0103 inim\u0103 rea \u0219i s\u0103-l distrug\u0103 psihic. C\u0103 tot erau ei psihiatri la balamuc.<\/p>\n

Iuliana s-a g\u00e2ndit s\u0103 se pun\u0103 bine cu Dorothea \u0219i i-a f\u0103cut cadou o fust\u0103. Ana a luat fusta fetii \u0219i s-a \u00eembr\u0103cat cu ea. \u00cei era prea str\u00e2mt\u0103, de \u00eei plesnea pe \u0219olduri s\u0103 crape \u0219i \u00eei era prea scurt\u0103. A venit a\u0219a cu fusta aia la raportul de diminea\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 halatul alb de rigoare, ca s\u0103 crape de necaz Iuliana. Raportul de diminea\u021b\u0103 se \u021binea cu sfin\u021benie, ca slujba de utrenie la m\u00e2n\u0103stire. A venit cu \u00eent\u00e2rziere, c\u00e2nd to\u021bi erau alinia\u021bi \u00een pozi\u021bie de drep\u021bi dinaintea \u00eemp\u0103ratului. Ca s-o vad\u0103 bine to\u021bi cum \u00eei venea fusta, care tocmai a cr\u0103pat pe ea la cus\u0103tur\u0103, cum se gr\u0103bea cu pa\u0219i mari. Inten\u021bionat a f\u0103cut a\u0219a, ca s\u0103 crape fusta. \u0218i ca s\u0103 crape Victor de necaz. Aliniate la raport erau ambele so\u021bii ale lui Victor, at\u00e2t fosta c\u00e2t \u0219i actuala, amantul fostei lui so\u021bii, c\u00e2t \u0219i fostul so\u021b al actualei lui so\u021bii. \u0218i \u0103la tot psihiatru. Celelalte psihiatri\u021be, care toate puteau garanta c\u0103 el avea o sexualitate normal\u0103, nu mai contau, erau obi\u0219nuite cu halimaua de la balamucul de acolo.<\/p>\n

B\u0103ie\u021bii lui au crescut separa\u021bi unul de altul.\u00a0Fiecare cu lada sa de nisip \u0219i cu juc\u0103riile sale proprii, care mai de care mai deosebite \u0219i mai scumpe, deoarece Ana \u0219i Iuliana se luau la \u00eentrecere \u00een juc\u0103riile b\u0103ie\u021bilor lor. Cadourile de juc\u0103rii cele mai scumpe erau de la pacien\u021bi, fiindc\u0103 Victor era incoruptibil \u0219i refuza ciubucurile. B\u0103iatul Anei a fost crescut de mama sa cu ur\u0103 fa\u021b\u0103 de Victor. El \u00eendrepta spre Victor o pu\u0219c\u0103 de juc\u0103rie, \u00eel ochea \u0219i zicea:<\/p>\n

\u2013 Pac, pac! Te-am \u00eempu\u0219cat. C\u00e2nd o s\u0103 m\u0103 fac mare, o s\u0103 te omor de adev\u0103rat.<\/p>\n

B\u0103iatul Anei, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219tea, sem\u0103na din ce \u00een ce mai mult cu tat\u0103l lui Victor, cu Du\u021b\u0103. Are aceia\u0219i ochi, aceia\u0219i pome\u021bi de obraji, acela\u0219i nas, aceea\u0219i gur\u0103 \u0219i acelea\u0219i f\u0103lci puternice. L-a declarat la na\u0219tere pe numele R\u0103coveanu, a\u0219a cum \u0219i ea \u00ee\u0219i p\u0103strase numele, \u0219i i-a pus prenumele Marcu. Iuliana, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 mai prejos, i-a pus b\u0103iatului ei prenumele Luca. \u0218i el tot a\u0219a, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te, seam\u0103n\u0103 din ce \u00een ce mai mult cu bunicul s\u0103u Du\u021b\u0103. Ambii b\u0103ie\u021bi seam\u0103n\u0103 unul cu altul ca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103. Aceia\u0219i ochi, aceia\u0219i pome\u021bi de obraji, acela\u0219i nas, aceea\u0219i gur\u0103 \u0219i acelea\u0219i f\u0103lci puternice. Pacien\u021bii care vin pe acolo fac gafe \u0219i cred c\u0103 sunt gemeni.<\/p>\n

C\u00e2nd a fost s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103, i-a \u00eenscris la \u0219coala din apropiere, cam dep\u0103rti\u0219or, unde \u00eei ducea cu ma\u0219ina vreunul din bolnavi. C\u0103 a\u0219a era acolo la el la spital, bolnavii s\u0103 fie liberi, \u00een hainele lor \u0219i s\u0103 se simt\u0103 ca \u00eentr-o sta\u021biune de odihn\u0103. De unde s\u0103 le mai dea statul at\u00e2tea pijamale \u0219i halate sau c\u0103m\u0103\u0219i de for\u021b\u0103? Cei doi b\u0103ie\u021bi erau \u00een aceea\u0219i clas\u0103, aveau acela\u0219i nume de familie, dar nu st\u0103teau \u00een aceea\u0219i banc\u0103. Colegii \u0219i profesorii, c\u00e2t \u0219i p\u0103rin\u021bii elevilor, \u00eei confundau pe unul cu cel\u0103lalt \u0219i f\u0103ceau mereu gafe. \u00cei \u00eentrebau dac\u0103 erau gemeni mono-zigo\u021bi sau bi-zigo\u021bi. Iar ei r\u0103spundeau c\u0103 erau vizigo\u021bi \u0219i ostrogo\u021bi sau ziceau alte alea, alandala, \u00een b\u0103taie de joc, ce t\u00e2mpenii le tr\u0103sneau prin cap.<\/p>\n

\u2013 Tu e\u0219ti Marcu sau e\u0219ti Luca?<\/p>\n

\u2013 Da.<\/p>\n

\u2013 Da, adic\u0103 Marcu? Sau da, adic\u0103 Luca?<\/p>\n

\u2013 Da, adic\u0103 depinde cine ve\u021bi s\u0103 fiu.<\/p>\n

Alteori, c\u00e2te unul din ei zicea:<\/p>\n

\u2013 Eu nu sunt eu. Eu sunt fratele meu.<\/p>\n

C\u00e2nd au ajuns la v\u00e2rsta s\u0103 le fac\u0103 buletine de identitate, func\u021bionarii de acolo auziser\u0103 de \u00eencurc\u0103turile pe care le provoca asem\u0103narea lor. \u0218eful biroului de eviden\u021ba popula\u021biei \u0219i-a dat o palm\u0103 peste frunte, c\u00e2nd i-a spus cineva c\u0103 \u0219trengarii \u0219i-ar fi schimbat fotografiile \u00eentre ei, dac\u0103 nu cumva chiar p\u0103c\u0103liser\u0103 fotograful c\u00e2nd i-au spus cum \u00eel chema pe fiecare. \u00cens\u0103 al\u021bii, care \u0219tiau totul mai bine dec\u00e2t oricine, ziceau c\u0103 nu era a\u0219a, ci \u0103ia de la biroul popula\u021biei \u00eencurcaser\u0103 fotografiile \u0219i lipiser\u0103 fotografia unuia \u00een buletinul celuilalt.<\/p>\n

Victor se str\u0103duia s\u0103 fie toate bune \u0219i armonie \u00een familia sa dezl\u00e2nat\u0103. Oricum o d\u0103dea, \u00eentotdeauna, totul ie\u0219ea r\u0103u. \u00ce\u0219i auzea repro\u0219uri din toate p\u0103r\u021bile. C\u0103 de ce a f\u0103cut ori a zis a\u0219a, \u00een loc s\u0103 fi f\u0103cut ori s\u0103 fi zis altfel. Sau s\u0103 fi f\u0103cut \u0219i s\u0103 fi zis la fel.<\/p>\n

Nu \u0219tiu cine l-o fi botezat pe Marcu, dar pe Luca l-a botezat N\u0103stea. M-a cam deranjat c\u0103 Victor nu m-a pus pe mine na\u0219 la botez, dar mi-a explicat N\u0103stea, c\u0103 nu puteam s\u0103 fiu na\u0219 la copilul celui ce era na\u0219ul copilului meu. N-am \u00een\u021beles de ce nu puteam s\u0103 fiu \u0219i na\u0219 \u0219i fin \u00een acela\u0219i timp. De ce s\u0103 nu \u00eei pot zice tizului meu c\u00e2nd na\u0219ule, c\u00e2nd finule? \u0218i el mie la fel. L-am luat pe N\u0103stea dintr-o gar\u0103 unde a venit el cu trenul \u0219i ne-am dus cu ma\u0219ina mea la balamucul lui Victor, la botez. Victor ne-a ar\u0103tat balamucul de acolo. El nu mai f\u0103cea chimioterapie, ci ergoterapie, adic\u0103 tratament prin munc\u0103. Asta se potrivea bine cu lipsa de medicamente din \u021bar\u0103. El le recomanda pacien\u021bilor \u0219i pacientelor s\u0103 fac\u0103 plimb\u0103ri prin p\u0103durea din apropiere. O p\u0103dure deas\u0103 \u0219i cu multe tufe de diferite plante. \u00cei ie\u0219ise vorba prin \u021bar\u0103 c\u0103 la spitalul lui se f\u0103cea tufoterapie.<\/p>\n

Victor avea o teorie contrar\u0103 teoriei profesorului s\u0103u. \u00cel auzisem pe profesor, la conferin\u021bele de semiotic\u0103, unde m\u0103 ducea tizul meu, c\u0103 to\u021bi pictorii \u0219i sculptorii din istoria artei fuseser\u0103 psihopa\u021bi. Ca \u0219i to\u021bi scriitorii, cu c\u00e2t erau mai celebri, cu at\u00e2t erau mai grav bolnavi. Geniile, ca Shakespeare, Goethe, Einstein sau Tesla erau cei mai bolnavi la cap, prin aceea c\u0103 aveau idei pe care nimeni altcineva nu le mai avusese. To\u021bi exploratorii, cum ar fi Columb, Magelan, to\u021bi aviatorii, chiar \u0219i Gagarin, to\u021bi cosmonau\u021bii ru\u0219i \u0219i astronau\u021bii americani erau psihopa\u021bi. To\u021bi. Fiindc\u0103 numai un nebun era \u00een stare s\u0103 urce pe o corabie sau \u00eentr-un satelit \u0219i s\u0103 plece \u00een necunoscut. Scriitorii erau to\u021bi nebuni, pentru c\u0103 numai un nebun e \u00een stare s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 vremea ca s\u0103 scrie ceva pentru ni\u0219te destinatari necunoscu\u021bi. \u0218i cititorii erau nebuni, pentru c\u0103 citeau c\u0103r\u021bi scrise de nebuni. Profesorul ar\u0103ta \u00eensu\u0219irile caracteristice celor mai cunoscute personaje literare sau personalit\u0103\u021bi \u0219i zicea c\u0103 erau simptome specifice unei boli sau alteia, prin care el \u00eei eticheta ca psihopa\u021bi.<\/p>\n

Victor inventase o alt\u0103 teorie. El admitea teoria profesorului s\u0103u dup\u0103 care normalitatea era de partea majorit\u0103\u021bii. \u00cens\u0103, \u00eentruc\u00e2t majoritatea oamenilor erau psihopa\u021bi, \u00een mod logic psihopa\u021bii erau normali. A\u0219a c\u0103 el \u00eei punea pe to\u021bi bolnavii din spitalul s\u0103u s\u0103 picteze. Asta f\u0103cea parte din tratament. Nu putea s\u0103 le fac\u0103 tratamentul pun\u00e2ndu-i s\u0103 ocoleasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul ca Magelan sau Gagarin. Ne-a ar\u0103tat sute \u0219i sute de tablouri, care sem\u0103nau cu Van Gogh, Picasso, Salvador Dali ori \u021auculescu sau ce le mai trecea prin cap bolnavilor lui. Nici nu a putut s\u0103 ni le arate pe toate, de multe ce erau. Ne-a explicat \u0219i ne-a ar\u0103tat c\u0103 unele din tablouri puteau s\u0103 concureze foarte bine cu marii mae\u0219tri, considera\u021bi de profesorul s\u0103u c\u0103 ar fi fost nebuni. El str\u00e2nsese o colec\u021bie uria\u0219\u0103, imens\u0103, gigantic\u0103, cu toate tablourile bolnavilor. Un preot care era internat acolo pe durat\u0103 nedeterminat\u0103, adic\u0103 pentru totdeauna, picta numai icoane, mereu \u0219i mereu icoane, aidoma icoanelor vechi, pe sc\u00e2nduri vechi recuperate de pe la demol\u0103ri, unele chiar sc\u00e2nduri deteriorate. Puteai jura c\u0103 sunt icoane vechi de sute de ani. El le \u0219i sfin\u021bea.<\/p>\n

\u2013 Genial, genial! a zis N\u0103stea \u0219i a precizat apoi c\u0103 geniale nu erau tablourile, ci ideea comercial\u0103 a lui Victor. O s\u0103 te umpli de bani c\u00e2nd le vei vinde. Mai ales icoanele astea, adev\u0103rate falsuri, sunt falsuri adev\u0103rate. Cu at\u00e2t ma bine c\u0103 sunt \u0219i sfin\u021bite. Se v\u00e2nd mai bine.<\/p>\n

Bolnavii interna\u021bi trebuiau s\u0103 picteze cel pu\u021bin dou\u0103 tablouri. Unul c\u00e2nd veneau la spital \u0219i \u00eenc\u0103 unul c\u00e2nd le d\u0103dea drumul s\u0103 plece. Ca s\u0103 se vad\u0103 evolu\u021bia. Mai pictau \u0219i din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca s\u0103 se vad\u0103 cum evolua… evolu\u021bia. Totul cu materialul propriu al bolnavilor: p\u00e2nze sau cartoane, culori, pensule. Spitalul le punea la dispozi\u021bie numai sala \u0219i \u0219evaleturile.<\/p>\n

\u2013 Genial, genial! a dat din cap N\u0103stea.<\/p>\n

Victor a comb\u0103tut aspectul comercial al tablourilor \u0219i ne-a explicat c\u0103 bolnavii, pict\u00e2nd se eliberau de obsesiile, fobiile, psihozele \u0219i ce p\u0103s\u0103rici mai aveau la cap.<\/p>\n

\u2013 Da, \u0219tiu c\u0103 sunt unii oameni care au pelicani la cap, am zis eu. Tu cum stai cu pelicanii?<\/p>\n

Psihiatrii din spital analizau cu bolnavii tablourile acestora \u0219i ce scoteau din subcon\u0219tientul lor la iveal\u0103 m\u00e2zg\u0103lelile alea. A\u0219a \u00eei ajutau s\u0103 con\u0219tientizeze subcon\u0219tientul \u0219i s\u0103 se fac\u0103 bine. Cum o s\u0103 se fac\u0103 bine bolnavii, c\u00e2nd nici chiar psihiatrii nu se mai f\u0103ceau bine? Victor ne-a asigurat c\u0103 teoria \u0219i metoda lui de lucru, cu ergoterapia \u2013 sau pictoterapia, cum voia el s\u0103 acrediteze termenul \u2013 erau unice \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een toat\u0103 lumea. Fusese l\u0103udat de profesorul s\u0103u \u0219i de to\u021bi colegii psihiatri din toat\u0103 \u021bara, pe care i-a invitat la spitalul s\u0103u, la schimb de experien\u021b\u0103. Fusese foarte admirat de to\u021bi psihiatrii \u0219i mai ales de toate psihiatri\u021bele, pe care le-a ini\u021biat \u00een metoda lui, cum \u0219tia el mai bine ca oricine s\u0103 ini\u021bieze femeile. F\u0103cuse o descoperire epocal\u0103 \u00een psihiatrie.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum \u021bi-a venit ideea?<\/p>\n

Nu mi-a dat niciun r\u0103spuns \u0219i a schimbat vorba. L-am \u00eentrebat \u00eenc\u0103 odat\u0103 \u0219i mi-a r\u0103spuns:<\/p>\n

\u2013 Du-te-n moa\u0219e-ta!<\/p>\n

El nu putea s\u0103 ascund\u0103 fa\u021b\u0103 de mine c\u0103 ideea \u00eei venise dintr-o carte pe care o v\u0103zuse la mine \u0219i mi-a confiscat-o, oric\u00e2t m-am \u00eempotrivit. Era Testul arborelui<\/em>, de Karl Koch, tradus\u0103 \u00een francez\u0103. Nici nu apucasem s\u0103 citesc cartea aceea <\/em>\u0219i mi-a \u00eenh\u0103\u021bat-o f\u0103r\u0103 drept de apel. O \u021binea deschis\u0103 pe altarul s\u0103u, adic\u0103 pe birou, cum \u021bine popa Biblia \u00een altar. Cabinetul s\u0103u de director era aranjat ca un altar.<\/p>\n

Altarul s\u0103u, din templul s\u0103u personal. Totul era aranjat cu meticulozitate \u0219i foarte bine calculat, \u00eentr-o ordine \u0219i o armonie simetric\u0103 perfect\u0103, la milimetru, cu \u0219ublerul, de ziceai c\u0103 erai \u00eentr-un templu budist sau \u00een Sf\u00e2nta Sfintelor. A\u0219a se exterioriza simetria \u0219i echilibrul din mintea \u0219i din psihicul lui, cel mai echilibrat psihiatru din acel spital. Nu era voie s\u0103 mi\u0219ti sau s\u0103 atingi nimic acolo. Nici m\u0103car el nu atingea nimic. Nici chiar cartea cu Testul arborelui<\/em>, de pe altarul s\u0103u personal, nu o atingea. Nu era voie s\u0103 ating\u0103 nimeni vreun obiect de pe birou sau de altundeva din acea \u00eenc\u0103pere. Toat\u0103 \u00eenc\u0103perea aceea era o oper\u0103 de art\u0103, \u00een care se reflecta concordan\u021ba dintre con\u0219tientul \u0219i subcon\u0219tientul lui, interiorul lui l\u0103untric, proiectat \u00een exterior, hai s\u0103 zic extra-l\u0103untricul lui, c\u0103 m\u0103 cam molipsisem de la \u00eencurc\u0103leala lui terminologic\u0103. Eu nu \u0219tiu dac\u0103 el era con\u0219tient de ce impresie f\u0103cea unor neini\u021bia\u021bi \u00een psihiatrie, cum eram eu.<\/p>\n

A urlat la mine de m-am \u0219i speriat, c\u00e2nd am atins cartea Testul arborelui <\/em>\u0219i am dat o pagin\u0103. Toat\u0103 cartea era subliniat\u0103 cu pixul ro\u0219u, cu rigla, fiecare r\u00e2nd era subliniat, toate paginile, cu cea mai mare exactitate \u0219i con\u0219tiinciozitate. Nu r\u0103m\u0103sese nimic nesubliniat din carte. Mi-am exprimat uimirea c\u0103 subliniase toat\u0103 cartea. A\u0219a citea el c\u0103r\u021bile? Nu, nu el o subliniase, ci o profesoar\u0103 de francez\u0103, internat\u0103 ca bolnav\u0103, c\u0103reia i-o d\u0103duse s\u0103 i-o traduc\u0103.<\/p>\n

\u2013 Dar cum a\u0219a? Tu ai nevoie s\u0103 \u021bi-o traduc\u0103 cineva? Tu nu \u0219tii franceza? N-ai \u00eenv\u0103\u021bat-o \u00een \u0219coal\u0103? Ce limb\u0103 ai \u00eenv\u0103\u021bat tu \u00een \u0219coal\u0103?<\/p>\n

\u2013 Du-te-n moa\u0219-ta! A tradus-o pentru ceilal\u021bi psihiatri.<\/p>\n

\u2013 \u0218i de ce nu a subliniat cu albastru, cu negru sau cu c\u0103c\u0103niu? \u00ce\u021bi propun s\u0103 inventezi tu un test al culorilor, ca s\u0103 afli ce psihopatie avem fiecare, dup\u0103 culoarea cu care subliniem \u00een c\u0103r\u021bi. De-aia eu nici nu subliniez \u00een c\u0103r\u021bi, ca s\u0103 nu afli tu ce psihopatie am.<\/p>\n

Ca orice bun patriot, tizul meu, psihiatru \u0219i ditamai directorul de spital, nu cuno\u0219tea nicio limb\u0103 str\u0103in\u0103. Mi-am adus aminte de interogatoriile securi\u0219tilor: \u201e\u00cen ce scop ai \u00eenv\u0103\u021bat limbi str\u0103ine?\u201d La fel m\u0103 \u00eentrebau \u0219i colegii mei de munc\u0103, pu\u0219i la cale s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe: \u201e\u00cen ce scop ai \u00eenv\u0103\u021bat limbi str\u0103ine?\u201d Nu am \u00een\u021beles cum putea s\u0103 fie patriot \u0218tefan cel Mare, c\u00e2nd el cuno\u0219tea mai multe limbi str\u0103ine. S\u0103 \u00eel fi \u00eentrebat \u0219i pe \u0218tefan Vod\u0103 \u00een ce scop le \u00eenv\u0103\u021base.<\/p>\n

Victor reu\u0219ise s\u0103 creeze acolo un mic oficiu po\u0219tal, cu o func\u021bionar\u0103 care se ocupa \u0219i de CEC. Ca s\u0103 nu le mai dea bilete de voie bolnavilor s\u0103 se duc\u0103 la ora\u0219. El f\u0103cuse totul pentru ca bolnavii s\u0103 se simt\u0103 la spital ca \u00eentr-o sta\u021biune de odihn\u0103, chiar dac\u0103 nu tocmai ca la Costine\u0219ti. Pusese panouri de circula\u021bie pe aleile spitalului, cu toate c\u0103 nu era acolo dec\u00e2t ma\u0219ina lui \u021binut\u0103 \u00een garaj sau vreo ma\u0219in\u0103 de-a vreunui bolnav, care \u00eei ducea copiii la \u0219coala din satul care era mai \u00eencolo. Nici m\u0103car ma\u0219ina salv\u0103rii nu venise pe acolo vreodat\u0103. Bolnavii veneau pe cont propriu sau \u00eei aducea o ma\u0219in\u0103 cu aspect neutru, \u00eentotdeauna aceea\u0219i, ca s\u0103 nu \u0219tie nimeni c\u0103 \u00eei aducea Securitatea. Victor scotea ma\u0219ina sa din garaj numai c\u00e2nd pleca la Costine\u0219ti \u0219i traversa \u021bara de la un cap\u0103t la altul, cu portbagajul plin de canistre cu benzin\u0103, c\u0103 nu prea se g\u0103sea benzin\u0103. Sau c\u00e2nd se ducea la Bistri\u021ba la N\u0103stea. I-am \u0219i zis:<\/p>\n

\u2013 De ce nu te duci la mare cu trenul sau cu avionul? N-ai mai pierde at\u00e2t amar de timp cu drumul, \u00een\u021bepenit la volan.<\/p>\n

\u2013 Tu nu pricepi nimic \u0219i du-te-n moa\u0219-ta!<\/p>\n

Doctorii, doctori\u021bele \u0219i \u00eentreg personalul medical ori administrativ, c\u00e2t \u0219i nebunii, nebunele sau nebunatecele pe care le trata el, s-au bucurat s\u0103 ne vad\u0103 pe mine \u0219i pe N\u0103stea. Ne \u00eentrebau ce mai era prin lumea larg\u0103 \u0219i ce mai face sau ce a mai zis Adrian P\u0103unescu sau Paul Goma. \u00cens\u0103 eu \u0219i N\u0103stea nu puteam face deosebirea \u00eentre doctori \u0219i nebuni, pentru c\u0103 to\u021bi erau \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een civil. Personalul medical \u00ee\u0219i punea halatele albe numai la raportul de diminea\u021b\u0103, dinaintea \u00eemp\u0103ratului. A\u0219a c\u0103 noi le r\u0103spundeam la \u00eentreb\u0103ri cu precau\u021biunile necesare \u0219i ne uitam cu grij\u0103 s\u0103 nu ne dea careva cu ceva \u00een cap.<\/p>\n

L-au botezat pe Luca \u00een spital. Nu era nicio biseric\u0103 acolo. L-au botezat \u00een sala de dans a spitalului. Pe pere\u021bi erau at\u00e2rnate mai multe ceasuri mari. Unele erau stricate \u0219i st\u0103tuser\u0103. C\u00e2teva mergeau, dar ar\u0103tau fiecare alt timp, niciunul din ele nu mergea bine. I-am \u0219i zis lui Victor, c\u0103 numai la balamuc puteau fi a\u0219a multe ceasuri \u00eentr-o sal\u0103 de dans, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car unul s\u0103 fi mers bine. Mi-a r\u0103spuns c\u0103 eu nu \u00een\u021belegeam semnifica\u021bia acelor ceasuri: \u00eensemnau anularea timpului, ca s\u0103 simt\u0103 bolnavii c\u0103 timpul nu mai conteaz\u0103, au ie\u0219it \u00een afara timpului \u0219i gust\u0103 ve\u0219nicia.<\/p>\n

De-a lungul pere\u021bilor erau stivuite scaune balansoare. C\u00e2teva persoane cam ciudate, doctori sau bolnavi, ce or fi fost, \u0219i-au luat scaune, s-au a\u0219ezat, se balansau \u0219i ciof\u0103iau gum\u0103 de mestecat. M-am uitat la ei \u0219i \u00eencercam s\u0103 pricep cine erau \u0219i ce era cu ei acolo. Din b\u0103l\u0103ng\u0103neala lor, am \u00eenceput s\u0103 mi se fac\u0103 ame\u021beal\u0103 \u0219i \u00eentreaga sal\u0103 de dans a \u00eenceput s\u0103 se clatine. A trebuit s\u0103 m\u0103 \u021bin bine, sprijinindu-m\u0103 de ni\u0219te tobe \u0219i talgere, cu care f\u0103ceau bolnavii tratament.<\/p>\n

Botezul a fost oficiat de c\u0103tre un preot, internat acolo pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103, adic\u0103 pentru totdeauna. Acela\u0219i preot \u0219i tot acolo, l-a botezat \u0219i pe Marcu, dar cu o lun\u0103 mai t\u00e2rziu, de\u0219i se n\u0103scuse cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai \u00eenainte. A\u0219a a aprobat directorul spitalului, adic\u0103 Victor, programarea s\u0103lii de dans pentru cele dou\u0103 botezuri. Nu \u0219tiu cine or fi fost na\u0219i pentru Marcu. Na\u0219 pentru Luca a fost N\u0103stea, cum v\u0103 spuneam, iar na\u0219\u0103 o psiholoag\u0103 celibatar\u0103, care locuia \u0219i ea tot acolo \u00een spital, la fel ca \u00eentregul personal medical sau administrativ, dar nu se ocupa de bolnavi, se ocupa de psihiatri. Ca s\u0103 aib\u0103 \u0219i ei cui s\u0103-\u0219i spun\u0103 oful dup\u0103 o zi grea, cu at\u00e2\u021bia nebuni \u0219i nebune pe cap.<\/p>\n

Ea nu era pl\u0103tit\u0103 de spital, ci de prim\u0103rie, cic\u0103. Dar eu cred c\u0103 era pl\u0103tit\u0103 de Securitate, ca s\u0103 dea note informative despre spovedaniile psihiatrilor. Psiholoaga avea privirile mieroase, pisicoase, unsuroase, atent\u0103 mereu s\u0103 fie de acord cu ce spunea interlocutorul \u0219i s\u0103 \u00eei repete ultimele cuvinte, ca un ecou. \u00cei lipsea orice autenticitate \u00een felul de a fi \u0219i avea ni\u0219te ochi vicleni, ca de viper\u0103 sau de iguan\u0103. Dar parc\u0103 \u0219i reptilele sunt mai sincere \u0219i te a\u0219tep\u021bi s\u0103 te atace din fa\u021b\u0103, nu din spate. O chema Iancovici.<\/p>\n

\u2013 Eu a\u0219 zice s\u0103 te cam fere\u0219ti de aceast\u0103 domni\u0219oar\u0103 celibatar\u0103 Iguanovici! i-am zis lui Victor, iar el a ridicat din umeri \u0219i mi-a r\u0103spuns c\u0103 eu nu \u0219tiam despre ce vorbeam.<\/p>\n

Am schimbat c\u00e2teva cuvinte \u0219i cu preotul. El zicea c\u0103 se sim\u021bea foarte bine \u00een acest spital \u0219i nu voia s\u0103 mai plece de acolo. L-am \u00eentrebat cum de se sim\u021bea bine \u00eentr-un spital de nebuni.<\/p>\n

\u2013 M\u0103 simt \u00een acest spital ca \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire. Aici m\u0103 simt chiar mai bine dec\u00e2t la M\u00e2n\u0103stirea Nebunilor.<\/p>\n

\u2013 Exist\u0103 o M\u00e2n\u0103stire a Nebunilor?<\/p>\n

\u2013 Da, exist\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u0218i unde e M\u00e2n\u0103stirea Nebunilor?<\/p>\n

\u2013 E acolo, de unde bate v\u00e2ntul.<\/p>\n

\u2013 Dar v\u00e2ntul bate c\u00e2nd dintr-o parte, c\u00e2nd dintr-alta.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a este. \u00centotdeauna, dincotro bate v\u00e2ntul, \u00eentr-acolo e M\u00e2n\u0103stirea Nebunilor.<\/p>\n

M-am \u00eentors spre N\u0103stea \u0219i i-am \u0219optit:<\/p>\n

\u2013 Trebuie s\u0103 plec\u0103m c\u00e2t mai repede de aici! \u0218i tu tot a\u0219a, m-am \u00eentors eu spre Victor. De ce locuie\u0219ti tu aici? Ai \u00eennebunit de-a binelea, s\u0103 locuie\u0219ti la nebuni? Psihopatiile bolnavilor t\u0103i sunt contagioase. Tu ai luat de la ei toate ticurile \u0219i bolile lor mintale. Te-am v\u0103zut cum vorbeai cu fiecare \u0219i nu \u00eemi d\u0103deam seama care din voi doi era mai nebun, tu sau \u0103la.<\/p>\n

\u2013 Tu nu pricepi nimic. A\u0219a \u00eemi cere meseria s\u0103 vorbesc cu ei.<\/p>\n

\u2013 \u00cen\u021beleg, dar tu te \u00eencarci cu toate tensiunile pe care le au ei. Ai f\u0103cut silicoz\u0103 la cap. N-ai f\u0103cut silicoz\u0103 la pl\u0103m\u00e2ni c\u00e2t ai lucrat ca miner \u00een subteran, ai f\u0103cut \u00een spital, silicoz\u0103 la creieri. Poate c\u0103 din cauza asta voi psihiatrii nu mai judeca\u021bi normal. Nici nu v\u0103 mai comporta\u021bi normal. Voi ar tebui s\u0103 cere\u021bi desp\u0103gubiri pentru boal\u0103 profesional\u0103, pentru c\u0103 v-a\u021bi scr\u00e2ntit la cap.<\/p>\n

\u2013 Cum m\u0103? Eu sunt scr\u00e2ntit la cap?<\/p>\n

\u2013 Tu nu, voi psihiatri nu. Doar toat\u0103 lumea \u00een afar\u0103 de voi, noi to\u021bi \u0103\u0219tia suntem scr\u00e2nti\u021bi la cap. Numai voi nu.<\/p>\n

\u2013 Tr\u0103im \u00eentr-o lume goal\u0103 de orice sens \u0219i nebun\u0103! zise N\u0103stea, care nu avea chef de vorb\u0103.<\/p>\n

\u2013 S\u0103-\u021bi tr\u0103ie\u0219ti tu via\u021ba \u00een acest spital, \u00eentr-o lume goal\u0103 de orice sens \u0219i nebun\u0103? i-am zis lui Victor. Trebuie s\u0103 pleci din acest balamuc \u0219i s\u0103 te mu\u021bi la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Iuliana i-a spus acela\u0219i lucru. Ea voia s\u0103 plece c\u00e2t mai departe de acolo, \u00eentr-un ora\u0219, de preferin\u021b\u0103 un ora\u0219 mare, da, la Bucure\u0219ti. \u00cen capital\u0103 ar fi fost cel mai bine. S\u0103 mearg\u0103 la teatru, la oper\u0103, la concerte, la muzee, la expozi\u021bii de art\u0103, s\u0103 vad\u0103 lume mult\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i \u00een anonimat, s\u0103 mearg\u0103 cu metroul.<\/p>\n

Ca director al spitalului \u00een care locuia, Victor avea mai pu\u021bin\u0103 libertate dec\u00e2t subalternii s\u0103i sau dec\u00e2t bolnavii \u0219i era captiv acolo. El mi-a explicat c\u0103 pozi\u021bia sa ierarhic\u0103 \u00eei oferea alte libert\u0103\u021bi, pe care subordona\u021bii lui nu le aveau \u0219i a z\u00e2mbit \u00eentinz\u00e2ndu-se comod, ca un pa\u0219\u0103. Am \u00een\u021beles c\u0103 el era acolo \u0219i conte \u0219i pa\u0219\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ce via\u021b\u0103 e asta s\u0103 locuie\u0219ti \u00eentr-un spital? \u0218i \u00eenc\u0103 de nebuni! Nebunia se ia. E contagioas\u0103. Nu-\u021bi ajunge balamucul din familia ta? \u00cen ce balamuc te-ai b\u0103gat. Balamuc \u00een balamuc, ca babu\u0219ca alea ruse\u0219ti. \u00ce\u021bi place s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentre nebuni. Unii mai nebuni dec\u00e2t al\u021bii, iar tu mai nebun dec\u00e2t to\u021bi. Prive\u0219te \u00eenapoi cu m\u00e2nie! Cump\u0103r\u0103-\u021bi o cas\u0103, un apartament, ceva, oriunde, s\u0103 ai \u0219i tu unde s\u0103 locuie\u0219ti, c\u00e2nd o s\u0103 ie\u0219i la pensie! Unde o s\u0103 mai locuie\u0219ti c\u00e2nd n-o s\u0103 mai fii director de spital?<\/p>\n

Pe c\u00e2t \u00eel \u0219tiam de \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat \u0219i de \u00eend\u0103r\u0103tnic, nu m-am a\u0219teptat, dar a avut efect. \u0218i-a cump\u0103rat un apartament la parterul unei vile cu nu mai \u0219tiu c\u00e2te etaje, ce tocmai se construia la munte. Nu prea departe de ruina \u00een care locuia N\u0103stea. Cel ce o construia era arhitect de meserie \u0219i \u00ee\u0219i scotea cheltuielile v\u00e2nz\u00e2nd dou\u0103 apartamente la parter. \u0218i cine crede\u021bi c\u0103 era arhitectul? N-o s\u0103 crede\u021bi. Era fratele primei lui so\u021bii a lui Victor. Fostul lui cumnat.<\/p>\n

Asta a fost culmea nebuniei, de care a dat dovad\u0103. Cum de a putut face o asemenea prostie? El, care era un om at\u00e2t de inteligent! Acolo, \u00een acel apartament, a fost el g\u0103sit mort, \u00eentins pe pat, \u00een pijama \u0219i cu plas\u0103 de p\u0103r. L-au g\u0103sit a doua zi dup\u0103 ce pusese la po\u0219t\u0103 scrisoarea c\u0103tre mine. Scrisoarea de la \u00eenceputul acestei c\u0103r\u021bi.<\/p>\n

\n

P\u00e2n\u0103 la noi ordine de la Kremlin<\/strong><\/p>\n

Alecu \u0219i Sofia au fost aresta\u021bi de Securitate, cum spuneam, iar Dumitru, b\u0103iatul lor, a stat o vreme prin Bucure\u0219ti, unde a f\u0103cut foamea \u0219i ce a mai f\u0103cut, apoi a fugit \u00een Italia. Dar s-a \u00eentors dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani. S-a \u00eentors \u00een Bucure\u0219ti \u00eentr-un Fiat ultimul model, nou, f\u0103r\u0103 nicio zg\u00e2rietur\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum nou, de nu-\u0219tiu-ce marc\u0103 renumit\u0103, cu c\u0103ma\u0219\u0103 \u0219i cravat\u0103 tot a\u0219a, cu pantofi de lux, cu un ceas de aur la m\u00e2n\u0103, ochelari de soare scumpi \u0219i cu portofelul doldora de dolari. \u0218i-a f\u0103cut intrarea triumfal\u0103 la cafeneaua Katanga de l\u00e2ng\u0103 Lido, localul principal al boemei bucure\u0219tene, al bi\u0219ni\u021barilor, al \u201epara\u0219utelor\u201d \u0219i al tr\u0103g\u0103torilor cu urechea pentru Secu. Vechii lui prieteni l-au recunoscut, au chiuit de bucurie, s-au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u0219i s-au pupat, le-a dat de b\u0103ut. S-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u0219i cu noii s\u0103i prieteni, pe care nu \u00eei mai v\u0103zuse niciodat\u0103 \u0219i nici ei nu auziser\u0103 de el. Le-a dat \u0219i lor de b\u0103ut \u0219i s-au pupat. Pl\u0103tea f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite la bani. I-a \u00eemb\u0103tat pe to\u021bi. Dar \u0219i ei l-au dus cu pre\u0219ul \u0219i l-au \u00eemb\u0103tat. S-a urcat \u00een ma\u0219in\u0103 a\u0219a beat cum era \u0219i a plecat, nici el nu \u0219tia unde. N-a mai \u0219tiut nimic.<\/p>\n

S-a trezit la spital. Era \u00eentr-un pat de spital, bandajat la cap, \u00een ghips \u0219i \u00een chilo\u021bi. Nu \u0219tia cum \u0219i nici de ce ajunsese acolo. Infirmierele i-au spus c\u0103 a fost adus cu salvarea \u0219i c\u0103 ma\u0219ina lui se f\u0103cuse praf \u0219i fusese dus\u0103 la fier vechi. Ceea ce el se cam \u00eendoia, fiindc\u0103 el era sigur c\u0103 nu avusese niciun accident. \u00ce\u0219i aducea aminte c\u0103 b\u0103use, dar \u0219tia c\u0103 nu se \u00eemb\u0103tase. I se furaser\u0103 toate hainele de pe el, c\u0103ma\u0219a, pantofii, ciorapii, ceasul de la m\u00e2n\u0103, tot ce avusese pe el. I-au l\u0103sat doar chilo\u021bii. Norocul lui c\u0103 nu erau de marc\u0103 \u0219i erau cam rup\u021bi.<\/p>\n

\u2013 Minte, tovar\u0103\u0219e locotenent-major. A venit aici \u00een chilo\u021bi. N-avea nimic pe el.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a este. Minte. S\u0103 tr\u0103i\u021bi! L-au dat jos din salvare \u0219i era numai \u00een chilo\u021bi. N-avea niciun portofel. N-avea nimic prin buzunare. Jur pe ce vre\u021bi. N-avea niciun ceas la m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a e. Minte. \u0218i nici nu era de aur.<\/p>\n

\u2013 A\u0219adar, portofelul era gol?<\/p>\n

\u2013 Da, tovar\u0103\u0219e locotenent-major. Era gol. Era numai cu chilo\u021bii pe el.<\/p>\n

Cum-necum, a trecut \u0219i prin asta. Dumitru avusese o expozi\u021bie de art\u0103 la Roma \u0219i devenise celebru \u00een Italia. Le-a ar\u0103tat la to\u021bi c\u0103 devenise membru de onoare al Academiei de Art\u0103 din Geneva. Le-a ar\u0103tat documentul. \u00cen francez\u0103, splendid imprimat, \u0219tampilat \u0219i semnat de acea Academie. L-a pus \u00een ram\u0103 \u00een atelierul s\u0103u, c\u0103 \u0219i-a deschis atelier. A \u0219i fost primit imediat \u00een Uniunea Arti\u0219tilor Plastici, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi avut vreo expozi\u021bie \u00een \u021bar\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost nevoie s\u0103 arate vreun tablou. Pe c\u00e2nd al\u021bi arti\u0219ti se chinuiau s\u0103 se afirme \u0219i nu erau admi\u0219i \u00een Uniune.<\/p>\n

Cum de s-a \u00eemprietenit Dumitru R\u0103coveanu cu Nicu\u0219or prin\u021bi\u0219orul? Dumitru, al c\u0103rui tat\u0103 fusese arestat de Securitate \u0219i a fugit \u00een Italia. Dumitru a fugit \u00een Italia, nu ta-so. Ta-so a murit la Canal. Sau parc\u0103 auzisem c\u0103 murise \u00een Delt\u0103 la stuf. Ce importan\u021b\u0103 mai are? El nici nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 \u00eel caute pe prin\u021bi\u0219or, ci prin\u021bi\u0219orul a trimis un securist \u00een civil s\u0103 i-l aduc\u0103 la palat imediat. Un a\u0219a artist cum era Dumitru, membru de onoare al Academiei de Art\u0103 din Geneva, \u0219i care s-a \u00eentors dup\u0103 ce fugise din \u021bar\u0103, era o valoare interna\u021bional\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 fie dat pe brazd\u0103, pus la treab\u0103, s\u0103 devin\u0103 \u0219i o valoare na\u021bional\u0103, spre gloria partidului comunist \u0219i a prin\u021bi\u0219orului.<\/p>\n

Chemat s\u0103 se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze la palatul CC al UTC, \u0219i-a pus repede costuma\u021bia de rigoare pentru ocazii speciale. Ni\u0219te \u021boale aiurea, pe care i le f\u0103cuse pe comand\u0103 croitorul de la oper\u0103, dup\u0103 propriile desene f\u0103cute de Dumitru. Ceva \u00eentre uniformele g\u0103rzii elve\u021biene la Vatican, clovnii no\u0219tri de la circ \u0219i co\u0219arii de alt\u0103dat\u0103, c\u00e2t a putut bietul croitor s\u0103 \u00eencropeasc\u0103 din ce c\u00e2rpe mai avea pe acolo. Cu ni\u0219te pantofi f\u0103cu\u021bi tot pe comand\u0103, ca ni\u0219te gondole, dar galbeni ca g\u0103lbenu\u0219ul de ou. Cu o \u0219apc\u0103 neagr\u0103, la fel cu a lui Vladimir Ilici Lenin, probabil uitat\u0103 \u00een atelierul lui de careva din prietenii lui de la studioul de filme de la Buftea \u0219i, \u00een loc de cravat\u0103 la g\u00e2t, cu o e\u0219arf\u0103 ro\u0219ie, rupt\u0103 dintr-o fa\u021b\u0103 de mas\u0103, cum se puneau pe mesele prezidiului la \u0219edin\u021bele de partid. \u0218i cu un buchet de gladiole \u00een m\u00e2n\u0103, cump\u0103rat la repezeal\u0103 de la flor\u0103ria din col\u021b.<\/p>\n

Solda\u021bi cu kala\u0219nikovul pe piept, cu pieptul \u00eenainte, de parc\u0103 ar fi avut o \u021beap\u0103 \u00een fund, blocau intrarea la CC, dar \u00eenso\u021bitorul lui Dumitru a f\u0103cut un semn \u0219i s-au dat la o parte. Pentru ca s\u0103 aib\u0103 curaj \u0219i s\u0103 fie sigur de imunitate politic\u0103 \u00een gura lupului, s\u0103 nu o p\u0103\u021beasc\u0103 cumva, \u00eenainte de a ie\u0219i din atelier, Dumitru s-a vaccinat bine dintr-o sticl\u0103 cu p\u0103linc\u0103 de prun\u0103, de la cineva din \u0218i\u0219tarov\u0103\u021b, pe l\u00e2ng\u0103 Lipova, pe acolo prin Banat, cea mai frumos mirositoare din colec\u021bia lui de \u021buici \u0219i ce otr\u0103vuri occidentale mai avea pe la atelier.<\/p>\n

Dumitru a intrat la Nicu\u0219or prin\u021bi\u0219orul cl\u0103tin\u00e2ndu-se, \u0219i-a \u00eenfipt bine picioarele s\u0103 nu cad\u0103, a ridicat m\u00e2na ca pe vremea lui Hitler, a sughi\u021bat \u0219i a strigat:<\/p>\n

\u2013 Ave Cezar! H\u00e2c! Mur\u0103turile te salut\u0103!<\/p>\n

Prin\u021bi\u0219orului i-au ie\u0219it ochii din cap de indignare \u0219i a urlat:<\/p>\n

\u2013 Pu\u021bi a \u021buic\u0103! Afar\u0103!<\/p>\n

\u2013 P\u0103i ce-ai vrea? S\u0103 pu\u021b a gaz? E de \u0218i\u0219tarov\u0103\u021b! a zis Dumitru, a scos din buzunar un girofar de la vreo ma\u0219in\u0103 a mili\u021biei, ce se \u00eenv\u00e2rtea \u0219i lumina, desigur alimentat de la o baterie de lantern\u0103, l-a pus pe cap \u0219i a ad\u0103ugat cu glas c\u00e2ntat ca la biseric\u0103: Veni\u021bi \u0219i lua\u021bi lumin\u0103 de la lampa lui Ilici!<\/p>\n

Prin\u021bi\u0219orul a f\u0103cut o pauz\u0103 uluit de asemenea clovnerie \u0219i a izbucnit \u00een r\u00e2s. Dumitru i-a \u00eentins buchetul de gladiole, s-a \u00eempleticit \u0219i era s\u0103 cad\u0103. Prin\u021bi\u0219orul i-a f\u0103cut semn s\u0103-l dea celor ce f\u0103ceau de gard\u0103 \u00een biroul s\u0103u. Dumitru le-a dat girofarul, a \u00eenaintat spre prin\u021bi\u0219or \u0219i a \u00eencercat s\u0103-l sorcoveasc\u0103 cu gladiolele. Prin\u021bul a f\u0103cut un pas \u00eenapoi, iar Dumitru a \u00eentins m\u00e2na, spun\u00e2ndu-i c\u0103 nu scap\u0103 de sorcov\u0103, p\u00e2n\u0103 nu-i d\u0103 bani. Prin\u021bul a r\u00e2s. I-ar fi dat bani, \u00eens\u0103 nu avea. El nu avea niciun salariu. El muncea benevol, pentru binele poporului. \u00cens\u0103 i-a dat altceva.<\/p>\n

\u00cen clipa aceea, Dumitru a devenit cel mai fericit artist din lume. El deja era \u0219i pictor \u0219i sculptor. La fel ca Michelangelo. Michelangelo a avut prilejul s\u0103 arate omenirii ce putea el, datorit\u0103 unui pap\u0103 nebun. Un pap\u0103 nebun sau un prin\u021b comunist z\u0103p\u0103cit, ce importan\u021b\u0103 avea? Arta este art\u0103, indiferent de ideologia sistemului politic, catolic sau comunist, tot un drac era, dup\u0103 cum mi-a spus Dumitru. Prin\u021bul i-a trasat sarcina s\u0103 fac\u0103 cea mai mare statuie a comunismului de pe lume. Statuie de pe lume, nu comunismul de pe lume, mi-a precizat Dumitru. Monumentul s\u0103 fie amplasat l\u00e2ng\u0103 farul de la Constan\u021ba. S\u0103 fie mai mare dec\u00e2t orice statuie sovietic\u0103. Mai mare chiar \u0219i dec\u00e2t statuia libert\u0103\u021bii din New York. S\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze Victoria Socialismului \u0219i s\u0103 fie luminat\u0103 noaptea de farul din port. S\u0103 fie de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t farul. S\u0103 str\u0103luceasc\u0103 magnific, iar vapoarele s\u0103 vad\u0103 mai degrab\u0103 statuia dec\u00e2t farul. Farul s\u0103 fie o anex\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 statuie. Ca un reflector ce lumineaz\u0103 o oper\u0103 de art\u0103.<\/p>\n

Prin\u021bul i-a spus s\u0103 fac\u0103 monumentul din o\u021bel inoxidabil, ca s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 bine, ziua de la soare, iar noaptea de la far, de la lun\u0103 \u0219i de la stele.<\/p>\n

\u2013 \u00ce\u021bi dai tu, m\u0103, seama c\u0103 sculptura mea va fi conectat\u0103 la soare, la lun\u0103, la stele \u0219i la cosmosul infinit? O s\u0103 devin mai mare \u0219i mai celebru chiar \u0219i dec\u00e2t Br\u00e2ncu\u0219i. Pe vremea lui Br\u00e2ncu\u0219i nu era o\u021bel inoxidabil, iar acum, sculptura mea \u00een o\u021bel inoxidabil va str\u0103luci \u00een ve\u0219nicie. O s\u0103 fiu mai celebru \u0219i mai nemuritor dec\u00e2t Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i dec\u00e2t to\u021bi sculptorii din lume.<\/p>\n

\u2013 Eu nu m\u0103 \u00eendoiesc. \u00cens\u0103 nu-l po\u021bi turna dintr-o bucat\u0103. \u00cel faci din buc\u0103\u021bi sudate. \u0218i va \u00eencepe s\u0103 rugineasc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 suduri.<\/p>\n

\u2013 Cum s\u0103 rugineasc\u0103? E inoxidabil.<\/p>\n

\u2013 Ba da, rugine\u0219te. Rugine\u0219te mai \u00eencet dec\u00e2t fierul, dar tot rugine\u0219te.<\/p>\n

\u2013 Cum s\u0103 rugineasc\u0103, m\u0103, dac\u0103 e inoxidabil? Ce, e\u0219ti t\u00e2mpit?<\/p>\n

\u2013 Rugine\u0219te. Eu am lucrat pe \u0219antiere, cunosc o\u021belurile inoxidabile. \u00cen aerul \u0103la s\u0103rat de la mare, unde toate ma\u0219inile ruginesc mai repede dec\u00e2t oriunde… Ce \u0219tii tu? Monumentul t\u0103u la Constan\u021ba va rugini mai repede dec\u00e2t aici \u00een Bucure\u0219ti. O s\u0103 te ia pe tine la \u00eentreb\u0103ri c\u0103 le-ai f\u0103cut Victoria Socialismului s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 ca un… nu \u0219tiu ce, \u00een ploaie.<\/p>\n

\u2013 Vai de capul meu! s-a v\u0103ietat Dumitru. M-ai distrus. S\u0103-mi strici tu mie fericirea! Cum o s\u0103-i spun eu asta celui mai bun prieten al meu, Nicu\u0219or? \u0218i ce m\u0103 sf\u0103tuie\u0219ti?<\/p>\n

\u2013 Eu s\u0103 te sf\u0103tuiesc? S\u0103 te sf\u0103tuiasc\u0103 sf\u0103tuitorii lui Nicu\u0219or!<\/p>\n

\u2013 \u0102ia nu \u0219tiu nimic. \u0218tiu doar s\u0103 \u00eel ling\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel perie. Nu s-ar putea s\u0103 o facem din aluminiu, la Slatina?<\/p>\n

\u2013 Ba da, \u00eens\u0103 aluminiul nu se poate suda. Deci trebuie s\u0103 toarne \u00eentreg monumentul dintr-o bucat\u0103. Tonajul monumentului depinde de capacitatea furnalului. Aluminiul nu rugine\u0219te, dar cam oxideaz\u0103, pentru c\u0103 niciun metal nu iese din furnal chimic pur. Mai con\u021bine \u0219i impurit\u0103\u021bi. \u00ce\u0219i pierde str\u0103lucirea \u0219i, cu timpul, devine p\u0103tat, \u021bepos \u0219i se coje\u0219te. Ajunge s\u0103 arate ca o scoar\u021b\u0103 de mesteac\u0103n. N-o s\u0103 mai str\u0103luceasc\u0103 la soare sau la lun\u0103 \u0219i \u00een niciun caz la lumina farului.<\/p>\n

La far se f\u0103cea economie de electricitate, iar farul trebuia, ca toat\u0103 popula\u021bia din toate ora\u0219ele \u2013 c\u0103 satele oricum nu aveau electricitate \u2013 toate institu\u021biile, fabricile \u0219i \u00eentreaga economie na\u021bional\u0103 s\u0103 reduc\u0103 consumul de electricitate cu 50% \u00een fiecare an, fa\u021b\u0103 de anul precedent. Dumitru r\u0103mase de parc\u0103 l-ar fi lovit cineva cu parul \u00een cap. Nu-i r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Nicu\u0219or, s\u0103-l \u00eentrebe ce era de f\u0103cut. Nicu\u0219or va \u00eentreba consilierii s\u0103i tehnici.<\/p>\n

Peste c\u00e2tva timp, am trecut pe la Sala Palatului \u0219i am v\u0103zut o expozi\u021bie cu machete pentru monumentul Victoria Socialismului l\u00e2ng\u0103 farul de la Constan\u021ba, propuse de sumedenie de arti\u0219ti plastici. Publicul s\u0103 completeze ni\u0219te formulare \u00een care s\u0103-\u0219i noteze preferin\u021bele, ca s\u0103 decid\u0103 poporul ce monument vrea s\u0103 fie ridicat la Constan\u021ba. Vreo machet\u0103 cu numele lui Dumitru R\u0103coveanu nu figura acolo. Am alergat \u00eengrijorat la atelierul lui Dumitru \u0219i i-am spus. El m-a lini\u0219tit, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 \u00eel durea undeva, \u0219i a ar\u0103tat unde.<\/p>\n

\u2013 Pro\u0219tii \u0103ia cu machetele lor, le-au f\u0103cut degeaba. Eu am primit deja contractul pentru monument. Mi-au dat \u0219i banii. M-am dus la casieria CC \u0219i mi-au dat banii \u00een dou\u0103 gen\u021bi diplomat. Numai pachete de sute. Cum ai v\u0103zut prin filmele cu gangsteri americani. Una i-am l\u0103sat-o lui Nicu\u0219or, s\u0103 aib\u0103 \u0219i el de o \u021buiculi\u021b\u0103 cu borfa\u0219ii. \u0102ia cu machetele lor sunt ni\u0219te pro\u0219ti. Se pun \u021b\u00e2n\u021barii cu mine, arm\u0103sarul? Monumentul meu va fi turnat \u00een aluminiu la combinatul de la Slatina. Aluminiul topit va curge \u00een matri\u021b\u0103, simultan din toate furnalele, o premier\u0103 mondial\u0103. A\u0219a mi-a spus Nicu\u0219or. Nimeni \u00een lume nu mai toarn\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 matri\u021b\u0103 din mai multe furnale simultan. Ha, ha, ha! Expozi\u021bia lor de pro\u0219ti! Propunerile alea de machete \u0219i formulare ca s\u0103 aleag\u0103 publicul, e doar a\u0219a… Doar a\u0219a, de dragul democra\u021biei. Nu fii prost, cum ai mai fost! Fii cu minte, ca mai-nainte! Afl\u0103 de la mine, principalul \u00een via\u021b\u0103 e s\u0103 le iei banii, la t\u00e2mpi\u021bi.<\/p>\n

\u2013 Dar tu i-ai dat lui jum\u0103tate din bani.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i altfel cum? De ce crezi c\u0103 a zis la casierie s\u0103 m\u0103 pl\u0103teasc\u0103 a\u0219a de bine? Am priceput aluzia \u0219i am f\u0103cut juma-juma cu el, c\u0103 a\u0219a e \u00eentre t\u00e2lhari.<\/p>\n

Prin\u021bul l-a luat pe Dumitru la o petrecere \u00eentr-o p\u0103dure, cu multe g\u0103rzi \u00een civil, unde tot g\u0103rzile pr\u0103jeau ni\u0219te miei, umplu\u021bi cu legume, cu ardei iu\u021bi, cu c\u0103p\u0103\u021b\u00e2ni de usturoi \u0219i ce buruieni mai trebuie. Au cusut blana mieilor, i-au t\u0103v\u0103lit cu blana prin noroi, i-au pus pe j\u0103ratec \u00een gropi \u0219i le-au acoperit cu p\u0103m\u00e2nt. Re\u021bet\u0103 veche, cum f\u0103ceau haiducii. C\u00e2nd au bufnit gropile, au dezgropat mieii, au jupuit bl\u0103nurile pe jum\u0103tate arse, au stropit carnea cu vin c\u0103 era prea fierbinte \u0219i au m\u00e2ncat a\u0219a, eventual au gustat \u0219i din legume. \u00cen toiul chefului, Dumitru a avut un moment de inexplicabil\u0103 sinceritate, cu sticla \u00een m\u00e2n\u0103, c\u0103 el nu folosea pahar nici m\u0103car la p\u0103dure.<\/p>\n

L-a luat gura pe dinainte \u0219i i s-a l\u0103udat prin\u021bului c\u0103 va face monumentul s\u0103 fie at\u00e2t de uria\u0219 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu poat\u0103 fi transportat. \u0218i r\u00e2dea ca un om beat, de\u0219i el \u0219tia c\u0103 nu se \u00eemb\u0103tase. Primise de la mine normele de transport pentru agregatele supradimensionate, pe care le producea \u00eentreprinderea Vulcan, unde lucram eu. O s\u0103 aib\u0103 el grij\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 normele la dimensiuni \u0219i la tonaj. \u0218i r\u00e2dea ca un prost.<\/p>\n

Prin\u021bul a f\u0103cut un gest cu m\u00e2na, c\u0103 va da el derogare de la normele de transport. Dumitru nu se mai oprea din r\u00e2s \u0219i zicea c\u0103 nu o s\u0103 poat\u0103 da derogare \u0219i de la capacitatea podurilor. Prin\u021bul f\u0103cu \u00eenc\u0103 un gest cu m\u00e2na, ca Dumnezeu c\u00e2nd a zis s\u0103 fie lumin\u0103. Va da ordin s\u0103 fie construit un nou pod peste Dun\u0103re. Putuse \u00eemp\u0103ratul Traian, putuse inginerul Saligny, putea \u0219i prin\u021bul de asemenea.<\/p>\n

Furnalele combinatului de aluminiu de la Slatina s-au deschis toate simultan \u0219i au turnat \u00eentr-o singur\u0103 bucat\u0103 cel mai mare obiect de aluminiu din lume. A intrat \u0219i \u00een Guinness Book, la trei clasamente: cel mai mare, cel mai costisitor, c\u00e2t \u0219i cel mai inutil. Podul prin\u021bului peste Dun\u0103re era \u0219i el gata, mai repede dec\u00e2t al predecesorilor s\u0103i. \u00cens\u0103 r\u0103m\u00e2neau dou\u0103 probleme tehnice, dou\u0103 mici bagatele. Nu exista nic\u0103ieri \u00een lume vreo macara a\u0219a mare ca s\u0103 poat\u0103 ridica un colos at\u00e2t de greu, cu toate c\u0103 Dumitru \u0219i prin\u021bi\u0219orul \u0219tiau, \u0219i toat\u0103 lumea \u0219tie, c\u0103 un kilogram de aluminiu e mai u\u0219or dec\u00e2t un kilogram de fier.<\/p>\n

Problema se putea rezolva foarte simplu, cu mai multe macarale simultan. Ca la noi, la nimeni. Aveau loc s\u0103 le pun\u0103 una l\u00e2ng\u0103 alta, pentru c\u0103 obiectul era un obelisc din cale afar\u0103 de lung. Occidentalii sunt ni\u0219te pro\u0219ti, m-a asigurat Dumitru, dup\u0103 cum \u00eel asigurase prin\u021bi\u0219orul, asigurat de consilierii s\u0103i tehnici. \u201eStr\u0103inezii nu \u0219tiu c\u0103 merge \u0219i a\u0219a,\u201d a zis Dumitru, probabil cit\u00e2ndu-l pe prin\u021bi\u0219or. A doua bagatel\u0103 era c\u0103 nu se g\u00e2ndise nimeni s\u0103 creeze \u0219i o platform\u0103 mobil\u0103 pentru un obelisc a\u0219a lung \u0219i de un asemenea tonaj.<\/p>\n

Victoria Socialismului a r\u0103mas acolo \u00een curtea combinatului de la Slatina, s\u0103 zac\u0103 la p\u0103m\u00e2nt, pe traverse de cale ferat\u0103 din lemn. Traversele din lemn, nu calea ferat\u0103. Au rostogolit al\u0103turi \u0219i cele dou\u0103 sfere imense, tot din aluminiu, deja turnate din vreme, concepute tot pentru la Constan\u021ba, ca s\u0103 aib\u0103 monumentul \u0219i un mesaj subliminal, falic, de sfidare a cerului. Asta cu toate c\u0103 cenzura comunist\u0103 nu permitea niciun material pornografic. Penisul acela era prea mare ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103ri \u00een ochii cenzuri\u0219tilor. Sau cenzuran\u021bilor, cum o fi corect. Cele trei componente ale monumentului Victoria Socialismului nu au putut fi transportate \u0219i au r\u0103mas acolo, s\u0103 fie cel mai mare penis din lume, culcat la p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u2013 Vai, am zis eu, \u00eemi \u00eenchipui c\u00e2t de nefericit e\u0219ti.<\/p>\n

\u2013 Eu nefericit? Cum s\u0103 fiu nefericit, c\u00e2nd am luat at\u00e2\u021bia bani? Banii sunt fericirea, nu altceva.<\/p>\n

\u2013 Bine, dar opera ta…<\/p>\n

\u2013 Opera mea e c\u0103 mi-am b\u0103tut joc de Victoria Socialismului, ca nimeni altcineva. Zace la p\u0103m\u00e2nt, culcat\u0103. Trebuie s\u0103 vedem partea pozitiv\u0103 a lucrurilor: o s\u0103 intre \u00een Guinness Book \u0219i ca cel mai mare penis din lume. Penisul meu e cel mai mare din \u00eentreaga lume. Iar partea cea mai pozitiv\u0103 sunt banii.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce o s\u0103 faci cu at\u00e2\u021bia bani?<\/p>\n

\u2013 I-am f\u0103cut praf. Praful o s\u0103 se aleag\u0103 de toate. Alege-s-ar praful \u0219i de cine \u0219tiu eu! Ce vise \u00eemi f\u0103ceam c\u0103 o s\u0103 ajung mai celebru dec\u00e2t Br\u00e2ncu\u0219i. N-a fost s\u0103 fie. Dar o s\u0103 fie, a\u0219a cum va fi.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum va fi?<\/p>\n

\u2013 Va fi cum o s\u0103 fie! zise el f\u0103c\u00e2nd o profe\u021bie cu aceea\u0219i exactitate cum f\u0103cea Pythia, care oricum avea s\u0103 se \u00eemplienasc\u0103 \u00eentr-un fel su altul.<\/p>\n

Cineva veni la atelier \u0219i \u00eei spuse lui Dumitru c\u0103 prin\u021bul era \u00een drum spre olimpiada de la Moscova. Pornise mai devreme dec\u00e2t \u00eei spuseser\u0103 lui. S\u0103-i fac\u0103 lui una ca asta? Nemernicii! Dumitru l\u0103s\u0103 pensula, borcanele cu vopsele deschise \u0219i alerg\u0103 a\u0219a cum era, \u00een chilo\u021bi \u0219i descul\u021b, pe mijlocul bulevardului, ca un sc\u0103pat de la balamuc, \u00een \u00eent\u00e2mpinarea ma\u0219inilor cu prin\u021bul \u0219i cu echipajul acestuia. L-au pescuit din vitez\u0103 \u0219i s-au dus la aeroport.<\/p>\n

Nu i-a mai p\u0103sat cum l\u0103sase atelierul. \u0218tia el c\u0103 o s\u0103 \u00eencuie u\u0219a careva din prietenii \u0219i arti\u0219tii care \u00eel ajutau pe el s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 lucr\u0103rile. Nenorocirea era c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 \u0103ia pe acolo \u00een lipsa lui \u0219i o s\u0103-i bea toate sticlele. Pe tavanul \u00eenclinat de la mansarda unde avea Dumitru atelierul, mul\u021bi scriseser\u0103 c\u00e2te ceva \u0219i \u00ee\u0219i imortalizaser\u0103 semn\u0103turile. Poetul Tudor George, colegul lui de echip\u0103 c\u00e2nd juca rugby, poreclit Ahoe, pentru c\u0103 urla pe teren: \u201eAhoe! V\u0103 salut din vechea Troe!\u201d, scrisese: \u201eTrag cu ochiul la fereastr\u0103. Poate-o fi vodc\u0103 \u00een glastr\u0103.\u201d<\/p>\n

Dumitru nu apucase s\u0103-\u0219i ia la el nimic, nici bani \u0219i nici m\u0103car buletinul de identitate. Nu era necesar. Ma\u0219inile i-au dus la Otopeni sau poate c\u0103 la B\u0103neasa, n-are importan\u021b\u0103, direct la un avion militar, care \u00eei a\u0219tepta cu motoarele \u00eenc\u0103lzite. S-au urcat \u00een avion.<\/p>\n

\u2013 C\u00e2\u021bi suntem? a \u00eentreba careva.<\/p>\n

\u2013 Ce importan\u021b\u0103 are? i-a r\u0103spuns altcineva.<\/p>\n

N-au v\u0103zut pe nimeni de la serviciile noastre de vigilen\u021b\u0103 invizibil\u0103, care s\u0103 \u00eei fi num\u0103rat c\u00e2\u021bi au urcat \u00een avion. Au decolat \u0219i au ajuns cu bine la Moscova, unde de asemenea erau a\u0219tepta\u021bi, ca oaspe\u021bi de onoare. La aterizare, au v\u0103zut c\u0103 ru\u0219ii \u00een mod sigur au fost suficient de vigilen\u021bi ca s\u0103 \u00eei numere bine c\u00e2nd au cobor\u00e2t. Le puneau m\u00e2na pe um\u0103r la fiecare \u2013 \u00een semn de bun venit, credeau oaspe\u021bii \u2013 \u0219i \u00eei num\u0103rau. I-au num\u0103rat pe ruse\u0219te, desigur. Eu am uitat s\u0103 num\u0103r pe ruse\u0219te \u0219i de atunci m\u0103 simt ceva mai bine. Oaspe\u021bii de onoare se vitaminizaser\u0103 \u00een avion, \u00eenc\u00e2t niciunul nu mai \u0219tia s\u0103 numere pe rom\u00e2ne\u0219te c\u00e2te picioare avea sau nu avea. Poate doar radio-comunica\u021bonistul din carling\u0103 fusese ceva mai cump\u0103tat, g\u00e2ndindu-se s\u0103 nu-l miroase dup\u0103 voce, cei de la sol.<\/p>\n

Ru\u0219ii le-au dat la fiecare c\u00e2te un pachet de cartona\u0219e. Dumitru i-a pupat pe ru\u0219i \u0219i a vrut s\u0103 joace \u0219eptic cu ei sau m\u0103car popa-prostu. \u00cens\u0103 nu erau c\u0103r\u021bi de joc, ci cartoteci, cu care s\u0103 poat\u0103 avea acces peste tot. O cartotec\u0103 pentru a putea intra \u00een hotel, alt\u0103 cartotec\u0103 pentru ca s\u0103 poat\u0103 ie\u0219i din hotel, alte dou\u0103 pentru intrarea \u0219i ie\u0219irea din lift, dou\u0103 pentru sala de mese, cu burta goal\u0103 sau plin\u0103, una la intrarea \u00een metrou, alta la ie\u0219irea din metrou, \u00a0una pentru intrarea la veceu, alta pentru ie\u0219irea de la veceu. \u0218i tot a\u0219a cartoteci pentru peste tot, chiar \u0219i la toate stadioanele olimpiadei. Nici nu mai aveau nevoie de bani. Oricum veniser\u0103 f\u0103r\u0103 bani.<\/p>\n

Cum s\u0103 \u021bin\u0103 ei minte toate aceste cartoteci pe care scria ruse\u0219te, toate monocrome, fiecare din ele pentru ce era? Era suficient s\u0103 arate \u00eentreg pachetul de cartoteci. Niciun paznic nu se uita mai \u00eendeaproape la vreo cartotec\u0103. Li se deschideau u\u0219ile peste tot. Dumitru zicea mereu, cu glas c\u00e2ntat, tot ce \u00ee\u0219i mai amintea el c\u0103 zicea popa \u00een biseric\u0103: \u201eU\u0219ile, u\u0219ile cu \u00een\u021belepciune se deschid.\u201d<\/p>\n

Canoistul \u0219i caiacistul nostru Ivan Pa\u021baichin i-a dat lui Dumitru un trening \u0219i o pereche de teni\u0219i. Dumitru s-a dus la stadion cu o l\u0103m\u00e2ie la el, a t\u0103iat-o \u00een dou\u0103 \u0219i o lingea dinaintea sportivilor ru\u0219i, care se uscau de sete, pentru c\u0103 antrenorul lor nu le d\u0103dea voie s\u0103 bea ap\u0103. Sadismul lui Dumitru a atras aten\u021bia organelor de resort. A observat c\u0103 mereu se \u021binea dup\u0103 el un individ.<\/p>\n

Pe c\u0103ldura de foc, individul era ambalat \u00eentr-un fel de pelerin\u0103 de ploaie dintr-o foaie de plastic fo\u0219nitor \u2013 acela\u0219i material ca \u0219i prezervativele ruse\u0219ti \u2013 \u0219i cu cizme \u00een picioare, cu blacheuri de fier. Ca s\u0103 tronc\u0103ne bine. Dac\u0103 e pe a\u0219a, Moscova e plin\u0103 de locuri frumoase de v\u0103zut. Dumitru s-a apucat s\u0103 se plimbe prin Moscova, c\u00e2nd pe jos, c\u00e2nd cu metroul. Individul mereu dup\u0103 el, scai. Peste c\u00e2teva zile, scaiul f\u0103cuse b\u0103t\u0103turi la picioare \u0219i mergea ca fachirii indieni pe j\u0103ratec. Se urca Dumitru \u00een metrou, urca \u0219i scaiul. Cobora el din metrou, cobora \u0219i scaiul. \u00centr-o sta\u021bie, i-a f\u0103cut a\u0219a de mai multe ori, fi\u021be una dup\u0103 alta, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd scaiul a r\u0103mas cu capul prins \u00eentre u\u0219i, iar metroul a pornit \u00een vitez\u0103. R\u0103mas pe peron, Dumitru i-a f\u0103cut semn cu m\u00e2na: caramba, \u0219toiu!<\/p>\n

De acolo a plecat \u00een afara Moscovei, la nu \u0219tiu ce m\u00e2n\u0103stire, s\u0103 vad\u0103 picturile lui Rubliov, cine o mai fi \u0219i \u0103la. Dar Dumitru \u0219tia, pentru c\u0103 \u00eei spusese cineva \u00een Italia, care v\u0103zuse filmul. Controlorul de bilete de pe tren nu f\u0103cea parte din categoria curio\u0219ilor, ca s\u0103 studieze toate acele cartoteci \u0219i s\u0103 vad\u0103 care din ele era pentru acel tren. Ajunse la m\u00e2n\u0103stire. Dumitru, nu controlorul de bilete.<\/p>\n

Cu totul alt\u0103 atmosfer\u0103, printre oamenii de la \u021bar\u0103, departe de b\u00e2rlogul ur\u0219ilor ideologici de la Kremlin. Era lini\u0219te la m\u00e2n\u0103stire. La fel ca la m\u00e2n\u0103stirile noastre. B\u0103tea toaca. Ca la noi, ce mai \u00eencoa \u0219i \u00eencolo. Se auzir\u0103 clopote ce chemau la liturghie. Ca la noi. Chemau la liturghie cu aceea\u0219i b\u0103taie de clopote, cum \u0219tia el de la bisericile noastre, dar cu clopote mai a\u0219a, mai ruse\u0219ti, de se zguduia p\u0103m\u00e2ntul. Cum liturghie \u00een mijlocul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii? N-are a face, a\u0219a o fi la ru\u0219i. Nu, nu se putea s\u0103 fie la ru\u0219i altfel dec\u00e2t la noi. \u00censeamn\u0103 c\u0103 i s-o fi stricat ceasul \u0219i nu mai ar\u0103ta bine nici m\u0103car zilele din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. L-a potrivit s\u0103 arate duminic\u0103 \u0219i ora unsprezece. A\u0219a era normal s\u0103 \u00eenceap\u0103 liturghia la ortodoc\u0219i.<\/p>\n

La intrarea \u00een biseric\u0103 \u0219edeau pe jos doi cer\u0219etori schilozi, cu c\u00e2rjele l\u00e2ng\u0103 ei, jerpeli\u021bi, cu p\u0103rul \u0219i cu b\u0103rbile v\u00e2lvoi, nesp\u0103la\u021bi, jego\u0219i. Nu i-a venit s\u0103 cread\u0103 ochilor. Chiar mai exista a\u0219a mizerie \u00een Uniunea Sovietic\u0103? Cum de nu i-a trimis comunismul pe to\u021bi schilozii la munc\u0103 \u00een Siberia? Uite c\u0103 nu putuse comunismul s\u0103 desfiin\u021beze nici mizeria \u0219i nici religia pravoslavnic\u0103 a ru\u0219ilor. Stalin transformase bisericile \u00een depozite \u0219i \u00een grajduri, \u00eens\u0103 aici \u00een afara Moscovei via\u021ba r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103, cum \u00eentotdeauna fusese r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103. Ce s\u0103 le dea el cer\u0219etorilor de poman\u0103? N-avea niciun ban, de niciun fel, nici m\u0103car lei de ai no\u0219tri.<\/p>\n

Nu ar fi fost cuviincios s\u0103 le dea \u021big\u0103ri. Mai ales c\u0103 nici nu prea mai avea a\u0219a multe. Le-a ar\u0103tat pachetul de cartoteci, ca s\u0103 \u00eel \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu avea bani. Le-a oferit s\u0103 \u00ee\u0219i ia fiecare ceva cartoteci, dar ei au dat din cap c\u0103 nu le trebuia. Ce s\u0103 fi f\u0103cut ei cu cartotecile alea acolo\u00a0la \u021bar\u0103? Cer\u0219etorii au f\u0103cut semne s\u0103 le dea \u021big\u0103ri, \u00eens\u0103 Dumitru nu a \u00een\u021beles gesturile lor disperate, a aruncat chi\u0219tocul \u00een pridvor \u0219i a intrat \u00een biserica m\u00e2n\u0103stirii.<\/p>\n

A intrat \u00een biseric\u0103. Ce m\u0103re\u021bie, ce fresce, ce cupol\u0103, ce slav\u0103, ce iconostas, ce icoane acoperite cu aur \u0219i argint, mari de tot, mai ceva dec\u00e2t ce v\u0103zuse el la noi sau prin Italia. Preo\u021bi \u00een od\u0103jdii de aur \u0219i cu pietre pre\u021bioase. Mul\u021bi preo\u021bi, cum nu mai v\u0103zuse el a\u0219a slujb\u0103 m\u0103rea\u021b\u0103. Ce mitre aveau pe cap, mai ceva dec\u00e2t papa de la Roma. \u0218i ce odoare sfinte str\u0103lucitoare aveau \u00een m\u00e2ini. Iar mai ales, c\u00e2nd au \u00eenceput popii s\u0103 c\u00e2nte, popi ru\u0219i, ce voci. S\u0103 tai stejarii cu vocea lor. Nu cor cu popi onani\u0219ti sau pedofili, ca la catolici, cum v\u0103zuse el \u00een Italia, cu corurile alea gregoriene ale lor, cu voci pi\u021big\u0103iate, de castra\u021bi.<\/p>\n

Corul rusesc r\u0103suna \u00een toat\u0103 biserica, de clinc\u0103neau candelabrele \u0219i se cl\u0103tinau sfin\u021bii din fresce. Biserica mirosea a t\u0103m\u00e2ie de cea mai bun\u0103 calitate, adus\u0103 de la Ierusalim, nu ca la noi, culeas\u0103 din orice fel de brazi, c\u0103 merge \u0219i a\u0219a. Iar \u00een biseric\u0103 sumedenie de mujici, babe b\u0103tr\u00e2ne coc\u00e2rjate, \u00eendoite din \u0219ale, \u00een bastoane, alte babe erau f\u0103r\u0103 bastoane, zdravene, obi\u0219nuite cu munci grele. \u0218i mo\u0219negi betegi, \u0219chiopi, unii bandaja\u021bi cu c\u00e2rpe, zdrobi\u021bi de munca la c\u00e2mp, desigur la colhozuri. \u00cen dreapta erau b\u0103rba\u021bii, iar \u00een st\u00e2nga femeile, a\u0219a cum fusese \u0219i la noi pe vremuri, m\u0103car prin Maramure\u0219. To\u021bi cu lum\u00e2n\u0103ri aprinse \u00een m\u00e2ini, evlavio\u0219i, \u00ee\u0219i f\u0103ceau cruci p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt. Lui Dumitru i s-a rupt inima de durere pentru bie\u021bii oameni n\u0103p\u0103stui\u021bi de soart\u0103.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 le ajute Dumnezeu! s-a rugat Dumitru pentru ei, cu ochii \u00een\u0103l\u021ba\u021bi \u00een cupola bisericii, \u021bint\u0103 \u00een ochii lui Isus Pantokrator, ce se uita atotputernic \u0219i obl\u0103duitor \u00een ochii lui Dumitru.<\/p>\n

\u00cengenuncheau to\u021bi mujicii \u0219i mujicele odat\u0103 \u0219i se d\u0103deau cu fruntea de podea, se ridicau, se \u00eenchinau. Corul de c\u0103lug\u0103ri cuvio\u0219i \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021be smerite c\u00e2ntau pe mai multe voci, de r\u0103suna p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor, oric\u00e2t ai fi fost de necredincios sau de p\u0103c\u0103tos. Era ceva \u00een\u0103l\u021b\u0103tor. P\u00e2n\u0103 \u0219i turi\u0219tii str\u0103ini, cu aparatele lor de fotografiat, nici nu mai \u00eendr\u0103zneau s\u0103 umble de colo-colo ca pro\u0219tii, \u0219i nicidecum nu mai d\u0103deau cu bli\u021burile, ca s\u0103 nu deranjeze atmosfera aceea sf\u00e2nt\u0103. Popa, cu a\u0219a voce, ca din str\u0103fundurile p\u0103m\u00e2ntului sau ale cerului, trebuie s\u0103 fi fost chiar patriarhul, c\u0103 glasul lui prea era cum era. Nici m\u0103car la Scala din Milano nu auzise Dumitru a\u0219a voci, ca din butoi.<\/p>\n

Nu mai v\u0103zuse niciodat\u0103, nici la noi la Patriarhie, nici m\u0103car \u00een copil\u0103rie, nici la Castranova \u0219i nici la Castrave\u021bia a\u0219a liturghie sf\u00e2nt\u0103. Ce voci dumnezeie\u0219ti. \u00cengeri pluteau sub tavan, printre candelabrele de aur. Dumitru a sim\u021bit \u00een inima lui de cre\u0219tin pravoslavnic prezen\u021ba lui Dumnezeu. Acesta era raiul cobor\u00e2t din cer pe p\u0103m\u00e2nt. I-au dat lacrimile, s-a \u00eentors la credin\u021ba pe care o pierduse, \u0219i-a f\u0103cut cruci mari \u0219i i s-a f\u0103cut fric\u0103 pentru toate p\u0103catele sale nem\u0103rturisite \u0219i… cam multe.<\/p>\n

Patriarhul a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it toat\u0103 lumea din biseric\u0103 cu anafur\u0103 \u0219i le-a dat vin cu linguri\u021ba de aur, zic\u00e2ndu-le pe ruse\u0219te ce le-o fi zis la fiecare, cu vocea lui p\u0103trunz\u0103toare. I-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it chiar \u0219i pe turi\u0219tii str\u0103ini, oric\u00e2t de catolici sau de p\u0103g\u00e2ni erau ei, ce religii or fi avut, dac\u0103 aveau. Ortodoxia e tolerant\u0103, nu ca catolicismul. To\u021bi sunt bineveni\u021bi \u0219i blagoslovi\u021bi \u00een biserica pravoslavnic\u0103. Dumitru \u0219i-a luat inima \u00een din\u021bi \u0219i s-a dus de s-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it \u0219i el. S-a \u00eenchinat \u0219i a s\u0103rutat m\u00e2na patriarhului. N-a \u00een\u021beles ce i-a spus patriarhul, dar n-avea importan\u021b\u0103. Efectul era cu at\u00e2t mai mare a\u0219a, f\u0103s\u0103 s\u0103 \u0219tie ce i-a spus. Slujba sf\u00e2nt\u0103 a continuat cu citiri din Biblie. Mai mul\u021bi preo\u021bi citeau pe voci \u0219i se \u00eeng\u00e2nau polifonic cu corurile.<\/p>\n

Ce fericire pe Dumitru s\u0103 apuce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u0219a minune de liturghie sf\u00e2nt\u0103 \u0219i mai ales s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103. Ba \u00eenc\u0103 a avut onoarea s\u0103 s\u0103rute m\u00e2na patriarhului bisericii pravoslavnice a ru\u0219ilor. N-are a face c\u0103 slujba o fi fost \u00een limba rus\u0103 sau poate c\u0103 era \u00een limba slav\u0103 veche. Ce conteaz\u0103? Slavona a fost limb\u0103 liturgic\u0103 \u0219i la noi, c\u00e2ndva. A\u0219a c\u0103 l-a p\u0103truns p\u00e2n\u0103 la oase, chiar dac\u0103 nu a \u00een\u021beles niciun cuv\u00e2nt. Oricum, el se tr\u0103gea din neam de popi care au slujit liturghia slavon\u0103. Asta l-a f\u0103cut s\u0103 simt\u0103 leg\u0103tura tainic\u0103 cu str\u0103mo\u0219ii lui, care de sute \u0219i sute de ani se f\u0103cuser\u0103 oale \u0219i ulcele. Str\u0103bunicii lui \u00eel priveau acum din eternitate, iar el a sim\u021bit profunde remu\u0219c\u0103ri fa\u021b\u0103 de ei.<\/p>\n

Dar dup\u0103 vreo or\u0103 \u0219i ceva, cu ochii tot pe sus \u00een tavan \u0219i la cupole, a \u00eenceput s\u0103-l doar\u0103 ceafa. \u00cel dureau \u0219alele, \u00eel dureau picioarele. De at\u00e2ta fum de la lum\u00e2n\u0103ri \u0219i fum de t\u0103m\u00e2ie, respira greu. A\u0219a c\u0103 a ie\u0219it afar\u0103, la aer curat, s\u0103 fumeze o \u021bigar\u0103.<\/p>\n

S-a oprit \u00een u\u0219a bisericii, \u0219i-a ridicat ochii spre cerul albastru \u0219i a privit drept \u00een soare, bucuros c\u0103 sim\u021bea durerea orbitoare \u0219i purificatoare a soarelui \u00een ochi.<\/p>\n

\u2013 Ah, Doamne, Dumnezeule mare! a zis el cu ochii plini de lacrimi. De ce m-ai l\u0103sat s\u0103 r\u0103t\u0103cesc p\u00e2n\u0103 acum, ca un netrebnic?<\/p>\n

A pl\u00e2ns, a pus un genunchi pe lespedea de la pragul bisericii, a cerut iertarea p\u0103catelor \u0219i i-a mul\u021bumit lui Dumnezeu c\u0103 \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat credin\u021ba pierdut\u0103. Atunci \u0219i-a dat seama c\u0103 raiul este prezen\u021ba lui Dumnezeu, iar iadul este absen\u021ba lui Dumnezeu. \u0218i-a \u0219ters lacrimile cu m\u00e2neca treningului \u0219i a aprins a doua \u021bigar\u0103.<\/p>\n

Cer\u0219etorii \u00eentinser\u0103 m\u00e2inile, iar el \u00ee\u0219i feri pachetul de \u021big\u0103ri \u0219i \u00eel b\u0103g\u0103 \u00een buzunarul de la trening. Cer\u0219etorii \u00eei d\u0103dur\u0103 ni\u0219te h\u00e2rtii. Dumitru reveni din cer pe p\u0103m\u00e2nt, la realitatea \u00eenconjur\u0103toare. Se uit\u0103 la acele foi tip\u0103rite \u00een mai multe limbi. \u00cen rolurile preo\u021bilor: c\u00e2nt\u0103re\u021bii de oper\u0103 cutare, cut\u0103ri\u021b\u0103, cutarov, cutarovski \u0219i etceterov de la Balo\u0219i Teat\u0103r, laurea\u021bi ai premiului Lenin \u0219i ai altor premii, cu sumedenie de alte decora\u021bii comuniste. Corul de c\u0103lug\u0103ri \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021be era corul Armatei Ro\u0219ii.<\/p>\n

\u00cen rolul de mujici b\u0103tr\u00e2ni \u0219i babe coc\u00e2rjate, figuran\u021bi cu costuma\u021bie de la oper\u0103. Sau poate cu propriile lor haine jerpelite, de zi cu zi. Cer\u0219etorii de la intrare, tot figuran\u021bi. Mai scria acolo c\u0103 aceea\u0219i liturghie se \u021binea \u00een fiecare zi, \u00een matineu \u0219i seara, pe toat\u0103 durata olimpiadei, chiar \u0219i duminica. Laureatul premiului Lenin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea publicul cu anafur\u0103 \u0219i le d\u0103dea vin sfin\u021bit, cu linguri\u021ba sf\u00e2nt\u0103. O liturghie \u0219i o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie de operet\u0103. Dup\u0103 olimpiad\u0103, popimea de operet\u0103, corul Armatei Ro\u0219ii, politrucii \u0219i ofi\u021berii kagebi\u0219ti, travesti\u021bi \u00een figuran\u021bi jerpeli\u021bi \u0219i \u00een schilozi cu c\u00e2rje, \u00ee\u0219i continuau turneul pe alte continente, cu opera Boris Godunov de Musorgski \u0219i alte opere ruse\u0219ti.<\/p>\n

Iar biserica \u0219i m\u00e2n\u0103stirea se \u00eenchideau, p\u00e2n\u0103 la noi ordine de la Kremlin.<\/p>\n

\n

Spectacolul<\/strong><\/p>\n

\u2013 Via\u021ba e un spectacol, zise Dumitru d\u00e2nd cu pensula pe o p\u00e2nz\u0103 \u00een toate direc\u021biile la repezeal\u0103, cum d\u0103deau D\u2019Artagnan sau G\u00e9rard Philipe c\u00e2nd duelau. Ascult\u0103-m\u0103 pe mine, c\u0103 eu \u0219tiu ce spun. Venim pe scen\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim ce roluri avem de jucat. Nu ne-a \u00eenv\u0103\u021bat nimeni ce s\u0103 facem pe scen\u0103 sau ce s\u0103 zicem \u0219i nici m\u0103car ce rost avem acolo, adic\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Noi pricepem rolurile noastre, abia c\u00e2nd vedem cortina c\u0103z\u00e2nd. Regret\u0103m c\u0103 a fost a\u0219a \u0219i nu altfel, abia c\u00e2nd piesa e pe sf\u00e2r\u0219ite.<\/p>\n

El \u0219tia bine ce spunea, pentru c\u0103 \u00een cercul lui de prieteni erau tot felul de actori de teatru renumi\u021bi \u0219i mai ales de actri\u021be, unele mai debutante dec\u00e2t altele. Era \u00eenconjurat de balerine, dansatoare \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021be, cunoscute sau semicunoscute, care nu \u00ee\u0219i ar\u0103tau repertoriul pentru oricine, trecute sau \u00eenc\u0103 netrecute prin por\u021bile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti de la iconostasul din apartamentul lui. \u0218i totu\u0219i cel mai des \u00een jurul lui era o student\u0103 la stomatologie. Ea obi\u0219nuia s\u0103 a\u0219tepte dinaintea u\u0219ii lui Dumitru, ca s\u0103 rup\u0103 p\u0103rul vreuneia care ie\u0219ea de la el.<\/p>\n

\u00centr-o duminic\u0103, dis-de-diminea\u021b\u0103, pe r\u0103coare, m-am dus la el s\u0103 \u00eel iau la pescuit cu Mircea S\u00e2ntimbreanu. C\u00e2nd s\u0103 sun la u\u0219a lui, ea st\u0103tea pe jos, ghemuit\u0103 la u\u0219\u0103. St\u0103tuse acolo toat\u0103 noaptea. Am sunat la u\u0219\u0103. \u00cen cele din urm\u0103 a venit Dumitru \u0219i a urlat:<\/p>\n

\u2013 Tot n-ai plecat? Toat\u0103 noaptea m-ai deranjat cu sunatul. Nu mai suna! Pleac\u0103 de-aci! Dispari!<\/p>\n

El credea c\u0103 ea sunase. Am strigat tare la Dumitru:<\/p>\n

\u2013 Deschide, c\u0103 sunt eu!<\/p>\n

\u2013 Eu? Cum a\u0219a, eu? Eu sunt aici \u00een\u0103untru. Ai auzit? i-a zis el \u00een \u0219oapt\u0103 femeii cu care era \u00een apartament. E cineva care zice c\u0103 eu sunt afar\u0103. Nu se poate. Eu sunt \u00een\u0103untru.<\/p>\n

L-am convins c\u0103 \u00een afara u\u0219ii eram eu, nu el \u0219i i-am spus c\u0103 \u00eel luam la pescuit. A deschis u\u0219a \u0219i a ie\u0219it \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se din mers. Femeia care s-a strecurat pe l\u00e2ng\u0103 el, a fost luat\u0103 \u00een primire de student\u0103, s\u0103-i rup\u0103 p\u0103rul. Iar noi am fugit de acolo pe sc\u0103ri. Studenta nu era cu nimic mai atr\u0103g\u0103toare dec\u00e2t celelalte, ba poate c\u0103 dimpotriv\u0103. Prietenii lui cam str\u00e2mbau din nas, iar el le r\u0103spundea c\u0103 o tolera \u00een jurul lui numai din mil\u0103 \u0219i din compasiune. Fiindc\u0103 ea n-avea p\u0103rin\u021bi.<\/p>\n

Avea un frate mai mic la liceu \u0219i nu aveau din ce tr\u0103i. Mai lucra \u0219i ea prin atelierul lui, cum lucrau \u0219i al\u021bii pentru el. El avea prea multe comenzi \u0219i abia f\u0103cea fa\u021b\u0103 s\u0103 le termine, avea nevoie de ajutoare \u0219i pl\u0103tea. Avea de unde. Ea lucra orice \u00eei spunea el, iar \u00een felul acesta \u00eei putea da ceva bani f\u0103r\u0103 s\u0103 o jigneasc\u0103. Ea lucra corect, el o pl\u0103tea corect \u0219i nu era nimic deosebit c\u0103 a trecut \u0219i ea prin por\u021bile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti. Cam rar sc\u0103pa vreuna s\u0103 nu treac\u0103 prin acel ritual. Dar studenta asta se \u021binea scai dup\u0103 el, chiar \u0219i c\u00e2nd el era cu altele. Uneori el striga la ea, \u00een public, c\u0103 era un scaiete \u0219i \u00eei arunca bani pe jos, ca s\u0103 o umileasc\u0103, de fa\u021b\u0103 cu to\u021bi. Ea pl\u00e2ngea \u0219i \u00eel asigura c\u0103 se \u021binea dup\u0103 el pentru c\u0103 \u00eel iubea, nu pentru banii lui. Prietenii \u00eel cam certau:<\/p>\n

\u2013 De ce te por\u021bi, m\u0103, a\u0219a cu ea? C\u0103 fata te iube\u0219te.<\/p>\n

Poetul Ion Ruse, mai filozof dec\u00e2t to\u021bi ceilal\u021bi, a intervenit \u00een discu\u021bie:<\/p>\n

\u2013 \u00cel iube\u0219te, \u00eel iube\u0219te, dar curu\u2019-i cre\u0219te.<\/p>\n

\u2013 Bine c\u0103 nu-i cre\u0219te \u0219i burta, a zis alt poet filozof.<\/p>\n

\u00centr-o criz\u0103 de furie \u0219i de r\u00e2sete isterice, Dumitru a strigat \u00een plin restaurant c\u0103 o s\u0103 arunce scaietele \u0219i r\u00e2ia asta c\u00e2t mai departe de Bucure\u0219ti, la gunoi, sau chiar mai bine dincolo de Atlantic, s\u0103 arunce ciuma asta la americani. S\u0103 \u00eei ciumeze pe americani \u0219i s\u0103 n-o mai vad\u0103. Ea pl\u00e2ngea \u021bin\u00e2ndu-se cu m\u00e2inile de sp\u0103tarul scaunului pe care st\u0103tea el.<\/p>\n

\u2013 Dar eu te iubesc! a sughi\u021bat ea pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/p>\n

\u2013 O s\u0103-\u021bi treac\u0103!<\/p>\n

\u2013 Pricepi tu c\u0103 eu te iubesc?<\/p>\n

\u2013 E normal. Toate spun a\u0219a. Stai jos, r\u00e2ie, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i dispari de aici!<\/p>\n

A\u0219a ceva, asemenea m\u00e2rl\u0103nii din partea lui, nu putea s\u0103 nu se aud\u0103, acolo unde trebuia s\u0103 se aud\u0103. Nu mult timp dup\u0103 aceast\u0103 scen\u0103 din restaurant, s-a auzit la Katanga \u0219i \u00een toate cercurile sau g\u0103\u0219tile artistice \u0219i literare c\u0103 scaietele \u0219i cu fratele ei au ob\u021binut pa\u0219aport s\u0103 emigreze. Cum s\u0103 fie posibil ca o proasp\u0103t\u0103 absolvent\u0103 a facult\u0103\u021bii de stomatologie, \u00een loc s\u0103 se prezinte la post acolo unde fusese repartizat\u0103, ea \u0219i cu fratele ei, \u00eendat\u0103 ce \u0219i-a dat el bacalaureatul, \u00een loc s\u0103 fie luat la armat\u0103, am\u00e2ndoi au ob\u021binut pa\u0219apoarte s\u0103 emigreze? Imposibil! A\u0219a ceva nu este posibil!<\/p>\n

Ba e posibil! Imposibilul era foarte simplu. Dumitru s-a dus \u0219i s-a v\u0103ietat la Nicu\u0219or prin\u021bi\u0219orul, c\u0103 nu mai suporta scaietele \u0219i r\u00e2ia. Prin\u021bi\u0219orul era deja informat c\u0103 r\u00e2ia se \u021binea scai de Dumitru \u0219i \u00eel scotea din s\u0103rite, prin restaurante, de se uita lumea la ei ca la panaram\u0103. S\u0103 fac\u0103 Nicu\u0219or ceva \u0219i s\u0103-l ajute s\u0103 scape de scaietele \u0219i de r\u00e2ia asta. S\u0103 o dea afar\u0103 din \u021bar\u0103 pe bestia asta, care \u00eei m\u00e2nca zilele! S\u0103 o arunce la americani. Nicu\u0219or a dat telefon unde \u0219tia el \u0219i uite a\u0219a le-au ie\u0219it pa\u0219apoartele s\u0103 emigreze. Le-au ie\u0219it rapid, c\u00e2t ai bate din palme. Nu ca la al\u021bii, care a\u0219teptau \u0219i c\u00e2te doi ani sau mai mult. Noi, to\u021bi prietenii lui Dumitru, am fost invita\u021bi s\u0103 particip\u0103m la festivitatea celei mai fericite zile din via\u021ba lui, ziua c\u00e2nd a condus-o pe ea \u0219i pe fratele ei la trenul de Zurich. El n-a vrut s\u0103 le cumpere bilet mai departe de acolo. S\u0103 se descurce de acolo cum or \u0219ti. O s\u0103 vad\u0103 ei pe dracu cum e \u00een \u021b\u0103rile capitaliste, c\u0103 el fusese \u0219i \u0219tia.<\/p>\n

C\u0103l\u0103torii abia mai puteau s\u0103 treac\u0103 pe peronul din Gara de Nord, \u00een\u021besat cu un alai de prieteni de-ai lui Dumitru. Unii dintre ei erau scriitori sau arti\u0219ti plastici, mai mult sau mai pu\u021bin cunoscu\u021bi, \u00eembr\u0103ca\u021bi oricum, c\u00e2t \u0219i al\u021bi prieteni de ai lui, care nu erau \u00eembr\u0103ca\u021bi oricum, ci \u00een costume gri, toate la fel \u0219i tun\u0219i reglementar, absolut necunoscu\u021bi nou\u0103, dar se vedea pe ei c\u0103 erau de acolo de unde \u0219tiam noi. Dup\u0103 ce a plecat trenul, Dumitru ne-a luat la restaurant \u0219i a dat un banchet de fericire, \u00een cinstea eliber\u0103rii lui de scaiete.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a s\u0103turat el de banchetul \u0219i de fericirea comunist\u0103, a aranjat dou\u0103 expozi\u021bii de pictur\u0103. Una \u00een Italia, unde mai fusese \u0219i de unde se \u00eentorsese, \u0219i una \u00een Germania, unde nu mai fusese. Pe drum din Italia \u00een Germania, a f\u0103cut o oprire la Geneva. N-a mai ajuns \u00een Germania. Spun din ce mi-a spus el, c\u00e2nd m-am dus la el \u00een Elve\u021bia, dup\u0103 ce am fugit din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Poate c\u0103 m\u0103 condamna\u021bi c\u0103 mi-am p\u0103r\u0103sit \u021bara ilegal, dar am fugit din \u021bar\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea lui Mircea S\u00e2ntimbreanu, care mi-a \u0219i sugerat Suedia. De mai multe ori \u00eemi fusese desf\u0103cut contractul de munc\u0103 \u00een mod ilegal, pentru c\u0103 cineva sau altcineva avea nevoie de postul meu. Chiar \u0219i de postul meu de profesor la o \u0219coal\u0103 profesional\u0103, pe care \u00eel ob\u021binusem prin examen \u0219i prin concurs. Un \u0219tab de la regiunea de partid avea nevoie de postul meu de profesor pentru una din amantele lui. A\u0219a c\u0103 nu eu \u00eencepusem cu ilegalit\u0103\u021bile. \u00cens\u0103 nu despre mine e vorba aici.<\/p>\n

Dumitru a c\u0103utat academia de art\u0103 din Geneva, \u00een care fusese admis ca membru de onoare de c\u0103tre un elve\u021bian, care \u00eei d\u0103duse diplom\u0103 de membru al acelei onorabile academii, \u00een holul c\u0103reia acum voia s\u0103-\u0219i vad\u0103 tabloul pe care \u00eel alesese elve\u021bianul. \u0102la \u00eei d\u0103duse diploma \u00een schimbul acelui tablou. Eu spun din ce mi-a spus el, c\u0103 doar nu puteam s\u0103 fiu de fa\u021b\u0103.<\/p>\n

A c\u0103utat \u0219i a \u00eentrebat peste tot, \u00eens\u0103 nu exista nicio academie de art\u0103 \u00een Geneva. Cum s\u0103 nu existe? Doar avea o diplom\u0103 frumos tip\u0103rit\u0103 de la aceast\u0103 academie. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 l-a l\u0103murit cineva c\u0103 a\u0219a numita academie era de fapt un depozit de tablouri al unui elve\u021bian care era negustor de opere de art\u0103. Elve\u021bianul se prezenta la vernisajul expozi\u021biilor unor debutan\u021bi prin toat\u0103 Europa \u0219i \u00eei p\u0103c\u0103lea. Le d\u0103dea o diplom\u0103 frumos tip\u0103rit\u0103, o h\u00e2rtie f\u0103r\u0103 valoare, iar pictorul \u00eei d\u0103dea pe gratis tabloul pe care \u0219i-l alegea \u0219mecherul elve\u021bian. Elve\u021bianul a\u0219tepta s\u0103 devin\u0103 debutan\u021bii celebri \u0219i vindea tablourile.<\/p>\n

Dumitru l-a c\u0103utat \u0219i l-a g\u0103sit. \u0102la era la depozit \u0219i \u0219tergea tablourile de praf. Dumitru nu s-a sup\u0103rat pe el. Dimpotriv\u0103 a r\u00e2s \u0219i l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at pe elve\u021bian, de parc\u0103 erau fra\u021bi. Dumitru i-a povestit c\u0103, mul\u021bumit\u0103 acelei h\u00e2rtii, frumos tip\u0103rit\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 valoare, el a p\u0103c\u0103lit, de bun\u0103 credin\u021b\u0103 fiind, toat\u0103 lumea \u00een Rom\u00e2nia \u0219i chiar pe prin\u021bul comunist, \u00eenc\u00e2t i-a dat s\u0103 fac\u0103 lucr\u0103rile cel mai bine pl\u0103tite. Iar acum \u00eei d\u0103duse pa\u0219aport pentru ie\u0219it din \u021bar\u0103. \u0218i nu voia s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103.<\/p>\n

Negustorul i-a oferit o cafea, apoi s-a f\u0103cut ora pr\u00e2nzului \u0219i l-a invitat la restaurant, au mai discutat \u0219i l-a angajat ca \u0219terg\u0103tor de praf \u00een depozit \u0219i director responsabil cu sectorul igienic de la depozit. Noul s\u0103u patron i-a ob\u021binut permis de munc\u0103 \u0219i de \u0219edere \u00een Elve\u021bia. La noul s\u0103u loc de munc\u0103, a cunoscut al\u021bi oameni din domeniul artei, c\u0103rora el le-a ar\u0103tat ce putea, iar ei i-au deschis drumurile. \u00cen cur\u00e2nd Dumitru a avut trei ateliere ale sale, unde mai mul\u021bi imigran\u021bi de toate na\u021biile \u0219i culorile lucrau ce le spunea el \u0219i cum voia el. A organizat sumedenie de expozi\u021bii prin diferite ora\u0219e din Elve\u021bia. L-am \u00eentrebat cum de a putut el avea un a\u0219a mare succes. Mi-a r\u0103spuns c\u0103 a fost mult p\u00e2n\u0103 au \u00een\u021beles elve\u021bienii c\u0103 puteau c\u00e2\u0219tiga bani de pe urma lui. Acesta era secretul integr\u0103rii \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103, mi-a spus el.<\/p>\n

C\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit la Geneva, era c\u0103s\u0103torit. Cu cine crede\u021bi? N-o s\u0103 crede\u021bi. Cu scaietele, cu r\u00e2ia. Scenele acelea penibile prin Bucure\u0219ti erau doar spectacole, cum c\u0103 voia s\u0103 scape de ea, ca s\u0103 ajung\u0103 toate circurile astea la urechile lui Nicu\u0219or \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 ea emigrarea \u00eempreun\u0103 cu fratele ei. Acum, \u00een Elve\u021bia, Dumitru se c\u0103s\u0103torise cu ea. F\u0103cuser\u0103 \u0219i un copil, un b\u0103iat. Avea trei ani c\u00e2nd am fost eu la ei. B\u0103iatul nu vorbea rom\u00e2ne\u0219te. Vorbea fran\u021buze\u0219te.<\/p>\n

A\u0219adar, care va s\u0103 zic\u0103, tot spectacolul pe care \u00eel jucau Dumitru \u0219i scaietele prin Bucure\u0219ti, at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t au p\u0103c\u0103lit pe to\u021bi prietenii lor, ba chiar au \u00een\u0219elat \u0219i vigilen\u021ba organelor vigilente, ce \u00eel informau pe prin\u021bi\u0219orul, fusese teatru, pentru a ob\u021bine pa\u0219apoartele cu care a emigrat ea \u0219i fratele ei, definitiv \u0219i legal. \u00cen felul acesta Dumitru \u00ee\u0219i preg\u0103tise trambulina ca s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu ea la Geneva \u0219i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Vai ce o umilea el prin Bucure\u0219ti cu vorbe de dispre\u021b \u0219i cu bani arunca\u021bi pe jos! Dar vai ce r\u00e2deau \u0219i ea \u0219i el de noi!<\/p>\n

Ea \u0219i fratele ei nu erau nicidecum f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi. P\u0103rin\u021bii lor erau de c\u00e2\u021biva ani stabili\u021bi \u00een Elve\u021bia. Nu mai \u0219tiu cum s-a prins ea cu vorba, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea \u0219i s-a dat de gol. Ba da, \u00eemi aduc aminte. Eram la ei la mas\u0103. Dumitru cobor\u00e2se s\u0103 mai cumpere nu \u0219tiu ce, c\u0103 ni se terminase p\u00e2inea. Atunci ea a dat un telefon \u0219i a vorbit, cu cine o fi vorbit, \u00een francez\u0103, ceva scurt. Nu am dat aten\u021bie la subiectul conversa\u021biei, care oricum era destul de enigmatic\u0103. Dar m-a surprins c\u0103 vorbea franceza cu cea mai mare u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i impecabil. Am \u00eentrebat-o cum se f\u0103cea c\u0103 vorbea franceza mai bine dec\u00e2t mine, care \u00eenv\u0103\u021basem franceza \u00een liceu.<\/p>\n

\u2013 Fiindc\u0103 am f\u0103cut liceul la Alger.<\/p>\n

\u2013 Cum? Tu ai f\u0103cut liceul la Alger?<\/p>\n

\u2013 Da.<\/p>\n

\u2013 La Alger, \u00een Algeria?<\/p>\n

\u2013 Da. La un liceu francez.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i, ce ai c\u0103utat acolo?<\/p>\n

P\u0103rin\u021bii ei lucraser\u0103 \u00een Algeria, \u00een cadrul unor contracte ale Rom\u00e2niei cu petrolul din Algeria. Fratele ei r\u0103m\u0103sese \u00een \u021bar\u0103, la bunici, ca garan\u021bie c\u0103 se vor \u00eentoarce. S-a \u00eentors numai ea, ca s\u0103-\u0219i fac\u0103 facultatea de stomatologie, c\u0103 era mai ieftin la noi dec\u00e2t \u00een Occident. P\u0103rin\u021bii ei, c\u00e2nd au terminat contractul \u00een Algeria, pe drumul de \u00eentoarcere spre Otopeni, trebuiau s\u0103 schimbe avionul la Geneva. Au f\u0103cut ceea ce mai f\u0103ceau \u0219i al\u021bii. \u0218i uite a\u0219a s-au stabilit \u00een Elve\u021bia. Toate astea se \u0219tiau la Securitate, \u00eens\u0103 prin\u021bi\u0219orul n-a vrut s\u0103 citeasc\u0103 ce scria \u00een rapoartele informative \u0219i a \u00eenchis gura organelor de resort cu pumnul s\u0103u de prin\u021b mo\u0219tenitor. C\u00e2nd am auzit c\u0103 Dumitru ie\u0219ea din lift cu sticlele de vin, ea a schimbat vorba \u0219i m-a \u00eentrebat cum era cu iernile prin Suedia.<\/p>\n

A\u0219a am priceput c\u0103 tot circul pe care \u00eel f\u0103cuser\u0103 ei doi la Bucure\u0219ti, cum se \u021binea ea scai dup\u0103 el \u0219i crizele lui de isterie \u0219i insulte \u00een public, erau un spectacol bine regizat, dar nu pentru noi, prietenii lui, ci pentru un singur spectator, pentru prin\u021bi\u0219orul. Tot ce v\u0103zusem eu \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi, c\u00e2t \u0219i ce aflase prin\u021bi\u0219orul, era o fars\u0103 bine regizat\u0103 \u0219i excelent executat\u0103. Ahaaa. Acum \u00een\u021belegeam eu \u0219i cum ob\u021binuse Dumitru \u0219ederea \u00een Elve\u021bia. Prin c\u0103s\u0103torie, nu prin elve\u021bianul, care zicea el c\u0103 \u00eel angajase.<\/p>\n

Acum \u00een\u021belegeam c\u0103 \u0219i acea diplom\u0103 de membru de onoare al academiei de art\u0103 din Geneva, nu o ob\u021binuse de la vreun elve\u021bian, cum se l\u0103uda el, ci de la vreun italian, care tip\u0103rea orice fel de diplome false voiai s\u0103 ai. Italianul i-a confec\u021bionat diloma elve\u021bian\u0103 la comand\u0103, a\u0219a cum o g\u00e2ndise Dumitru. La fel cum \u00ee\u0219i comandase la croitorul de la oper\u0103 costuma\u021bia cu care se afi\u0219a \u00een public. Oare chiar avusese el vreo expozi\u021bie la Roma, cum se l\u0103uda? Nu cumva ne spunea gogo\u0219i? Sau poate c\u0103 da, o fi avut o expoziie la Roma, dar la vreo sal\u0103 a comunit\u0103\u021bii de exila\u021bi rom\u00e2ni, unde poate c\u0103 avea misiunea secret\u0103, \u00eencredin\u021bat\u0103 de Securitate, s\u0103 \u00eei spioneze \u0219i s\u0103 scrie note informative depre ei. Cu acea diplom\u0103 de onoare fals\u0103, f\u0103cuse o str\u0103lucit\u0103 carier\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. Probabil c\u0103 primirea lui \u00een Uniuena Arti\u0219tilor Plastici \u0219i toate u\u0219ile mari care i s-au deschis \u00een \u021bar\u0103 erau recompensa pentru notele informative.<\/p>\n

Iar de la asta au decurs toate, a\u0219a cum a orchestrat el, ca s\u0103 ajung\u0103 la Geneva, unde voise s\u0103 ajung\u0103 tat\u0103l s\u0103u, Alecu, \u00eempreun\u0103 cu Du\u021b\u0103 \u0219i cu copiii lor, cei doi veri, adic\u0103 el Dumitru \u0219i Victor, tizul meu. Alecu a ajuns \u00een Delt\u0103 \u0219i a murit acolo, la stuf, de s-au \u00eenfruptat din el or\u0103t\u0103niile \u0219i s-a reintegrat \u00een natur\u0103. Du\u021b\u0103 a ajuns \u00een p\u0103m\u00e2nt. Adic\u0103 nu chiar \u00een \u00eentregime, ci doar jum\u0103tatea care mai r\u0103m\u0103sese din el. Victor a ajuns director la balamuc, apoi \u00een p\u0103m\u00e2nt. Iar Dumitru a ajuns la Geneva, \u00een buricul t\u00e2rgului. \u00cemi tot explica el c\u0103 Geneva era centrul universului. Pentru Victor, centrul universului era Castrave\u021bia.<\/p>\n

L-am \u00eentrebat dac\u0103 reu\u0219ise s\u0103 dea de urma prietenilor unchiului s\u0103u Toto\u0219u, cu care acesta f\u0103cea tranzac\u021biile dintre banca sa \u0219i banca elve\u021bian\u0103, care \u00eei garanta fiabilitatea. Eu presupun c\u0103 Toto\u0219u trebuia s\u0103 fi depus \u00een banca elve\u021bian\u0103 un fond de garan\u021bie \u00een aur. Trebuia s\u0103 aib\u0103 Toto\u0219u ceva bani \u00een vreun cont la banca elve\u021bian\u0103 cu care lucra. Mi-a r\u0103spuns c\u0103 a c\u0103utat, \u00eens\u0103 n-a g\u0103sit nimic. S\u0103-l cred? El e zg\u00e2rcit cu o m\u00e2n\u0103 \u0219i cheltuitor cu cealalt\u0103. A\u0219a ceva fac sau cei s\u0103raci \u0219i pro\u0219ti, care nu cunosc valoare banului sau cei foarte boga\u021bi \u0219i tot pro\u0219ti, pentru care banul nu are nicio valoare. \u00cens\u0103 el nu poate fi nici una nici alta.<\/p>\n

\u2013 Nuuu. Din p\u0103cate, n-am g\u0103sit, n-am g\u0103sit niciun cont cu bani! m-a asigurat el. Toto\u0219u n-avea aur \u00een Elve\u021bia. N-avea. Sau n-am g\u0103sit eu. Or fi pus elve\u021bienii m\u00e2na pe aurul lui. Ce intr\u0103 pe gura lupului nu mai vede lumina zilei. Nu erau elve\u021bienii pro\u0219ti s\u0103 \u00eemi dea ei mie aurul lui Toto\u0219u, dac\u0103 ar fi avut. Dar n-a avut. N-a avut niciun aur \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n

Era foarte conving\u0103tor c\u00e2nd spunea astea. \u0218i ce s\u0103 fac\u0103 el cu mul\u021bi bani, dac\u0103 ar fi avut oric\u00e2t de mul\u021bi? Lui \u00eei ajungeau banii pe care \u00eei c\u00e2\u0219tiga prin munca sa. Dac\u0103 ar fi fost bogat, n-ar mai fi muncit \u0219i nu ar mai fi creat nimic \u0219i vai ce trist ar fi fost. Ca s\u0103 pricep mai bine care era atitudinea lui fa\u021b\u0103 de bog\u0103\u021bii, mi-a povestit o nuvel\u0103 de Cehov sau de Tolstoi. Ba parc\u0103 de Gogol. Nu mai \u0219tia nici el care din ei. Din asta deduc c\u0103 i-o fi povestit-o cineva.<\/p>\n

Cic\u0103 un om c\u0103uta o comoar\u0103 prin Rusia. A c\u0103utat \u0219i a s\u0103pat prin mai toate locurile \u0219i de fiecare dat\u0103 era convins c\u0103 acum s\u0103pa unde trebuia. Ani \u0219i ani de zile, toat\u0103 via\u021ba c\u0103utase \u0219i se \u00een\u0219elase asupra locului unde trebuia s\u0103 sape. \u00cens\u0103 acum, calculase bine, \u0219tia c\u0103 m\u00e2ine diminea\u021b\u0103 va s\u0103pa exact unde era comoara \u0219i o va g\u0103si. A\u0219a le-a spus c\u0103ut\u0103torul de comori unora la hanul unde tr\u0103sese. Hangiul l-a \u00eentrebat: \u0218i ce vei face cu comoara c\u00e2nd o vei g\u0103si? C\u0103ut\u0103torul de comori a r\u0103mas mirat \u0219i n-a \u0219tiut ce s\u0103 r\u0103spund\u0103. Nu se g\u00e2ndise niciodat\u0103 la asta.<\/p>\n

Dumitru mi-a mai spus \u00eenc\u0103 o poveste, tot a\u0219a de unul din ace\u0219ti doi sau trei scriitori ru\u0219i. \u021aarul a vrut s\u0103 dea p\u0103m\u00e2nt \u021b\u0103ranilor lipsi\u021bi p\u0103m\u00e2nt. Avea de unde s\u0103 le dea, c\u00e2t era Rusia de mare. C\u00e2t s\u0103 \u00eei dea fiec\u0103rei familii? At\u00e2ta c\u00e2t \u00eei trebuia unui om ca s\u0103 \u00ee\u0219i hr\u0103neasc\u0103 familia. \u0218i c\u00e2t \u00eei trebuia? Fiecare \u021b\u0103ran lipsit de p\u0103m\u00e2nt s\u0103 primeasc\u0103 suprafa\u021ba pe care o va cuprinde alerg\u00e2nd f\u0103r\u0103 oprire. C\u00e2nd a ajuns la locul de unde pornise, i s-a dat acest p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 fie al lui pentru totdeauna, s\u0103-l cultive \u0219i s\u0103-l lase la copiii s\u0103i. Fiecare \u021b\u0103ran a alergat \u00een jurul unei suprafe\u021be mai mari sau mai mici, cum i s-a p\u0103rut lui c\u0103 \u00eei trebuie pentru familia sa \u0219i dup\u0103 cum a putut s\u0103 alerge. \u00cens\u0103 un \u021b\u0103ran a vrut s\u0103 primeasc\u0103 o suprafa\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t a celorlal\u021bi. A alergat \u0219i a alergat, ca s\u0103 cuprind\u0103 c\u00e2t mai mult p\u0103m\u00e2nt. El avea nevoie de mult p\u0103m\u00e2nt, p\u0103m\u00e2nt mult, \u0219i a alergat mai mult dec\u00e2t oricare altul. C\u00e2nd a ajuns la locul de unde pornise, a c\u0103zut jos \u0219i a murit. L-au \u00eengropat pe locul acela. I-au acordat doi metri p\u0103tra\u021bi. N-a avut nevoie de mai mult.<\/p>\n

Mda, pline de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte povestirile lu Dumitru, \u00eens\u0103 \u00een ce scop mi le spunea? De ce \u021binea s\u0103 m\u0103 conving\u0103 c\u0103 pe el nu \u00eel interesau banii? Era el sincer c\u00e2nd spunea c\u0103 nu g\u0103sise conturile lui Toto\u0219u din banca elve\u021bian\u0103 \u0219i c\u0103 nu voia s\u0103 fie bogat? Sau f\u0103cea acest spectacol pentru ca s\u0103 ascund\u0103 altceva, cum \u00eel prinsesem c\u0103 mai jucase teatru la Bucure\u0219ti, ca s\u0103 ne induc\u0103 \u00een eroare pe to\u021bi cu pantomima lui.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 a R\u0103covenilor era c\u0103 \u0219tiau s\u0103 duc\u0103 toat\u0103 lumea de nas, la fel cum se duceau de nas, ei \u00eentre ei \u00een familie, unii pe al\u021bii. Aveau o atitudine foarte calculat\u0103 \u0219i economic\u0103: s\u0103 nu risipeasc\u0103 nici bani \u0219i nici adev\u0103r. Zg\u00e2rci\u021bi la bani, zg\u00e2rci\u021bi la adev\u0103r. Le vom afla pe toate. Dac\u0103 nu chiar pe toate, m\u0103car pe cele mai importante.<\/p>\n

\n

Gre\u0219eala<\/strong><\/p>\n

Dumitru a avut o expozi\u021bie de art\u0103 la t\u00e2rgul de carte \u0219i de art\u0103 din Geneva \u00een 1993. A fost o onoare pentru mine, din ce urbe de provincie am plecat, s\u0103 ajung acolo unde visam c\u00e2ndva s\u0103 ajung. Ba tocmai \u0219i s\u0103 m\u0103 aflu \u00een treab\u0103, cu ecuson de t\u00e2rgar, pe piept. Dumitru m-a recompensat cu ecusonul, pentru c\u0103 am venit tocmai din Suedia s\u0103-l ajut la expozi\u021bie. I-am c\u0103rat tablourile cu ma\u0219ina \u0219i l-am ajutat cu tot ce trebuia, tot timpul c\u00e2t a durat expozi\u021bia. Mi-a dat \u0219i c\u00e2teva bilete gratuite de intrare, s\u0103 le dau cui vreau eu. Cui s\u0103 le dau?<\/p>\n

Le-am trimis prin po\u0219t\u0103 verilor mei din Geneva \u0219i m\u0103tu\u0219ii mele, Dacia. Eu nu aveam timp s\u0103 pierd un sfert de ceas ca s\u0103 m\u0103 duc s\u0103-i v\u0103d. Verii mei n-au venit. A venit numai m\u0103tu\u0219a. A venit de\u0219i era internat\u0103 \u00een spital. Se internase cu cinci ani \u00een urm\u0103, din cauz\u0103 c\u0103 a f\u0103cut un \u0219oc c\u00e2nd m-a v\u0103zut.. Nu am putut conversa cu ea, pentru c\u0103 pl\u00e2ngea \u0219i tot timpul b\u00e2iguia c\u0103 eram leit tat\u0103l meu. I s-a f\u0103cut r\u0103u, v\u0103rul meu a dus-o cu ma\u0219ina la spital \u0219i la spital a r\u0103mas. Avea o asigurare acoperitoare. A r\u0103mas \u00een spital, pentru c\u0103 \u0219ocul i-o fi declan\u0219at, ce \u0219ubrezenii o mai fi avut. Dar nu a vrut s\u0103 intre la expozi\u021bie pe biletul acela gratuit. Mi l-a restituit. \u0218i-a cump\u0103rat bilet de la casierie, ca toat\u0103 lumea. Ea nu a vrut s\u0103 intre pe gratis la expozi\u021bie, ca s\u0103 arate c\u0103 banii nu o interesau. De dezinteresat\u0103 ce fusese, a scos din \u021bar\u0103 aurul familiei, \u00een 1950, prin Lega\u021bia Elve\u021biei la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Eu am v\u0103zut c\u0103 bunica i-a dat aur, de mai multe ori. Monede \u0219i bijuterii de aur. Aur, care s-ar fi cuvenit s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bit la cei patru copii ai bunicei, inclusiv mamei mele. Cu aurul de la bunica, m\u0103tu\u0219a \u0219i-a cump\u0103rat la Geneva un apartament central, cu patru camere, c\u00e2t \u0219i dou\u0103 case lipite, fiecare cu parter \u0219i trei etaje, cu podgorie de vie, mai la marginea Genevei. Se \u0219tia prin ora\u0219 c\u0103 bunica cump\u0103rase mult aur, dar nimeni nu putea \u0219ti c\u0103 nu-l mai avea. Dup\u0103 aurul acela umbla c\u0103pitanul Pup\u0103z\u0103 cu securi\u0219tii lui, bandi\u021bii, care m-au arestat sub pretextul c\u0103 eram du\u0219manul poporului \u0219i cic\u0103 voiam s\u0103 r\u0103storn guvernul. Parc\u0103 v-am mai spus asta. A\u0219a e cu obsesiile.<\/p>\n

\u00cen tinere\u021bea ei, m\u0103tu\u0219a fusese profesoara de matematic\u0103 a lui Victor, mi se pare c\u0103 v-am spus, \u0219i prieten\u0103 cu unele domni\u0219oare \u0219i doamne din neamul R\u0103coveanu. S-a bucurat mult s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Dumitru, s\u0103 mai afle c\u00e2te ceva despre cine s-a mai c\u0103s\u0103torit, cine a mai murit \u0219i mai ales s-a bucurat s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u0219te, c\u0103 nu prea avea ocazia. Ea vorbea cu copiii ei franceza, dar nici nu prea vorbeau. Ea fusese prieten\u0103 cu o veri\u0219oar\u0103 de-a lui Du\u021b\u0103, domni\u0219oara Florica R\u0103coveanu, care mi-a dat mie Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em> a lui Sextil Pu\u0219cariu, c\u00e2nd am intrat la filologie, carte interzis\u0103 pe atunci.<\/p>\n

Apropo: C\u00e2nd au venit securi\u0219tii s\u0103-l aresteze pe Sextil Pu\u0219cariu de acas\u0103, nu \u0219tiau c\u0103 murise de vreo lun\u0103 \u0219i ceva. \u0218i totu\u0219i le-au f\u0103cut perchizi\u021bie. Ziceau c\u0103 umblau dup\u0103 manifeste contra regimului. \u00cen realitate scofeleau dup\u0103 aur. Mi-a spus asta chiar doamna Pu\u0219cariu, o nepoat\u0103 de-a marelui nostru lingvist, profesoar\u0103 de francez\u0103 la \u0219coala profesional\u0103 unde predam eu rom\u00e2na la Bra\u0219ov. Ea era n\u0103scut\u0103 la Paris, iar la mili\u021bie \u00eei scriseser\u0103 \u00een buletin c\u0103 era n\u0103scut\u0103 la Peri\u0219. Era revoltat\u0103 de prostia mili\u021bienilor, care confundaser\u0103 Paris cu Peri\u0219, \u00eens\u0103 eu i-am spus c\u0103 era mai bine a\u0219a. Dac\u0103 s-ar fi \u0219tiut la sec\u021bia de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt c\u0103 era n\u0103scut\u0103 la Paris, i-ar fi interzis s\u0103 mai predea franceza. Ar fi anchetat-o \u00een ce scop s-a n\u0103scut la Paris \u0219i nu \u00een \u021bar\u0103. \u0218i \u00een ce scop venit \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n

M\u0103tu\u0219a i-a spus lui Dumitru mai multe despre trecutul neamului lui. Ea plecase din \u021bar\u0103 dup\u0103 moartea lui Toto\u0219u \u0219i dup\u0103 arestarea p\u0103rin\u021bilor lui Dumitru. A r\u0103mas \u0219ocat\u0103 c\u00e2nd a auzit despre amputarea treptat\u0103 a lui Du\u021b\u0103. S-a cutremurat auzind c\u0103 prietenele ei au fost zv\u00e2rlite din casele lor \u0219i au fost silite s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 moar\u0103 \u00een mizerie, \u00eenainte de a \u00eemb\u0103tr\u00e2ni. M\u0103tu\u0219a i-a clarificat lui Dumitru unele verigi de leg\u0103tur\u0103 din arborele lui genealogic, al R\u0103cule\u0219tilor. \u0218i i-a povestit unele am\u0103nunte, pe care el nu le cuno\u0219tea. I-a mai spus \u0219i o tain\u0103 de familie, pe care nimeni din familie nu i-ar fi spus-o, nici chiar \u00een timpuri normale.<\/p>\n

Ehei, n-avea Dumitru cum s\u0103 \u0219tie, ceea ce nici m\u0103car tat\u0103l s\u0103u, Alecu, \u0219i nici Du\u021b\u0103, nu \u0219tiau. \u00cens\u0103 Toto\u0219u \u0219tiuse. M\u0103tu\u0219a mea \u0219tia, pentru c\u0103 anumite taine, bine p\u0103strate \u00eentr-o familie, sunt mai cunoscute \u00een afara familiei, dec\u00e2t \u00een familie. Du\u021b\u0103 nu prea cam era frate cu Alecu \u0219i cu Toto\u0219u. Dec\u00e2t pe jum\u0103tate. Fusese copil adoptat \u0219i totodat\u0103 nu prea chiar era copil adoptat.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a?<\/p>\n

\u2013 Uite a\u0219a.<\/p>\n

\u00centr-o diminea\u021b\u0103, bunicul lui Dumitru \u0219i al lui Victor, protopopul… Da, era protopop plin, nu doar preot, a confirmat m\u0103tu\u0219a mea, a g\u0103sit un copil nou n\u0103scut, \u00een scutece, abandonat pe pragul casei sale. A strigat-o pe protopopeas\u0103, a venit \u0219i a v\u0103zut c\u0103 era un b\u0103ie\u021bel abia n\u0103scut. Acum, ce s\u0103 fac\u0103 ei \u00een calitate de protopop \u0219i protopopeas\u0103? Cre\u0219tini suntem. Protopopul trebuia s\u0103 dea un bun exemplu \u00een parohie \u0219i \u00een protopopie sau ce era. Au luat copilul \u00een cas\u0103. Dac\u0103 l-au trecut pragul, acum era al lor. I l-au ar\u0103tat lui Toto\u0219u \u0219i i-au spus c\u0103 l-a adus barza, li l-a l\u0103sat pe prag. Toto\u0219u nu mai credea de mult \u00een barz\u0103 \u0219i \u00een Mo\u0219 Cr\u0103ciun. A r\u00e2s \u0219i i-a asigurat c\u0103 \u00eel va considera ca pe fratele s\u0103u bun, o s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de el ca \u0219i de fratele s\u0103u Alecu, pe care el tocmai \u00eel \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 mearg\u0103. El pricepea cam ce fel de barz\u0103 le l\u0103sase copilul pe prag \u0219i a jurat c\u0103 nu va spune nim\u0103nui secretul familiei lor.<\/p>\n

Neamul R\u0103cule\u0219tilor erau obi\u0219nui\u021bi cum s\u0103 procedeze \u00een situa\u021bii delicate, ca s\u0103 nu dea prilej gurilor rele s\u0103 toace cu meli\u021ba \u0219i s\u0103 umble cu tranca-fleanca. N-au spus la nimeni nimic, au trecut peste asta ca \u0219i cum nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, l-au declarat la autorit\u0103\u021bi \u00een alt ora\u0219, pe unde mai aveau ei case, \u0219i l-au botezat acas\u0103 f\u0103r\u0103 prea mare tevatur\u0103. Oamenii din parohie nici n-au b\u0103gat de seam\u0103 ceva care s\u0103 \u00eei pun\u0103 pe g\u00e2nduri. Cine s\u0103 intre la b\u0103nuieli c\u0103 Du\u021b\u0103 era copil abandonat, c\u00e2nd el sem\u0103na ca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103 cu Alecu \u0219i am\u00e2ndoi sem\u0103nau cu protopopul? Avea aceia\u0219i ochi, aceia\u0219i pome\u021bi ai obrajilor, acela\u0219i nas, acelea\u0219i f\u0103lci puternice \u0219i aceea\u0219i gur\u0103. Aici nu s-a f\u0103cut nicio gre\u0219eal\u0103, nu de la asta vine titlul capitolului. Ajungem \u0219i la asta.<\/p>\n

Din cele trei ateliere ale lui Dumitru, de care zicea el, eu am v\u0103zut numai unul. Eu \u00eel \u0219tiam c\u0103 el avea o atitudine foarte personal\u0103 fa\u021b\u0103 de adev\u0103r \u0219i \u00eel prezenta bine ambalat, dup\u0103 cum era situa\u021bia. M\u0103 miram c\u00e2nd spunea ceva adev\u0103rat. Am \u0219i dormit \u00een atelierul lui. Preferam s\u0103 vorbesc rom\u00e2ne\u0219te cu el, dec\u00e2t s\u0103 vorbesc fran\u021buze\u0219te cu verii mei, care se \u00eentunecau la fa\u021b\u0103 c\u00e2nd m\u0103 vedeau \u0219i nu aveau chef s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine. Am parcat ma\u0219ina sub geamul atelierului, am strigat la el, a venit s\u0103-mi deschid\u0103 u\u0219a de la intrare, m-a invitat s\u0103 intru eu primul pe u\u0219a atelierului. Normal, eram oaspete. \u00cen dreptul ochilor era o sc\u00e2ndur\u0103 pe care scria ceva cu litere grece\u0219ti. M-a l\u0103murit c\u0103 era din Platon: \u201eAfar\u0103 cu escrocii!\u201d<\/p>\n

M-am aplecat \u0219i am trecut pe sub sc\u00e2ndur\u0103. Eram cam \u00een\u021bepenit de \u0219ale dup\u0103 at\u00e2ta drum la volan \u0219i, c\u00e2nd s\u0103 m\u0103 ridic, m-am izbit cu capul de o talang\u0103 de vaci, de-alea mari, elve\u021biene, uite a\u0219a de mare. Dinaintea ochilor mei, am dat cu nasul \u00eentr-o fotografie a lui Dumitru, pe care i-o f\u0103cusem eu anul trecut, o m\u0103rise \u0219i o pusese \u00een ram\u0103. \u00ce\u0219i pusese o coroan\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 din h\u00e2rtie aurie, lipit\u0103 pe portret.<\/p>\n

\u2013 Cine intr\u0103 la mine, s\u0103 \u0219tie cu cine are de a face! m-a l\u0103murit el, ca \u0219i cum eu nu \u0219tiam cu cine aveam de a face.<\/p>\n

Apoi \u0219i-a pus o alt\u0103 coroan\u0103 de h\u00e2rtie aurie, \u0219i mai mare, pe capul s\u0103u de \u00eemp\u0103rat. \u00cen dosul unei draperii recuperate de pe undeva, din ce arunc\u0103 elve\u021bienii, \u021binea colec\u021bia sa de vinuri elve\u021biene. \u0218i dou\u0103 seifuri de pe vremuri, recuperate tot a\u0219a de pe undeva, \u00een care cic\u0103 \u00ee\u0219i \u021binea pantofii. \u0218i ce o mai fi \u021binut, probabil crema de ghete. A scos de la frigire\u021bul vesel o sticl\u0103 de vin alb, elve\u021bian desigur, o sticl\u0103 brumat\u0103, ca \u201es\u0103 ne r\u0103corim o \u021b\u00e2r\u0103\u201d pe canicula aceea.<\/p>\n

Dumitru divor\u021base, pentru c\u0103 se b\u0103teau \u00een parte, ca chiorii. El cu statura lui impun\u0103toare, de fost rugbist, ea cu tigaia \u0219i cu cu\u021bitul de buc\u0103t\u0103rie. Dup\u0103 ce au divor\u021bat nu s-au mai b\u0103tut. Au continuat s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eempreun\u0103, a\u0219a divor\u021ba\u021bi cum erau. Eu dormeam noaptea \u00een atelierul lui. M-a trezit telexul, sau cum \u00eei zicea, care s-a pus \u00een mi\u0219care \u0219i \u021b\u0103c\u0103nea. Eu l\u0103sasem vorb\u0103 fiicei mele \u00een Suedia c\u0103, dac\u0103 era ceva urgent, s\u0103 \u00eemi trimit\u0103 telex la num\u0103rul cutare. Nu erau telefoane mobile pe atunci, iar dac\u0103 m\u0103 suna la telefonul lui de la atelier, poate eram cu el prin ora\u0219. Ce s-o fi \u00eent\u00e2mplat? Am s\u0103rit din patul pliant. Nu era pentru mine, era pentru Dumitru. O scrisoare de afaceri, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 formula de introducere sau de \u00eencheiere \u0219i nesemnat\u0103. Scria \u00een francez\u0103 cam a\u0219a: \u201eA acceptat opt pe trei. C\u00e2nd \u0219i unde?\u201d<\/p>\n

M-am culcat la loc. Pe la cinci diminea\u021ba, tocmai a\u021bipisem, Dumitru a venit la atelier. La acea or\u0103 \u00eencepea el ziua de lucru, a zis el. Am presupus c\u0103 fosta nevast\u0103 l-o fi dat afar\u0103 din cas\u0103. S-a dus la telex \u0219i mi l-a citit cu voce tare, de\u0219i el era sigur c\u0103 citisem mesajul. Numai a\u0219a, ca s\u0103 dea impresia c\u0103 el nu avea nimic de ascuns. P\u00e2n\u0103 s\u0103-l \u00eentreb eu despre ce era vorba, a pus m\u00e2na pe telefon \u0219i a sunat. L-a invitat pe un amic, la o cafea, \u00een francez\u0103. Apoi a pus de cafea. P\u00e2n\u0103 s\u0103 fie cafeaua gata, am auzit o ma\u0219in\u0103 fr\u00e2n\u00e2nd brusc l\u00e2ng\u0103 ma\u0219ina mea \u0219i a tr\u00e2ntit u\u0219a la ma\u0219in\u0103. Imediat s-a auzit c\u0103 cineva b\u0103ga cheia \u00een u\u0219a atelierului, a deschis-o, nu s-a auzit talanga \u0219i a ap\u0103rut ceva a\u0219a ca un fulger, sub \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui elve\u021bian. Pantaloni de o culoare imprecis\u0103, c\u0103ma\u0219\u0103 cu m\u00e2neci scurte, tot de o culoare imprecis\u0103, proasp\u0103t ras, \u00een mod precis. A schi\u021bat cu m\u00e2na un fel de salut, dac\u0103 salut o fi \u00eensemnat dup\u0103 cum am crezut eu \u0219i nu cumva gestul \u00eensemna c\u0103 ne \u00eenjura, cum m-am g\u00e2ndit eu ulterior. S-a dus glon\u021b la telex. A b\u0103tut ceva pe clape, de s-a auzit ca un kala\u0219nikov \u0219i a plecat la fel de val-v\u00e2rtej cum venise, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai uite la noi \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 ne mai salute cu \u00eenjur\u0103tura lui.<\/p>\n

\u2013 Ce a fost asta?<\/p>\n

Dumitru a ridicat din umeri cu indiferen\u021b\u0103 \u0219i mi-a spus c\u0103 \u0103la era negustor de art\u0103.<\/p>\n

\u2013 De-aia era el a\u0219a gr\u0103bit? \u0218i nu avea telex acas\u0103?<\/p>\n

\u2013 Ba are, dar liniile lui de telefon sunt supravegheate.<\/p>\n

\u2013 De c\u0103tre cine?<\/p>\n

\u2013 Eh, \u0219i tu, ce \u00eentrebare! De Nea Cais\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce frac\u021bie e asta, opt pe trei?<\/p>\n

\u2013 Opt milioane de franci elve\u021bieni pe trei buc\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u2013 Buc\u0103\u021bi de ce?<\/p>\n

Dumitru a ridicat din umeri. Nu voia s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n

\u2013 Pe trei tablouri? Sau ce opere de art\u0103 sunt \u0103lea?<\/p>\n

Dumitru a dat din cap afirmativ.<\/p>\n

\u2013 Opt milioane de franci elve\u021bieni, dintr-un foc? \u0218i c\u00e2t \u00ee\u021bi d\u0103 \u021bie la afacerea asta?<\/p>\n

\u2013 Nu \u00eemi d\u0103 nimic. Nici nu prea are de unde s\u0103-mi dea. E doar un biet modest intermediar al v\u00e2nz\u0103torului \u0219i ob\u021bine numai zece la sut\u0103.<\/p>\n

\u2013 Adic\u0103… Asta vine opt sute de mii de franci elve\u021bieni.<\/p>\n

\u2013 B\u0103, tu oi fi f\u0103cut liceul! Mai e \u00eenc\u0103 un intermediar, al cump\u0103r\u0103torului. \u0218i \u0103la ia tot zece la sut\u0103. De unde s\u0103-mi mai dea \u0219i mie? Pe mine m\u0103 recompenseaz\u0103 g\u0103sindu-mi clien\u021bi pentru lucr\u0103rile mele.<\/p>\n

Am f\u0103cut eu socoteala \u00een cap \u0219i i-am zis c\u0103 dac\u0103 \u0103la punea acei opt sute de mii de franci elve\u021bieni \u00een banc\u0103 pe termen lung \u0219i cu dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103, f\u0103r\u0103 riscurile de la burs\u0103, putea tr\u0103i \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219te numai din dob\u00e2nd\u0103, toat\u0103 via\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai munceasc\u0103.<\/p>\n

\u2013 P\u0103i nici nu a muncit niciodat\u0103. Ciupe\u0219te \u0219i el ce poate pe ici \u0219i pe colo. Din mizilicuri de astea tr\u0103ie\u0219te.<\/p>\n

Am b\u0103ut un castron de cafea, c\u0103 a\u0219a e micul dejun \u00eentr-un atelier unde se creeaz\u0103 art\u0103 \u0219i se vehiculeaz\u0103 idei. \u00cen orice caz nu ideile mele, c\u0103 n-aveam eu a\u0219a idei ca ale lui \u0219i ale amicilor lui, care treceau cu bine pragul pe sub deviza lui Platon. Cum s\u0103-mi fac eu acum siesta dup\u0103 un mic dejun at\u00e2t de copios? M-am a\u0219ezat \u00eentr-un fotoliu de b\u0103rbier, vechi, cum erau pe vremuri. Mi-am pus ochelarii Ray Ban, ca s\u0103 nu m\u0103 deranjeze lumina. Se f\u0103cuse ceasul vreo cinci \u0219i jum\u0103tate diminea\u021ba. De bine ce dormisem noaptea, la c\u00e2t m\u0103 culcasem \u0219i la ce or\u0103 m\u0103 trezisem, am adormit butuc, ca o pisic\u0103 fl\u0103m\u00e2nd\u0103. Pisica fl\u0103m\u00e2nd\u0103 ciulea o ureche, c\u00e2nd auzea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un \u0219oarece care se lovea cu capul de talanga aceea de vaci, dup\u0103 ce trecuse proba c\u0103 nu era un escroc platonician. Escroci sau ne-escroci, platonicieni sau ne-platonicieni, veneau, se spovedeau la templul onestit\u0103\u021bii \u0219i plecau.<\/p>\n

C\u00e2nd ultimul enoria\u0219 al templului onestit\u0103\u021bii a plecat, m-a trezit Dumitru cu \u00eenc\u0103 o can\u0103 de cafea \u0219i cu dou\u0103 pastile albe de dor de cap, elve\u021biene, asortate la vinul alb elve\u021bian de ieri sear\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu. \u0218i-a dat jos coroana de \u00eemp\u0103rat \u0219i a zis c\u0103, p\u0103cat c\u0103 dormeam \u0219i nu am vorbit cu ultimul vizitator al templului. Ar fi dorit foarte mult s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine. Era musiu D\u2019Albi, \u0219eful Interpolului, care avea sediul central interna\u021bional pe o strad\u0103 ceva mai \u00eencolo.<\/p>\n

\u2013 \u0218eful \u201eInterlopului\u201d? am zis eu invers\u00e2nd sunetele, ca s\u0103 zic interlop \u00een loc de interpol. \u0218i nu \u021bi-a pus c\u0103tu\u0219ele, s\u0103 te ia cu el?<\/p>\n

Nu. \u00cei adusese o pung\u0103 cu ni\u0219te insigne, fabricate \u00een Tailanda, dup\u0103 desenul f\u0103cut de el. Musiu \u0219eful Interpolului \u00eei ceruse mai demult s\u0103 creeze o oper\u0103 de art\u0103 unic\u0103 \u00een lume, mic\u0103, dar important\u0103, o imagine de pus pe o insign\u0103. O insign\u0103 pe care s\u0103 o poarte ascuns\u0103 sub rever poli\u021bi\u0219tii afilia\u021bi la Interpol. Ca s\u0103 se legitimeze astfel \u0219i s\u0103 nu se aresteze \u00eentre ei, unii pe al\u021bii. Cam ciudat cum de i-a dat Interpolul aceast\u0103 sarcin\u0103 gras pl\u0103tit\u0103, tocmai lui, un imigrant, \u0219i nu vreunui elve\u021bian sadea sau vreunui groenlandez din Patagonia. Lui, care fusese prieten bun cu prin\u021bi\u0219orul comunist \u0219i era acum \u00een c\u00e2rd\u0103\u0219ie cu un negustor de art\u0103, a c\u0103rui linie telefonic\u0103 era pus\u0103 sub urm\u0103rire. \u201eElementary, my dear doctor Watson!\u201d<\/em> <\/em><\/p>\n

Dumitru mi-a spus cum crease opera de art\u0103 pentru Interpol. Ideea i-a venit pe loc, \u00een biroul lui musiu D\u2019Albi. \u0218i-a \u00eenmuiat degetul mare pe tu\u0219iera pentru \u0219tampile \u0219i a tamponat astfel o h\u00e2rtie de pe birou.<\/p>\n

\u2013 Gata. Asta e opera de art\u0103.<\/p>\n

\u0218eful Interpolului, n\u0103ucit, s-a frecat bine la ochi sau la ce s-o fi frecat, s-a dezmeticit \u0219i a zis c\u0103 asta era genial. O amprent\u0103 digital\u0103, ca emblem\u0103 a Interpolului. Asta era culmea genialit\u0103\u021bii omenirii \u00eentregi. Apoi s-a sc\u0103rpinat \u00een cap, ca s\u0103 nu zic altundeva, \u0219i a zis:<\/p>\n

\u2013 Ave\u021bi grij\u0103, domnul meu, ave\u021bi grij\u0103! Amprenta dumneavoastr\u0103 va fi distribuit\u0103 la to\u021bi poli\u021bi\u0219tii din lume afilia\u021bi al Interpol. A\u0219a c\u0103 ave\u021bi grij\u0103 pe unde v\u0103 mai l\u0103sa\u021bi amprenta digital\u0103.<\/p>\n

Mai trebuia \u00eenc\u0103 ceva. Trebuia \u0219i un text, trei cuvinte \u00een limba Esperanto. Le-am uitat. Dumitru nu s-a poticnit de acele cuvinte. A rezolvat dificultatea simplu. A zis s\u0103 pun\u0103 musiu d\u2019Albi acele cuvinte l\u00e2ng\u0103 amprent\u0103, cum prefer\u0103.<\/p>\n

\u2013 Da, am cam fost de acord cum au fost executate insignele. E aproape bine. Merge \u0219i a\u0219a. N-am mai lucrat niciodat\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin timp, doar o secund\u0103, pentru o oper\u0103 de art\u0103 at\u00e2t de important\u0103, a\u0219a multiplu distribuit\u0103 pe toate meridianele \u0219i a\u0219a bine pl\u0103tit\u0103, ca aceast\u0103 minuscul\u0103 contribu\u021bie a mea la istoria artei universale. E o capodoper\u0103 at\u00e2tica, dar imens\u0103. Cu o r\u0103sp\u00e2ndire at\u00e2t de mare, cum nici Michelangelo sau Picasso nu au avut. \u0218i la at\u00e2t de mul\u021bi beneficiari pe tot globul, posesori ai operei mele.<\/p>\n

\u2013 \u0218i care va avea infinit mai mul\u021bi admiratori, mai mult sau mai pu\u021bin lovi\u021bi de fiorul artei sau de bastoanele poli\u021biei.<\/p>\n

\u0218eful Interpolului \u00eel \u00eentrebase cine eram eu, care dormeam \u00een fotoliul de b\u0103rbier.<\/p>\n

\u2013 Un prieten suedez. E obosit dup\u0103 drum, mi-a spus Dumitru c\u0103 i-a spus \u0219i a schimbat vorba \u00eentreb\u00e2ndu-l dac\u0103 mai vrea o can\u0103 de cafea.<\/p>\n

Mda, presupun ce o fi fost \u00een capul bietului \u0219ef al Interpolului. Desigur c\u0103 v\u0103zuse ma\u0219ina mea Volvo combi, cu placa de Suedia, cu geamurile negre, de nu putea vedea bine prin ele cam ce culoare avea tavanul. Desigur c\u0103 ar fi vrut s\u0103 fac\u0103 o mic\u0103 conversa\u021bie de curtoazie, cu suedezul de mine, c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin blond, \u0219i s\u0103 admire sub ochelarii Ray Ban ochii mei, c\u00e2t de alba\u0219tri ca cerul senin erau, bine asorta\u021bi cu jacheta mea de piele cu buzunare \u0219i buzun\u0103rele, prin care cu tot entuziasmul profesional m-ar fi buzun\u0103rit, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceea ce i-ar fi pl\u0103cut lui s\u0103 g\u0103seasc\u0103. De bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 i-a fost suficient s\u0103 \u00eemi ia num\u0103rul de la ma\u0219in\u0103, ca s\u0103 verifice dac\u0103 f\u0103cusem revizia tehnic\u0103 anual\u0103 la un atelier autorizat \u0219i dac\u0103 am schimbat uleiul la cutia de viteze.<\/p>\n

Dumitru m-a luat cu el la furat de nuci verzi, pe paji\u0219ti c\u00e2t mai sus, c\u0103 era cam pe trecute sezonul \u0219i poate c\u0103 se maturizau mai \u00eencet nucile la altitudini mai mari. Nuci verzi, mici c\u00e2t m\u0103slina, s\u0103 le pun\u0103 la macerat \u00een vodc\u0103. \u00cei adusesem o sticl\u0103 de vodc\u0103 de trei litri, cump\u0103rat\u0103 pe feribot. L-am \u00eentrebat cam c\u00e2nd vor fi macerate bine, ca s\u0103 vin s\u0103 v\u0103d cum ar fi cu un tratament gastric, vodc\u0103 cu iod de la nuci. Aaa, nu, el nu se g\u00e2ndea s\u0103 bea vodca cu nucile. Vodca cu nuci era toxic\u0103. El f\u0103cea astfel un preparat medicinal, pe o re\u021bet\u0103 b\u0103beasc\u0103, numai ca s\u0103-\u0219i fac\u0103 frec\u021bii la \u00eencheieturi, c\u0103 suferea de reumatism. Nuuu, nu era pentru b\u0103ut.<\/p>\n

Ne-am dus la o tipografie \u0219i le-a dat \u0103lora s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 documentul care va \u00eenso\u021bi insigna dat\u0103 fiec\u0103rui poli\u021bai interna\u021bional. Textul \u00eel avea gata f\u0103cut, dat de \u0219eful Interpolului. Proprietarul tipografiei s\u0103-i prezinte cinci alternative, ca s\u0103 decid\u0103 \u0219eful Interpolului care e mai frumoas\u0103.<\/p>\n

\u2013 Tu n-ai de g\u00e2nd s\u0103 munce\u0219ti nimic la afacerea asta? \u0218i de ce \u021bi-a dat tipograful bani, c\u00e2nd tu trebuie s\u0103 \u00eei pl\u0103te\u0219ti lui?<\/p>\n

\u2013 Nu eu \u00eei pl\u0103tesc, \u00eei pl\u0103te\u0219te Interpolul. Tu nu pricepi nimic. A\u0219a merge treaba \u00eentre parteneri care se respect\u0103… \u201ereciporc\u201d. Tu, care munce\u0219ti la st\u0103p\u00e2n, s\u0103 te \u00eenv\u0103\u021b eu un cuv\u00e2nt pe care tu nu ai cum s\u0103-l \u0219tii: retro-comision. Se scrie cu doi s, iar uneori chiar cu trei sau patru s.<\/p>\n

Pe la dou\u0103 sau trei noaptea, \u00een atelier, c\u00e2nd am considerat eu c\u0103 b\u0103user\u0103m noi \u0219i mai cu seam\u0103 el, suficient de mult vin alb, i-am cerut s\u0103-mi dea \u0219i mie o insign\u0103 din alea. Nu, nu se putea. S-a ridicat \u00eempleticindu-se \u0219i le-a \u00eencuiat \u00een casa de bani, unde \u00ee\u0219i \u021binea pantofii sau ce \u00ee\u0219i \u021binea. Dintr-una \u00eentr-alta, i-am povestit c\u0103 avusesem la Ghimbav un instructor de zbor Titi En\u0103chescu, care avea insigna de pilot planorist, cu dou\u0103 diamante, pentru ni\u0219te recorduri mondiale. F\u0103cuse \u0219i un al treilea record mondial: de altitudine la zbor f\u0103r\u0103 motor. Ar fi trebuit astfel s\u0103 primeasc\u0103 insigna cu trei diamante. Se ridicase f\u0103r\u0103 motor, urm\u00e2nd ni\u0219te nori lenticulari, care se formau numai deasupra Bucegilor \u0219i ajunsese a\u0219a de sus, \u00eenc\u00e2t, la ie\u0219irea dintr-un nor lenticular, era s\u0103 se pupe bot \u00een bot cu un avion de pasageri de la compania belgian\u0103 Sabena. Planorul a f\u0103cut o eschiv\u0103 \u00een picaj, ca s\u0103 evite accidentul, a pierdut din altitudine \u0219i s-a \u00eentors acas\u0103 la Ghimbav. A ratat, c\u00e2nd ar mai fi putut urca \u0219i mai sus, pe urm\u0103torul nor lenticular.<\/p>\n

Scandal mare. Ce c\u0103uta Sabena a\u0219a jos, la vreo 6700 m altitudine? A\u0219a ar\u0103ta barograma de la barograful din planor, \u00eenregistrat\u0103 pe h\u00e2rtia milimetric\u0103, pe care noi, ucenicii planori\u0219ti, o afumaser\u0103m cu o lum\u00e2nare, pentru c\u0103 alt\u0103 tehnic\u0103 nu aveam pe aerodrom. Rom\u00e2nul nostru b\u0103tuse recordul interna\u021bional de altitudine. Tarom a reclamat Sabena la forul suprem al avia\u021biei interna\u021bionale, c\u0103 pilotul belgian nu respectase culoarul de zbor acordat \u0219i zburase prea jos. Sabena a reclamat c\u0103 planorul \u00eei ap\u0103ruse \u00een fa\u021b\u0103 pe acela\u0219i ax la 10.000 m altitudine, pe culoarul acordat avionului belgian.<\/p>\n

Dac\u0103 ai no\u0219tri \u00ee\u0219i retr\u0103geau reclama\u021bia, belgienii preferau s-o lase moart\u0103 \u0219i toate ar fi fost bune. Iar noi, pe baza reclama\u021biei de la Sabena, am fi putut \u00eenregistra oficial un record interna\u021bional de altitudine, pe care nimeni, niciodat\u0103, nu l-ar mai fi putut dobor\u00ee. Birocra\u021bii no\u0219tri dragi \u021bineau mor\u021bi\u0219 s\u0103 penalizeze Sabena, ca s\u0103 \u00eei pun\u0103 la plat\u0103. N-au \u00eencasat nimic. La tribunalul interna\u021bional de la Haga, avocatul rom\u00e2n a prezentat ca dovad\u0103 barograma aceea afumat\u0103 de noi cu lum\u00e2narea \u0219i zg\u00e2riat\u0103 de acul barografului. Ce valoare juridic\u0103 s\u0103 aib\u0103 o h\u00e2rtie afumat\u0103 de la Ghimbav, fa\u021b\u0103 de barograma prezentat\u0103 de Sabena, ie\u0219it\u0103 din cele mai moderne barografe de pe atunci. Ce dovezi avea avocatul rom\u00e2n c\u0103 Sabena prezenta o barogram\u0103 falsificat\u0103? Din toat\u0103 tevatura asta, s-au \u00eencurcat i\u021bele procesului ca la o para\u0219ut\u0103, iar pilotul planorist n-a mai c\u0103p\u0103tat nici m\u0103car insigna pe care o meritase conform barogramei noastre.<\/p>\n

C\u00e2nd ai no\u0219tri fac o prostie, alt\u0103 prostie mai mare nu exist\u0103 pe lume. La proba de prostie, unde e cel mai dificil s\u0103 faci o clasificare, unii dintr-ai no\u0219tri chiar c\u0103 de\u021bin recordul mondial. Suntem \u021bata contrastelor: unii rom\u00e2ni sunt printre cei mai mari inventatori sau creatori de idei aplicabile \u00een diferite domenii, iar al\u021bi rom\u00e2ni sunt cei mai mari t\u00e2mpi\u021bi \u0219i idio\u021bi de pe lume. T\u00e2mpi\u021bii \u0219i idio\u021bii au mai mari \u0219anse de a fi recompensa\u021bi cu cele mai mari beneficii \u0219i favoruri, \u00eentr-o lume t\u00e2mpit\u0103 \u0219i idioat\u0103, ca aceasta \u00een care tr\u0103im. Lume pe care nimeni, nici noi \u0219i nici al\u021bii, nu o poate schimba, pentru c\u0103 suntem a\u0219a cum suntem cu to\u021bii, at\u00e2t noi c\u00e2t \u0219i al\u021bii, ca s\u0103 nu zic cum suntem. Dumitru nu mai era atent la ce ziceam eu \u0219i r\u0103m\u0103sese cu m\u00e2na pe tirbu\u0219onul abia \u00eenfipt \u00eentr-o sticl\u0103. A l\u0103sat-o pe mas\u0103 \u0219i a pus m\u00e2na pe telefon.<\/p>\n

\u2013 Alo? Eu sunt! Ce? Nu este \u00een toiul nop\u021bii, e \u00een toiul zilei. Ceasul t\u0103u arat\u0103 gre\u0219it, arunc\u0103-l. Ce elve\u021bian e\u0219ti tu f\u0103r\u0103 un ceas elve\u021bian? Te-am sunat pentru c\u0103 mi-a venit o idee. S\u0103 le dai insigne cu un diamant, cu dou\u0103, sau cu trei diamante. Dup\u0103 cum merit\u0103 fiecare. \u0218i fiindc\u0103 diamantele cost\u0103, s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 din buzunarul lor. Tu pui pre\u021bul. Da, adev\u0103r gr\u0103ie\u0219ti, eu am numai idei geniale. C\u00e2nd te \u00eentorci de la New York, \u00ee\u021bi voi prezenta trei insigne cu diamantele pe ele. Scuz\u0103-m\u0103 la so\u021bia ta! Somn u\u0219or \u00een continuare!<\/p>\n

\u2013 Bravo, m\u0103! S\u0103-l treze\u0219ti tu din somn pe \u0219eful Interpolului, \u00een puterea nop\u021bii!<\/p>\n

\u2013 Mi-a mul\u021bumit. Orice om de pe lume ar vrea s\u0103 fie trezit din somn pentru o afacere la care s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani. \u0102ia \u00eei vor pl\u0103ti pentru diamante, iar el o s\u0103 fac\u0103 rocada banilor ca s\u0103 nu se mai \u0219tie \u0219i s\u0103 intre \u00een buzunarul s\u0103u. Eu a\u0219 prefera s\u0103 fiu trezit din somn \u00een fiecare noapte, de mai multe ori pe noapte, ca s\u0103 aflu c\u0103 o s\u0103-mi curg\u0103 bani din tavan \u00eentr-un lighean \u0219i \u00een c\u0103ld\u0103ri. Mie mi-a curs din tavan numai ap\u0103 de la ploaie. M\u00e2ine, adic\u0103 azi, mergem la un bijutier \u0219i \u00eei dau comanda cu diamantele. C\u00e2nd vine \u0103la de la New York, s\u0103 fie gata totul.<\/p>\n

\u2013 New York? Trebuia s\u0103-i fi spus s\u0103 se duc\u0103 la Moscova, c\u0103 acolo ar fi mai cu folos pentru Interpol.<\/p>\n

\u2013 De la Moscova a venit noaptea trecut\u0103.<\/p>\n

N-am mai zis nimic. M-am uitat piezi\u0219 la telexul, care \u00een noaptea precedent\u0103 zb\u00e2rn\u00e2ise, iar noaptea asta n-a mai scos niciun sunet. \u0218i n-am mai zis nimic, nici m\u0103car \u201eElementary, my dear doctor Watson!\u201d<\/em> M\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 \u00eei propun s\u0103 juc\u0103m o partid\u0103 de \u0219ah. L-a\u0219 fi \u00eentrebat cu ce joac\u0103, cu albele sau cu negrele. Cred c\u0103 el \u0219tia s\u0103 joace \u00een acela\u0219i timp \u0219i cu albele \u0219i cu negrele, simultan. \u0218i ce era cu coinciden\u021ba asta \u00eentre telexul din noaptea precedent\u0103 \u0219i plecarea lui musiu D\u2019Albi de la Moscova \u00een aceea\u0219i noapte? El d\u0103duse telexul? Sau cine? \u0218i ce rol avea Dumitru \u00een acast\u0103 p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen?<\/p>\n

Cine era p\u0103ianjenul \u0219i cine era musca? D\u2019Albi sau negustorul de art\u0103. Sau erau am\u00e2ndoi \u00een tandem, iar atelierul lui Dumitru era o plac\u0103 turnant\u0103? \u0218i ce era cu voiajurile astea ale \u0103luia, c\u00e2nd la Moscova, c\u00e2nd la New York? \u0102la supraveghea afacerea ca s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe trafican\u021bii de art\u0103 furat\u0103 din muzeele de la Moscova \u0219i v\u00e2ndut\u0103 la New York? Sau el supraveghea pentru a proteja afacerea, ca s\u0103 nu se bor\u0219easc\u0103. \u00cen acest caz, el c\u00e2te procente personale primea? Sau d\u0103dea procentele la fondul pentru cafea al Interpolului? A\u0219adar, de aceea primise Dumitru comanda emblemei aceleia, ca s\u0103 fie pl\u0103tit oficial pentru contribu\u021biile lui neoficiale la Interpol.<\/p>\n

Dumitru a venit la mine \u00een Suedia. Mi-a adus cadou un ziar rom\u00e2nesc. Am citit \u00een ziar c\u0103 simpaticii no\u0219tri zl\u0103tari au primit \u00eenapoi aurul confiscat de comuni\u0219ti. I-am spus c\u0103, atunci \u0219i v\u0103rul s\u0103u Victor, tizul meu, care \u00eenc\u0103 nu murise, o fi primit \u00eenapoi aurul. Asta a fost gre\u0219eala mea.<\/p>\n

\u2013 Care aur? S-a mirat Dumitru.<\/p>\n

Aici am gre\u0219it. Eu nu \u0219tiam c\u0103 Dumitru nu \u0219tia nimic despre aurul familiei sale. Dumitru fugise \u00een Italia cam imediat dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea unchiului s\u0103u Du\u021b\u0103. De aceea nu \u0219tia, pentru c\u0103 era plecat din \u021bar\u0103 c\u00e2nd s-a petrecut t\u0103r\u0103\u0219enia. N-a\u0219 fi vrut s\u0103 afle asta tocmai de la mine \u0219i tocmai noaptea. Mi-a ie\u0219it porumbelul din gur\u0103, a\u0219a c\u0103 trebuia s\u0103-i spun partea cea mai groaznic\u0103 a tragediei cu aurul lor. Ce a aflat de la mine i-a \u00eentors pe dos \u00eencrederea lui \u00een oameni, care deja fusese pus\u0103 la grele \u00eencerc\u0103ri, dar \u00eenc\u0103 nu chiar a\u0219a. Abia acum a \u00een\u021beles el de ce fuseser\u0103 aresta\u021bi p\u0103rin\u021bii lui. Mama lui, ca s\u0103-l menajeze, nu \u00eei spusese nimic din ce i-am spus eu.<\/p>\n

\n

Oric\u00e2t de bine ascunzi, iese la iveal\u0103 <\/strong><\/p>\n

Ne \u00eentoarcem \u00eenapoi \u00een timp. A\u0219adar am l\u0103sat-o pe Dodu\u021ba la cimitirul viu. C\u00e2nd am fost eu cu Victor la cimitir, unde am vorbit cu Nea T\u0103nase, nu \u0219tiam toate astea, pe care vi le voi povesti acum. Victor le \u0219tia, dar nu mi le-a spus. Mi le-a spus mama mea, dup\u0103 ce am adus-o \u00een Suedia. Abia \u00een Suedia mi-am dat seama ce trebuie s\u0103 fi fost \u00een capul \u0219i \u00een inima lui Victor, c\u00e2nd Nea T\u0103nase ne spunea c\u0103 nimeni nu ia nimic de pe lumea asta cu el \u00een morm\u00e2nt. A\u0219a am \u00een\u021beles \u0219i de ce ne spunea groparul toate astea. Nu le spunea ca din \u00eent\u00e2mplare, ca pe ni\u0219te adev\u0103ruri generale, ci le spunea cu inten\u021bie precis\u0103. Deci nu Victor domina conversa\u021bia, cum crezusem eu, ci Nea T\u0103nase. \u0218i-o fi dat seama Victor de acest lucru? Oricum, \u0219i-a \u021binut bine masca indiferen\u021bei \u00een acea situa\u021bie. Eu nu am observat nimic pe mutra lui.<\/p>\n

Dodu\u021ba \u00ee\u0219i \u00eengrijea deci morm\u00e2ntul so\u021bului ei, cu care se avusese precum c\u00e2inele \u0219i pisica. Acum, c\u00e2nd el era mort \u0219i \u00eengropat, nici ea \u0219i nici el nu-\u0219i mai puteau otr\u0103vi via\u021ba reciproc, cum i-o otr\u0103vise el cu caracterul lui infernal, iar ea probabil c\u0103 \u00eel enerva cu calmul \u0219i cu resemnarea ei, a\u0219a cum ne \u00eenva\u021b\u0103 la Scriptur\u0103. Acum nu mai existau aceste tensiuni \u00eentre ei. Ea era o v\u0103duv\u0103 devotat\u0103 \u0219i \u00eei \u00eengrijea zilnic morm\u00e2ntul, \u0219edea \u00een genunchi, \u00eei planta flori \u00eentotdeauna dup\u0103 sezon, le uda \u0219i se sprijinea cu fruntea pe morm\u00e2ntul lui. A\u0219a v\u0103duv\u0103 credincioas\u0103 nu mai v\u0103zuse ora\u0219ul nostru. Unii o admirau, al\u021bii ridicau o spr\u00e2ncean\u0103 \u0219i cl\u0103tinau din cap f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 ce g\u00e2ndeau. Nici n-or fi \u0219tiut ce s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. Rela\u021bia ei cu Mototolu, oric\u00e2t \u0219ocase lumea la \u00eenceput, acum era trecut\u0103 cu vederea.<\/p>\n

Era v\u0103duva cea mai devotat\u0103 mortului. Bine c\u0103 \u00eel avea pe mototolul \u0103la de Mototolu, c\u0103 altfel s-ar fi sinucis de disperare, singur\u0103, f\u0103r\u0103 afurisitul ei de so\u021b, care \u00ee\u0219i b\u0103tuse joc de ea \u0219i o umilise \u00eentotdeauna. Cu ajutorul lui Mototolu, o s\u0103-i treac\u0103 ei \u0219i depresiunea asta psihic\u0103, zicea gura lumii. Popii asigurau lumea c\u0103 a\u0219a fac cam aproape toate v\u0103duvele sau v\u0103duvii, dar oricum asta trecea repede: c\u00e2teva zile, c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2teva luni. \u00cens\u0103 chiar a\u0219a demonstra\u021bii de ata\u0219ament nu puteau fi din dragoste, garantau popii. Ce s\u0103 mai iubeasc\u0103 cineva la un mort? Ei explicau c\u0103 v\u0103duvia era \u00eengreunat\u0103 de remu\u0219c\u0103rile \u0219i mustr\u0103rile de con\u0219tiin\u021b\u0103. Dar o s\u0103-i treac\u0103.<\/p>\n

\u0218i uite c\u0103 nu i-a trecut. Umbla \u00een rochii negre \u0219i dup\u0103 ce a trecut anul de doliu. Profe\u021biile popilor nu se potriveau cu Dodu\u021ba. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, ea era tot \u00een rochii negre \u0219i prin cimitir, zilnic dup\u0103 farmacie, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 apusul soarelui, c\u00e2nd nu mai era nimeni printre morminte. Ea pleca ultima din cimitir. Cum nu i-o fi fost fric\u0103\u00a0a\u0219a singur\u0103 printre cruci? Zilnic, dar zilnic, uda cu perseveren\u021b\u0103 florile pe morm\u00e2ntul lui Du\u021b\u0103. \u0218tim proverbul din b\u0103tr\u00e2ni: Nicio nunt\u0103 f\u0103r\u0103 b\u00e2rf\u0103, nicio moarte f\u0103r\u0103 b\u0103nuieli. Gura lumii a \u00eenceput s\u0103 toace verzi \u0219i uscate. C\u0103 de fapt ce diagnostic a avut Du\u021b\u0103? De la ce i s-a tras? Cum a\u0219a, c\u00e2nd n-avea diabet, n-avea nicio boal\u0103? \u0218i nu era normal ca s\u0103n\u0103tatea lui s\u0103 se deterioreze a\u0219a repede.<\/p>\n

Nea Ristic\u0103 Pencioiu, tutungiul \u0219i al\u021bii care le \u0219tiau pe toate mai bine dec\u00e2t oricine, ziceau c\u0103 ea i-o fi pus ceva prafuri \u00een m\u00e2ncare. Sau \u00een re\u021betele \u0103lea de la doctorii din Bucure\u0219ti, cum i le-o fi f\u0103cut. La o adic\u0103, mda, ea era farmacist\u0103 \u0219i avea toate cuno\u0219tin\u021bele necesare s\u0103-l otr\u0103veasc\u0103 cu \u00eencetunelul, pe nesim\u021bite, ca s\u0103 n-o \u0219tie nici v\u00e2ntul, nici p\u0103m\u00e2ntul. Ar cam fi avut toate motivele. Unele femei ziceau c\u0103, dac\u0103 a\u0219a o fi fost, bine i-a f\u0103cut. Nu, nu, ele n-ar fi f\u0103cut a\u0219a, dar un asemenea so\u021b, chiar c\u0103 a\u0219a merita, ba chiar \u0219i mai r\u0103u. Ca \u0219i cum mai r\u0103u de a\u0219a s-ar fi putut.<\/p>\n

Mototolu nu avea nicio munc\u0103 \u0219i tr\u0103ia pe spinarea ei, o v\u0103duv\u0103 nec\u0103jit\u0103, cum ziceau unii. Al\u021bii ziceau c\u0103 ea era o v\u0103duv\u0103 neagr\u0103, adic\u0103 uciga\u0219\u0103. Mototolu se cam ducea mereu pe la Bucure\u0219ti. Unii cic\u0103 l-ar fi v\u0103zut pe acolo prin restaurante \u0219i cu curve. P\u0103i dac\u0103 era pe a\u0219a, de ce se mai \u00eentorcea la Dodu\u021ba? Ca s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe salariul ei. Nu pentru salariul ei venea el la ea. El a fost prins c\u0103 vindea coco\u0219ei, vindea aur. De unde avea coco\u0219eii? L-au \u00eentrebat la mili\u021bie cu toat\u0103 amabilitatea \u0219i delicate\u021bea bine-cunoscut\u0103 a mili\u021bienilor. Dup\u0103 o pereche de palme c\u00e2t se putea mai politicoase, a c\u00e2ntat. Luase aurul de la Dodu\u021ba. Au s\u0103ltat-o \u0219i pe ea.<\/p>\n

Au \u00eentrebat-o \u0219i pe ea cu amabilitatea de rigoare \u0219i i-au rupt t\u0103cerea. Cic\u0103 i-ar mai fi rupt \u0219i altceva, mi se pare c\u0103 din\u021bii. Ardeii din borcanele cu mur\u0103turi de la fereastr\u0103 erau ardei umplu\u021bi. Umplu\u021bi cu coco\u0219ei de aur. Perchizi\u021bia a dat rezultat. Au trecut \u00een procesul verbal c\u00e2te monede de aur au g\u0103sit \u00een borcanele cu mur\u0103turi \u0219i au predat totul la Banca de Stat. Nu putea careva din ei s\u0103 gre\u0219easc\u0103 la num\u0103r\u0103toare cu vreo moned\u0103, c\u0103 erau mai mul\u021bi mili\u021bieni de fa\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i de spate. \u0218i au scris proces verbal de constatare. I-au dat drumul.<\/p>\n

Dup\u0103 un timp, iar au arestat-o. Aurul confiscat nu corespundea cu registrele r\u0103mase \u00een banca lui Toto\u0219u. Unde mai e aurul ce lipse\u0219te din registre? L-a risipit Mototolu prin Bucure\u0219ti, a r\u0103spuns ea. Tot ce v\u00e2nduse \u0103la fusese interceptat. Curveturile alea, cu care umbla el, erau c\u00e2nt\u0103re\u021be la mili\u021bie \u0219i la Securitate. C\u0103 altfel nu ar fi avut voie s\u0103 stea picior peste picior prin restaurante \u0219i baruri. Unde a ascuns ea grosul aurului? Uite a\u0219a, din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, Dodu\u021ba \u0219i-a pierdut pe acolo, pe la interogatorii din\u021bii \u0219i auzul. Cum-necum, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 n-a mai avut \u00eencotro. A spus adev\u0103rul. Dar nu chiar tot adev\u0103rul. Le-a rezervat pl\u0103cerea s\u0103 mai descopere \u0219i singuri. Desigur, cu speran\u021ba c\u0103 vor fi pro\u0219ti \u0219i n-o s\u0103 fac\u0103 ei s\u0103p\u0103turi suficient de ad\u00e2nci, c\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 aib\u0103 aceast\u0103 pl\u0103cere.<\/p>\n

Mili\u021bia a venit la cimitir \u00eentr-o luni diminea\u021ba, c\u00e2nd nu c\u0103lca nimeni pe acolo, iar Nea T\u0103nase era \u00een ora\u0219 prin c\u00e2rciumi. Sumedenie de ma\u0219ini de mili\u021bie pe aleea principal\u0103, printre cavouri \u0219i morminte. Dintr-o dub\u0103, au cobor\u00e2t ni\u0219te de\u021binu\u021bi, dintre cei de cea mai joas\u0103 spe\u021b\u0103. Mai bine tac. Via\u021ba m-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 tac mai mult dec\u00e2t spun. Li s-a dat la fiecare o cazma sau o lopat\u0103. Mili\u021bienii au lipit cu leucoplast m\u00e2inile fiec\u0103rui de\u021binut pe coada cazmalei sau a lope\u021bii. Eu unul nu am \u00een\u021beles de ce. Dumneavoastr\u0103 cititorii poate \u00eemi spune\u021bi \u0219i mie de ce s\u0103 le lipeasc\u0103 m\u00e2inile cu leucoplast pe coada uneltelor. Leucoplast luat pe gratis de la farmacie, c\u00e2t \u0219i de la spital. A\u0219a d\u0103duse ordin comandantul mili\u021biei: s\u0103 fie chiar de la farmacia care fusese a Dodu\u021bei \u0219i de la spital, unde fusese Du\u021b\u0103 director. Mili\u021bia a cerut leucoplastul f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie s\u0103 spun\u0103 cuiva pentru ce. Au \u00eenceput s\u0103 sape morm\u00e2ntul lui Du\u021b\u0103. Nu era nevoie de niciun preot ca s\u0103 deschid\u0103 morm\u00e2ntul.<\/p>\n

S\u0103p\u0103torii au \u00eenfipt cazmalele \u00een p\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese c\u0103 stricau panselu\u021bele frumoase, fragile \u0219i delicate. Fiecare panselu\u021b\u0103 ar\u0103ta ca o mutri\u0219oar\u0103 de dr\u0103cu\u0219or cu ochi mari \u0219i r\u00e2z\u0103tor. De sub r\u0103d\u0103cinile panselu\u021belor, s-au deschis ochii fioro\u0219i ai diavolului, sclipitori \u00een soare ca ni\u0219te monede de aur. Sub fiecare panselu\u021b\u0103 erau zece monede de aur. Dumneaei, Dodu\u021ba, atunci c\u00e2nd plantase flori pe morm\u00e2ntul so\u021bului, pusese \u00een fiecare gropi\u021b\u0103 c\u00e2te zece monede de aur. Ca s\u0103 \u00eei fie mai u\u0219or s\u0103 le contabilizeze, num\u0103ra c\u00e2te flori cre\u0219teau una l\u00e2ng\u0103 alta, ca s\u0103-i fie \u201emorm\u00e2ntu-ncoronat cu flori\u201d, cum a zis poetul. Fotograful mili\u021biei f\u0103cea fotografii dup\u0103 fotografii, din toate p\u0103r\u021bile. Mili\u021bienii culegeau ochii diavolului \u0219i \u00eei puneau \u00eentr-un sac special de la Banca de Stat.<\/p>\n

Au s\u0103pat mai ad\u00e2nc dec\u00e2t ar fi putut ajunge Dodu\u021ba cu m\u00e2na. A\u0219a li s-a dat ordin. Au ajuns cu s\u0103patul la sicriu. Au b\u0103gat funii pe sub racl\u0103 \u0219i au ridicat-o din groap\u0103. Pe marginea gropii. Au b\u0103gat o cazma sub capac \u0219i l-au ridicat. Bli\u021bul fotografului a sc\u0103p\u0103rat din diferite unghiuri, de\u0219i nu era nevoie de bli\u021b \u00een acea zi cu soare orbitor \u0219i cer albstru f\u0103r\u0103 nori. C\u0103m\u0103\u0219ile s\u0103p\u0103torilor erau leoarc\u0103 de n\u0103du\u0219eal\u0103. Transpirau \u0219i mili\u021bienii, cu nasturii de la uniform\u0103 deschi\u0219i. Le \u0219iroia n\u0103du\u0219eala de sub chipiu.<\/p>\n

\u00cen co\u0219ciug z\u0103cea \u00een costum \u0219i la cravat\u0103 cadavrul, \u00eenc\u0103 nedescompus, cu fa\u021ba ro\u0219ie de at\u00e2tea vopsele scorojite. Genele \u0219i spr\u00e2ncenele cadavrului, aranjate cu at\u00e2ta grij\u0103 de c\u0103tre \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103tori, ar\u0103tau ca o masc\u0103 japonez\u0103 \u00eenfrico\u0219\u0103toare, a vreunui duh r\u0103u de la poarta iadului. Obrajii \u0219i buzele crispate \u00eencremeniser\u0103 \u00eentr-o grimas\u0103 ca \u00eentr-un r\u00e2njet de durere. Fotograful s-a apropiat cu aparatul \u0219i a f\u0103cut o serie de fotografii portret, din fa\u021b\u0103 \u0219i din profil. A\u0219a cum \u0219tia trebuie pentru la cazierul judiciar. Capul mortului avea p\u0103rul coafat permanent. Cum a\u0219a, c\u00e2nd se auzise \u00een tot ora\u0219ul c\u0103 so\u021bia lui refuzase aceast\u0103 presta\u021bie suplimentar\u0103 propus\u0103 de \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103torul principal? Cine coafase permanent mortul? Ea, \u00een noaptea \u00een care l-a jelit singur\u0103 acas\u0103?<\/p>\n

Du\u021b\u0103, care fusese amputat de ambele picioare, acum c\u00e2nd era mort avea picioarele \u00eentregi iar pantalonii \u00eei \u0219edeau cu dunga a\u0219a cum trebuia, ascu\u021bit\u0103, s\u0103 te tai \u00een ea. S\u0103-i fi crescut picioarele la loc? S-a mirat chiar \u0219i comandantul, care cuno\u0219tea cazul. Doar un pantof \u00eei c\u0103zuse \u00eentr-o parte. Comandantul a dat ordin s\u0103 r\u0103stoarne sicriul. Cadavrul a c\u0103zut cu fa\u021ba \u00een jos \u0219i s-a rupt \u00een dou\u0103, de la jum\u0103tate. Pantofii se scorojiser\u0103, dar se \u021bineau nedeforma\u021bi, ca pe calapod. \u00cen loc de calapod erau pungi cu bani de aur. De\u021binu\u021bii au sf\u00e2\u0219iat cu grebla \u0219i lopata hainele mortului. \u00cen loc de picioare, erau izmene lungi, umplute cu bani de aur. Cavitatea abdominal\u0103 a cadavrului nu mai avea m\u0103runtaiele, nici ficatul \u0219i ce ar mai fi fost s\u0103 fie acolo. Cavitatea abdominal\u0103 era umplut\u0103 cu bani de aur. Pl\u0103m\u00e2nii \u0219i inima nu mai erau la locul lor. \u0218i cavitatea toracic\u0103 era umplut\u0103 tot cu bani de aur.<\/p>\n

Fotograful a vomitat, a schimbat filmul \u0219i a tras \u00eenc\u0103 o serie de fotografii. Mili\u021bienii, cu m\u00e2nu\u0219i medicale de chirurgi, cerute de la spitalul unde fusese Du\u021b\u0103 chirurg \u0219i director, se \u021bineau cu m\u00e2na la nas. Cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 culegeau ochii diavolului \u0219i-i puneau \u00een saci de la Banca de Stat. Iadul se desf\u0103\u0219ura acolo sub soare \u0219i sub ochii tuturor. Prin v\u0103zduh v\u00e2j\u00e2iau avioane militare cu reac\u021bie, ca o vijelie n\u0103praznic\u0103. F\u0103ceau exerci\u021bii pentru parada de la 23 august. Cic\u0103 tocmai atunci s-ar fi produs un cutremur de p\u0103m\u00e2nt, cu epicentrul sub cimitir \u0219i a b\u0103tut clopotul de la capela mortuar\u0103 singur, netras de nimeni. Dar nu e adev\u0103rat. Epicentrul era la Vrancea. Cert e c\u0103 s\u0103p\u0103torii s-au speriat \u0219i au vrut s\u0103 fug\u0103, dar erau lega\u021bi to\u021bi de un lan\u021b, iar cordonul de mili\u021bieni i-a oprit \u0219i i-a \u00eembr\u00e2ncit la treab\u0103.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 \u0219ti\u021bi de la mine! A fost de gradul cinci pe scara Richter, pentru c\u0103 a\u0219a bat clopotele c\u00e2nd e de gradul cinci.<\/p>\n

\u2013 \u0218i cum poate clopotele s\u0103 \u0219tie c\u0103 e de gradul cinci, ca s\u0103 bat\u0103 singure?<\/p>\n

\u2013 Ba io crez, m\u00e2nca-\u021bi-a\u0219, c\u0103 mortu\u2019 \u0219i-a tras singur clopotu\u2019. Am auzit c\u0103 scorpia n-a vrut s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 clopotaru\u2019.<\/p>\n

To\u021bi banii de aur au fost cule\u0219i \u0219i pu\u0219i \u00een saci de la banc\u0103. S-a trecut la m\u0103run\u021birea cadavrului cu cazmalele \u0219i lope\u021bile. La prima lovitur\u0103 de cazma, capul mortului a deschis gura. Cic\u0103 s-a \u0219i auzit cum a urlat de durere. Craniul a r\u00e2njit, cu din\u021bii \u00eeng\u0103lbeni\u021bi, mai lungi dec\u00e2t s-ar fi a\u0219teptat cei de fa\u021b\u0103. Un s\u0103p\u0103tor a scr\u00e2\u0219nit un blestem, al\u021bii au \u00eenjurat, au scuipat. Au dat cu cazmaua \u0219i au decapitat cadavrul. Capul s-a rostogolit. Dantura de aur era la locul ei \u0219i a sclipit sub str\u0103lucirea soarelui. \u00cen h\u0103ul negru al gurii, se ivi str\u0103lucind un ochi al diavolului. Era banul de aur pus de Dodu\u021ba pe limba mortului, ca s\u0103 aib\u0103 de pl\u0103tit barcagiul, care s\u0103-l treac\u0103 dincolo apa mor\u021bii. \u00cen loc s\u0103 ia barcagiul acel ban de aur, l-au cules mili\u021bienii \u0219i l-au pus \u00een sacul de la banc\u0103. Au cules \u0219i maxilarul inferior, cu din\u021bii de aur cu tot, \u0219i l-au pus \u00een sac. Pentru din\u021bii de sus, au spart craniul cu sapa. Au m\u0103run\u021bit craniul, nu cumva s\u0103 fie ascunse \u0219i \u00een cutia cranian\u0103 monezi de aur.<\/p>\n

\u2013 Tot m\u0103runt \u0219i iar m\u0103runt, zi-i l\u0103utare! a fredonat comandantul.<\/p>\n

\u00centreg scheletul, sau mai bine zis at\u00e2t c\u00e2t mai r\u0103m\u0103sese din schelet ca s\u0103 fie \u00eengropat, co\u0219ciugul \u0219i c\u00e2rpeturile, totul a fost m\u0103run\u021bit m\u0103runt, greblat cu grij\u0103 \u0219i inspectat, apoi aruncat \u00eenapoi \u00een groap\u0103. S\u0103p\u0103torii au nivelat groapa, iar mili\u021bienii le-au desf\u0103cut leucoplastul de la m\u00e2ini. Unii au vomitat pe morm\u00e2nt \u0219i au scuipat. Al\u021bii au urinat pe morm\u00e2nt. Mili\u021bienii nu le-au zis nimic. Se sim\u021beau \u0219i ei r\u0103u. \u0218i ei vomitau. Comandantul a scos ni\u0219te sticle de coniac rom\u00e2nesc, probabil primite ciubuc de la cine o fi \u0219tiut el, \u0219i le-a dat subalternilor s\u0103i c\u00e2t \u0219i s\u0103p\u0103torilor, s\u0103-\u0219i dezinfecteze gura. Apoi zise:<\/p>\n

\u2013 Asta e soarta tuturor celor lacomi de c\u00e2\u0219tig. L\u0103comia duce la pierderea lacomilor. Omul lacom tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 nelini\u0219te \u0219i nu are lini\u0219te nici dup\u0103 ce moare \u0219i e \u00eengropat. Uite-l cum a sc\u0103pat de condamnare \u0219i de \u00eenchisoare, dar n-a sc\u0103pat de moarte. Nu i-ar fi fost mai confortabil la penitenciar dec\u00e2t \u00een sicriu? La penitenciar m\u00e2nc\u0103ric\u0103, c\u0103lduric\u0103, traiu\u2019 neneachii pe banii babachii. Nu e a\u0219a, m\u0103?<\/p>\n

\u2013 A\u0219a e dom\u2019 comandant, s\u0103 tr\u0103i\u021bi! M\u00e2nca-te-a\u0219! zise unul din s\u0103p\u0103tori. Eu le-am spus la ai mei: B\u0103, nu fi prost! S\u0103 tr\u0103i\u021bi, dom\u2019 comandant! C\u00e2nd bagi m\u00e2na, s\u0103 \u021bii degetul mare \u00een sus, uite a\u0219a, ca opreli\u0219te, s\u0103 nu-\u021bi intre m\u00e2na p\u00e2n\u0103 la cot, c\u0103 \u021bi-o zmulge din um\u0103r \u0219i ajungi la P\u0103trunjelu\u2019! S\u0103 tr\u0103i\u021bi!<\/p>\n

\u2013 Voi \u0103\u0219tia face\u021bi ce facce\u021bi \u0219i v\u0103 b\u0103g\u0103m iarna la c\u0103ldur\u0103. V\u0103 aducem castronul la nas. Dar \u0103sta? S-a ales praful de tot ce a tras deoparte. \u0218i n-a fost destul c\u0103 l-au ciop\u00e2r\u021bit, l-au cioc\u00e2rtit \u0219i l-au ciump\u0103vit bucat\u0103 cu bucat\u0103. S-a ales cu moartea. S-a mai ales \u0219i cu ru\u0219inea ru\u0219inilor \u0219i a ru\u0219inilor. A vrut aur. Aur a luat cu el \u00een morm\u00e2nt. Uite cum i-a folosit lui aurul! S\u0103 m\u0103 fi \u00eentrebat pe mine!<\/p>\n

\u2013 Sau pe mine. S\u0103 tr\u0103i\u021bi! C\u0103 \u00eei spuneam eu, s\u0103 mi-l dea mie. Hai, mai d\u0103 s\u0103 iau o gur\u0103! M\u00e2nca-\u021bi-a\u0219!<\/p>\n

Dodu\u021ba a fost din nou arestat\u0103 \u0219i a trebuit s\u0103 explice cum de ajunseser\u0103 monedele de aur \u00een cavitatea abdominal\u0103 \u0219i \u00een cea toracic\u0103 \u0219i ce f\u0103cuse cu pl\u0103m\u00e2nii, cu inima \u0219i cu organele interne. Le extr\u0103sese \u0219i le aruncase \u00een strad\u0103, s\u0103 le m\u0103n\u00e2nce c\u00e2inii vagabonzi, ca s\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2n\u0103 vreo urm\u0103. A\u0219a se fac crimele perfecte. S\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nicio urm\u0103. Ce pedeaps\u0103 putea s\u0103-i mai dea vreun tribunal pentru f\u0103r\u0103delegi multiple, cum nici juri\u0219tii nu mai avuseser\u0103 prilejul s\u0103 constate \u0219i nu \u0219tiau cam la ce articol s-ar fi \u00eencadrat \u201emai adecvat\u201d? Au am\u00e2nat procesul sine die<\/em>. A fost pus\u0103 \u00een libertate condi\u021bionat\u0103. I-au dat drumul s\u0103 se duc\u0103 acas\u0103. Dar unde mai era casa ei?<\/p>\n

C\u00e2t fusese ea arestat\u0103 \u0219i nu mai \u0219tia nimeni de soarta ei, cu chiria nepl\u0103tit\u0103 de luni de zile, intraser\u0103 al\u021bi chiria\u0219i \u00een locul ei. \u00cei scoseser\u0103 lucrurile \u00een curte. Plouase pe ele. H\u00e2rtiile ei din sertarele cu acte erau acolo, \u00eens\u0103 distruse de ploaie. Chiar \u0219i diploma de licen\u021biat\u0103 \u00een farmacie. La ce i-ar mai fi folosit? Totul era distrus. Era sl\u0103bit\u0103, f\u0103r\u0103 din\u021bi, nu mai auzea, abia se mai t\u00e2ra pe picioare \u0219i se \u021binea s\u0103 nu cad\u0103. Din ce s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103? Unde s\u0103-\u0219i cear\u0103 drepturile? \u0218i ce drepturi mai avea? Tot ora\u0219ul auzise t\u0103r\u0103\u0219enia, iar oamenii \u00eentorceau capul \u00een cealalt\u0103 parte c\u00e2nd o vedeau. Unii chiar \u0219i scuipau ostentativ. S-a dus pe la fo\u0219tii ei colegi \u0219i colege farmaci\u0219ti, s\u0103 le cear\u0103 bani cu \u00eemprumut. Ca \u0219i cum ar fi avut de unde s\u0103 restituie datoria. A ob\u021binut numai z\u00e2mbete amabile \u0219i scuze, c\u0103 nu aveau bani s\u0103-i dea. Nici fo\u0219tii ei clien\u021bi mai cunoscu\u021bi, nimeni nu a vrut s\u0103-i dea nimic. \u0218trengarii de pe strad\u0103 loveau \u00een tinichele \u0219i strigau dup\u0103 ea:<\/p>\n

\u2013 Ia ardei mura\u021bi umplu\u021bi cu galbeni de aur!<\/p>\n

\u2013 Ia \u0219i ardei umplu\u021bi cu c\u0103cat!<\/p>\n

S-a dus la spitalul unde so\u021bul ei fusese chirurg \u0219i director, s\u0103 apeleze la mila fo\u0219tilor lui subalterni. Portarul nu i-a dat voie s\u0103 intre \u0219i, dup\u0103 ce a vorbit cu noul director, a alungat-o de acolo. Ea auzise c\u0103 fiul ei, Victor, tizul meu, ajunsese director de spital, \u00een cealalt\u0103 parte a \u021b\u0103rii. Cum s\u0103 ia trenul s\u0103 se duc\u0103 la el, c\u00e2nd nu avea bani? Ni\u0219te cer\u0219etori schilozi de pe strad\u0103, au pus m\u00e2n\u0103 de la m\u00e2n\u0103 \u0219i i-au dat bani de poman\u0103, din banii cer\u0219i\u021bi de ei, s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 bilet de tren. I-au dat \u0219i vreo bucat\u0103 de p\u00e2ine, tot a\u0219a, primit\u0103. S-au sim\u021bit ferici\u021bi s\u0103 vad\u0103 c\u0103 mai era altcineva \u0219i mai jos de c\u00e2t erau ei, care se aflau pe cea mai de jos treapt\u0103 a mizeriei umane.<\/p>\n

S-a dus la spitalul unde era fiul ei director. Nici el nu a vrut s\u0103 o primeasc\u0103. \u0218i de acolo a alungat-o portarul. S-a auzit \u00een toat\u0103 Castrave\u021bia c\u0103 Victor nu a vrut s\u0103 o primeasc\u0103 pe mama sa. Toat\u0103 lumea era revoltat\u0103 de faptul c\u0103 el nu a vrut s\u0103 \u0219tie de propria sa mam\u0103. Vai ce fiu nerecunosc\u0103tor! Ce psihiatru era el cu a\u0219a inim\u0103 de c\u00e2ine? Al\u021bii ziceau c\u0103 \u0219tia el de ce \u0219i c\u0103 a\u0219a a meritat ea, pentru c\u0103 \u00eel otr\u0103vise pe tat\u0103l lui, adic\u0103 pe propriul ei so\u021b, cu dozajul \u0219i cu meticulozitatea ei de farmacist\u0103. Alungat\u0103 de portarul de la spitalul unde fiul ei era director, ea s-a \u00eentors acas\u0103. Cum s-o fi \u00eentors, f\u0103r\u0103 bani de bilet. Dar nu mai avea cas\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o diminea\u021b\u0103, au g\u0103sit-o moart\u0103 pe strada c\u0103reia umori\u0219tii locali \u00eei schimbaser\u0103 numele, din Strada C\u0103cata, \u00een Strada Aurului. Moart\u0103 chiar sub fereastra unde c\u00e2ndva erau la geam borcanele ei cu ardei mura\u021bi, umplu\u021bi cu bani de aur. Chiar acolo unde \u00ee\u0219i depuneau excrementele be\u021bivii noaptea. A murit f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare. Cu capul l\u00e2ng\u0103 raha\u021bii lumii, \u00een loc de lum\u00e2nare la cap. Ea, ca \u0219i Du\u021b\u0103, ca \u0219i Alecu \u0219i ca Toto\u0219u, to\u021bi patru f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare. Cum ziceau b\u0103tr\u00e2nii: \u201eDumnezeu nu bate cu b\u0103\u021bul.\u201d Nu mai avea pe nimeni ca s\u0103 o \u00eengroape. A \u00eengropat-o prim\u0103ria. Unde era s\u0103 o \u00eengroape?<\/p>\n

Au \u00eengropat-o \u00een groapa la care zilnic plantase flori \u0219i unde acum odihnea ce mai r\u0103m\u0103sese din so\u021bul ei, m\u0103run\u021bit \u0219i greblat de s\u0103p\u0103tori. Dac\u0103 odihn\u0103 se mai putea numi ceea ce f\u0103cuser\u0103 s\u0103p\u0103torii cu cadavrul lui. Dodu\u021ba a ajuns s\u0103 putrezeasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul ei, pe care \u00eel otr\u0103vise cum \u0219tiuse ea mai bine. S\u0103 fie cu el \u00eempreun\u0103 \u00een ve\u0219nicie. Am\u00e2ndoi \u00een aceea\u0219i groap\u0103. Aceea\u0219i groap\u0103 \u00een care mai fusese \u0219i Toto\u0219u \u0219i aurul lui.<\/p>\n

\n

D\u0103-ncoace aurul! <\/strong><\/p>\n

S-a trecut de la dictatur\u0103 la democra\u021bie, c\u00e2t ai bate din palme. Ca la teatru: cade cortina, se ridic\u0103 cortina. Actorii aceia\u0219i, doar cu alte ve\u0219minte, alte m\u0103\u0219ti, alte m\u0103sc\u0103rii. Situa\u021bia juridic\u0103 a aurului lui Toto\u0219u s-a schimbat. Sau mai exact aurul lui Du\u021b\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00eel preluase de la Toto\u0219u \u0219i \u00eel luase cu sine \u00eensu\u0219i \u00een morm\u00e2nt, dac\u0103 asta e corect gramatical. \u0218i mai zicea Nea T\u0103nase c\u0103 nu v\u0103zuse pe nimeni s\u0103 ia bani cu el \u00een morm\u00e2nt. Sau ce o fi vrut s\u0103 spun\u0103 cu vorbele lui \u00een doi peri. Poate ar fi mai bine s\u0103 zicem aurul Dodu\u021bei, \u00eentruc\u00e2t ea a devenit propriet\u0103reasa aurului \u0219i l-a depozitat cum a \u0219tiut ea, \u00een borcane cu mur\u0103turi, \u00een cadavru \u0219i \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n

Dup\u0103 turbulenta situa\u021bie din \u021bar\u0103, s-a turburat \u0219i situa\u021bia aurului de care vorbim. Toto\u0219u c\u0103rase aurul \u00een mai multe transporturi, deci mai multe kilograme de aur dec\u00e2t c\u00e2nt\u0103rea el. Goana \u0219i alerg\u0103tura dup\u0103 aceast\u0103 imens\u0103 cantitate de aur \u00eencepe din nou, cu noi alerg\u0103tori, pe alte meridiane.<\/p>\n

Printre cei ce au p\u0103r\u0103sit \u021bara dup\u0103 evenimente \u0219i au venit \u00een Suedia, erau \u0219i Iuliana cu Luca. Am aflat asta din scrisoarea ei de c\u00e2teva r\u00e2nduri. Se stabiliser\u0103 la Stockholm, unde acum putea s\u0103 mearg\u0103 cu metroul, ale c\u0103rui sta\u021bii alc\u0103tuiesc cea mai lung\u0103 galerie de art\u0103 modern\u0103 din lume. Ea, care nu avusese prilejul s\u0103 vad\u0103 la Bucure\u0219ti nici galerii de art\u0103 \u0219i nici metroul, pentru c\u0103 nu voia Victor s\u0103 coboare \u00een subteran. El muncise \u00een subteran ca miner, \u00eenainte de a intra la facultatea de medicin\u0103 \u0219i r\u0103m\u0103sese cu fobie. Victor \u00eenc\u0103 nu murise. El nu a vrut s\u0103 vin\u0103 cu ea \u0219i cu b\u0103iatul lor \u00een Suedia. A r\u0103mas \u00een \u021bar\u0103. \u00ce\u0219i avea motivele lui, mult mai importante pentru el dec\u00e2t faptul c\u0103 era director la balamuc \u0219i director de harem. A r\u0103mas pentru c\u0103 a recuperat aurul de la banc\u0103. Aurul pe care mama sa \u00eel ascunsese \u00een morm\u00e2ntul tat\u0103lui lui.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i scrisoare, \u00eemi scria \u0219i Luca, pe care nu-l mai v\u0103zusem de la botezul lui. Din r\u00e2ndurile lui bine scrise, am \u00een\u021beles c\u0103 era un adolescent bine educat \u0219i elev silitor, care \u00eenc\u0103 nu terminase liceul. Le-am scris ca s\u0103 le urez bun venit \u00een Suedia \u0219i s\u0103 le spun c\u0103 tocmai plecam la Geneva \u0219i \u00eei ofeream lui Luca s\u0103-l duc cu ma\u0219ina, s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe v\u0103rul s\u0103u Hilarius, fiul lui Dumitru. S\u0103 locuiasc\u0103 la ei, c\u0103 aveau unde.<\/p>\n

Dumitru \u00eemi spusese c\u0103 \u00ee\u0219i botezase b\u0103iatul a\u0219a, dup\u0103 prietenul s\u0103u cu care juca \u0219ah, Ilarion Ciobanu, actorul. L-am \u00eentrebat de ce i-a pus numele Hilarius \u0219i nu Ilarion. A zis c\u0103 nu mergea \u00een Elve\u021bia cu numele acela la forma rom\u00e2neasc\u0103, ci sub forma latin\u0103. L-am crezut. De ce s\u0103 nu-l cred? \u00cens\u0103 cu alt\u0103 ocazie, peste c\u00e2\u021biva ani, uit\u00e2nd ce \u00eemi spusese \u00eenainte, nu l-a mai r\u0103bdat inima \u0219i s-a l\u0103udat, c\u0103 la asta cam greu \u00eel \u00eentrecea cineva. Mi-a ar\u0103tat fotografii, c\u0103 \u0219i-a botezat b\u0103iatul la Vatican. El, cu nevasta dentista, cu b\u0103iatul lor \u00een bra\u021be, cu popimea catolic\u0103 de acolo, \u00een Capela Sixtina. Au divor\u021bat c\u00e2nd avea b\u0103iatul vreo patru ani.<\/p>\n

Am t\u0103cut din gur\u0103, nu l-am mai \u00eentrebat dac\u0103 \u00een Capela Sixtina l-a botezat catolic sau ortodox. Nu e nevoie s\u0103 \u00eentrebi. Adev\u0103rul iese singur la iveal\u0103. Dac\u0103 nu azi, atunci m\u00e2ine. Mi-a ar\u0103tat \u00een fotografie un c\u0103lug\u0103r catolic, dar rom\u00e2n, ardelean, pe care \u00eel numea Padre Hilarius. Nu mi-a spus ce \u00eenv\u00e2rtea rom\u00e2na\u0219ul nostru pe acolo pe la Vatican. Ce d\u0103dea el cu c\u0103delni\u021ba sau la manivel\u0103 pe acolo? Dumitru zicea c\u0103 Padre Hilarius \u00eei aranjase lui ni\u0219te ploi \u0219i ni\u0219te lipituri pe acolo, s\u0103 restaureze mobile \u0219i tablouri vechi, zicea el. Ce o fi vrut s\u0103 ascund\u0103 cu vorbele astea? Nu puteam \u0219ti ce ascundea el c\u00e2nd spunea ceva. Tot el, Dumitru, mi-a spus cu gura lui c\u0103 \u0219i-a botezat b\u0103iatul cu numele acestui c\u0103lug\u0103r catolic, rom\u00e2n, \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru c\u0103 \u00eel ajutase cu alte alea, ce or fi fost alea. \u00censeamn\u0103 c\u0103 acel c\u0103lug\u0103r era na\u0219ul b\u0103iatului lui? Nu i-am mai spus, c\u0103 a\u0219adar min\u021bise c\u00e2nd spusese, c\u0103 pusese acest nume \u00een cinstea bunului s\u0103u prieten Ilarion Ciobanu.<\/p>\n

Mincino\u0219ilor s\u0103 nu le ar\u0103\u021bi c\u0103 i-ai prins cu minciuna, pentru c\u0103 te vor \u00eembrobodi cu alt\u0103 minciun\u0103 \u0219i mai gogonat\u0103, mult mai bine construit\u0103 \u0219i pe care poate c\u0103 e mai greu s\u0103 o deslu\u0219e\u0219ti. Eu \u00eei las a\u0219a, s\u0103 se desf\u0103\u0219oare cu minciunile lor. S\u0103 se \u00eencurce \u00een propriile lor minciuni. V\u0103d ce c\u0103r\u021bi false au pus pe mas\u0103 \u0219i deduc ce alte c\u0103r\u021bi false mai au pe m\u00e2nec\u0103. Am f\u0103cut pe prostul \u0219i am zis c\u0103 eu crezusem c\u0103 \u00eel botezase \u00een amintirea lui Ilarion Ciobanu. A scuturat din cap \u0219i mi-a zis c\u0103 nu avea niciun motiv s\u0103-i pun\u0103 numele dup\u0103 Ilarion Ciobanu. \u0218i c\u0103 nu merita actorul acela a\u0219a onoare din partea lui, vezi Doamne. Zicea c\u0103 \u00eel \u0219tia pe Ilarion Ciobanu din filme \u0219i nu \u00eel v\u0103zuse niciodat\u0103 \u00een realitate. Vede\u021bi ce bine e s\u0103 nu \u00eei dai de gol pe mincino\u0219i cu minciunile lor? Se dau ei singuri de gol \u0219i afli mai multe astfel. F\u0103r\u0103 s\u0103 afle ei c\u0103 tu ai aflat \u0219i \u0219tii ceea ce \u0219tii despre ei. Nu e bine s\u0103 \u0219tie nimeni c\u0103 \u0219tii ceea ce \u0219tii. Nu da niciun fel de informa\u021bii, la nimeni. F\u0103-te c\u0103 nu \u0219tiiceea ce \u0219tii. A\u0219a afli tot ce trebuie s\u0103 \u0219tii. Numai pro\u0219tii spun: \u201e\u0218tiu.\u201d<\/p>\n

I-am scris lui Luca s\u0103-l iau cu mine \u00een Elve\u021bia, ca s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 pe v\u0103rul s\u0103u, s\u0103 vorbeasc\u0103 am\u00e2ndoi a\u0219a ca \u00eentre veri, dac\u0103 Luca \u0219tia franceza, \u00eentruc\u00e2t Hilarius nu vorbea rom\u00e2na. Nu mi-au r\u0103spuns nici Luca, nici Iuliana.<\/p>\n

Dup\u0103 nu \u0219tiu c\u00e2t timp, am primit o scrisoare de la Luca, din care nu se \u00een\u021belegea prea bine ce voia. M\u0103 lua el pe mine la rost cu un fel de acuza\u021bii neclare \u0219i insinu\u0103ri vagi, formulate pe jum\u0103tate \u0219i l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 ar fi avut \u0219i alte acuza\u021bii mai grave. Nimic clar, totul confuz. Hm. Ce o fi fost \u00een capul lui? Ce scop urm\u0103rea? Ce voia s\u0103 ob\u021bin\u0103 astfel de la mine? O fi vrut s\u0103 clarific eu ceea ce nu clarifica el? De unde \u00eenv\u0103\u021base el asemenea \u0219mecherii? De la ta-so. Nu era Luca a\u0219a important, ca s\u0103-i dau importan\u021ba pe care \u00eencerca el s\u0103 \u0219i-o dea. Nu era treaba mea, ce motive avea el s\u0103 \u00ee\u0219i manifesteze o a\u0219a nea\u0219teptat\u0103 schimbare de comportament. Presupun c\u0103 auzise despre tat\u0103l s\u0103u, adic\u0103 Victor, tizul meu, c\u0103 recuperase aurul de la banc\u0103, iar asta i-a zg\u00e2l\u021b\u00e2it toat\u0103 bruma de bun\u0103 educa\u021bie de acas\u0103. I-am ar\u0103tat lui Dumitru scrisoarea de la Luca. El a dat din cap \u0219i a deschis o sticl\u0103 de vin. Asta era pe c\u00e2nd Victor \u00eenc\u0103 mai era \u00een via\u021b\u0103. Cam la fel de ciudat i s-a p\u0103rut lui Dumitru \u0219i faptul c\u0103 Victor nu i-a scris. Eu \u00eei trimisesem lui Victor adresa po\u0219tal\u0103 \u0219i telefonul lui Dumitru, \u00eens\u0103 Victor nu i-a scris, nu i-a telefonat.<\/p>\n

\u2013 Poate c\u0103 a\u0219teapt\u0103 s\u0103-i scrii tu \u00eent\u00e2i, fiindc\u0103 e\u0219ti mai mic.<\/p>\n

\u2013 Mai mic cu c\u00e2teva luni! Nicidecum. Victor \u0219tie c\u0103 eu am dislexie \u0219i am oroare s\u0103 scriu. Eu m\u0103 exprim prin picturi \u0219i sculpturi sau desene.<\/p>\n

A luat o foaie de h\u00e2rtie \u0219i a desenat dintr-o suflare o ma\u0219in\u0103 de tocat carne, ce toca o carte \u0219i ie\u0219eau litere, care c\u0103deau printr-o p\u00e2lnie \u00eentr-un cap de om cu ochii holba\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 creier. Nu i-am mai spus c\u0103 eu v\u0103zusem un desen cu exact acela\u0219i con\u021binut, \u00een nu mai \u0219tiu ce revist\u0103. A semnat DR\u0103coveanu pe foaie, cum semna el pe tot ce crea, \u0219i mi-a dat-o s\u0103 i-o trimit lui Victor. A\u0219a ar\u0103ta scrisoarea lui, ca \u00eentre ei, veri primari. Scrisoarea lui DR\u0103coveanu c\u0103tre VR\u0103coveanu. L-am \u00eentrebat dac\u0103 n-ar fi fost mai bine s\u0103-i scrie totu\u0219i dou\u0103 r\u00e2nduri, s\u0103-l invite \u00een Elve\u021bia. Nu. El nu vrea s\u0103 \u00eei scrie. S\u0103-i scriu eu \u0219i s\u0103-l invit \u00een numele lui.<\/p>\n

I-am scris cum mi-a zis \u0219i i-am spus lui Victor c\u0103 \u00eel iau eu cu ma\u0219ina, c\u00e2nd ajunge \u00een Elve\u021bia \u0219i \u00eel duc peste tot s\u0103 vad\u0103 frumuse\u021bile alpine. Am s\u0103-l duc \u0219i la casa lui C. G. Jung, care acum era muzeu \u0219i, pentru psihiatri, era ca Mecca pentru arabi. \u0218tiam c\u0103 Victor trecuse de la orientarea freudian\u0103 la orientarea jungian\u0103. L-am invitat \u0219i la mine, \u00een Suedia, c\u0103-l duc pe unde e mai frumos de v\u0103zut, s\u0103 vad\u0103 peisajele din Bohusl\u00e4n, pe care le-a pictat Marius Bunescu, de credeau ai no\u0219tri c\u0103 nu puteau exista asemenea peisaje, ci erau fanteziile lui. Am pus scrisoarea la po\u0219t\u0103 de acolo, din Geneva.<\/p>\n

C\u00e2nd m-am \u00eentors \u00een Suedia, am primit scrisoare de la Victor. Nu scrisoarea de la \u00eenceputul c\u0103r\u021bii acesteia. Alta. Anterioar\u0103. \u00cemi r\u0103spundea \u00een felul s\u0103u, cu preciz\u0103ri imprecise \u0219i neesen\u021biale, pentru a ocoli esen\u021bialul. Punea \u00een prim plan detalii neimportante, pentru a ascunde fondul important al problemei, ca s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 la invita\u021bia lui Dumitru, nici la a mea \u0219i s\u0103 \u00eemi dea impresia c\u0103 mi-ar fi r\u0103spuns. Adic\u0103 eu ce s\u0103-i transmit lui Dumitru? Victor nu de\u021binea monopolul asupra acestei metode de a vorbi f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic. Asta era ceva \u00eenv\u0103\u021bat din familie, din neamul lor. O \u00eenv\u0103\u021base la micul dejun. Metod\u0103 cu care el pierdea \u00een stima interlocutorului mai mult dec\u00e2t \u00ee\u0219i \u00eenchipuia c\u0103 ar fi c\u00e2\u0219tigat.<\/p>\n

El b\u0103tea c\u00e2mpii pe la periferia subiectului. M\u0103 informa c\u0103 fusese prin Italia, Viena, Germania \u0219i Lyon, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de schimb de experien\u021b\u0103. Cum s\u0103 fac\u0103 el schimb de experien\u021b\u0103 cu occidentalii, c\u00e2nd el nu cuno\u0219tea nicio limb\u0103 str\u0103in\u0103? Oscila cu dib\u0103cie \u00eentre vag \u0219i imprecis. Nu reie\u0219ea nimic clar \u0219i deci era vina mea c\u0103 nu \u00een\u021belegeam. Tipic pentru el, s\u0103 amestece dou\u0103 no\u021biuni geografice: ora\u0219ele cu \u021b\u0103rile. Asta era la el un automatism, s\u0103 z\u0103p\u0103ceasc\u0103 lumea, ca s\u0103 nu remarce nimeni c\u0103 el preg\u0103tea \u00eencurcarea pistelor de ra\u021bionament. Pe el, dac\u0103 \u00eel \u00eentrebai c\u00e2\u021bi kilometri sunt \u00eentre dou\u0103 ora\u0219e, \u00ee\u021bi r\u0103spundea c\u0103 era cam vreo aproape dou\u0103 ore \u0219i ceva. Tu \u00eei cereai o precizare spa\u021bial\u0103, el r\u0103spundea cu o aproximare temporal\u0103. Dac\u0103 \u00eei cereai s\u0103 \u00ee\u021bi r\u0103spund\u0103 ce distan\u021b\u0103 era, nu c\u00e2t timp lua drumul, \u00ee\u021bi r\u0103spundea c\u0103 era la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b. El avea obiceiul s\u0103 amestece no\u021biunile \u0219i defini\u021biile \u0219i credea c\u0103 are de a face cu pro\u0219ti, care nu remarcau eschiva lui. Chiar c\u00e2nd nu avea nimic de ascuns, f\u0103cea a\u0219a ca s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 antrenamentul. Atunci, dac\u0103 a fost la Lyon, la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u021b de Geneva, unde \u0219tia c\u0103 locuia v\u0103rul s\u0103u primar, de ce nu s-a dus s\u0103-l vad\u0103? \u0218i de ce nu mi-a r\u0103spuns clar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu invita\u021bia de la v\u0103rul lui \u0219i nici la invita\u021bia mea de a veni \u00een Suedia? Vine sau nu vine? Ca s\u0103 \u0219tiu, s\u0103 programez.<\/p>\n

Am aflat din alte surse c\u0103, dup\u0103 evenimente, dup\u0103 mascarada de revolu\u021bie, \u00eel d\u0103duser\u0103 jos din func\u021bia de director. Cum-necum, dintr-un motiv sau altul, a trebuit s\u0103 dea jos turbanul de sultan \u0219i s\u0103 lase haremul s\u0103u altui sultan, care a preluat balamucul. Mi-a dat telefon un rom\u00e2n din Malm\u00f6, fost bolnav la spitalul lui sau poate doar un simulant, un scopotic, un suferind de scopoz\u0103, cum zicea Victor c\u0103 era jargonul lor medical pentru a spune cifrat c\u0103 pacientul venea la ei cu un scop ascuns. Mi-a spus la telefon c\u0103 fusese prin \u021bar\u0103 \u0219i \u00eel vizitase pe Victor la spitalul unde fusese dat jos din func\u021bia de director. Cic\u0103 fostul director de balamuc ar\u0103ta ca un \u00eemp\u0103rat roman detronat \u0219i ajuns \u00een cu\u0219ca pentru dus s\u0103-l dea de m\u00e2ncare la crocodili. El care fusese un munte de s\u0103n\u0103tate, devenise un munte de triste\u021be. Din Contele Casanova de Castranova, ajunsese s\u0103 i se spun\u0103 Contele de Monte Tristo. Victor \u00eei spusese fostului s\u0103u bolnav, c\u0103 avea de g\u00e2nd s\u0103 se duc\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii \u0219i s\u0103 se uite la pelicani. Ajunsese s\u0103 aib\u0103 pelicani la cap. Sau poate c\u0103 se g\u00e2ndea la pelicanii \u00eentre care murise Alecu, zv\u00e2rlit acolo de c\u0103tre tic\u0103lo\u0219ia tat\u0103lui s\u0103u, Du\u021b\u0103.<\/p>\n

De la alt bolnav sau scopotic, am aflat c\u0103 Victor recuperase aurul lui Toto\u0219u, trecut prin groapa lui Du\u021b\u0103, adic\u0103 tat\u0103l lui, dezgropat de acolo \u0219i ajuns sub bolt\u0103, la Banca de Stat, redevenit\u0103 Banca Na\u021bional\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 banca nu i-a \u00eenm\u00e2nat lui Victor aurul \u00een saci sau \u00een g\u0103le\u021bi, ca s\u0103 \u00eel care acas\u0103, cum f\u0103cuser\u0103 predecesorii lui, ci i-a dat h\u00e2rtii c\u0103 el era proprietarul aurului. Aurul a r\u0103mas \u00een p\u0103strare sub bolt\u0103, tot acolo. Contra cost, c\u0103 i-l p\u0103streaz\u0103.<\/p>\n

\u2013 Aha, va s\u0103 zic\u0103 el \u0219i-a pus curul pe tot aurul! a zis Dumitru. S-a v\u0103zut proprietar pe toate kilogramele de aur ale lui Toto\u0219u. Jumate din aurul \u0103la e al meu! A\u0219a a l\u0103sat Toto\u0219u cu gur\u0103 de moarte! Jumate e aurul meu! Al meu!<\/p>\n

A\u0219adar, de aceea nu voia Victor s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Dumitru. \u0218i nici n-a vrut s\u0103 vin\u0103 la mine \u00een Suedia, ca nu cumva s\u0103-l atrag eu \u00een vreo capcan\u0103 \u0219i s\u0103 dea ochii cu v\u0103rul s\u0103u. Du\u021b\u0103 jurase s\u0103 \u00eempart\u0103 aurul lui Toto\u0219u \u00een mod egal cu fratele s\u0103u Alecu. \u00cen loc s\u0103 \u00eempart\u0103 aurul fr\u0103\u021be\u0219te cu Alecu, l-a dat pe m\u00e2na Securit\u0103\u021bii. Pe Alecu, nu aurul. Fr\u0103\u021be\u0219te, adic\u0103 min\u021bind Securitatea c\u0103 aurul era la Alecu. A\u0219a se minte \u00eentre fra\u021bi. \u00cen familia lor. Astfel l-a trimis la stuf, \u00een Delt\u0103, s\u0103 moar\u0103 printre pelicani. S\u0103 p\u0103streze el, Du\u021b\u0103, tot aurul \u0219i s\u0103 se \u00eengroape cu aurul \u00een morm\u00e2nt. Corect ar fi fost ca Victor s\u0103 nu repete ho\u021bia tat\u0103lui s\u0103u Du\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eempart\u0103 aurul fr\u0103\u021be\u0219te cu Dumitru.<\/p>\n

C\u00e2nd i-am spus lui Dumitru c\u0103 Victor a murit, mi-a zis s\u0103-i scriu lui N\u0103stea, c\u0103 e v\u0103r cu tata, \u0219i s\u0103-l \u00eentreb ce \u0219tia despre inexplicabila moarte misterioas\u0103 a lui Victor. N\u0103stea fusese ultimul care \u00eel v\u0103zuse \u00een via\u021b\u0103, dac\u0103 el o fi fost ultimul. N\u0103stea, cu \u00eendelungata lui experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, fost ofi\u021ber de jandarmi \u0219i cu at\u00e2tea biblioteci \u00een cap, putea trage propriile lui concluzii. I-am scris lui N\u0103stea, \u00eens\u0103 nu mi-a r\u0103spuns.<\/p>\n

\u2013 Tu \u00eel cuno\u0219ti prea bine pe unchiul t\u0103u, mi-a zis Dumitru. T\u0103cerea lui trebuie s\u0103 fie un r\u0103spuns gr\u0103itor pentru tine. Ce \u00ee\u021bi spune \u021bie t\u0103cerea lui?<\/p>\n

\u2013 Nu \u0219tiu.<\/p>\n

\u2013 Vrea cumva s\u0103 \u00een\u021blegi c\u0103 e periculos pentru el s\u0103 dezv\u0103luie c\u0103 \u0219tie ceva, ce nu trebuie s\u0103 \u0219tie nimeni?<\/p>\n

Am dat din umeri. Dumitru o \u021binea mor\u021bi\u0219 c\u0103 Victor fusese ucis de c\u0103tre Securitate. \u00cen pozi\u021bia lui de psihiatru \u0219i mai ales ca director de spital de nebuni, adev\u0103ra\u021bi sau simulan\u021bi, el trebuia \u00een mod obligatoriu s\u0103 colaboreze cu Securitatea, \u00eentr-un fel \u0219i \u00een toate felurile, \u00een ceva mai multe cazuri dec\u00e2t \u00een toate cazurile. Ca s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 procedeze cu bolnavii, plasa\u021bi sau neplasa\u021bi acolo de c\u0103tre Securitate. Sau care se ascundeau de Securitate la spital. S\u0103 \u0219tie cu ce fel de m\u00e2nu\u0219i s\u0103-i apuce, mai de fier sau mai de m\u0103tase. \u0218tia prea multe. Securi\u0219tii nu puteau preda \u0219tafeta la colegii lor postcomuni\u0219ti, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 curat \u00een urma lor. A\u0219a zicea Dumitru.<\/p>\n

\u00cens\u0103 eu nu sunt de acord cu el. Eu cred c\u0103 exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 de a diaboliza Securitatea mai mult dec\u00e2t este necesar, pentru a camufla \u0219i l\u0103sa nedescoperi\u021bi adev\u0103ra\u021bii diavoli, care manipulau Securitatea, cu scopul de a \u00ee\u0219i rezolva ei problemele lor personale. Denun\u021burile porneau din invidie, interese materiale, conflicte de vecin\u0103tate, de rudenie sau din motive de concuren\u021b\u0103 \u00een carier\u0103, din simpl\u0103 ambi\u021bie de a domina sau a se afirma \u00eempotriva unor du\u0219mani sau rivali personali. Ca s\u0103 se dea bine cu st\u0103p\u00e2nirea sau poate din simpla pl\u0103cere pervers\u0103 de a face r\u0103u. \u00cen vremuri turburi se turbur\u0103 \u0219i min\u021bile oamenilor \u0219i ies la iveal\u0103 tot felul de r\u0103ut\u0103\u021bi \u0219i perversiuni psihice ori defecte de caracter. Unii se spovedeau la Securitate, \u00een loc s\u0103 se spovedeasc\u0103 la biseric\u0103. Spovedania la preot a fost bine reglementat\u0103 de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Iustinian, ca un instrument auricular de tiranie ecleziastic\u0103, dar \u00een slujba \u00eemp\u0103ratului. Acest instrument a fost de la \u00eenceput adaptat la nevoile enoria\u0219ilor din parohie, \u00een toate \u021b\u0103rile cre\u0219tine \u0219i s-a perfec\u021bionat sub ocupa\u021biile militare \u0219i mai ales \u00een comunism.<\/p>\n

Eu sunt sigur c\u0103 to\u021bi psihiatrii \u0219i to\u021bi directorii de la toate spitalele \u0219tiau prea multe, la fel de multe ca Victor. \u0218i doar nu era s\u0103-i omoare Securitatea pe to\u021bi. Eu aveam dou\u0103 teorii ca s\u0103 \u00eemi explic moartea lui Victor. Una era cherchez la femme<\/em>. \u00cens\u0103 \u00een cazul lui Victor ar fi \u00eensemnat s\u0103 c\u0103ut\u0103m mii \u0219i mii de femei care s\u0103 fie suspectate. A doua teorie ar fi ceva mai plauzibil\u0103. Apartamentul \u00een care a fost g\u0103sit mort Victor, \u00eel cump\u0103rase de la arhitectul care construise vila aceea enorm\u0103. \u0102la era fratele Anei, prima so\u021bie a lui Victor, mama Dorotheei \u0219i a lui Marcu. Ana, Dorothea \u0219i Marcu puteau veni oric\u00e2nd la fratele Anei, arhitectul. Puteau chiar \u0219i s\u0103 aib\u0103 o cheie de la intrarea comun\u0103 \u0219i s\u0103 pun\u0103 ceva la cale \u00een vreun fel. Tot prin telefon aflasem c\u0103 \u00eendat\u0103 ce Victor a recuperat aurul pe numele s\u0103u, numai pentru el, micu\u021ba Dorothea, care la nou\u0103 ani fusese na\u0219a fiicei mele, acum se f\u0103cuse mare \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103 \u0219i i-a zis tat\u0103lui ei:<\/p>\n

\u2013 D\u0103-ncoace aurul! Tu e\u0219ti prea b\u0103tr\u00e2n! Ce s\u0103 faci tu cu a\u0219a mult aur? D\u0103-mi-l mie! Mie!<\/p>\n

Ea cam fusese \u0219i \u00eenainte, un copil dificil \u0219i r\u0103ut\u0103cios, poate din cauza divor\u021bului. Devenise b\u0103\u021bul de b\u0103taie al mamei ei \u00eempotriva lui Victor. Ea nu se avea bine cu nimeni, nici m\u0103car cu Marcu, fratele ei dup\u0103 mam\u0103 \u0219i dup\u0103 tat\u0103. \u0218i nici cu, Luca, fratele ei dup\u0103 tat\u0103. Era \u00eentotdeauna r\u0103ut\u0103cioas\u0103 \u0219i n\u0103zuroas\u0103 cu tat\u0103l ei, iar el \u00eei r\u0103spundea cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i \u00eei f\u0103cea toate capriciile, ca s\u0103 fie totul bine. \u0218i tot nu era bine. Oricum o d\u0103dea el, niciodat\u0103 nu era bine. \u00cen loc de mul\u021bumiri, \u00ee\u0219i auzea repro\u0219uri, invective \u0219i obr\u0103znicii. O botezase Theodora-Dorothea, ca s\u0103 aib\u0103 acelea\u0219i litere ca numele bunicei ei Dodu\u021ba, pe care \u00een acte o chema Theodora.<\/p>\n

Victor credea \u00een valoarea numerologic\u0103 a literelor, adic\u0103 a numelor \u0219i a numerelor, a cifrelor corespunz\u0103toare fiec\u0103rei litere. Uite pe m\u00e2na cui sunt l\u0103sa\u021bi bolnavii: pe m\u00e2na unor psihiatri bolnavi de numerologie \u0219i de toate aiurelile. Zicea c\u0103 astfel o s\u0103 fie la fel de blajin\u0103 \u0219i modest\u0103 cum era bunica ei. Vai ce blajin\u0103 \u0219i modest\u0103 fusese bunica ei, Dodu\u021ba! C\u00e2nd o botezase, Victor nu \u0219tia care era adev\u0103ratul caracter criminal \u0219i bine camuflat, al mamei sale. Ce se \u00eent\u00e2mplase cu numerologia, de c\u00e2nd acaparase aurul, \u00eenc\u00e2t se d\u0103duser\u0103 peste cap valorile numerice ale literelor din numele Dorothea \u0219i se arunca acum \u00een partea bunicei ei, Theodora?<\/p>\n

Care s\u0103 fi fost cauza pentru care Dodu\u021ba impresiona tot ora\u0219ul cu modestia ei, cu smerenia ei \u0219i cu resemnarea ei exemplar\u0103, \u00eens\u0103 strategic calculat\u0103 \u0219i bine jucat\u0103? A\u0219a fusese caracterul ei de la \u00eenceput sau s-a adaptat la situa\u021bia \u00een care o punea so\u021bul ei? Nimeni nu putuse b\u0103nui nimic sub masca ei de modestie \u0219i resemnare, \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd \u00eei prepara lui Du\u021b\u0103 re\u021betele scrise de profesorii de la Bucure\u0219ti, sau poate c\u0103 \u0219i mai dinainte, de c\u00e2nd \u00eei ap\u0103ruse lui acea boal\u0103 ale c\u0103rei cauze nu le puteau g\u0103si profesorii de la medicin\u0103.<\/p>\n

Acum, Victor e mort \u0219i \u00eengropat \u0219i s-a dus s\u0103-\u0219i \u00eent\u00e2lneasc\u0103 p\u0103rin\u021bii \u0219i str\u0103mo\u0219ii. Acum, din punct de vedere juridic, cine mo\u0219tene\u0219te aurul? Dac\u0103 ar fi dup\u0103 ce spun certificatele de na\u0219tere, atunci mo\u0219tenitorii lui Victor ar fi Dorothea \u0219i Luca. \u0218i Iuliana, \u00een calitate de so\u021bie. Ea ceruse divor\u021bul c\u00e2nd l-a p\u0103r\u0103sit \u0219i a emigrat \u00een Suedia. Victor nu a fost de acord cu divor\u021bul \u0219i au r\u0103mas c\u0103s\u0103tori\u021bi. Ce bine pentru Iuliana c\u0103 el n-a acceptat s\u0103 divor\u021beze, iar acum ea era v\u0103duv\u0103 dup\u0103 el! Dar ce se face Marcu? Cum s\u0103-i ierte Marcu mamei sale c\u0103 l-a declarat cu tat\u0103 necunoscut? C\u00e2nd el vede bine c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu Luca precum dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eei confund\u0103 lumea \u0219i \u00eentreab\u0103 dac\u0103 sunt gemeni! Ce a c\u00e2\u0219tigat ea, mama lui Marcu, r\u0103nindu-l pe Victor, cum c\u0103 nu era f\u0103cut cu el, ci cu altul? \u0218i c\u00e2te kilograme de aur pierdea Marcu acum, din ambi\u021bia \u0219i prostia ei, de \u201emam\u0103 t\u00e2mpit\u0103\u201d, cum \u00eei zicea el. Acum, c\u00e2nd Victor era mort, Ana regreta prostia ei de atunci \u0219i \u00eencerca cu avoca\u021bi s\u0103 dreag\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eendrepte gre\u0219eala, dac\u0103 se mai putea face ceva acum, post-mortem.<\/p>\n

Psihiatrii, psiholoaga \u0219i \u00eentreg personalul spitalului, unde fusese Victor director, se implicau \u0219i se certau \u00eentre ei pentru ceva care nu \u00eei privea pe ei \u00een mod direct, nu era treaba lor. Unii din ei ziceau c\u0103 Ana s\u0103-\u0219i ia pedeapsa pentru ambi\u021bia ei prosteasc\u0103 de a-l r\u0103ni pe Victor \u0219i pentru c\u00e2t a suferit el psihic din cauza asta. Marcu s\u0103 fie exclus de la mo\u0219tenire. S\u0103 fie exclus\u0103 \u0219i Iuliana, pentru c\u0103 l-a p\u0103r\u0103sit \u0219i a emigrat. \u0218i l-a f\u0103cut s\u0103 sufere psihic! \u0218i nici nu a venit la \u00eenmorm\u00e2ntare, nici ea, nici Luca. S\u0103 fi venit m\u0103car la \u00eenmorm\u00e2ntare, dac\u0103 vrea mo\u0219tenire. Din moment ce a cerut divor\u021bul, atunci divor\u021bat\u0103 s\u0103 fie! S\u0103 se ia \u00een considera\u021bie cererea de divor\u021b depus\u0103 la tribunal anterior plec\u0103rii din \u021bar\u0103! S\u0103 nu mai vin\u0103 cu preten\u021bii ulterioare \u0219i s\u0103 ling\u0103 unde a scuipat! Al\u021bii erau de p\u0103rere contrar\u0103.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a este \u00eentotdeauna, a zis preotul internat \u00een spital pe termen nelimitat \u0219i care botezase ambii b\u0103ie\u021bi. A\u0219a e omul. A\u0219a e lumea. C\u00e2nd unii sunt de o p\u0103rere, se g\u0103sesc al\u021bii, la fel de mul\u021bi, care s\u0103 fie de p\u0103rere contrar\u0103. Iar dac\u0103 dintr-o sut\u0103 de capete doar unul este inteligent, atunci nou\u0103zeci vor s\u0103ri cu gura pe el c\u0103 NU, iar nou\u0103 se vor ab\u021bine, pentru c\u0103 nu pricep nimc. Eu \u00eemi aduc aminte c\u0103 Marcu \u00eel lua la ochi cu pu\u0219ca lui de juc\u0103rie, \u00eel urm\u0103rea cu \u021beava \u0219i zicea: \u201ePac, pac, te-am \u00eempu\u0219cat! C\u00e2nd o s\u0103 m\u0103 fac mare o s\u0103 te omor de adev\u0103rat!\u201d S\u0103 \u0219ti\u021bi de la mine c\u0103 Marcu l-a ucis!<\/p>\n

A\u0219a zicea preotul internat. Cam to\u021bi subalternii lui Victor \u0219i chiar unii dintre bolnavi, ba p\u00e2n\u0103 \u0219i psiholoaga aceea gras\u0103, le cump\u0103rau la am\u00e2ndoi b\u0103ie\u021bii tot felul de juc\u0103rii identice la am\u00e2ndoi: \u00een special s\u0103bii, coifuri, plato\u0219e, pu\u0219ti, pistoale, tancuri. Ce o fi fost \u00een capul lor de psihiatri \u0219i \u00een c\u0103p\u0103\u021b\u00e2na ei de psiholoag\u0103? Pro\u0219ti \u0219i incapabili nu puteau fi. Ce urm\u0103riser\u0103 ei \u0219i mai ales ea tot timpul, cultiv\u00e2nd la copii asemenea jocuri cu arme? \u00cen\u021beleg: subalternii lui Victor poate c\u0103 \u00een acest fel se r\u0103zbunau pe \u0219eful lor, pentru magnificen\u021ba lui de \u00eemp\u0103rat. Dar ce suferin\u021be psihice subcon\u0219tiente sau con\u0219tientizate avea psiholoaga? Ea nu era subordonata lui. Era \u00een afara schemei ierarhice. Ea nici nu era pl\u0103tit\u0103 de la spital, ci direct de la prim\u0103rie, unde \u00ee\u0219i depunea rapoartele secrete. Ea de\u021binea toate secretele personale ale psihiatrilor \u0219i psihiatrelor.<\/p>\n

Unii din personal \u00eel citau pe Victor c\u0103 ar fi zis una sau alta, lui Marcu sau despre el, \u00een favoarea sau \u00een defavoarea lui. Dac\u0103 l-ar \u00eentreba cineva pe Victor acum, c\u00e2nd e mort, el poate c\u0103 vrea s\u0103-l exclud\u0103 pe Marcu de la mo\u0219tenire, ca s\u0103-l pedepseasc\u0103, \u0219tie el pentru ce, c\u00e2t \u0219i pe Ana, \u0219tie ea pentru ce. Ba chiar \u0219i pe Iuliana, \u0219tie \u0219i ea pentru ce.<\/p>\n

Nu, nu e a\u0219a, ziceau al\u021bii. Orice ar fi spus Victor \u00een sup\u0103rarea lui profund\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 margini, ambii b\u0103ie\u021bi sunt ai lui, s\u00e2ngele lui, ambii \u00eei duc numele R\u0103coveanu mai departe. Am\u00e2ndoi s\u0103 aib\u0103 acela\u0219i drept la mo\u0219tenire ca Dorothea. S\u0103 \u00eempart\u0103 mo\u0219tenirea egal la to\u021bi trei. S\u0103 o exclud\u0103 pe Iuliana. Ba nu, s\u0103 n-o exclud\u0103. Atunci de ce s\u0103 i se fac\u0103 \u0219i ei parte, aur care dup\u0103 aceea s\u0103-l mo\u0219teneasc\u0103 de la ea Luca \u0219i s\u0103 apuce el mai mult aur dec\u00e2t Marcu \u0219i Dorothea?<\/p>\n

Ana se zbate, d\u0103 din coate \u00een toate p\u0103r\u021bile \u0219i mu\u0219c\u0103 cu din\u021bii, zg\u00e2rie cu ghearele \u0219i \u00eei spune Dorotheei c\u0103 Marcu este frate cu ea \u0219i dup\u0103 tat\u0103. \u00cens\u0103 Dorothea nu vrea s\u0103 aud\u0103 a\u0219a ceva. Nu vrea s\u0103 intre \u0219i Marcu la partaj. Destul cu preten\u021biile lui Luca, care nu mai are niciun drept, din cauz\u0103 c\u0103 a emigrat, \u0219i-a p\u0103r\u0103sit \u021bara, \u0219i-a p\u0103r\u0103sit tat\u0103l, l-a l\u0103sat s\u0103 sufere ca un c\u00e2ine \u0219i nu i-a p\u0103sat de tat\u0103l s\u0103u \u00een ce hal l-a l\u0103sat cu nervii \u0219i cu psihicul.<\/p>\n

I-am spus lui Dumitru c\u0103 eu cred c\u0103 Victor era un om corect \u0219i care \u00ee\u0219i iubea cei trei copii \u00een mod egal. Aurul s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een mod egal \u00eentre ei trei. C\u00e2t despre Iuliana, nu \u0219tiu ce s\u0103 zic, nu e treaba mea, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut ce va zice legea.<\/p>\n

\u2013 I-auzi, b\u0103! De\u0219teptule! Dar cu mine cum r\u0103m\u00e2ne? s-a zbor\u0219it Dumitru la mine. Jum\u0103tate din aurul cu care s-a \u00eengropat Du\u021b\u0103 \u00een groap\u0103, trebuia s\u0103-l \u00eempart\u0103 cu tat\u0103l meu! Jum\u0103tate din aurul recuperat de Victor de la banc\u0103 \u00eemi apar\u021bine mie! Mie! a strigat el \u0219i a b\u0103tut cu pumnul \u00een mas\u0103, de au s\u0103rit paharele \u00een sus.<\/p>\n

L-am l\u0103sat s\u0103 se calmeze. A pufnit ce a pufnit, a morm\u0103it ni\u0219te \u00eenjur\u0103turi. S-a calmat. A turnat \u00een pahare \u0219i a zis c\u0103 Victor era condamnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 scena, oricare ar fi fost atitudinea lui \u00een problema copiilor s\u0103i \u0219i implicit a mo\u0219tenirii aurului. A mai spus c\u0103, dac\u0103 Victor ar fi fost inteligent, nu \u0219i-ar fi exprimat niciodat\u0103, niciun fel de p\u0103rere, niciun cuv\u00e2nt care s\u0103 fie pus ulterior \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asemenea probleme sensibile \u0219i apoi s\u0103 se ajung\u0103 la interpret\u0103ri \u00een fel \u0219i chip, de c\u0103tre cei interesa\u021bi sau de cei pe care nu \u00eei privea asta, dar se b\u0103gau \u00een vorb\u0103 \u0219i \u00een ciorb\u0103. Nimeni nu \u021bine cont de voin\u021ba mortului, din testament. De aceea se \u0219i \u021bin testamentele secrete \u00een timpul vie\u021bii, ba chiar \u0219i p\u00e2n\u0103 s-a terminat cu \u00eenmorm\u00e2ntarea \u0219i parastasele. Pentru c\u0103 hienele ar sf\u00e2\u0219ia mortul de viu, dac\u0103 ar \u0219ti ce las\u0103 \u0219i cui. Notarul a\u0219teapt\u0103 cu desfacerea testamentului p\u00e2n\u0103 se mai a\u0219az\u0103 mortul \u0219i i-au pus crucea. C\u0103 altfel nici cruce nu-i mai pun mo\u0219tenitorii, dup\u0103 ce s-au v\u0103zut cu boii la jug \u0219i cu sacii \u00een car.<\/p>\n

Am dat din cap \u0219i nu i-am mai spus c\u0103 eu \u0219tiam altele tot cam a\u0219a sau \u0219i mai \u0219i, din familia mea \u0219i care m\u0103 priveau pe mine direct. Altceva, \u0219i mai \u0219i dec\u00e2t aurul familiei mele, pe care l-a scos m\u0103tu\u0219a din \u021bar\u0103. Tr\u0103iesc mai lini\u0219tit dac\u0103 n-am v\u0103zut, n-am auzit \u0219i nu zic nimic. De\u0219i am v\u0103zut, am auzit \u0219i \u0219tiu totul. \u0218tiu eu ce \u0219tiu \u0219i \u00eemi este suficient. Tot ce mi-au furat din mo\u0219teniri, dintr-o parte sau dintr-alta, c\u00e2t \u0219i avutul agonisit de mine pe care mi l-au furat, niciunul n-a luat cu el nimic \u00een morm\u00e2nt. Ei nu mai sunt, iar eu continui s\u0103 fiu \u0219i le urez s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 pe lumea cealalt\u0103 lini\u0219tea pe care nu au avut-o \u00een via\u021b\u0103. Bine c\u0103 ei sunt acolo unde sunt, iar eu sunt aici unde sunt.<\/p>\n

Dar mai era ceva, la care Dumitru nu s-a g\u00e2ndit. L-am \u00eentrebat dac\u0103 era sigur c\u0103 Victor avea numai trei copii. C\u00e2\u021bi al\u021bi copii n-o mai fi pres\u0103rat el la at\u00e2tea mii \u0219i mii de femei c\u00e2te o fi \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat el? El era la fel ca ta-so \u0219i ca tot neamul lor. Era \u00eenzestrat cu gene a\u0219a de puternice \u00eenc\u00e2t se \u0219tia dator s\u0103 fecundeze toate femeile fertile.<\/p>\n

La maratonul \u0219i la goana dup\u0103 aurul lui Victor avea s\u0103 intre \u00een competi\u021bie mare parte din haremul pe care l-a \u021besut el, a\u0219a dezl\u00e2nat \u0219i fluctuant cum \u00eel cultiva. Contele Casanova de Castranova, \u00een timpul orelor de program c\u00e2t \u0219i dup\u0103 program, trebuie s\u0103 fi plantat \u00een sol fertil cam c\u00e2\u021bi nenum\u0103ra\u021bi urma\u0219i bastarzi? Pe drept sau pe nedrept, miile de cad\u00e2ne ale lui, fecundate de el sau de al\u021bii, c\u00e2nd vor auzi de c\u00e2t aur este vorba, vor face pe dracu \u00een patru s\u0103 apuce un colac la poman\u0103. O s\u0103 se omoare \u00eenghesuite la pomana mortului. \u0218i mai era \u00eenc\u0103 ceva. \u00cen mod peremptoriu, indubitabil \u0219i incontestabil, avoca\u021bii care au trecut prin spitalul lui, el \u00eei avea \u00een registre. Le-a telefonat \u0219i i-a pus pe to\u021bi s\u0103 se zbat\u0103 ca s\u0103-i recupereze at\u00e2t aurul, c\u00e2t \u0219i propriet\u0103\u021bile imobile, case pe la ora\u0219, conace pe la \u021bar\u0103, terenuri agricole, p\u0103dure, livezi cu pomi pe rod, podgorii, acareturi, toate averile pe care comuni\u0219tii le-au confiscat de la p\u0103rin\u021bii lui. Pe terenurile confiscate de la p\u0103rin\u021bii lui s-au construit blocuri. Legea zice c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u00eenghite construc\u021bia. Victor a ob\u021binut retroced\u0103ri \u0219i desp\u0103gubiri \u00een bani. Totul \u00eentr\u0103 \u00een dreptul de succesiune, la partaj \u00eentre mo\u0219tenitori. S\u0103 vedem care vor fi aceia ce se vor ridica \u0219i c\u00e2\u021bi din ei vor fi recunoscu\u021bi de lege.<\/p>\n

Ba mai este \u00eenc\u0103 altceva. Iuliana s-a dus la un birou de avoca\u021bi la Stockholm, cu activit\u0103\u021bi interna\u021bionale \u0219i a aflat c\u0103 dup\u0103 lege, ea, fiind \u00een continuare c\u0103s\u0103torit\u0103 cu defunctul, are dreptul la jum\u0103tate din mo\u0219tenirea de la Victor. Copiii lui, oric\u00e2t de mul\u021bi sau pu\u021bini ar fi, to\u021bi la un loc au dreptul la cealalt\u0103 jum\u0103tate, care se va \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre ei, egal. A\u0219adar Luca va c\u0103p\u0103ta ulterior, prin mama sa, jum\u0103tate din tot aurul \u0219i din toat\u0103 averea dinspre Victor, \u00een plus peste p\u0103rticica lui egal\u0103 cu a fiec\u0103rui alt frate sau sor\u0103. A\u0219a e legea. Iuliana a l\u0103sat treaba pe m\u00e2na biroului de avoca\u021bi din Stockholm, care desigur c\u0103 are leg\u0103turi cu avoca\u021bi din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Ana nu se las\u0103. \u0218i-a pus avoca\u021bi s\u0103 conteste preten\u021biile Iulianei. Ana pretinde c\u0103 Iuliana a p\u0103r\u0103sit \u021bara \u00een mod ilegal. Nu a cerut aprobare de emigrare. Ea a plecat \u00een Suedia ca turist\u0103, nu cu cerere de emigrare. Are \u00eenregistrat\u0103 la tribunal cererea de divor\u021b. Dup\u0103 p\u0103rerea Anei, at\u00e2rn\u0103 greu p\u0103r\u0103sirea ilegal\u0103 a \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i p\u0103r\u0103sirea domiciliului conjugal f\u0103r\u0103 aprobarea scris\u0103 a so\u021bului, dovad\u0103 fiind schimbul de scrisori cu so\u021bul. El i-a scris, conform copiei b\u0103tut\u0103 la ma\u0219in\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een biroul lui, c\u0103 o roag\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i sub acoperi\u0219ul conjugal, iar ea \u00eei r\u0103spunde scriindu-i de m\u00e2n\u0103 c\u0103 nu vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Asta este un divor\u021b faptic, de facto.<\/em> S\u0103 aib\u0103 \u0219i valabilitatea unui divor\u021b juridic, de jure<\/em>. S\u0103 se pronun\u021be divor\u021bul post-mortem. Jum\u0103tate din personalul de la spital este de acord, \u00eentruc\u00e2t e logic. Cealalt\u0103 jum\u0103tate de spital nu e de acord, \u00eentruc\u00e2t tot a\u0219a, e logic. Logic este cum spun unii sau al\u021bii.<\/p>\n

Preotul din spital a spus c\u0103 el era de acord cu ambele opinii. \u0218i unii \u0219i al\u021bii aveau dreptate. Dumnezeu s\u0103-i ajute pe to\u021bi, c\u0103 a\u0219a \u00eenc\u0103lze\u0219te soarele \u0219i pe cei dep\u021bi \u0219i pe cei str\u00e2mbi.<\/p>\n

\n

Ce pinguini?<\/strong><\/p>\n

S\u0103 clarific lucrurile, dac\u0103 se mai poate clarifica ceva. Toto\u0219u a testamentat aurul s\u0103u c\u0103tre fra\u021bii s\u0103i Du\u021b\u0103 \u0219i Alecu. Acum ei sunt mor\u021bi. Aurul deci revine fiilor lor: Victor \u0219i Dumitru. De ce a evitat Victor s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Dumitru? Desigur din cauz\u0103 c\u0103 nu a vrut s\u0103 vorbeasc\u0103 cu el despre aur. Dar din ce cauz\u0103 s\u0103 nu vorbeasc\u0103? I-a fost ru\u0219ine de ce f\u0103cuse tat\u0103l s\u0103u Du\u021b\u0103, tat\u0103lui lui Dumitru? Sau ca s\u0103 nu \u00eempart\u0103 aurul cu el? Oricum, jum\u0103tate din aurul recuperat de Victor de la Banca Na\u021bional\u0103 ar fi trebuit s\u0103-l \u00eempart\u0103 cu Dumitru. Corect? Iar dup\u0103 aceea s\u0103 se ridice mo\u0219tenitorii lui Victor \u0219i s\u0103 se bat\u0103 pe jum\u0103tatea lui, cum or vrea ei \u0219i cum o zice legea, \u00eens\u0103 ei nu au dreptul s\u0103 se bat\u0103 \u0219i pe dreptul lui Dumitru. Dorothea a pus m\u00e2na pe tot aurul recuperat de Victor de la banc\u0103. Dorothea s\u0103 fie obligat\u0103 prin tribunal s\u0103 \u00eei dea lui Dumitru jum\u0103tatea cuvenit\u0103 lui, de la tat\u0103l s\u0103u, Alecu. Iar dup\u0103 aceea s\u0103 \u00eempart\u0103 jum\u0103tatea cuvenit\u0103 lui Victor de la Du\u021b\u0103, \u00eentre ea \u0219i cine mai e pe acolo din copiii, mai mult sau mai pu\u021bini legitimi ai lui Victor.<\/p>\n

Situa\u021bia la Dumitru e mult mai simpl\u0103. El are un singur b\u0103iat, Hilarius. Situa\u021bia lui Dumitru se complic\u0103 cu nevasta lui, de care a divor\u021bat c\u00e2nd b\u0103iatul avea patru ani. Dumitru de prost ce era, de\u0219i divor\u021baser\u0103, se mai ducea pe la ea, iar ea \u00eel accepta, de proast\u0103 ce era. El, tot de prost, i-a spus de aurul recuperat de Victor \u0219i c\u0103 are dreptul la jum\u0103tate din acel aur. At\u00e2ta i-a trebuit \u0103leia.<\/p>\n

A vrut s\u0103 se duc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i s\u0103 discute cu Victor, pentru interesul \u0219i \u00een numele lui Hilarius, care era minor. A\u0219a zicea ea. \u00cens\u0103 Dumitru nu era prost s\u0103 cread\u0103 ce d\u0103dea ea cu c\u0103delni\u021ba. El a priceput c\u0103 ea voia s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe aurul lui, partea sa, de la tat\u0103l s\u0103u, \u00een numele b\u0103iatului, ca s\u0103 dispun\u0103 ea de acel aur. Mai sunt de recuperat \u0219i propriet\u0103\u021bile imobiliare, case, p\u0103m\u00e2nturi, ale p\u0103rin\u021bilor lui Dumitru, confiscate de comuni\u0219ti. S\u0103 ajung\u0103 aurul lui \u0219i mo\u0219tenirea lui de la p\u0103rin\u021bi, pe m\u00e2na hienei, care l-a dat pe el afar\u0103 din cas\u0103 \u0219i i-a dat \u00een cap s\u0103-i sparg\u0103 capul?<\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 apeleze la un avocat elve\u021bian s\u0103-i rezolve interesele \u00een \u021bar\u0103 prin avoca\u021bi rom\u00e2ni, cum f\u0103cuse Iuliana, Dumitru a apelat direct la ni\u0219te avoca\u021bi prieteni de-ai lui din Bucure\u0219ti, pe care se putea bizui. Zg\u00e2rciob, ca s\u0103 nu mai pl\u0103teasc\u0103 \u0219i avocatul elve\u021bian. L-au muls \u0103ia de bani \u0219i nici nu au f\u0103cut nimic. Mai voiau bani. S\u0103 le mai trimit\u0103, dac\u0103 e prost. N-a fost prost \u0219i nu le-a mai trimis. A fot prost \u00een altfel. A v\u0103zut un anun\u021b \u00een ziarul Universul, editat de Aristide Buhoiu \u00een America: un avocat rom\u00e2n din Chicago, specializat pe restituiri din ce confiscase regimul. \u00ce\u021bi rezolva restituirea, trimi\u021b\u00e2ndu-i o sut\u0103 de dolari.<\/p>\n

Dumitru a trimis suta de dolari \u0219i n-a mai auzit nimic.<\/p>\n

\u2013 Cum ai fost tu a\u0219a fraier s\u0103-i trimi\u021bi banii? Nu \u021bi s-a p\u0103rut suspect c\u0103 era a\u0219a ieftin?<\/p>\n

\u2013 Am crezut c\u0103 era a\u0219a ieftin pentru c\u0103 rezolva mai multe cazuri simultan, cu mai mul\u021bi solicitan\u021bi pe aceea\u0219i list\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ziarul Universul ajunge la mul\u021bi rom\u00e2ni, din toate \u021b\u0103rile. Rom\u00e2nii \u00ee\u0219i dau ziarul de la unul la altul. S\u0103 zicem c\u0103 din milioane de rom\u00e2ni c\u0103rora li s-a confiscat totul c\u00e2nd au fugit din \u021bar\u0103, numai o mie dintre ei i-au trimis c\u00e2te o sut\u0103 de dolari \u0219mecherului \u0103la, care zicea \u00een anun\u021b c\u0103 era avocat. \u0218mecherul nici n-o fi fost avocat \u0219i poate c\u0103 nici anun\u021bul nu l-a pl\u0103tit. A pus laba pe o sut\u0103 de mii de dolari, iar cu banii \u0103\u0219tia om s-a f\u0103cut. \u0218i-o fi cump\u0103rat o ma\u0219in\u0103 de lux, ca s\u0103 rup\u0103 gura la to\u021bi, c\u00e2nd se \u00eentoarce prin \u021bar\u0103 s\u0103 se fuduleasc\u0103.<\/p>\n

Dumitru l-a blestemat pe \u0103la s\u0103 p\u0103\u021beasc\u0103 cu ma\u0219ina la fel cum p\u0103\u021bise el \u00eensu\u0219i cu Fiatul. Mi-a propus s\u0103 m\u0103 duc \u00een \u021bar\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 ocup eu de recuperarea p\u0103r\u021bii lui de aur. I-am zis:<\/p>\n

\u2013 De ce nu te duci tu s\u0103 \u00ee\u021bi recuperezi aurul?<\/p>\n

Nu, c\u0103 el se g\u00e2nde\u0219te la basmul Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte. C\u0103 \u00een acel basm eroul principal se \u00eentoarce \u00een \u021bara sa \u0219i moare. \u0218i a mai spus c\u0103 \u00eei era fric\u0103 s\u0103 nu fie ucis cum a fost omor\u00e2t v\u0103rul s\u0103u Victor, tizul meu.<\/p>\n

\u2013 \u0218i tu vrei s\u0103 m\u0103 ucid\u0103 \u0103ia pe mine?<\/p>\n

\u2013 Nu, c\u0103 cu tine e altceva.<\/p>\n

\u2013 Tu vrei s\u0103 \u00ee\u021bi rezolv eu problemele pe care nu \u021bi le po\u021bi rezolva tu? Zbate-te singur! Eu nici nu vreau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la recuperarea bunurilor mele. Bunuri pe care mi le-au furat cei mai apropia\u021bi din familia mea. Mo\u0219tenirea de la tata, furat\u0103 de fra\u021bii lui, cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul bunicului meu. \u0218i care m-au min\u021bit, de credeam c\u0103 le mo\u0219tenisem, iar mama pl\u0103tea impozitul pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i cotele de cereale la ru\u0219i, pe care le cump\u0103ra de pe pia\u021b\u0103 \u0219i le ducea la gar\u0103. Unchii mei \u0219i bunicul meu patern ziceau c\u0103 nu s-a f\u0103cut recolta \u0219i nu ne d\u0103deau nimic. Tata voise s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 p\u0103m\u00e2ntul la fra\u021bii s\u0103i, ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxa \u0219i s\u0103 nu \u00eel ia la r\u0103zboi. Iar ei au zis c\u0103 nu aveau bani. Min\u021beau. Aveau bani \u0219i au cump\u0103rat p\u0103m\u00e2nt de la al\u021bii din sat. Ei au calculat bine. Dac\u0103 el va muri pe front, ei vor \u00een\u0219f\u0103ca p\u0103m\u00e2ntul lui, mo\u0219tenirea mea. El a murit pe front, a\u0219a cum speraser\u0103 ei. Nu au mai declarat \u00een actul de succesiune, \u00eentocmit la notarul din sat, p\u0103m\u00e2ntul pe care tata \u00eel primise de la tat\u0103l lui, al lor, printr-un act de partaj. Iar tat\u0103l lor, bunicul meu, a fost de acord s\u0103 \u00eemi fure ei mo\u0219tenirea de la tata. Mama nu s-a uitat \u00een acte \u0219i a pl\u0103tit impozitul \u0219i angaralele pe p\u0103m\u00e2ntul, pe care unchii mei mi-l furaser\u0103.<\/p>\n

Dumitru m\u0103 \u00eentreba din ochi cu sticla \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u2013 Da, toarn\u0103-mi! Dar a venit colectivizarea peste ei \u0219i le-a luat tot p\u0103m\u00e2ntul. Abia \u00een Suedia, c\u00e2nd am recuperat din \u021bar\u0103 actele vechi, am v\u0103zut c\u0103 fra\u021bii tat\u0103lui meu nu au declarat \u00een actul de succesiune p\u0103m\u00e2ntul pe care ar fi trebuit s\u0103 \u00eel mo\u0219tenesc de la tata. Au min\u021bit \u0219i au profitat de p\u0103m\u00e2ntul fratelui lor, pe care l-au trimis la moarte. L-au trimis la moarte, pentru c\u00e2teva hectare de p\u0103m\u00e2nt. Au furat mo\u0219tenirea mea \u0219i m-au min\u021bit. \u00cemi ar\u0103tau via, p\u0103durea \u0219i ce p\u0103m\u00e2nt mai primise tata. \u0218i nu mi-au spus c\u0103 mi le furaser\u0103. Au min\u021bit-o \u0219i pe mama, de pl\u0103tea ea angaralele \u00een locul lor. C\u00e2t\u0103 tic\u0103lo\u0219ie se poate ascunde \u00eentr-o familie!<\/p>\n

\u2013 Hai noroc! La mai mare \u0219i la mai tare!<\/p>\n

\u2013 Noroc \u0219i s\u0103n\u0103tate! Nu-\u021bi mai spun toate detaliile \u0219i dichisurile. Tic\u0103lo\u0219iile din familia ta sunt cele din familia ta, iar tic\u0103lo\u0219iile din familia mea sunt cele din familia mea, dinspre tata. Dar \u0219i dinspre mama, alte tic\u0103lo\u0219ii, nu numai una. Partea de mo\u0219tenire a mamei mele de la p\u0103rin\u021bii ei, \u0219i care ar fi trebuit s\u0103 \u00eemi revin\u0103 mie, a fost furat\u0103 de dou\u0103 surori ale ei. Una pe de o parte, alta pe de alt\u0103 parte. M\u0103tu\u0219e-mea Dacia a scos din \u021bar\u0103 aurul familiei, de \u0219i-a cump\u0103rat trei imobile impun\u0103toare la Geneva \u0219i podgorie. Iar eu am fost arestat de Securitate, ca s\u0103 aib\u0103 comandantul Pup\u0103z\u0103 pretext s\u0103 fac\u0103 perchizi\u021bie \u0219i s\u0103 caute aurul de care auzise \u0219i nu \u0219tia c\u0103 fusese scos din \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u0218tiu. Mi-ai mai spus. P\u0103i, pentru aur f\u0103ceau perchizi\u021biile. Pe ai mei de ce i-a arestat? Nu tot pentru aurul dup\u0103 care umblau cu limba scoas\u0103? \u0218tie toat\u0103 lumea c\u0103 arest\u0103rile se f\u0103ceau cu scopul ca propriet\u0103\u021bile s\u0103 schimbe proprietarii.<\/p>\n

\u2013 Cealalt\u0103 sor\u0103, r\u0103mas\u0103 \u00een \u021bar\u0103, M\u00e2ndra, a ob\u021binut desp\u0103gubire dup\u0103 imobilele \u0219i p\u0103m\u00e2nturile bunicei mele materne \u0219i nu a \u00eemp\u0103r\u021bit banii cu mama mea \u0219i cu fratele lor. Casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 urma s\u0103 fie demolat\u0103, c\u00e2nd cu furia demol\u0103rilor. Dar a salvat-o de la demol\u0103ri un negustor de fulgi. Negustorul a fost un om corect. A oferit pre\u021bul la care fusese impozat\u0103 \u0219i asigurat\u0103 casa \u0219i nu a avut nevoie de chitan\u021b\u0103. Una pentru c\u0103 nu \u0219tia carte \u0219i al doilea pentru c\u0103 se cuno\u0219tea bine cu puterea local\u0103. M\u00e2ndra a ob\u021binut atunci patru cincimi din banii pe care i-a pl\u0103tit negustorul de fulgi. A luat ea \u0219i partea lui Ionel, fratele geam\u0103n al lui Doru, care a fost \u00eempu\u0219cat de nem\u021bi \u00een prizonierat. Dup\u0103 evenimente, M\u00e2ndra l-a dat \u00een judecat\u0103 pe negustorul de fulgi. L-a pus s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 chiria pe to\u021bi anii din urm\u0103 c\u00e2t a locuit acolo \u0219i l-a dat afar\u0103 din cas\u0103. Apoi a v\u00e2ndut casa.<\/p>\n

\u2013 Ea a ob\u021binut banii pe cas\u0103 de trei ori?<\/p>\n

\u2013 Nu i-a ajuns. A v\u00e2ndut \u0219i cavoul din cimitir, cu sicriele p\u0103rin\u021bilor ei, din cripte, cu tot. \u0218i Dacia \u0219i M\u00e2ndra \u0219i-au primit pedeapsa aici, \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103. M\u00e2ndrii i-a murit b\u0103rbatul de infarct, \u00een timp ce se se zb\u0103teau s\u0103 recupereze ce era de recuperat. Daciei i-a murit b\u0103rbatul \u00eendat\u0103 ce au cump\u0103rat cele trei case. A murit de ciroz\u0103 la ficat, c\u0103 nu se mai trezea din be\u021bie. Am\u00e2ndou\u0103 au tr\u0103it mult mai mult dec\u00e2t mama lor, \u00eens\u0103 v\u0103duve, bolnave \u0219i izolate de toat\u0103 lumea, p\u00e2n\u0103 \u0219i de proprii lor copii. Dacia \u0219i-a petrecut \u00een spital ultimii vreo dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani din via\u021b\u0103. Nimeni nu venea la ea la spital, nici m\u0103car b\u0103ie\u021bii ei. Nurorile sau nepo\u021bii nici at\u00e2t. Verii mei \u00eemi repro\u0219au c\u0103 din cauza \u0219ocului acela, c\u00e2nd m-a identificat cu tat\u0103l meu, a c\u0103zut la boal\u0103 \u0219i a r\u0103mas \u00een spital. Ce vin\u0103 aveam eu? La fel \u0219i muma de la \u021bar\u0103, mama vitreg\u0103 a tat\u0103lui meu. C\u00e2nd eram student, \u00eentr-o vacan\u021b\u0103, m-am dus la \u021bar\u0103 s\u0103 \u00eemi caut rudele. Nu le mai v\u0103zusem de c\u00e2nd eram mic, de c\u00e2\u021biva ani. Muma \u0219edea pe b\u0103ncu\u021ba de la poart\u0103 \u0219i, c\u00e2nd m-a v\u0103zut venind, a crezut c\u0103 eram tat\u0103l meu, a\u0219a cum \u0219i-l amintea ea, de pe c\u00e2nd era el student. A crezut c\u0103 eram strigoi, a f\u0103cut un \u0219oc \u0219i la scurt\u0103 vreme a murit. Mult mai t\u00e2rziu am priceput c\u0103 din cauza ei plecase tat\u0103l meu la ora\u0219, dup\u0103 ce terminase patru clase \u00een sat. A\u0219a plecau pe atunci mul\u021bi b\u0103ie\u021bi de la \u021bar\u0103, la ora\u0219, la carte. Tata revenea \u00een sat \u00een vacane\u021bele de var\u0103 \u0219i ajuta la muncile c\u00e2mpului. Poetul Ion Potopin, pe numele lui adev\u0103rat Ion Magnea, m-a prezentat lui Alexandru Balaci la cenaclul literar al Academiei, de dou\u0103 ori. S\u0103 fi uitat c\u0103 m\u0103 mai prezentase? De fiecare dat\u0103 m-a prezentat cu prenumele tat\u0103lui meu. Nu ar fi fost politicos s\u0103 \u00eel corectez. De fiecare dat\u0103 Balaci a dat m\u00e2na cu mine ferindu-\u0219i ochii de ochii mei \u0219i nu a deschis gura. Nu am schimbat nicio vorb\u0103 cu el. Nu i-am auzit vocea, de\u0219i el prezida la masa la care eram \u0219i eu, c\u00e2nd Potopin mi-a prezenta prima \u0219i a doua carte. I-am povestit lui N\u0103stea despre ace\u0219tia doi, iar N\u0103stea mi-a spus c\u0103 Potopin fusese coleg de liceu cu tata, iar Balaci coleg de facultate. A zis c\u0103 Potopin \u0219i Balaci, c\u00e2nd m-au v\u0103zut, a\u0219a de bine sem\u0103nam cu tata, \u00eenc\u00e2t lor li s-o fi p\u0103rut c\u0103 eu eram vreun strigoi. Eu sim\u021beam c\u0103 prezen\u021ba mea \u00eei indispunea, mi se p\u0103reau bizari \u0219i de aceea nici nu m-am mai dus pe la cenaclul Academiei.<\/p>\n

\u2013 Norocul lor c\u0103 nu aveau nimic pe con\u0219tiin\u021b\u0103, c\u0103 altfel ar fi f\u0103cut \u0219i ei vreun \u0219oc fatal. Sau or fi avut pe con\u0219tiin\u021b\u0103 faptul c\u0103 nu aveau t\u0103ria s\u0103 \u00ee\u021bi spun\u0103 c\u0103 sem\u0103nai leit cu tat\u0103l t\u0103u, fostul lor coleg.<\/p>\n

\u2013 N-or fi vrut s\u0103 aduc\u0103 vorba despre el. Nu era politic corect. Potopin mi-a dat recomandare pentru intrarea \u00een Uniunea Scriitorilor. Aia de la personal, de la parter, c\u00e2nd i-am dat dosarul, a scos recomandarea lui din dosar, a rupt-o \u0219i a aruncat-o \u00een co\u0219ul de h\u00e2rtii. A zis c\u0103 nu era bun\u0103, deoarece Potopin era strigoi. Cum adic\u0103 strigoi? am \u00eentrebat eu. Ea a r\u0103spuns c\u0103 Potopin era mort. Potopin nu murise. Nu am priceput metaforele ei.<\/p>\n

\u2013 Limba e un cimitir de metafore moarte, pe care nu le mai \u00een\u021belegem, dec\u00e2t dac\u0103 le \u00een\u021belegem. \u0218i aia era strigoi. Ea fusese student\u0103 la fabrica de scriitori \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 scrie poezii. Au pus-o s\u0103 se ocupe de dosarele de intrare \u00een Uniune.<\/p>\n

\u2013 Nu \u0219tiam. Nici fra\u021bii tat\u0103lui meu nu au r\u0103mas nepedepsi\u021bi. Nu i-a pedepsit cineva anume, ci s-au pedepsit ei \u00een\u0219i\u0219i, pentru c\u0103 a\u0219a \u0219i-au a\u0219ternut. Ei mi-au furat mie p\u0103m\u00e2ntul de la tata, iar colectivizarea le-a furat totul. \u0218i boii cu carul din curte. \u00cenainte de \u00eencheierea colectiviz\u0103rii, \u00een toamna \u201958, Nea Voicu a fost arestat de Securitate \u0219i a fost eliberat \u00een august \u201964. Scuipa s\u00e2nge \u0219i a murit c\u00e2nd s\u0103 \u00eenceap\u0103 culesul viilor. Numai Nea Oprea, fratele lui, putuse s\u0103 \u00eei fac\u0103 un denun\u021b calomnios, pentru c\u0103 el i-a cules via, i-a preluat vaca \u0219i p\u0103m\u00e2ntul. Nea Oprea a murit \u00een prim\u0103vara urm\u0103toare, c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 are p\u0103m\u00e2ntul pentru care \u00ee\u0219i b\u0103gase fratele \u00een pu\u0219c\u0103rie. A\u0219a murea lumea la \u021bar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u0219tie de ce. Dup\u0103 \u00eencheierea colectiviz\u0103rii, to\u021bi ceilal\u021bi dinspre tata au c\u0103zut \u00een alcoolism, s-au b\u0103tut \u00eentre ei ca chiorii \u0219i au murit cum au murit, \u00eenainte de vreme. Am auzit c\u0103 ni\u0219te nepo\u021bi \u00ee\u0219i b\u0103teau bunica \u0219i nu o mai primeau s\u0103 doarm\u0103 \u00een cas\u0103. Dormea \u00een cote\u021bul g\u0103inilor. P\u00e2n\u0103 a murit b\u0103tr\u00e2na de am\u0103r\u0103ciune. To\u021bi \u0219i-au am\u0103r\u00e2t via\u021ba, unii la al\u021bii, p\u00e2n\u0103 au murit de inim\u0103 rea, unul c\u00e2te unul. S-au \u00eengropat unii pe al\u021bii, iar pe ultimul nu a mai avut cine s\u0103-l \u00eengroape. L-au \u00eengropat vecinii, cu care se certase.<\/p>\n

\u2013 Mda. Ce pedeaps\u0103 divin\u0103 sau \u00een via\u021ba de apoi? Pedeapsa \u0219i-o face fiecare singur, aici, cu m\u00e2na lui. \u0218i-o croie\u0219te pe m\u0103sur\u0103, dup\u0103 cum \u00eei e inima. Cum \u00ee\u021bi a\u0219terni a\u0219a dormi. Dac\u0103 mai po\u021bi dormi. Uite colea ce friptane am s\u0103 scot din asta! Vrei la tigaie sau la gr\u0103tar?<\/p>\n

\u2013 Da, cred c\u0103 ar fi mai bine la tigaie \u0219i cu capac, ca s\u0103 nu \u00eei ia de nas pe vecinii t\u0103i. \u0218i m\u0103 ocup eu de sticl\u0103. Ai \u0219i usturoi? D\u0103, c\u0103 \u00eel cur\u0103\u021b eu.<\/p>\n

\u2013 Ba la gr\u0103tar, ca s\u0103 \u00eei bag \u00een boal\u0103 pe vecini. Dup\u0103 ce m\u00e2nc\u0103m, pun un disc cu muzic\u0103 de org\u0103 de Bach, s\u0103 se repete la infinit. Dau volumul la maximum, deschid ferestrele \u0219i plec\u0103m s\u0103 bem o cafea \u00een ora\u0219, c\u0103 nu mai am cafea. S\u0103-\u0219i pun\u0103 vecinii dopuri \u00een urechi. C\u00e2nd mai treci prin Germania, nu po\u021bi s\u0103-mi aduci un disc cu mar\u0219uri nem\u021be\u0219ti? Aici, \u00een Elve\u021bia, nu g\u0103sesc a\u0219a ceva. S\u0103 le fac via\u021ba un iad. A\u0219a merit\u0103.<\/p>\n

\u2013 Bine, \u00ee\u021bi aduc. Ne facem unii la al\u021bii via\u021ba un iad. Iadul din lumea asta, c\u00e2t tr\u0103im, este mai sigur dec\u00e2t iadul din lumea cealalt\u0103, despre care \u0219tim doar ceea ce nu \u0219tim. \u0218i raiul tot a\u0219a.<\/p>\n

\u2013 C\u0103 bine zici, a\u0219a e. N-o s\u0103 r\u0103m\u00e2n eu mai prejos dec\u00e2t vecinii mei. S\u0103 moar\u0103 de oftic\u0103!<\/p>\n

\u2013 E o lege a echilibrului universal. Nimeni nu r\u0103m\u00e2ne nepedepsit. Fiecare trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 nota de plat\u0103 pentru faptele sale. Eu nu vreau s\u0103 recuperez nimic din ce mi s-ar fi cuvenit mie prin mo\u0219teniri, de la tata \u0219i de la mama. Nu vreau s\u0103 recuperez nici m\u0103car apartamentul din Bucure\u0219ti pe care l-am cump\u0103rat din banii mei, munci\u021bi de mine, pe \u0219antiere \u0219i din c\u0103r\u021bi. \u0218tiu cine mi-a falsificat semn\u0103tura \u0219i l-a recuperat de la Stat. Am primit de la cineva o copie dup\u0103 procura \u00een care mi-a fost falsificat\u0103 semn\u0103tura. Dovada e clar\u0103: Cine a falsificat procura nu \u0219tia c\u0103 eu, cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, \u00eemi legalizasem actualul nume.<\/p>\n

\u2013 \u0218i de ce nu \u00eei dai \u00een g\u00e2t? Recupereaz\u0103-\u021bi apartamentul! De ce nu te \u00eentorci \u00een \u021bar\u0103?<\/p>\n

\u2013 Tu de ce nu te \u00eentorci? A\u0219 putea s\u0103-i bag \u00een pu\u0219c\u0103rie. \u0218i persoana care mi-a falsificat semn\u0103tura, c\u00e2t \u0219i pe notarul care i-a legalizat procura fals\u0103. Cu ce m\u0103 \u00eenc\u0103lze\u0219te pe mine, s\u0103 fac\u0103 \u0103ia pu\u0219c\u0103ie? Nu vreau s\u0103 privesc \u00eenapoi. De ce s\u0103 cheltui eu bani ca s\u0103 \u00eemi caut ni\u0219te drepturi din urm\u0103? Trecutul e trecut, \u00eengropat. Apartamentul \u0103la este o pierdere pe care am calculat-o, planificat-o \u0219i am acceptat-o c\u00e2ndva. De ce s\u0103 revin asupra deciziei mele din trecut? Nu vreau s\u0103 merg \u00eenapoi, ca racul. N-ajungi nic\u0103ieri merg\u00e2nd \u00een mar\u0219arier. C\u00e2nd e\u0219ti la volan, te ui\u021bi prin parbriz drept \u00eenainte, nu stai tot timpul cu ochii \u00een oglinzile retrovizoare. Nu mergi \u00eend\u0103r\u0103t. Cu banii \u0103ia pot face ceva pentru drumul pe care merg de acum \u00eenainte. Mi-a spus cineva c\u0103 notarul \u0103la a murit \u00eenainte de pensionare. Sau poate c\u0103 informa\u021bia asta e fals\u0103, plasat\u0103 tot de el, ca s\u0103 nu \u00eel reclam. Cic\u0103 a murit de inim\u0103. Dac\u0103 o fi adev\u0103rat, atunci poate c\u0103 de stres.<\/p>\n

\u2013 La c\u00e2te ilegalit\u0103\u021bi o fi f\u0103cut, i-o fi fost fric\u0103 s\u0103 nu fie dat \u00een vileag?<\/p>\n

\u2013 Tot ce e posibil. Sau l-o fi \u0219antajat careva cu ceva \u0219i i s-o fi ars siguran\u021ba la creieri.<\/p>\n

\u2013 \u0218antajul e cea mai rentabil\u0103 afacere pentru escroci.<\/p>\n

\u2013 Nici nu m\u0103 itereseaz\u0103 dac\u0103 notarul \u0103la mai tr\u0103ie\u0219te sau nu. Asta e problema lui, nu a mea. Eu am l\u0103sat totul \u00een urma mea \u0219i privesc \u00eenainte. Am renun\u021bat la mai multe, unele mai mari, altele mai mici. De nu mai \u0219tiu c\u00e2te ori. Nu e prima dat\u0103 c\u00e2nd re\u00eencep de la zero. E un mare avantaj s\u0103 \u0219tii s\u0103 o iei de la zero. Pierzi la bani, pierzi lucruri, pierzi c\u0103r\u021bi, pierzi situa\u021bii pe care le-ai dob\u00e2ndit prin studii, prin munc\u0103 \u0219i eforturi, dar progresezi l\u0103untric \u0219i te \u00eent\u0103re\u0219ti, cum nici nu \u00ee\u0219i pot da seama cei ce nu sunt capabili de a\u0219a ceva. Lucram \u00een redac\u021bie la Ord&Bild \u0219i au pus un nou redactor \u0219ef. Fostul meu \u0219ef i-a spus noului \u0219ef c\u0103 eu voi fi pentru el o st\u00e2nc\u0103. Metafor\u0103 de-a vikingilor, pentru ceva stabil \u0219i pe care te po\u021bi bizui. Iar pre\u0219edintele comitetului redac\u021bioal, care \u00eemi editase cartea de debut, a ad\u0103ugat: \u201eDar fii atent, c\u0103 \u00eempotriva unei st\u00e2nci nu po\u021bi s\u0103 navighezi. Nu se d\u0103 la o parte \u0219i te zdrobe\u0219ti singur.\u201d El m\u0103 \u0219tia din alt\u0103 stua\u021bie, c\u00e2nd m-am luptat pentru ni\u0219te drepturi b\u0103ne\u0219ti, pe care voiau unii s\u0103 mi le sufle. \u0218tia c\u0103 nu am cedat, oric\u00e2t au \u00eencercat \u0103ia s\u0103 m\u0103 sperie. \u0102ia au rico\u0219at \u0219i au nimerit cu oi\u0219tea \u00een gard. Buturuga mic\u0103 r\u0103stoarn\u0103 carul mare.<\/p>\n

\u2013 Astea sunt metafore de-ale noastre.<\/p>\n

\u2013 Numai \u00eenving\u00e2ndu-te pe tine, \u00eei po\u021bi \u00eenvinge pe al\u021bii. Numai rezolv\u00e2nd cele mai dificile probleme te ridici deasupra ta \u00eensu\u021bi. Nu te am\u0103gi s\u0103 te ridici deasupra altora! Ridic\u0103-te deasupra ta! \u0218i astfel te vei ridica pe acoperi\u0219ul lumii \u00eentregi, deasupra tuturor, chiar dac\u0103 ei nu \u0219tiu c\u0103 tu e\u0219ti mai presus de meschin\u0103riile lor. E mai bine s\u0103 nu \u0219tie de la \u00eenceput cu cine au de a face, ca s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 priceap\u0103 nimic.<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 nu ai probleme, f\u0103-\u021bi probleme! Ca olteanul. C\u00e2nd nu are probleme, se dezbrac\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103ze\u0219te hainele.<\/p>\n

\u2013 Tu nu \u00een\u021belegi nimic. Vorbesc \u00een v\u00e2nt. Zbate-te singur s\u0103-\u021bi recuperezi jum\u0103tatea ta din aurul pe care l-a luat unchiul t\u0103u Du\u021b\u0103, cu el \u00een morm\u00e2nt! Dar la ce bun s\u0103 te zba\u021bi? \u021ai s-a ur\u00e2t cu via\u021ba? Tu nu ai priceput c\u0103 aurul acela este blestemat? Toto\u0219u l-a ob\u021binut prin lacrimile altora. A pl\u0103tit acel aur cu via\u021ba lui. Acele kilograme de aur c\u00e2nt\u0103reau mai mult dec\u00e2t greutatea lui. Ei, \u0219i? Aveau acele kilograme o valoare mai mare dec\u00e2t via\u021ba lui? Pentru al\u021bii, desigur c\u0103 da. Aurul \u0103la i-a luat min\u021bile lui Du\u021b\u0103 \u0219i i-a dat fratelui s\u0103u, Toto\u0219u, ce i-o fi dat, ca s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

\u2013 Nu l-a omor\u00e2t. A vrut s\u0103-l omoare, dar nu l-a omor\u00e2t. Doar l-a cufundat \u00eentr-o catalepsie, sau cum se nume\u0219te, din care s-a trezit \u00een sicriu, sub p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u2013 Dar el, Du\u021b\u0103, cu ce s-a ales de pe urma acelui aur, pentru care \u0219i-a ucis fratele c\u00e2t \u0219i pe b\u0103tr\u00e2na servitoare? S-a ales cu picioarele ciop\u00e2r\u021bite cu buc\u0103\u021bica. \u0218i ce a mai urmat.<\/p>\n

\u2013 \u00cen loc s\u0103 fi folosit acel aur pentru a fugi peste Dun\u0103re, cum g\u0103sise tata un om s\u0103 ne duc\u0103 cu \u0219alupa. Ne-am fi salvat cu to\u021bii. A\u0219 fi ajuns aici la Geneva de c\u00e2nd eram copil. N-a\u0219 mai fi p\u0103timit eu c\u00e2te am p\u0103timit.<\/p>\n

\u2013 A\u0219a, nu s-a mai salvat nimeni. Te-ai salvat numai tu. Dar te-ai salvat singur, prin tine \u00eensu\u021bi.<\/p>\n

\u2013 \u00cen loc s\u0103 ne fi salvat to\u021bi. Da a\u0219a e via\u021ba. Nu to\u021bi se pot salva. Numai cine poate pe cont propriu.<\/p>\n

\u2013 Pe c\u00e2nd el? Du\u021b\u0103 \u0219i-a semnat singur sentin\u021ba la moarte prin otr\u0103vire cu \u00eencetul \u0219i prin amputare cu buc\u0103\u021bica. Te-ai g\u00e2ndit ce o s\u0103 faci tu cu at\u00e2ta aur? O s\u0103 te z\u0103p\u0103ceasc\u0103 aurul, de nici nu o s\u0103 \u0219tii ce s\u0103 mai faci cu el.<\/p>\n

\u2013 Ba mi-ar prinde bine ni\u0219te kile de aur. Ni\u0219te lingouri. Uite a\u0219a le-a\u0219 m\u00e2ng\u00e2ia.<\/p>\n

\u2013 Cump\u0103r\u0103 aur! Vinde totul \u0219i cump\u0103r\u0103-\u021bi aur! Ca s\u0103 \u00eel m\u00e2ng\u00e2i. De ce nu \u021bi-ai m\u00e2ng\u00e2iat nevasta? C\u0103 era pe gratis. Eu am economisit din munca mea at\u00e2\u021bia bani c\u00e2t a\u0219 putea cump\u0103ra c\u00e2teva kilograme de aur. \u0218i ce a\u0219 face cu aurul? S\u0103 m\u0103 uit la aur? Aurul \u00een sine nu are nicio valoare. Doar valoarea simbolic\u0103 pe care i-o acord\u0103m noi, oamenii. E o valoare nul\u0103, pentru c\u0103 aurul, prin el \u00eensu\u0219i, nu \u00ee\u021bi poate folosi la nimic. Nu po\u021bi s\u0103 m\u0103n\u00e2nci aur. T\u0103\u0219culeasa, c\u00e2nd le-a na\u021bionalizat pr\u0103v\u0103lia \u0219i casa, \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 din bijuterii, ca s\u0103 aib\u0103 ce m\u00e2nca. \u00ce\u021bi aduci aminte de ceasornic\u0103ria lui Ta\u0219cu, bijutierul? T\u0103\u0219culeasa st\u0103tea la col\u021b de strad\u0103 \u0219i se ruga de vechii lor clien\u021bi. D\u0103dea un inel sau o pereche de cercei de aur cu pietre, c\u00e2t s\u0103 cumpere o p\u00e2ine. \u0218i nimeni nu avea curajul s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 cumpere, ca s\u0103 nu fie luat \u00een colimator \u0219i arestat.<\/p>\n

\u2013 \u0218i de ce nu i-au confiscat comuni\u0219tii bijuteriile?<\/p>\n

\u2013 Le-au confiscat. Dar mai aveau bijuterii ascunse. I-au l\u0103sat s\u0103 ias\u0103 pe pia\u021b\u0103 cu ele, ca momeal\u0103, ca s\u0103 prind\u0103 \u0219i cump\u0103r\u0103torii. Ce valoare acord\u0103 aurului animalele, care sunt cu adev\u0103rat \u00een\u021belepte, nu ca noi, oamenii?<\/p>\n

\u2013 La fel \u0219i banii nu au nicio valoare. H\u00e2rtii colorate sau cifre virtuale \u00eentr-un cont la banc\u0103.<\/p>\n

\u2013 A\u0219adar, cu banii munci\u021bi de mine \u00eemi voi cump\u0103ra un apartament. Eu \u00eei voi da v\u00e2nz\u0103torului ni\u0219te h\u00e2rtii colorate, cum zici tu, sau mai exact ni\u0219te cifre \u00eentr-o banc\u0103, iar el \u00eemi va da apartamentul lui, unde o s\u0103 locuiesc eu. Nu o s\u0103 m\u0103 plou\u0103, o s\u0103-mi fie cald iarna \u0219i o s\u0103 \u00eemi fie bine, o s\u0103 tr\u0103iesc comod \u0219i comfortabil. Un apartament e o investi\u021bie mai sigur\u0103 dec\u00e2t aurul. Aurul \u021bi-l poate fura oricine. \u00cen primul r\u00e2nd, banca \u021bi-l poate fura, \u00een mod legal, cum te jefuie\u0219te \u0219i de bani. Pe c\u00e2t\u0103 vreme, un apartament sau o cas\u0103, pe care ai pl\u0103tit-o integral \u0219i nu ai de pl\u0103tit rate, nu \u021bi-o mai poate fura nimeni.<\/p>\n

Am ciocnit paharele \u00een t\u0103cere \u0219i am ie\u0219it s\u0103 cump\u0103r\u0103m cafea gata m\u0103cinat\u0103. Ne-am \u00eentors \u0219i a \u00eenceput s\u0103 spele vasele cu m\u00e2na. Cu ap\u0103 rece, c\u0103 nu avea ap\u0103 cald\u0103 acolo \u00een atelier, unde locuia. Iarna, \u00een frig\u0103raia din atelierul lui imens, se \u00eenc\u0103lzea cu un radiator electric, care sufla pe el aer cald. A\u0219a \u00eei trebuia, dac\u0103 \u00een loc s\u0103 \u00ee\u0219i fi rezolvat problema locativ\u0103 \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i refac\u0103 via\u021ba, se \u00eentorcea la fosta nevast\u0103. Iar ea nu \u00eel mai suporta \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eel d\u0103dea afar\u0103 din cas\u0103. Asta era via\u021b\u0103 la ei? Doi t\u00e2mpi\u021bi. Era cu spatele la mine \u0219i a zis ceva despre vreme, c\u0103 \u00eencepuse s\u0103 se vad\u0103 fulgere \u00eenspre Mont Blanc \u0219i o s\u0103 vin\u0103 furtun\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ar fi mai bine\u2026 am zis eu suficient de tare ca s\u0103 acop\u0103r zgomotul de la robinet. Ar fi mai bine s\u0103 \u00eencredin\u021bezi recuperarea drepturilor tale, la careva din pinguinii t\u0103i. Ai putea s\u0103 rezolvi treaba, cu pinguinii t\u0103i!<\/p>\n

Dumitru \u00eentoarse capul, s-a uitat b\u0103nuitor la mine \u0219i a \u00eenchis robinetul.<\/p>\n

\u2013 Ce vrei s\u0103 spui cu asta? Adic\u0103 cum\u2026 pinguinii mei? Ce pinguini?<\/p>\n

\u2013 N-am zis pinguini. N-ai auzit tu bine. Am zis prietenii t\u0103i de la Interpol.<\/p>\n

\u0218i-a \u0219ters m\u00e2inile \u0219i a spus c\u0103 treaba asta nu era un caz pentru Interpol. \u00cens\u0103, c\u00e2nd a pus de cafea, am b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 el mergea exact ca un pinguin. Faptul c\u0103 a reac\u021bionat at\u00e2t de b\u0103nuitor, mi-a confirmat, a\u0219a dup\u0103 cum \u0219tiam deja, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie el c\u0103 eu \u0219tiam, c\u0103 el \u00eentr-adev\u0103r era pinguin.<\/p>\n

\n

Arhiva secret\u0103 a lui Assurbanipal <\/strong><\/p>\n

Dumitru nu voise s\u0103 \u00eel \u00eenve\u021be pe Hilarius rom\u00e2ne\u0219te, zic\u00e2nd c\u0103 oricum ei trei nu o s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i ce rost avea s\u0103 \u00eengreuneze copilul cu o limb\u0103 pe care nu avea de ce s\u0103 o \u00eenve\u021be. Cei doi p\u0103rin\u021bi vorbeau cu copilul numai fran\u021buze\u0219te. Ea vorbea bine fran\u021buze\u0219te, pentru c\u0103 f\u0103cuse liceul la Alger, cum v\u0103 spuneam, \u00eens\u0103 Dumitru vorbea franceza de balt\u0103. Eu m\u0103 \u00eentrebam ce o fi zis mititelul c\u00e2nd \u00ee\u0219i auzea tat\u0103l vorbind franceza at\u00e2t de prost. Au dat b\u0103iatul la o \u0219coal\u0103 din cadrul unei m\u00e2n\u0103stiri catolice din apropiere, administrat\u0103 de ni\u0219te maici, deoarece acolo nu erau copii de alte religii, ci numai catolici. L-au b\u0103gat la internat, ca s\u0103 scape de grija lui. \u00ce\u0219i vedeau copilul \u00een vacan\u021be. Dumitru \u0219i so\u021bia lui vorbeau \u00eentre ei rom\u00e2ne\u0219te. Copilul pricepea ce vorbeau p\u0103rin\u021bii \u00een rom\u00e2n\u0103. Iar ei credeau c\u0103 el nu pricepea secretele lor.<\/p>\n

La p\u0103rin\u021bi pro\u0219ti, b\u0103iat inteligent. La nu mai \u0219tiu ce v\u00e2rst\u0103, b\u0103iatul a spus la \u0219coal\u0103 c\u0103 el pricepe ceva rom\u00e2n\u0103 \u0219i ar vrea s\u0103 \u00eenve\u021be bine limba, cum trebuie, fiindc\u0103 i-a auzit pe ni\u0219te rom\u00e2ni care au venit pe la p\u0103rin\u021bii lui, c\u0103 de ce i-au r\u0103pit copilului un drept, dreptul la limba lui matern\u0103 \u0219i la identitatea lui rom\u00e2n\u0103. N-ar putea \u0219coala s\u0103-i pun\u0103 pe cineva care s\u0103-l \u00eenve\u021be s\u0103 vorbeasc\u0103 bine rom\u00e2na, s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 scrie?<\/p>\n

\u2013 Ba da, dragul nostru, vai ce b\u0103iat bun e\u0219ti tu, se vede c\u0103 e\u0219ti un adev\u0103rat catolic. Misionar o s\u0103 scoatem din tine \u0219i o s\u0103 colinzi lumea.<\/p>\n

\u2013 Dar s\u0103 fim \u00een\u021bele\u0219i! a pus condi\u021bie copilul, cu adev\u0103rat catolic. Dac\u0103 afl\u0103 p\u0103rin\u021bii mei c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b rom\u00e2na, m\u0103 omoar\u0103 tata.<\/p>\n

Maica stare\u021b\u0103, directoare a \u0219colii, l-a m\u00e2ng\u00e2iat pe cap \u0219i l-a asigurat c\u0103 \u0103sta va fi secretul lui \u0219i al \u0219colii. I-au g\u0103sit profesor de rom\u00e2n\u0103 un b\u0103tr\u00e2n c\u0103lug\u0103r rom\u00e2n, tot catolic, tot ardelean ca \u0219i na\u0219ul s\u0103u de la Vatican. B\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r st\u0103tuse mul\u021bi ani \u00een \u00eenchisorile comuniste pentru credin\u021ba lui sau pentru ce st\u0103tuse, iar familia \u00eel crezuse mort. C\u00e2nd i-au dat drumul, ai lui acas\u0103 ziceau c\u0103 ar\u0103ta mai r\u0103u dec\u00e2t dac\u0103 ar fi fost scos din morm\u00e2nt. Vecinii \u00eel ar\u0103tau cu degetul \u0219i \u00eei ziceau strigoiul. Catolicii lui \u00eel considerau un martir al credin\u021bei \u0219i era cunoscut \u00een lumea catolic\u0103 precum c\u0103 era evlavios ca un sf\u00e2nt de pe lumea cealalt\u0103. Purta \u00eentotdeauna m\u00e2nu\u0219i albe, pe care nu le scotea niciodat\u0103, nici c\u00e2nd m\u00e2nca. \u0218i se f\u0103ceau pariuri, dac\u0103 \u00ee\u0219i scotea sau nu, m\u00e2nu\u0219ile atunci c\u00e2nd se \u0219tergea la spate. Aceasta era o problem\u0103 teologic\u0103 spinoas\u0103, \u00eentruc\u00e2t despre o dilem\u0103 cam asem\u0103n\u0103toare s-a discutat \u0219i la \u00eenceputurile cre\u0219tinismului, c\u00e2nd s-au ucis \u00eentrei ei zeci de mii de cre\u0219tini, \u00een dezbateri despre natura divin\u0103 \u0219i uman\u0103 a lui Isus Cristos, \u0219i dac\u0103 M\u00e2ntuitorul avea sau nu acelea\u0219i nevoi naturale ca to\u021bi muritorii de r\u00e2nd.<\/p>\n

Maica stare\u021b\u0103 i-a atras aten\u021bia profesorului de rom\u00e2n\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea limbii este doar o mantie de acoperire a programei ascunse de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt catolic, iar scopul lor principal era s\u0103 fac\u0103 din Hilarius un misionar catolic de n\u0103dejde. Adic\u0103 s\u0103-i fie \u00een principal mentor spiritual, s\u0103-l programeze pe acest b\u0103iat promi\u021b\u0103tor ca s\u0103 mearg\u0103 pe \u201edrumul cel bun, singurul drum bun\u201d \u0219i \u201edin fericire\u201d f\u0103r\u0103 amestecul \u201edestructiv\u201d al p\u0103rin\u021bilor. Dixit atque fecit<\/em>. Zis \u0219i f\u0103cut. C\u0103lug\u0103rul \u00eel \u00eent\u00e2lnea pe b\u0103iat zilnic la \u0219coal\u0103, iar duminica la slujba de la biseric\u0103. Desigur c\u0103 mentorul avea mai mult timp, r\u0103bdare \u0219i competen\u021b\u0103 ca s\u0103 se ocupe de \u201edreapta educa\u021bie\u201d a lui Hilarius, dec\u00e2t aveau p\u0103rin\u021bii lui.<\/p>\n

\u00cens\u0103 acum era vacan\u021ba de var\u0103, iar Hilarius trebuia s\u0103-\u0219i fac\u0103 pelerinajul obligatoriu, de ast\u0103 dat\u0103 la m\u00e2n\u0103stirea Saint Gallen, \u00een cealalt\u0103 parte a Elve\u021biei. Mama lui era sc\u00e2rbit\u0103 de pelerinajele periodice, c\u00e2nd la Compostella, c\u00e2nd colo, c\u00e2nd dincolo prin diferite \u021b\u0103ri \u0219i ar fi preferat s\u0103 stea acas\u0103. Se f\u0103cuse destul de mare ca s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u0219i singur cu trenul. Sau dac\u0103 nu aveau \u00eencredere \u00een el, s\u0103-l \u00eenso\u021beasc\u0103 cineva de la \u0219coala lor m\u00e2n\u0103stireasc\u0103.<\/p>\n

Mentorul s\u0103u era plecat la Roma, cu misiunea de a s\u0103ruta m\u00e2na papei \u00een numele m\u00e2n\u0103stirii de care apar\u021binea. Maica stare\u021b\u0103 \u0219i-a dat consim\u021b\u0103m\u00e2ntul c\u0103 Hilarius era suficient de mare ca s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 cu trenul p\u00e2n\u0103 la Saint Gallen ne\u00eenso\u021bit. Era un b\u0103iat a\u0219a de studios, \u00eenc\u00e2t a vrut s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ca s\u0103 studieze la biblioteca m\u00e2n\u0103stirii. A telefonat acas\u0103, iar mama lui a fost de acord, sc\u0103pa de grija lui \u0219i de cheltuiala cu el. El conversa adesea cu bibliotecarii, c\u0103lug\u0103ri desigur. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de conversa\u021bie cu c\u0103lug\u0103rii, ace\u0219tia l-au pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu bibliotecarii de la Gurgelheimer Universit\u00e4t. L-au trimis acolo.<\/p>\n

Acolo a aflat c\u0103 ni\u0219te cercet\u0103tori \u0219tiin\u021bifici experimenta\u021bi f\u0103cuser\u0103 de cur\u00e2nd o alt\u0103 traducere, senza\u021bional\u0103, a t\u0103bli\u021belor de ceramic\u0103 cu scriere cuneiform\u0103, care fuseser\u0103 scoase la lumin\u0103 din Biblioteca lui Assurbanipal de la Ninive. A mai aflat c\u0103 savan\u021bii din secolul al XIX-lea interpretaser\u0103 aceste t\u0103bli\u021be ca fiind contracte economice: c\u00e2te capre sau c\u0103mile a cump\u0103rat ori a v\u00e2ndut, cine de la cine \u0219i c\u00e2t au costat. Concluzia lor era c\u0103 supu\u0219ii lui Assurbanipal tr\u0103iau bine, vindeau, cump\u0103rau \u0219i prosperau. \u00cens\u0103 acest gen de interpretare pe criterii socio-economice era gre\u0219it, au demonstrat cercet\u0103torii de la Universitatea Gurgelheim.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XXI-lea au ajuns p\u00e2n\u0103 \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 la concluzia c\u0103 scopul suprem al omenirii \u0219i al civiliza\u021biei nu este prosperitatea \u0219i bun\u0103starea oamenilor, ci men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii statelor. \u0218i, mai presus de asta, stabilitatea \u0219i prosperitatea grup\u0103rilor suprastatale de interese, influen\u021b\u0103 \u0219i domina\u021bie asupra statelor. Iar mai presus dec\u00e2t aceste grup\u0103ri de interese, stabilitatea \u0219i prosperitatea unor persoane puternice \u0219i anonime, ce domin\u0103 \u0219i dirijeaz\u0103 din umbr\u0103 conglomerate de state, aparent unite sau dezbinate, dar \u00een realitate state c\u0103zute \u00een sclavia unor indivizi care \u0219i-au asumat rolul de suplinitori ai lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen scopul atingerii acestui scop, zic cercet\u0103torii de la Universitatea Gurgelheim, activitatea cea mai important\u0103 a statului este aceea de a supraveghea to\u021bi supu\u0219ii s\u0103i \u0219i de a arhiva informa\u021bii despre to\u021bi cet\u0103\u021benii, cu tot ce fac \u0219i ce g\u00e2ndesc ei.<\/p>\n

Cercet\u0103torii de la Gurgelheim au analizat t\u0103bli\u021bele de lut \u0219i au f\u0103cut o nou\u0103 traducere a lor, cu ajutorul unor computere puternice, cu algoritmi adecva\u021bi. Au ajuns la concluzia irefutabil\u0103 c\u0103 biblioteca lui Assurbanipal con\u021binea \u0219i con\u021bine nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t arhiva secret\u0103 a poli\u021biei secrete a vremurilor de atunci. Toate aceste c\u0103r\u0103mijoare de ceramic\u0103 acoperite cu litere cuneiforme erau note informative sau dez-informative. Fiecare informator sau dez-informator b\u0103ga cuie cum putea, unde avea interesul personal. Informatorii \u0219i dez-informatorii secre\u021bi ai poli\u021biei secrete s-au f\u0103cut oale \u0219i ulcele. Nu se mai g\u0103se\u0219te, n-a mai r\u0103mas nicio f\u0103r\u00e2m\u0103 din oasele lor, nicio urm\u0103, dec\u00e2t acele note informative sau dez-informative pe pl\u0103cu\u021be ceramice, cu numele lor real sau conspirativ \u0219i cu amprenta degetului lor mare de la m\u00e2na dreapt\u0103, ce vor r\u0103m\u00e2ne s\u0103 d\u0103inuie \u00een ve\u0219nicie. Vor d\u0103inui probabil \u0219i dup\u0103 ce supra-statalii vor distruge via\u021ba de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i se vor muta pe alte planete, ca s\u0103 le distrug\u0103 \u0219i pe acelea. Eposul lui Gilgamesh de asemenea fusese tradus \u0219i interpretat gre\u0219it. I s-a f\u0103cut o nou\u0103 traducere.<\/p>\n

Dup\u0103 paragraful cu moartea lui Enkidu, Gilgamesh \u00eel caut\u0103 pe nemuritorul Utnapishtim, al c\u0103rui nume \u00eenseamn\u0103 El care a g\u0103sit via\u021ba<\/em>, adic\u0103 a ob\u021binut nemurirea. \u00cens\u0103 nu pentru a-l \u00eentreba cum a ob\u021binut nemurirea, cum crezuser\u0103 cercet\u0103torii anteriori, ci pentru a-l \u00eentreba ce scria despre el \u00een arhiva secret\u0103 pe care Utnapishtim o \u021binea pentru folosul lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u0218i \u00een mitologia Indiei se afl\u0103 o arhiv\u0103 poli\u021bieneasc\u0103 asem\u0103n\u0103toare, \u00eens\u0103 \u00een cerul zeilor \u0219i se nume\u0219te Cronica Akasha. Este cu totul alt\u0103 arhiv\u0103 dec\u00e2t arhiva Karma \u0219i \u00eenregistreaz\u0103 informa\u021bii din alt unghi de vedere. Ambele pot fi puse al\u0103turi una l\u00e2ng\u0103 alta \u00een paralel \u0219i verificate simultan, dup\u0103 bine-cunoscuta metod\u0103 actual\u0103, a registrelor cu date \u00eenregistrate pe computere de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile autorizate, at\u00e2t din \u021b\u0103rile civilizate, c\u00e2t \u0219i din Ucraina sau Turcia.<\/p>\n

Utnapishtim \u00eei arat\u0103 lui Gilgamesh t\u0103bli\u021bele sale ceramice secrete. Acolo cite\u0219te Gilgamesh c\u0103 prietenul s\u0103u cel mai bun, Enkidu, \u00een care a avut at\u00e2ta \u00eencredere, l-a p\u00e2r\u00e2t pe el pentru lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de zei \u2013 ceea ce era cam adev\u0103rat \u2013 \u0219i c\u0103 avea inten\u021bia s\u0103 r\u0103stoarne zeii ca s\u0103 le ia el locul. Asta nu mai era adev\u0103rat. Cercet\u0103torii anteriori au interpretat gre\u0219it sensul simbolic al cuv\u00e2ntului metaforic \u201epotop\u201d \u00een eposul Gilgamesh. L-au interpretat ca \u00een Biblie. Imaginea concret\u0103 cu un potop de ploaie simbolizeaz\u0103 metaforic ploaia sau potopul de note informative \u0219i note dezinformative, unde calomniile cov\u00e2r\u0219eau adev\u0103rurile. Gilgamesh \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Utnapishtim ce s\u0103 fac\u0103 pentru a evita acest potop informa\u021bional \u0219i dezinforma\u021bional, simbolizat prin potopul de ploaie.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i titlul poemului, adic\u0103 numele eroului principal, a fost \u00een\u021beles gre\u0219it. \u00cen vremurile acelea, numele de regi, cum era Gilgamesh rege, se rosteau \u0219i se scriau cifrat, pentru a le feri de spiritele rele \u0219i de puterile du\u0219m\u0103noase. Numele lui Gilgamesh este exoteric, adic\u0103 accesibil oricui. Pentru a \u00een\u021belege sensul lui ezoteric, adic\u0103 secret, accesibil numai unor ini\u021bia\u021bi, trebuie s\u0103 diviz\u0103m cuv\u00e2ntul \u00een trei segmente, cu c\u00e2te trei litere fiecare: Gil-gam-esh. Trei este cifr\u0103 cu valori magice, iar trei plus trei, plus trei fac nou\u0103, alt num\u0103r magic. \u00centruc\u00e2t regii au o pozi\u021bie central\u0103 din toate privin\u021bele, trebuie s\u0103 citim \u00eent\u00e2i segmentul din centru: gam<\/em>. Dup\u0103 aceea, s\u0103rim o liter\u0103 spre st\u00e2nga, c\u0103 a\u0219a este \u00een scrierile din zona aceea geografic\u0103, ceea ce se men\u021bine \u00een scrierea limbilor semitice, \u0219i alegem litera l<\/em>, s\u0103rim spre dreapta o liter\u0103 \u0219i avem e<\/em>, dou\u0103 spre st\u00e2nga Gi<\/em> \u0219i dou\u0103 spre dreapta sh<\/em>. \u00cen acest fel ob\u021binem numele secret al lui Gilgamesh: gamle Gish<\/em>. Acum \u00eel putem traduce.<\/p>\n

Nu se \u0219tie ce \u00eenseamn\u0103 Gish pe limba akkadian\u0103, \u00eens\u0103 \u00een limba sumerian\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u021bap<\/em>. Cuv\u00e2ntul gamle<\/em> <\/strong>provine din limba nostratic\u0103, <\/strong>numit\u0103 anterior limba pre-babelic\u0103, limba arhaic\u0103 din care s-au desprins toate familiile de limbi. Acest cuv\u00e2nt s-a p\u0103strat \u00een mitologia nordic\u0103, \u00een Edda veche. \u00cen limba islandez\u0103, ca \u0219i \u00een norvegian\u0103 \u0219i \u00een suedez\u0103, gamle<\/em> \u00eenseamn\u0103 b\u0103tr\u00e2nul<\/em> \u0219i b\u0103tr\u00e2ne<\/em>. Deci, gamle Gish<\/em> \u00eenseamn\u0103 b\u0103tr\u00e2nul \u021bap<\/em> sau b\u0103tr\u00e2ne \u021bap. <\/em>Ceea ce corespunde cu con\u021binutul eposului Gilgamesh. \u0218tim c\u0103 el este mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t Enkidu. \u0218tim c\u0103 el, regele Gilgamesh, era mereu reclamat la zei de c\u0103tre supu\u0219i c\u0103 era un despot crud, ucidea f\u0103r\u0103 s\u0103 stea mult pe g\u00e2nduri \u0219i f\u0103cea orgii sexuale, punea jos femeile una dup\u0103 alta, cu miile. Din acest motiv, \u00een reclama\u021biile lor, \u00eel numeau b\u0103tr\u00e2nul<\/em> \u021bap. <\/em>Iar ca supu\u0219i, vorbeau despre el numindu-l \u021bap b\u0103tr\u00e2n.<\/em> Supu\u0219ii lui Gilgamesh au raportat informa\u021biile despre el numindu-l pe numele lui cifrat, secret, ezoteric. Acest fapt l-a alarmat pe Utnapishtim, dup\u0103 cum \u00eel alarmase \u0219i pe Gilgamesh, care nu \u0219tia de unde \u0219tiau supu\u0219ii lui numele acesta secret. Numele lui secret le d\u0103dea puteri secrete asupra secretelor lui.<\/p>\n

Echipa de arheologie lingvistic\u0103 de la Gurgelheimer Univerisit\u00e4t a descifrat \u0219i numele nemuritorului Utnapishtim. Numele acestuia a fascinat \u0219i al\u021bi despo\u021bi cruzi, care la fel ucideau f\u0103r\u0103 s\u0103 stea mult pe g\u00e2nduri. Cercet\u0103torii de la Gurgelheim au descoperit c\u0103 \u0218tefan cel Mare \u0219i Vlad \u021aepe\u0219 cuno\u0219teau deja, numele secret a lui Utnapishtim, exact a\u0219a cum l-au descoperit ei, la Gurgelheim. Este ne\u00eendoielnic c\u0103 cei doi domnitori rom\u00e2ni trebuie s\u0103 fi avut pe cineva care le-a dest\u0103inuit numele secret al lui Utnapishtim. Cercet\u0103torii de a Gurgelheim presupun c\u0103 au fost informa\u021bi de medicul lor personal, un francez de origine spaniol\u0103, mai cunoscut sub numele de Amsterdamus krakivski din Bagdad. Am scris mai multe despre el \u00een Doldahavsrullarna, publicat\u0103 \u00een Suedia<\/p>\n

Iat\u0103 cum ne \u00eenva\u021b\u0103 cei de la Gurgelheim s\u0103 descifr\u0103m sensul ezoteric al acestui nume cu aspect exoteric. Utnapishtim nu este rege \u0219i deci nu proced\u0103m cu aceea\u0219i cheie de cifru ca la Gilgamesh. \u00cen limbile din zona respectiv\u0103 scrierea \u0219i citirea merg de la dreapta spre st\u00e2nga. Deci primul segment de trei litere este Tim<\/em>. Urm\u0103torul segment de trei litere, tot de la dreapta la st\u00e2nga este ish<\/em>. Ob\u021binem cuv\u00e2ntul Timish, pe care foarte corect \u00eel putem pronun\u021ba Timi\u0219. \u00cenaint\u0103m o liter\u0103 \u00een acela\u0219i sens \u0219i avem P<\/em>. Mai r\u0103m\u00e2n literele utna<\/em>. Deci avem cuv\u00e2ntul Putna<\/em>. A\u0219adar numele secret al lui Utnapishtim este Timish-Putna, pronun\u021bat Timi\u0219-Putna. Acestea sunt nume de locuri cunoscute \u00een Rom\u00e2nia, mai exact prin Carpa\u021bi. Sunt mai multe locuri cu acela\u0219i nume. Nu putem s\u0103 \u0219tim la care din ele face referire numele personajului mitologic Utnapishtim. Cercet\u0103torii de la Gurgelheim au marcat pe hart\u0103 cele dou\u0103 nume de locuri Timi\u0219 \u0219i cele dou\u0103 Putna. Le-au unit cu linia \u0219i au ob\u021binut un patrulater cu patru laturi egale \u0219i \u00een unghi drept, adic\u0103 un p\u0103trat perfect. Vlad \u021aepe\u0219 s-ar fi n\u0103scut la Bistri\u021ba. Au marcat deci pe hart\u0103 cele patru nume de locuri Bistri\u021ba \u0219i le-au unit cu linii. Au ob\u021binut un al doilea p\u0103trat perfect, suprapus celuilalt p\u0103trat.<\/p>\n

Surprizele nu se termin\u0103 aici, ci urmeaz\u0103 alte surprize \u0219i mai surprinz\u0103toare. Patru surprize:<\/p>\n

1. Cele dou\u0103 p\u0103trate sunt egale, concentrice \u0219i decalate, astfel c\u0103 \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 o stea cu opt col\u021buri, ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 asupra Transilvaniei.<\/p>\n

2. Steaua cu opt col\u021buri, \u00een opt locuri geografice, poate fi simbolizat\u0103 de steaua cu care umbl\u0103 colind\u0103torii no\u0219tri, mai ales prin Transilvania.<\/p>\n

3. Vlad \u021aepe\u0219, \u00een arhicunoscutul s\u0103u portret din Austria, are pe c\u0103ciul\u0103 o stea cu opt col\u021buri. Aceasta la r\u00e2ndul ei poate simboliza steaua ce se \u00eentinde peste Transilvania.<\/p>\n

4. Iar acum, a patra surpriz\u0103: Dac\u0103 am marcat cele opt nume de locuri pe o hart\u0103 accesibil\u0103 oricui \u0219i am schi\u021bat pe hart\u0103 steaua cu opt col\u021buri, \u00een centrul geometric al stelei nu observ\u0103m nimic deosebit. S\u0103 lu\u0103m o hart\u0103 topometric\u0103, militar\u0103 sau cadastral\u0103 pentru zona din centrul stelei. \u00cen centrul stelei vedem un lac, vizibil \u0219i pe Google Earth.<\/p>\n

Un lac destul de mic, \u00eens\u0103 de mare importan\u021b\u0103. Legendele locale spun c\u0103 este un lac blestemat \u0219i toat\u0103 lumea \u00eel evit\u0103. \u00cel evit\u0103 pentru c\u0103 este p\u0103zit de duhul unui despot sau comandant militar, al c\u0103rui nume nu este cunoscut \u0219i nu se cunosc anii c\u00e2nd a tr\u0103it. Pe fundul lacului zace scufundat un sarcofag din aur masiv. Unii cercet\u0103tori, baza\u021bi pe ipotezele lui Nicolae Iorga, au crezut c\u0103 ar fi sarcofagul lui Attila, dar nu poate fi a\u0219a. Metodele de datare prin metoda comparativ\u0103 \u0219i cu C 14 converg spre concluzia c\u0103 e vorba de un nepot al lui Gingis Han.<\/p>\n

Legenda spune c\u0103 \u00een sarcofag zace acel despot, iar sarcofagul este umplut cu obiecte de aur, \u00eempodobite cu pietre scumpe. Ceva cam \u00een stilul tezaurului de la Pietroasele. \u00cen mod cert \u0219i documentat fotografic, st\u00e2nd pe un mal al lacului \u0219i privind spre malul cel\u0103lalt, la anumite ore din zi sau din noapte, c\u00e2nd soarele sau luna plin\u0103 au pozi\u021bia cea mai favorabil\u0103, umbrele st\u00e2ncilor de pe malul opus c\u00e2t \u0219i ale copacilor ce cresc acolo, compun un desen care, reflectat \u00een apa lacului ca oglinda, alc\u0103tuie\u0219te portretul culcat la orizontal al despotului din sarcofagul de aur. Un portret imens, de c\u00e2\u021biva metri. Un ochi cu spr\u00e2nceana bine marcat\u0103 se afl\u0103 \u00een st\u00e2ncile de pe mal, iar cel\u0103lalt ochi prive\u0219te din ap\u0103, unde se reflect\u0103 cel de pe mal. Este un portret \u00eenfrico\u0219\u0103tor, cu ochi r\u0103i \u0219i priviri p\u0103trunz\u0103toare. \u00cenc\u0103 alte c\u00e2teva portrete, la fel compuse prin reflexie \u00een ap\u0103, se v\u0103d mai la dreapta \u0219i mai la st\u00e2nga, adic\u0103 mai jos sau mai sus de portretul principal, dac\u0103 fotografiem lacul \u0219i rotim fotografia cu 90\u00b0 \u00een sensul acelor de ceasornic.<\/p>\n

Legenda local\u0103 mai spune c\u0103 cei ce au \u00eencercat s\u0103 scoat\u0103 sarcofagul de aur din lac, s-au \u00eenecat acolo \u0219i au devenit v\u00e2rcolaci, strigoi. Iar cei ce doar \u00eent\u00e2mpin\u0103 ochii r\u0103i ai despotului \u0219i au fost pironi\u021bi de privirea acestuia, vor fi uci\u0219i \u00een cel mai scurt timp, oriunde s-ar ascunde \u0219i orice ar face, iar dup\u0103 aceea vor deveni v\u00e2rcolaci. La fel \u0219i fotografii care au fotografiat locul, to\u021bi au fost uci\u0219i \u0219i s-au transformat \u00een v\u00e2rcolaci. \u0218i tot a\u0219a cei ce privesc fotografia. A\u0219a zice legenda, \u00eens\u0103 eu am g\u0103sit locul acela, am f\u0103cut sumedenie de fotografii acolo \u00een diferite zile la diferite ore \u0219i \u00een diferite nop\u021bi la diferite ore. A trebuit s\u0103 revin acolo de nenum\u0103rate ori ca s\u0103 prind c\u00e2teva momente f\u0103r\u0103 nicio suflare de v\u00e2nt pe suprafa\u021ba lacului \u0219i s\u0103 a\u0219tept s\u0103 plece ra\u021bele care turburau limpezimea oglinzii apei. \u0218i uite c\u0103 amenin\u021barea din legend\u0103 nu s-a adeverit. Eu n-am murit \u0219i nici cei care au privit ochii r\u0103i ai despotului \u00een fotografiile f\u0103cute de mine. Acum \u0219ti\u021bi unde se afl\u0103 lacul \u0219i cum s\u0103 \u00eel g\u0103si\u021bi. Pute\u021bi face fotografii acolo f\u0103r\u0103 fric\u0103. \u00cens\u0103 eu nu a \u00eencercat s\u0103 intru \u00een lac \u0219i nici nu v\u0103 sf\u0103tuiesc.<\/p>\n

Hilarius a aflat la Gurgelheimer Unversit\u00e4t c\u0103 eposul lui Gilgamesh se putea descifra \u00een diferite feluri, pe mai multe niveluri. Textul cu litere cuneiforme se putea citi \u0219i \u00een oglind\u0103, iar atunci toate acele semne grafice \u0219i cuvinte c\u0103p\u0103tau alt sens \u0219i oglindeau propria noastr\u0103 existen\u021b\u0103. Utnapishtim (cu sensul: Eu sunt el din oglind\u0103) se citea Mithsipantu \u0219i \u00eensemna: El din oglind\u0103 sunt eu. Cine este cel autentic \u0219i care este copia fidel\u0103? Eu sunt el, sau el este eu? Iar pe un alt nivel superior de ini\u021biere \u00een tainele ezoterice \u0219i de interpretare, Utnapishtim \u00eenseamn\u0103 \u201eEl a g\u0103sit via\u021ba ve\u0219nic\u0103\u201d, pe c\u00e2nd Mithsipantu \u00eenseamn\u0103 \u201eEu am g\u0103sit via\u021ba ve\u0219nic\u0103.\u201d<\/p>\n

Unul din profesorii universitari i-a mai spus lui Hilariu \u00eenc\u0103 ceva:<\/p>\n

\u2013 Orice cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103 este relativ\u0103, subiectiv\u0103, incomplet\u0103 \u0219i provizorie \u2013 dup\u0103 c\u00e2t \u0219tim deocamdat\u0103. Prima \u0219i cea mai important\u0103 lege a \u0219tiin\u021bei este aceea c\u0103 nu \u0219tim nimic. Tot ce \u0219tim sunt numai ipoteze de lucru \u0219i pot fi ipoteze eronate, ca \u0219i concluziile, la fel de eronate.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd nu \u0219tii ce s\u0103 faci<\/strong><\/strong><\/p>\n

Hilarius a luat leg\u0103tura telefonic\u0103 cu mentorul s\u0103u spiritual, c\u0103lug\u0103rul care primise o func\u021bie la Vatican \u0219i r\u0103m\u0103sese definitiv la Roma. A vorbit cu mentorul la telefon, desigur \u00een rom\u00e2n\u0103, ca de obicei, i-a spus c\u0103 tocmai fusese admis ca student la Gurgelheimer Unversit\u00e4t, iar mentorul l-a felicitat.<\/p>\n

\u2013 \u0218tiam eu c\u0103 tu o s\u0103 ajungi departe. Tu o s\u0103 ajungi sus de tot.<\/p>\n

Hilarius i-a mai spus \u0219i c\u0103 a auzit cum c\u0103 s-au deschis arhivele Securit\u0103\u021bii \u0219i pot fi consultate. Aflase asta din conversa\u021bia mamei sale cu un rom\u00e2n, iar acesta era foarte \u00eengrijorat, tem\u00e2ndu-se ca nu cumva s\u0103 fie date \u00een vileag \u0219i numele informatorilor.<\/p>\n

\u2013 Da, am citit \u00een ziare, i-a r\u0103spuns mentorul. \u0218i ce e cu asta?<\/p>\n

\u2013 A\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 duc \u00een Rom\u00e2nia. Din trei motive. Primul: Vreau s\u0103 v\u0103d \u021bara din care se trag p\u0103rin\u021bii mei. Al doilea: Vreau s\u0103 v\u0103d lacul unde legenda spune c\u0103 e scufundat sarcofagul de aur al unui despot, descendent din Gingis-Han, care \u00ee\u0219i p\u0103ze\u0219te comoara privind cu un ochi de pe malul st\u00e2ncos \u0219i cu un ochi din ap\u0103. Al treilea: Vreau s\u0103 citesc \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii ce scrie despre bunicul meu Alecu, cine i-a f\u0103cut bucata \u0219i l-a trimis la moarte \u00een Delta Dun\u0103rii. Nu a\u021bi putea veni cu mine \u00een Rom\u00e2nia? Dumneavoastr\u0103 cunoa\u0219te\u021bi bine \u021bara \u0219i oamenii. Al\u0103turi de dumneavoastr\u0103 m-a\u0219 sim\u021bi mai \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n

C\u0103lug\u0103rul mentor a chibzuit dac\u0103 da sau nu, s-a uitat \u00een agenda sa \u0219i a aprobat.<\/p>\n

\u2013 \u00cens\u0103 eu nu pot s\u0103 cer bani de drum de la p\u0103rin\u021bii mei. Nu ar fi de acord s\u0103 m\u0103 duc \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r r\u00e2se cu sub\u00een\u021beles protector. Desigur c\u0103 o s\u0103-\u0219i \u00eentrerup\u0103 activitatea la Vatican \u0219i o s\u0103 zboare am\u00e2ndoi la Bucure\u0219ti. Avea Hilarius pa\u0219aportul la el? De bun\u0103 seam\u0103, ca un bun catolic ce era, b\u0103iatul \u021binea \u00eentotdeauna pa\u0219aportul al\u0103turi de c\u0103rticica cu rug\u0103ciuni \u00een buzunarul de la piept, zi \u0219i noapte.<\/p>\n

\u2013 Bine, zise c\u0103lug\u0103rul. Ne vedem la Zurich \u0219i zbur\u0103m la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u2013 La Zurich c\u00e2nd \u0219i unde?<\/p>\n

\u2013 Te g\u0103sesc eu. Oriunde te-ai duce \u0219i oriunde ai fi, eu sunt acolo \u00eenaintea ta!<\/p>\n

La Otopeni, au fost a\u0219tepta\u021bi de un preot catolic care i-a dus cu ma\u0219ina la cancelaria cardinalului catolic. Au fost \u00eent\u00e2mpina\u021bi fr\u0103\u021be\u0219te \u0219i au primit fiecare c\u00e2te o camer\u0103 de oaspe\u021bi. Fra\u021bii lor catolici, franciscani, benedictini sau ce or fi fost, i-au dus la arhiva Securit\u0103\u021bii. Cuno\u0219teau bine drumul \u0219i erau cunoscu\u021bi acolo de parc\u0103 ar fi fost de ai casei. \u00cen calitate de rud\u0103 pe linie direct\u0103 cu bunicul s\u0103u Alecu R\u0103coveanu, Hilarius R\u0103coveanu a putut avea acces la dosarul respectiv. \u00centre timp, c\u0103lug\u0103rul catolic n\u0103scut \u0219i crescut \u00een Transilvania, de unde plecase \u00een Occident, a profitat de ocazie s\u0103 afle ce scria acolo, \u00een propriul s\u0103u dosar.<\/p>\n

\u2013 Nicio noapte nu m\u0103 \u00eempresoar\u0103, unde ochiul meu s\u0103 nu r\u0103zbat\u0103! murmur\u0103 b\u0103tr\u00e2nul pentru sine \u00eensu\u0219i. \u0218i un ochi nicic\u00e2nd \u00eenchis vegheaz\u0103 orice mi\u0219care! a mai murmurat el, \u00eenc\u00e2ntat c\u0103 nu scria nimic \u00een dosar despre leg\u0103turile lui cu partizanii din Carpa\u021bi.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, elevul silitor, bine exersat la internatul catolic, a memorat r\u00e2ndurile cele mai importante din paginile de la dosar. \u00cendat\u0103 ce a ajuns \u00een camera de oaspe\u021bi unde fusese cazat, a notat pe h\u00e2rtie tot ce memorase. \u00cen felul acesta, Hilarius a ob\u021binut o copie cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt a notei informative, prin care Du\u021b\u0103 dezinforma Securitatea asupra aurului lui Toto\u0219u.<\/p>\n

Du\u021b\u0103 men\u021biona \u00een nota dez-informativ\u0103 c\u0103 el s-a prezentat la sediul Securit\u0103\u021bii, din proprie ini\u021biativ\u0103, pentru a informa, tot din proprie ini\u021biativ\u0103, asupra faptului c\u0103 Toto\u0219u a \u00eencredin\u021bat aurul s\u0103u de la banca sa personal\u0103 lui Alecu. Mai scria c\u0103 Alecu a ascuns aurul \u00eentr-un loc necunoscut de c\u0103tre Du\u021b\u0103, ca s\u0103 \u00eel p\u0103streze numai pentru el, adic\u0103 pentru Alecu. Iar el, dez-informatorul Du\u021b\u0103, nu \u0219tia despre c\u00e2t aur era vorba, dac\u0103 era mult sau pu\u021bin. Nu \u0219tia nimic mai mult dec\u00e2t at\u00e2t c\u00e2t a declarat, \u00een conformitate cu adev\u0103rul adev\u0103rat \u0219i cu con\u0219tiin\u021ba \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 \u0219i-a f\u0103cut datoria s\u0103 spun\u0103 care era adev\u0103rul nestr\u0103mutat. \u00cen formula de \u00eencheiere, Du\u021b\u0103 men\u021biona c\u0103 afirm\u0103 \u0219i sus\u021bine pe proprie r\u0103spundere, semneaz\u0103 cu m\u00e2na proprie \u0219i nesilit de nimeni, DrR\u0103coveanu. A uitat s\u0103 pun\u0103 punct dup\u0103 prescurtarea Dr.<\/p>\n

Hilarius l-a \u00eentrebat pe mentor dac\u0103 s\u0103 arate tat\u0103lui s\u0103u aceast\u0103 copie sau s\u0103 nu i-o arate. Putea tat\u0103l s\u0103u s\u0103 foloseasc\u0103 acest denun\u021b fals pentru a recupera jum\u0103tatea cuvenit\u0103 din aurul recuperat de Victor de la banc\u0103? Ce valoare juridic\u0103 avea aceast\u0103 copie \u0219i dac\u0103 avoca\u021bii puteau ob\u021bine pentru la proces o copie legalizat\u0103 dup\u0103 nota informativ\u0103.<\/p>\n

\u2013 Vremea vine, vremea trece! r\u0103spunse c\u0103lug\u0103rul. Vremuri vin \u0219i vremuri trec. Lumea \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 mersul lumii. Neamul \u00ee\u0219i merge mersul neamului. To\u021bi se duc, s-au dus \u0219i se vor duce pe drumul \u00eentregii lumi. Tr\u0103im \u00eentr-o lume rea \u0219i r\u0103t\u0103cit\u0103, tinere! C\u00e2nd nu \u0219tii ce s\u0103 faci, s\u0103 nu faci nimic! E mai bine s\u0103 a\u0219tept\u0103m. Ne vom alc\u0103tui strategia \u0219i vom p\u0103\u0219i, dup\u0103 cum p\u0103\u0219e\u0219te \u0219i cum \u0219i-a alc\u0103tuit strategia partea advers\u0103. Hai s\u0103 mergem la cimitirul catolic!<\/p>\n

\u2013 Ce s\u0103 facem acolo?<\/p>\n

\u2013 Ai s\u0103 vezi tu.<\/p>\n

Apoi murmur\u0103 z\u00e2mbind sarcastic, vorbe pe care Hilarius nu le auzi bine \u0219i nu \u00ee\u0219i d\u0103du osteneala s\u0103 le deslu\u0219easc\u0103:<\/p>\n

\u2013 Prietenul meu drag, pe care te \u00eendr\u0103gesc mai mult dec\u00e2t orice, care cu mine ai \u00eenfruntat toate greut\u0103\u021bile. Noi care avem numai succese. Tu te duci \u0219i ai s\u0103 te duci pe drumul \u00eentregii lumi! P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 mai suspine inima mea, c\u00e2t s\u0103 mai caute lini\u0219tea \u0219i cu nespus\u0103 durere s\u0103 n-o g\u0103seasc\u0103 nicic\u00e2nd?<\/p>\n

\n

Strada Yxhammarsgatan<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eentors de la Geneva la G\u00f6teborg \u0219i m-a sunat un rom\u00e2n din Stockholm. M-a sunat de la aeroportul Arlanda de la Stockholm \u0219i mi-a spus c\u0103 \u00eel vedea chiar \u00een acel moment pe Luca, lu\u00e2nd un avion spre Geneva.<\/p>\n

\u2013 Are cu el un c\u00e2ine Rottweiler, negru, fioros \u0219i mare c\u00e2t un taur. Ce taur? C\u00e2t un elefant. \u00cel d\u0103 s\u0103 i-l pun\u0103 la avion \u00een cu\u0219c\u0103 special\u0103 \u0219i s\u0103-l recupereze c\u00e2nd aterizeaz\u0103.<\/p>\n

\u00cendat\u0103 ce am \u00eencheiat convorbirea, m-a sunat un alt rom\u00e2n, din Bor\u00e5s. Mi-a spus c\u0103, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva minute, l-a v\u0103zut pe Luca prin Bor\u00e5s. Cum a\u0219a, c\u00e2nd \u00eentre Stockholm \u0219i Bor\u00e5s sunt nu-\u0219tiu-c\u00e2te sute de kilometri? L-a v\u0103zut pe strad\u0103 prin Bor\u00e5s, disp\u0103r\u00e2nd printr-o u\u0219\u0103 pe strada Yxhammarsgatan (Strada Ciocanul-Topor). \u021ainea \u00een lan\u021b un Rottweiler, negru, fioros \u0219i mare c\u00e2t un taur. S-a \u0219i speriat s\u0103 vad\u0103 un c\u00e2ine c\u00e2t un elefant.<\/p>\n

Bine\u00een\u021beles c\u0103 unul din cei doi Luca, trebuie s\u0103 fi fost Marcu. Dar care din ei era Marcu \u0219i care era Luca? Nu era prima oar\u0103 c\u00e2nd lumea \u00eei confunda pe \u0103\u0219tia doi. \u00cenc\u0103 de pe c\u00e2nd erau doi \u0219trengari buc\u0103la\u021bi \u0219i rumeni \u00een obraji ca doi \u00eengera\u0219i cumin\u021bi, erau totodat\u0103 doi dr\u0103cu\u0219ori, peste tot pe unde mai erau v\u0103zu\u021bi \u00eempreun\u0103 sau c\u00e2te unul singur, colo sau dincolo. \u0218i zicea, care din ei o fi zis: \u201eEu nu sunt eu. Eu sunt fratele meu!\u201d Sau: \u201eEu sunt el, iar el este eu.\u201d<\/p>\n

Cuno\u0219team \u00eentruc\u00e2tva dar prea pu\u021bin strada Yxhammarsgatan, pentru c\u0103 pe strada aceea era universitatea, unde predam un curs de etic\u0103 \u0219i moralitate. \u00cens\u0103 niciodat\u0103 nu luasem seama la ce putea fi pe strad\u0103. Eram \u00eentotdeauna gr\u0103bit. Prin ce u\u0219\u0103 sau poart\u0103 s\u0103 fi disp\u0103rut Luca sau Marcu, exact la ora c\u00e2nd cel\u0103lalt, la aeroport, disp\u0103rea prin Exit \u0219i urca \u00een avionul de Geneva. Am luat ma\u0219ina \u0219i m-am dus imediat la Bor\u00e5s. Am parcat ma\u0219ina pe partea universit\u0103\u021bii, ca \u00eentotdeauna. M-am dat jos din ma\u0219in\u0103. Drept \u00een fa\u021ba mea era Poli\u021bia. De asta \u00eemi aminteam. Am scos carnetul de noti\u021be \u0219i am notat, ca s\u0103 nu uit. Dup\u0103 acele noti\u021be scriu acum.<\/p>\n

Perete \u00een perete cu Poli\u021bia, era biroul de pompe funebre Fonus, apoi venea o pr\u0103v\u0103lie care \u00eenchiria videocasete. Apoi venea tot lipit zid \u00een zid, Tempel Riddare Orden (Ordinul Cavalerii Templului) \u0219i imediat venea un Kebab-Grill. Pe aceea\u0219i parte cu universitatea, treceai o strad\u0103 lateral\u0103 \u0219i, pe col\u021b, aveai \u00eenc\u0103 un birou de pompe funebre, concuren\u021ba, ca s\u0103 \u00ee\u021bi fie mai u\u0219or s\u0103 alegi. Dar era tot Fonus. La demisol, sub pompele funebre, era un atelier de conservare a mobilelor vechi, Gyllene Hantverk (atelierul manual de aur, sau aurit). Dup\u0103 care venea Underground Club Yxhammarn (clubul subteran ciocanul-topor).<\/p>\n

Prin care u\u0219\u0103 a disp\u0103rut Luca cu Rottweilerul s\u0103u\u00a0negru, c\u00e2t elefantul? Sau poate nu era Luca, ci Marcu. M-am dus mai departe, pe acela\u0219i trotuar. Acolo era V\u00e5rdcentralen Herkules (centrala de \u00eengrijire medical\u0103 Hercule), o pr\u0103v\u0103lie de vechituri de \u00eembr\u0103c\u0103minte, apoi Arbetsf\u00f6rmedlingen Utland (For\u021bele de munc\u0103 str\u0103in\u0103tate), o pr\u0103v\u0103lie pentru jocuri de noroc electronice \u0219i un restaurant China Town, unde puteai s\u0103 m\u0103n\u00e2nci pr\u00e2nzul c\u00e2t voiai, c\u00e2t s\u0103 crapi, cu numai 89 de coroane.<\/p>\n

Prin ce u\u0219\u0103 a disp\u0103rut unul din cei doi fra\u021bi gemeni, cu c\u00e2inele lui cu tot? C\u0103 doar n-or fi fost \u0219i c\u00e2inii Rottweiler tot gemeni! \u00cen momentul acesta c\u00e2nd scriu, am verificat pe Internet \u0219i nu s-a schimbat nimic pe acea strad\u0103, probabil doar pre\u021bul la restaurantul chinezesc. Intra\u021bi pe Google Earth sau Google Maps, bate\u021bi pe claviatur\u0103 <Yxhammarsgatan> \u0219i ateriza\u021bi \u00een Suedia, pe strada unde a fost v\u0103zut disp\u0103r\u00e2nd Luca sau Marcu.<\/p>\n

Am z\u0103bovit pe strad\u0103 \u0219i am \u00eentrebat unii din trec\u0103tori dac\u0103 nu v\u0103zuser\u0103 cu vreo or\u0103 \u00eenainte, un t\u00e2n\u0103r bine cl\u0103dit, cu un Rottweiler enorm dup\u0103 el. To\u021bi au ridicat din umeri. Un domn foarte b\u0103tr\u00e2n, mi-a spus c\u0103 vizavi de Tempel Riddare Orden fusese c\u00e2ndva o farmacie, care a fost mutat\u0103 pe alt\u0103 strad\u0103. B\u0103tr\u00e2nul pensionar era \u00een drum spre gr\u0103dina zoologic\u0103, unde cic\u0103 obi\u0219nuia s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 dr\u0103g\u0103la\u0219ii pinguini. Am m\u00e2ncat de pr\u00e2nz la cantina Universit\u0103\u021bii \u0219i apoi m-am dus la gr\u0103dina zoologic\u0103 s\u0103 v\u0103d pinguinii. C\u00e2nd s\u0103 cump\u0103r bilet de intrare, mi-au r\u0103spuns c\u0103 nu aveau niciun fel de pinguini. Atunci, despre ce pinguini vorbise omul acela?<\/p>\n

\u00cendat\u0103 ce m-am \u00eentors de la Bor\u00e5s, l-am sunat la telefon pe Dumitru. Avionul de la Stockholm probabil c\u0103 aterizase sau \u00eenc\u0103 nu aterizase la Geneva, cu Luca \u0219i cu Rottweillerul lui fioros. Sau poate c\u0103 Marcu era cel v\u0103zut la Stockholm. I-am povestit despre bizara dispari\u021bie a lui Luca sau Marcu pe strada Yxhammarsgatan, cum v-am spus mai sus. I-am tradus numele str\u0103zii Yxhammarsgatan: strada Ciocanul-Topor.<\/p>\n

\u2013 Cum vine asta, ciocan-topor? Ce e aia?<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 n-ai v\u0103zut un ciocan-topor, e la fel ca un topor-ciocan, \u00eens\u0103 invers. \u00cel \u00eentorci cum vrei \u0219i ob\u021bii c\u00e2nd una, c\u00e2nd alta. Depinde cum vrei s\u0103 \u00eel \u021bii, c\u00e2nd omori pe cineva. Se folosea \u00een trecut, la abatorul de vite.<\/p>\n

\u00cens\u0103 nu i-am mai spus c\u0103 pensionarul se ducea la pinguinii lui dr\u0103g\u0103la\u0219i de la gr\u0103dina zoologic\u0103, unde nu erau pinguini. Dumitru, \u00een loc s\u0103-mi mul\u021bumeasc\u0103 pentru aceast\u0103 informa\u021bie vital\u0103 pentru el, a reac\u021bionat \u00een felul s\u0103u caracteristic:<\/p>\n

\u2013 Ei, \u0219i? De ce \u00eemi spui mie toate astea? Cui \u00eei pas\u0103 de a\u0219a ceva? \u0218i ce e aia Bor\u00e5s?<\/p>\n

Dumitru se crede \u0219mecher, iar pe mine m\u0103 crede prost. A uitat c\u0103, atunci c\u00e2nd a fost el la mine \u00een Suedia, mi-a zis s\u0103-l duc la muzeul de textile de la Bor\u00e5s, s\u0103 vad\u0103 expozi\u021bia cu \u021bes\u0103turile reconstituite dup\u0103 \u021bes\u0103turile din morm\u00e2ntul lui Tutankamon. A rostit Bor\u00e5s cu gura lui. Deci \u0219tia \u00eenc\u0103 din Elve\u021bia de Bor\u00e5s \u0219i de muzeul de acolo. \u0218i l-am dus la muzeu. Iar acum se pref\u0103cea c\u0103 auzea cuv\u00e2ntul Bor\u00e5s pentru prima oar\u0103. \u0102\u0219tia din neamul R\u0103covenilor, \u0103\u0219tia nu se mai fac bine.<\/p>\n

Dar ce rost ar fi avut s\u0103 \u00eei spun ce g\u00e2ndeam despre el? E mult mai bine s\u0103 nu \u0219tie nimeni ce g\u00e2ndim despre el. S\u0103-i l\u0103s\u0103m s\u0103 se etaleze \u0219i s\u0103 se desf\u0103\u0219oare, nest\u00e2njeni\u021bi, ca s\u0103 \u0219tim cu cine avem de a face, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea ei seama c\u0103 noi privim prin ei ca prin sticl\u0103 \u0219i vedem tot ce e \u00een capul \u0219i \u00een inima lor.<\/p>\n

\n

Deschiderea testamentului<\/strong><\/p>\n

Iuliana \u0219i Luca, \u00eempreun\u0103 cu un avocat suedez, au zburat de la Stockholm la Bucure\u0219ti. Iar de acolo, \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te avoca\u021bi rom\u00e2ni \u0219i cu secretarele lor, tot cu avionul p\u00e2n\u0103 \u00een Transilvania. De la aeroportul regional au \u00eenchiriat ma\u0219ini \u0219i s-au dus la spital. Testamentul se va deschide \u0219i se va citi la spital. \u00cen aceea\u0219i sal\u0103 de dans \u00een care fuseser\u0103 boteza\u021bi Luca \u0219i apoi Marcu. N\u0103stea n-a mai venit de ast\u0103 dat\u0103. Ar fi trebuit, \u00een calitate de na\u0219 al lui Luca, s\u0103-l sus\u021bin\u0103 moral. Nici na\u0219a psiholoaga spitalului nu a venit, de\u0219i azi diminea\u021b\u0103 o v\u0103zuser\u0103 to\u021bi la cantin\u0103 la micul dejun, rumeg\u00e2ndu-\u0219i omleta, calm\u0103 \u0219i cump\u0103tat\u0103 ca un \u00eenger cu gura plin\u0103. \u0218i cu ochi de iguan\u0103 cu gu\u0219a plin\u0103. Unii erau de acord s\u0103 nu vin\u0103, \u00eentruc\u00e2t ea era na\u0219a lui Marcu, c\u00e2t \u0219i a lui Luca. \u0218i prin urmare a\u0219adar trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutr\u0103 \u00een situa\u021bia asta delicat\u0103 de azi. Al\u021bii ziceau c\u0103 trebuia s\u0103-\u0219i manifeste neutralitatea tocmai prin a fi prezent\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei sus\u021bin\u0103 moral pe am\u00e2ndoi fini\u0219orii ei.<\/p>\n

De data asta, sala de dans era aranjat\u0103 ca o sal\u0103 de tribunal. Cu acelea\u0219i scaune balansoare aliniate pe r\u00e2nduri, printre care era l\u0103sat un culoar la mijloc. Pe scena pentru orchestr\u0103, unde \u0219ezuser\u0103m noi \u2013 N\u0103stea \u0219i cu mine \u2013 c\u00e2nd cu seara aceea de neuitat, era acum o mas\u0103 lung\u0103, la care era doar un scaun, la care s\u0103 stea notarul. \u00cen dosul scaunului, se odihneau instrumentele muzicale \u0219i de ergoterapie muzical\u0103: tobe, claviatur\u0103 electronic\u0103 \u0219i ce tronc\u0103neli mai erau pe acolo. Pe pere\u021bi acelea\u0219i ceasuri stricate sau care mergeau, dar erau \u00een urm\u0103 sau \u00eenainte.<\/p>\n

Pe r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i st\u0103teau \u00een balansoare, de o parte a culoarului, Iuliana, Luca \u0219i apoi ni\u0219te psihiatri de acolo din spital, \u00een\u0219irui\u021bi \u00een ordine ierarhic\u0103, dar numai cei care erau de partea Iulianei \u0219i a lui Luca. \u00cen r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i de cealalt\u0103 parte a culoarului \u0219edeau Ana, Marcu, Dorothea, so\u021bul ei, trei copii ai lor, prea zburdalnici pentru a\u0219a moment solemn, \u0219i apoi psihiatrii care erau \u00eempotriva Iulianei, de\u0219i cu p\u0103reri cam \u00eemp\u0103r\u021bite \u0219i fluctuante \u00een anumite privin\u021be. Dorothea al\u0103pta discret doi gemeni. Avea cinci copii. So\u021bul ei \u00eencerca s\u0103 \u021bin\u0103 cei trei copii zburdalnici \u00een balansoare, ca s\u0103 nu mai alerge pe acolo.<\/p>\n

Pe r\u00e2ndul doi st\u0103teau, tot \u00een balansoare, avoca\u021bii celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi \u0219i le \u0219opteau respectivilor mo\u0219tenitori \u00een urechile lor respective. Pe r\u00e2ndul trei, st\u0103tea noul director al spitalului. Nimeni nu \u00eendr\u0103znise s\u0103 se a\u0219eze pe acela\u0219i r\u00e2nd cu el \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i pericliteze astfel postul. Pe urm\u0103toarele r\u00e2nduri mai erau al\u021bii din personal, care nu se hot\u0103r\u00e2ser\u0103 de partea cui s\u0103 fie, c\u00e2t \u0219i bolnavii interna\u021bi. \u00cen spate de tot \u0219edea preotul, ca s\u0103 \u0219tie toat\u0103 lumea c\u0103 el era mai altfel dec\u00e2t to\u021bi. Prin sal\u0103 circula zvonul de la o ureche la alta, cum c\u0103 Iuliana tr\u0103ia cu un pinguin. Sau c\u0103 voia s\u0103 se m\u0103rite cu un pinguin.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a, cu un pinguin? Ce pinguin s\u0103 fie \u0103la? N-oi fi auzit tu bine.<\/p>\n

\u2013 Ba nu, chiar pinguin-pinguin. La Stockholm umbl\u0103 pinguinii \u0219i ur\u0219ii polari pe strad\u0103 \u0219i c\u00e2inii cu covrigi \u00een coad\u0103. Mi-a spus mie cineva care a fost acolo.<\/p>\n

R\u00e2deau pe \u00eenfundatele \u0219i ziceau c\u0103 Iuliana a \u00eennebunit. O ar\u0103tau cu degetul, se leg\u0103nau \u00een balansoare, sau se ridicaser\u0103 \u0219i se leg\u0103nau dea-npicioarelea, d\u00e2nd din m\u00e2ini ca s\u0103 imite aripile pinguinilor.<\/p>\n

A venit notarul \u0219i s-a a\u0219ezat la mas\u0103. \u0218i-a aranjat servieta \u0219i ni\u0219te dosare a\u0219a cum trebuiau pe mas\u0103. S-a f\u0103cut o lini\u0219te de morm\u00e2nt \u00een sal\u0103. Notarul a cerut \u0219i a verificat pa\u0219aportul suedez al Iulianei \u0219i certificatul de c\u0103s\u0103torie cu Victor, c\u00e2t \u0219i pa\u0219aportul lui Luca \u0219i certificatul lui de na\u0219tere. Apoi actele de identitate ale Dorotheei \u0219i ale lui Marcu. Anei i-a cerut at\u00e2t certificatul de c\u0103s\u0103torie c\u00e2t \u0219i cel de divor\u021b. A aranjat actele fiec\u0103ruia pe mas\u0103 cu meticulozitate, \u00een aceea\u0219i ordine \u00een care st\u0103teau pe r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i. Cu aceea\u0219i meticulozitate \u0219i-a netezit cu palma p\u0103rul c\u0103nit, ca s\u0103 se asigure c\u0103 \u00eei acoperea convenabil chelia. \u0218i-a aburit ochelarii, i-a \u0219ters cu batista, i-a potrivit c\u00e2t mai bine pe nas, c\u00e2t \u0219i nodul la cravata de la g\u00e2t, s-a ridicat \u0219i a zis\u00a0cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2013 Doamnelor \u0219i domnilor, ne-am adunat cu to\u021bi ast\u0103zi aici, ca s\u0103\u2026<\/p>\n

\u00cen clipa aceea s-a deschis u\u0219a, iar notarul \u0219i-a \u00eentrerupt vorba. O doamn\u0103 \u00een doliu, cu fa\u021ba acoperit\u0103 de un voal negru, a intrat \u00een sal\u0103 \u0219i a p\u0103\u0219it cu elegan\u021ba unei v\u0103duve, pe culoarul dintre r\u00e2nduri, cu ciorapi negri stil re\u021bea, \u00een pantofi negri cu tocuri \u00eenalte c\u00e2t ni\u0219te pumnale. Pe capul ei se balansa \u00eentr-un echilibru perfect o vast\u0103 p\u0103l\u0103rie c\u00e2t roata mare de la dric, \u00eempodobit\u0103 cu flori de h\u00e2rtie sau de p\u00e2nz\u0103, ca o coroan\u0103 mortuar\u0103. \u00cen urma ei p\u0103\u0219ea cu pa\u0219i mar\u021biali un b\u0103rbat v\u00e2njos \u0219i cu o barb\u0103 neagr\u0103 tuns\u0103 scurt. Era \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum alb de marinar. Ceapr\u0103z\u0103riile aurite c\u00e2t \u0219i toate simbolurile de la chipiu, de pe umeri, de pe piept \u0219i de la man\u0219ete ar\u0103tau c\u0103 era ofi\u021ber \u00een marina noastr\u0103 oceanic\u0103, probabil c\u0103pitan de vapor sau comandant la c\u0103pit\u0103nia portului din Constan\u021ba ori poate chiar amiral.<\/p>\n

Acest amiral admirabil, era la fel de impun\u0103tor ca un arhanghel, ar\u0103ta \u00eentru totul la fel cum fusese \u00een tinere\u021bile sale admirabilul contele Casanova de Castranova, c\u00e2nd mergea el prin Castrave\u021bia \u00een costum de marinar, ca un amiral pe Strada C\u0103cata. Amiralul din urma v\u0103duvei \u00eendoliate p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 oarecum cam aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 ca \u0219i Dorothea. V\u0103duva \u00een doliu p\u0103\u0219ea \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 cu o elegan\u021b\u0103, oarecum ostentativ\u0103, trei cornete de \u00eenghe\u021bat\u0103. S-a oprit \u00een fa\u021ba Dorotheei, a lui Marcu \u0219i a lui Luca \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 zic\u0103 nimic, le-a pus \u00een m\u00e2n\u0103 c\u00e2te un cornet de \u00eenghe\u021bat\u0103. Apoi s-a \u00eendreptat spre notar \u0219i i-a pus pe mas\u0103 o h\u00e2rtie. Notarul \u0219i-a schimbat ochelarii, s\u0103 citeasc\u0103 h\u00e2rtia.<\/p>\n

Dorothea, Marcu \u0219i Luca, cu cornetele de \u00eenghe\u021bat\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, nu \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103 cu ele. Cei trei copii ai Dorotheei s-au repezit la cornetele de \u00eenghe\u021bat\u0103. Tat\u0103l lor le-a dat peste m\u00e2ini. Ana a strigat s\u0103 nu le ating\u0103, c\u0103 sunt otr\u0103vite.<\/p>\n

Notarul a \u00eentors h\u00e2rtia pe toate p\u0103r\u021bile, a controlat-o cu toate perechile lui de ochelari pe r\u00e2nd \u0219i apoi suprapuse. A cerut actele de identitate ale v\u0103duvei \u0219i ale amiralului. Le-a vizionat \u0219i analizat cu trei perechi de ochelari, \u0219i-a mai controlat h\u00e2rtiile de pe mas\u0103, s-a ridicat, s-a a\u0219ezat, s-a ridicat din nou, a \u00eenclinat din cap \u00een modul cel mai profesional dinaintea v\u0103duvei \u0219i a amiralului \u0219i a zis cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2013 \u00cen acest caz, stimat\u0103 doamn\u0103 R\u0103… R\u0103co…coveanu, stimate domnule R\u0103covea…veanu. \u0218i stima\u021bi do…doamnelor \u0219i… doamnelor. Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui caz care dep\u0103\u0219e\u0219te compe…peten\u021bele \u0219i atribu…bu\u021biile mele… atribu…buite prin le…legea care mi le… mi le a…atribubuie.<\/p>\n

A schimbat ochelarii de mai multe ori, a v\u00e2nturat diferite h\u00e2rtii f\u0103r\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 nimic din ele, \u0219i-a potrivit vocea de mai multe ori \u0219i n-a scos niciun cuv\u00e2nt. Publicul a \u00eenceput s\u0103 se r\u0103suceasc\u0103 \u00een balansoare \u0219i s\u0103 se legene. \u00cen cele din urm\u0103, notarul \u0219i-a potrivit toate perechile de ochelari \u00een diferitele buzunare ale vestei, a clipit ca un orb care se uit\u0103 la soare, \u0219i-a netezit p\u0103rul pe chelie, a m\u0103surat sala cu privirile. \u0218i a zis cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2013 Doamnelor \u0219i domnilor. Se pare c\u0103 dece…decedatul a comis bi…bigamie \u0219i actualmente este bigam.<\/p>\n

Un murmur \u0219i exclama\u021bii de uimire au str\u0103b\u0103tut sala, to\u021bi vorbeau simultan, iar balansoarele se leg\u0103nau frenetic. Preotul spitalului s-a ridicat \u0219i a proclamat c\u0103 nu era adev\u0103rat:<\/p>\n

\u2013 Nu e adev\u0103rat! Minte! E Satana \u00een carne \u0219i oase. E venit\u0103 din iad \u0219i cu acte false.<\/p>\n

A declarat c\u0103 directorul spitalului fusese un sf\u00e2nt, a ar\u0103tat-o pe v\u0103duv\u0103 cu degetul \u0219i a garantat tuturor, a confirmat c\u0103 ea era diavolul \u00een persoan\u0103 \u0219i a f\u0103cut cruci asupra ei. \u021aipete disperate prin sal\u0103, nu se mai \u0219tia cine urla ca nebunii, personalul sau bolnavii. Preotul s-a adresat avocatului suedez \u0219i a strigat la el \u00eentr-o francez\u0103 defectuoas\u0103, c\u0103 el era preot de spital, iar h\u00e2rtiile satanei erau false. I-a spus pe c\u00e2t a putut el \u00een francez\u0103:<\/p>\n

\u2013 \u00cen \u021bara asta se cump\u0103r\u0103 mai ieftin dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 \u021bar\u0103 diplome universitare false \u0219i diplome de doctori \u00een \u0219tiin\u021be, \u00een orice \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cu \u0219tampile de la orice universitate din lume, ba chiar \u0219i orice acte false, la comand\u0103, pe m\u0103sura clientului. Tr\u0103im cu to\u021bii, \u00een \u021bara asta \u0219i \u00een toate \u021b\u0103rile, \u00eentr-un balamuc. \u00centreaga noastr\u0103 civiliza\u021bie este o M\u00e2n\u0103stire a Nebunilor. Civiliza\u021bia noastr\u0103 este a r\u0103zboaielor, a distrugerilor, a masacrelor \u0219i a genocidelor. Civiliza\u021bia goanei dup\u0103 bani, dup\u0103 glorie \u0219i alte z\u0103d\u0103rnicii. A minciunilor \u0219i a adev\u0103rurilor \u00eentoarse pe dos. O civiliza\u021bie \u00een care r\u0103ul e la putere \u0219i \u00eei pream\u0103rim pe cei mai mari psihopa\u021bi din lume, de la Alexandru Macedon, Cezar sau Traian, p\u00e2n\u0103 la Napoleon \u0219i ce al\u021bi criminali au mai murd\u0103rit istoria omenirii p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Istoria sminti\u021bilor.<\/p>\n

C\u00e2\u021biva din sal\u0103 au strigat la el s\u0103 tac\u0103 \u0219i s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103 de r\u0103u persoanele cele mai celebre din istorie. El le-a \u00eentors-o c\u0103 au devenit celebri pentru c\u0103 din cauza lor au murit mai mul\u021bi oameni dec\u00e2t au ucis oricare al\u021bi criminali. c\u00e2t \u0219i din cauz\u0103 c\u0103 au jefuit popoarele \u00eengenunchiate. A mai spus c\u0103 oameni normali sunt numai cei ce produc ceva cu m\u00e2inile \u0219i cu capul, pentru binele oamenilor.<\/p>\n

\u0218i a sf\u00e2r\u0219it predica sa \u00een francez\u0103 cam a\u0219a:<\/p>\n

\u2013 Eu nu m-a\u0219 mira dac\u0103 o sut\u0103 de v\u0103duve ar veni cu h\u00e2rtii adev\u0103rate, emise de autorit\u0103\u021bi, dar false, cu care s\u0103 dovedeasc\u0103 cum c\u0103 au fost c\u0103s\u0103torite cu decedatul. Toate \u0219teoalfele s-ar bate ca hienele \u0219i ca harpiile pe aurul \u0219i pe averea mortului. \u00cen \u021bara asta po\u021bi s\u0103 min\u021bi \u0219i s\u0103 acuzi pe oricine de orice \u0219i nu p\u0103\u021be\u0219ti nimic. Pe mare\u0219alul Antonescu l-au acuzat tot a\u0219a de bigamie, cu acte false emise de autorit\u0103\u021bi \u0219i l-au chemat \u00een tribunal. S\u0103 dovedeasc\u0103 nevinovatul c\u0103 e nevinovat. Face parte din obiceiul p\u0103m\u00e2ntului s\u0103 bagi \u00een tribunal pe oricine, s\u0103-l pui la zid \u0219i s\u0103-l \u00eempu\u0219ti pe cel mai nevinovat \u0219i mai sf\u00e2nt. Pe c\u00e2nd bestiile de criminali au pus m\u00e2na pe bani, r\u00e2njesc ferici\u021bi \u0219i r\u00e2d de noi to\u021bi. Se dau legi pentru o zi, c\u00e2t s\u0103 profite escrocii care dau legile. Dreptatea \u00een \u021bara noastr\u0103 a devenit un circ. Oamenii cinsti\u021bi sunt da\u021bi s\u0103-i m\u0103n\u00e2nce animalele de la menajeria \u00een care tr\u0103im. Amin \u0219i Doamne ajut\u0103! a \u00eencheiat el \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Nu era prima oar\u0103 c\u00e2nd avocatul suedez venea cu treburi \u00een Rom\u00e2nia. Cuno\u0219tea franceza suficient, ca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 franceza insuficient\u0103 a preotului. A z\u00e2mbit spre preot \u0219i a dat din cap \u00een semn c\u0103 era la curent cu de-alde astea \u0219i nu afla nimic nou. S-a \u00eentors spre colegii s\u0103i rom\u00e2ni, iar ace\u0219tia au ridicat din umeri jena\u021bi. I-au spus c\u0103 avocatul care \u00eel ap\u0103rase pe mare\u0219al la procesul de bigamie a fost recompensat cu func\u021bia de ministru de externe. \u0218i iar\u0103\u0219i au ridicat din umeri, jena\u021bi.<\/p>\n

U\u0219a se smulse din nou \u0219i ap\u0103ru grasa, psiholoaga spitalului. Ea, care fusese na\u0219a lui Luca \u0219i apoi a lui Marcu. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00een halatul profesional, s-a dus direct la notar \u0219i i-a pus pe mas\u0103 o h\u00e2rtie. Apoi s-a \u00eentors spre sal\u0103 cu ochi gale\u0219i \u0219i cu o fa\u021b\u0103 de \u00eenger buc\u0103lat \u0219i gu\u0219at ca o iguan\u0103. A \u00eenfruntat privirile uimite ale tuturor. I-a privit pe to\u021bi cu un dispre\u021b superior dispre\u021bului cu care o priveau ace\u0219tia. Notarul a citit h\u00e2rtia ei cu to\u021bi ochelarii \u0219i a informat sala c\u0103 \u00eenc\u0103 o \u00eempricinat\u0103 prezenta certificat de c\u0103s\u0103torie cu decedatul. Certificat datat imediat dup\u0103 divor\u021bul de Ana \u0219i imediat \u00eenainte de c\u0103s\u0103toria cu Iuliana. Data certificatului psiholoagei conferea prioritate juridic\u0103 fa\u021b\u0103 de certificatul Iulianei. Conform certificatului, ea era c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Victor, c\u00e2nd a fost na\u0219\u0103 la copiii lui. Ceea ce invalida certificatele de botez, dar asta nu mai era la fel de important din perspectiva legii.<\/p>\n

Preotul s-a ridicat din nou, a \u00eenfierat-o \u0219i afurisit-o \u021bintind-o cu degetul ar\u0103t\u0103tor \u0219i cu cel mic. A numit-o curva Babilonului. Una ca ea trebuie s\u0103-l fi ucis pe directorul spitalului. Publicul din sal\u0103 fluiera din degete \u0219i huiduia, \u00eens\u0103 nu se mai \u0219tia cine pe cine huiduia. \u00cenc\u0103 odat\u0103 u\u0219a fu smuls\u0103. Profe\u021bia preotului s-a \u00eemplinit pe loc. O sumedenie de femei, nenum\u0103rate femei, \u00eendoliate, urmate de fiii \u0219i fiicele lor, de diferite v\u00e2rste \u0219i m\u0103rimi. Toate s-au dus la notar \u0219i au depus una dup\u0103 alta h\u00e2rtii pe masa lui. Toate dovedeau c\u0103 \u00een continuare erau c\u0103s\u0103torite legitim cu decedatul.<\/p>\n

Notarul \u0219i-a str\u00e2ns gr\u0103bit h\u00e2rtiile sale, dar numai pe ale sale, le-a b\u0103gat \u00een map\u0103, cu toate perechile lui de ochelari, f\u0103r\u0103 s\u0103 le mai pun\u0103 prin buzunare a\u0219a cum ar fi trebuit. \u0218uvi\u021bele de p\u0103r, r\u0103sculate ca ni\u0219te semne de mirare sau de interoga\u021bie, \u00eei dezveleau chelia. Cu servieta \u021binut\u0103 str\u00e2ns sub bra\u021b, a p\u0103r\u0103sit sala \u00een pa\u0219i repezi, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai zic\u0103 vreo formul\u0103 de polite\u021be.<\/p>\n

V\u0103duvele nou sosite s-au repezit s\u0103-\u0219i recupereze certificatele de c\u0103s\u0103torie. \u0218i-au \u00eenfipt m\u00e2inile \u00een p\u0103rul celorlalte. Fiii \u0219i fiicele lor au s\u0103rit \u00een ap\u0103rarea propriilor lor mame \u0219i la atacul celorlalte \u0219i a copiilor acestora. To\u021bi d\u0103deau cu pumnii \u0219i cu picioarele \u00een to\u021bi. Masa goal\u0103 a notarului, scaunul lui, instrumentele muzicale, tobe \u0219i ce mai erau, c\u00e2t \u0219i balansoarele, au fost r\u0103sturnate.<\/p>\n

Avoca\u021bii rom\u00e2ni \u0219i secretarele lor au f\u0103cut scut viu \u00een jurul colegului lor suedez, avocatul Iulianei \u0219i al lui Luca \u0219i au reu\u0219it s\u0103-i scoat\u0103 teferi de acolo. Personalul spitalului se retr\u0103sese \u00een balansoarele din ultimele r\u00e2nduri, de unde admirau circul, se leg\u0103nau, ciof\u0103iau gum\u0103 de mestecat, f\u0103ceau cu bra\u021bele ca aripile pinguinilor \u0219i strigau:<\/p>\n

\u2013 E nebun\u0103, e nebun\u0103, tr\u0103ie\u0219te cu un pinguin, o s\u0103 se m\u0103rite cu un pinguin.<\/p>\n

Multitudinea de v\u0103duve, fiii \u0219i fiicele lor se b\u0103teau ca chiorii \u0219i ca orbii. Preotul, entuziasmat c\u0103 profe\u021bia lui se \u00eemplinise, a \u00eendreptat cum trebuie masa la care st\u0103tuse notarul, s-a urcat pe mas\u0103 \u0219i a f\u0103cut cu m\u00e2inile semne ca ceferi\u0219tii la tren, dar nimeni nu mai asculta la el, care a propov\u0103duit cam a\u0219a, ce \u0219tia el din Biblie:<\/p>\n

\u2013 Isus a zis, \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei 10:21: \u201eVa da frate pe frate la moarte \u015fi tat\u0103 pe fiu \u015fi se vor scula copiii \u00eempotriva p\u0103rin\u0163ilor \u015fi \u00eei vor ucide.\u201d<\/p>\n

Iuliana cu Luca \u0219i cu avoca\u021bii lor au ajuns cu bine afar\u0103 din h\u0103rm\u0103laia aceea din sala de dans \u0219i de orice altceva, de la balamuc. \u00cens\u0103 nu aveau cum s\u0103 plece cu ma\u0219inile \u00eenchiriate de la aeroport. Erau bloca\u021bi de sumedenie de alte ma\u0219ini, parcate pe alei \u0219i pe gazonul verde, de c\u0103tre gloata de v\u0103duve cu copiii lor, ce veniser\u0103 la deschiderea testamentului.<\/p>\n

Deschiderea \u0219i executarea testamentului a fost am\u00e2nat\u0103 sine die<\/em>. S-ar putea s\u0103 fie unul dintre cele mai ample procese de bigamie, din jude\u021bul acela de la margine de \u021bar\u0103. Un proces cum nici chiar \u00een Castrave\u021bia nu a mai fost.<\/p>\n

\n

Cum s\u0103 fie posibil una ca asta? <\/strong><\/p>\n

Am vorbit cu Dumitru despre asta \u0219i r\u00e2dea. A zis c\u0103 Victor, v\u0103rul lui, a fost un prost.<\/p>\n

\u2013 Nicidecum. Era un om foarte inteligent, l-am contrazis eu. Avea un IQ foarte ridicat.<\/p>\n

\u2013 Probabil. \u00cen teorie. Dar practic nu e a\u0219a. Dup\u0103 felul cum \u0219i-a organizat el via\u021ba, eu cred c\u0103 avea un IQIP extrem de redus.<\/p>\n

\u2013 Ce e aia?<\/p>\n

\u2013 Coeficientul de Inteligen\u021b\u0103 pentru Interesul Personal. Sunt destui cu IQ mult mai mare dec\u00e2t al altora, dar cu un IQIP mai mic dec\u00e2t al tuturor. \u00cen felul cum a tr\u0103it el, \u0219i-a creat numai \u00eencurc\u0103turi. \u00cens\u0103\u0219i moartea lui r\u0103m\u00e2ne o \u00eencurc\u0103tur\u0103, \u00een care singur s-a b\u0103gat. A murit \u0219i a l\u0103sat dup\u0103 el numai \u00eencurc\u0103turi. Situa\u021bii \u00eenc\u00e2lcite, \u00een care i-a \u00eencurcat \u0219i pe al\u021bii. Cine mai poate descurca acum \u00eencurc\u0103leala asta de ma\u021be f\u0103cut\u0103 de el? O fi fost inteligent pentru meseria lui, pentru spital \u0219i pentru problemele bolnavilor, dar nu \u0219i pentru propriile lui probleme personale \u0219i ale familiei lui. Pentru sine \u00eensu\u0219i \u0219i pentru cei apropia\u021bi lui, nu a dat dovad\u0103 de inteligen\u021b\u0103. Cam a\u0219a era \u0219i Marx, cu un IQ enorm de \u00eenalt. El, care a avut o inteligen\u021b\u0103 ca nimeni altul, \u00eenc\u00e2t a scris Capitalul. \u00cens\u0103 cu toat\u0103 inteligen\u021ba lui \u00een probleme de teoria capitalului, practic Marx nu a fost \u00een stare s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani. A tr\u0103it \u0219i a murit \u00een s\u0103r\u0103cie lucie. S-a zb\u0103tut pentru interesul proletariatului, \u00eens\u0103 lui i-a lipsit inteligen\u021ba pentru interesul personal. Afl\u0103 de la mine c\u0103 Marx avea un IQIP zero sau char pe minus.<\/p>\n

\u2013 Pricep. \u00cen privin\u021ba asta, cam a\u0219a \u0219i cu Victor. Cum s\u0103 vindece el nebunii, c\u00e2nd cel mai mare nebun era chiar el?<\/p>\n

\u2013 Exact. \u00cen loc s\u0103 \u00ee\u0219i rezolve propriile lui probleme, el a creat probleme altora, \u00een special celor mai apropia\u021bi lui. \u0218i \u00een primul r\u00e2nd copiilor lui. Nu a avut inteligen\u021ba necesar\u0103 ca s\u0103 \u00ee\u0219i rezolve problemele sale \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin problemele pe care le-a creat altora. Toat\u0103 liota asta de mo\u0219tenitori ai aurului lui, au intrat \u00eentr-o \u00eencurc\u0103tur\u0103 cum nici nu \u0219i-au putut \u00eenchipui. S-au repezit ca pro\u0219tii s\u0103 apuce aur. Din asta numai necazuri au acum.<\/p>\n

\u2013 Cu \u00eemp\u0103r\u021birea aurului? Da, a\u0219a e.<\/p>\n

\u2013 Partajul aurului e floare la ureche. Alte necazuri. \u0218i mai mari. S\u0103-i v\u0103d pe unde o s\u0103 scoat\u0103 c\u0103ma\u0219a!<\/p>\n

Dumitru zicea c\u0103 banca elve\u021bian\u0103, la care se afiliase Toto\u0219u, \u0219i care garanta fiabilitatea lui, acum revendic\u0103 acel aur. Am r\u0103mas mirat, iar Dumitru mi-a spus c\u0103 nici el nu \u00een\u021belegea prea bine, dar asta era situa\u021bia:<\/p>\n

\u2013 Banca eleve\u021bian\u0103 avea contract cu Toto\u0219u. Toto\u0219u trebuia s\u0103 le trimit\u0103 elve\u021bienilor o cot\u0103 fix\u0103 de aur, \u00een fiecare an, indiferent dac\u0103 mergea cu c\u00e2\u0219tig sau cu pierderi. Chiar dac\u0103 Toto\u0219u a murit, cic\u0103 datoriile b\u0103ncii lui trebuiau pl\u0103tite. Nu le-a pl\u0103tit nimeni. Trebuie pl\u0103tite din urm\u0103 de c\u0103tre actualul proprietar al aurului lui Toto\u0219u. Victor a devenit proprietarul aurului lui Toto\u0219u \u00een mod legal, dup\u0103 legea rom\u00e2neasc\u0103. Tot dup\u0103 lege, dar dup\u0103 legea lui pe\u0219te, trebuie s\u0103 achite datoriile b\u0103ncii lui Toto\u0219u c\u0103tre banca elve\u021bian\u0103. Datorii \u0219i penaliz\u0103ri pentru \u00eent\u00e2rzieri la plat\u0103, care dup\u0103 moartea lui Toto\u0219u, cu anii, au devenit mai mari dec\u00e2t aurul acela. A\u0219a a calculat banca elve\u021bian\u0103 \u0219i a ob\u021binut satisfac\u021bie de la Tribunalul Interna\u021bional de la Strassbourg.<\/p>\n

\u2013 Te pui cu b\u0103ncile?<\/p>\n

\u2013 Cei mai mari bandi\u021bi de pe lume sunt b\u0103ncile. De aia nu poate nimeni s\u0103 jefuiasc\u0103 o banc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie prins. Pe\u0219tele cel mic nu poate \u00eenghi\u021bi pe\u0219tele cel mare. Nu poate nici m\u0103car s\u0103 \u00eel ciupeasc\u0103. A\u0219a c\u0103: persoanele juridice care au recunoscut c\u0103 sunt mo\u0219tenitori ai lui Victor, nu primesc nimic \u0219i trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 angaralele din urm\u0103 ale acelui aur.<\/p>\n

Dumitru r\u00e2dea \u00een hohote, c\u0103 nu face ocaua c\u00e2t daraua. L-am \u00eentrebat ce mai \u0219tia de b\u0103iatul s\u0103u, Hilarius? Nu mai \u0219tia nimic. Era major \u0219i nu mai avea nicio r\u0103spundere pentru el. Ce mai \u0219tia din \u021bar\u0103? Nu-l interesa pe el ce mai era prin \u021bar\u0103. Mi-a spus r\u00e2z\u00e2nd c\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i prin lumea \u00eentreag\u0103 alergau unii cu limba scoas\u0103 dup\u0103 un tablou ce o reprezenta pe contesa ungar\u0103 Elisabeta B\u00e1thory, care se sc\u0103lda \u00een s\u00e2nge de fecioare, ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 tinere\u021be f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte. Pentru acel tablou, pro\u0219tii de pe tot globul p\u0103m\u00e2ntesc ofereau sume mai ame\u021bitoare dec\u00e2t pentru orice alt tablou.<\/p>\n

Atunci am \u00een\u021beles ceea ce nu \u00een\u021belesesem din scrisoarea lui Victor, venit\u0103 de pe cealalt\u0103 parte a gropii. A\u0219adar acesta era tabloul despre care \u00eemi spunea Victor \u00een scrisoare. Iar eu nu \u00eemi aminteam despre ce tablou zicea el. Mi-am amintit acum c\u0103 el vorbise despre tablou \u00een seara aceea \u00een sala de dans de la balamuc, c\u00e2nd cu botezul lui Luca, \u00eens\u0103 eu nu \u00eei d\u0103dusem importan\u021b\u0103 \u0219i uitasem. El o diagnosticase pe acea contes\u0103 c\u0103 ar fi avut complexul, pe care el \u00eel numea \u201eoglinjoar\u0103, oglinjoar\u0103, spune-mi cine-i mai frumoas\u0103-n \u021bar\u0103!\u201d Voia s\u0103 adauge portretul ei la portretele din testul Szondy. Ca s\u0103 poat\u0103 depista pe cei ce aveau acel complex narcisist \u0219i criminal.<\/p>\n

A\u0219adar, tabloul pe care tocmai \u00eel g\u0103sise la u\u0219a lui, \u00een seara anterioar\u0103 dimine\u021bii, \u00een care a fost g\u0103sit \u00eentins mort pe pat, era tocmai tabloul cu contesa ungar\u0103. El \u00eemi mai scria c\u0103 era \u00een drum spre N\u0103stea. Acolo a b\u0103ut p\u0103h\u0103relul de whisky, apoi s-a \u00eentors acas\u0103 \u0219i a murit. Tabloul a disp\u0103rut. N\u0103stea era ungur dup\u0103 mam\u0103. Ce s\u0103 mai pot crede, c\u00e2nd nu mai pot crede nimic? Pe cine s\u0103 mai cred, c\u00e2nd nu mai cred pe nimeni? \u00cen ce s\u0103 mai cred, c\u00e2nd nu mai e de crezut nimic?<\/p>\n

L-am sunat la telefon pe Nea St\u0103nea, v\u0103r bun cu tat\u0103l meu, singurul om de pe lume \u00een care mai puteam avea \u00eencredere \u0219i \u00een care mai credeam. El era pentru mine singurul om de pe lume fa\u021b\u0103 de care eram sincer \u0219i nu \u00eel min\u021bisem niciodat\u0103. Fiindc\u0103 \u0219i el era singurul om de pe lume care \u00eentotdeauna a fost sincer cu mine \u0219i nu m-a min\u021bit \u00een niciun fel. \u00cen orice caz, Nea St\u0103nea era cunoscut c\u0103 nu a min\u021bit niciodat\u0103 pe nimeni. Mai ales el, care la v\u00e2rsta lui, nu mai are altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru o lume mai bun\u0103. L-am \u00eentrebat dac\u0103 aflase ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu moartea inexplicabil\u0103 a lui Victor. Nu aflase nimic. Mda, \u0219i lui i se p\u0103ruse cam bizar\u0103 aceast\u0103 moarte, \u00eens\u0103 nu g\u0103sise nicio explica\u021bie logic\u0103.<\/p>\n

\u2013 S-ar putea s\u0103 aib\u0103 N\u0103stea vreo implica\u021bie \u00een moartea lui Victor? l-am \u00eentrebat eu.<\/p>\n

\u2013 N\u0103stea? Ce are sula cu prefectura? mi-a r\u0103spuns el. N\u0103stea a murit pe c\u00e2nd Victor era copil.<\/p>\n

\u2013 Vorbim de prietenul meu Victor, fiul doctorului Du\u021b\u0103 R\u0103coveanu? Vorbim de N\u0103stea, v\u0103rul dumitale, fiul lui Papone \u0219i Pipica?<\/p>\n

\u2013 Da.<\/p>\n

\u2013 C\u00e2nd a murit N\u0103stea, v\u0103rul dumitale?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i\u2026 \u00een ce an s\u0103 fi fost asta? El a murit \u00eenainte de R\u0103zboi.<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a?!<\/p>\n

\u2013 Cum a\u0219a, ce?<\/p>\n

\u2013 Vorbim de N\u0103stea, v\u0103rul dumitale, ofi\u021berul care s-a accidentat \u00een gar\u0103, c\u00e2nd a c\u0103zut de pe cal, \u00een prima lui misiune de ofi\u021ber?<\/p>\n

\u2013 Da. N\u0103stea. L-a tr\u00e2ntit calul \u00een gar\u0103 \u0219i a murit pe loc, \u00een prima lui misiune de ofi\u021ber.<\/p>\n

\u2013 Nu se poate! Nu se poate! N\u0103stea n-a murit, l-au pus \u00een ghips \u0219i a supravie\u021buit, s-a mutat \u00een casa lui, mo\u0219tenit\u0103 de la Papone, la Bistri\u021ba. L-a botezat pe b\u0103iatul lui Victor. Am fost cu el la botez. Victor s-a dus la el \u00een seara \u00eenainte de a muri.<\/p>\n

\u2013 Cine \u021bi-a \u00eempuiat capul cu balivernele astea? N\u0103stea a murit pe loc, \u00een gar\u0103. Eu am fost la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui. Tu nu erai n\u0103scut. \u00cemi aduc aminte \u00eenmorm\u00e2ntarea lui, cum a\u0219 vedea dinaintea ochilor mei.<\/p>\n

\u2013 Unde a fost \u00eenmorm\u00e2ntat?<\/p>\n

\u2013 La cimitirul catolic.<\/p>\n

\u2013 De ce catolic?<\/p>\n

\u2013 P\u0103i\u2026 fiindc\u0103 el era catolic. S\u0103-\u021bi spun cum a fost. Mama lui, Pipica, era unguroaic\u0103 \u0219i catolic\u0103. Se convertise ea la ortodoxie, pentru nunt\u0103, \u00eens\u0103 numai de form\u0103. S-a \u00eentors la catolicism, rebotez\u00e2ndu-se pentru a treia oar\u0103. S\u0103 te iei cu m\u00e2inile de cap ce nerozie la ei. Papone s-a convertit \u0219i el la catolicism \u00een secret, dar s-a aflat. De aceea au \u0219i trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u0219ul, c\u0103 nu mai puteau tr\u0103i de privirile lumii. Au v\u00e2ndut ce case aveau \u0219i s-au dus la dracu-n praznic tocmai la Bistri\u021ba, s\u0103 le putrezeasc\u0103 oasele pe acolo. Pe N\u0103stea, c\u00e2nd era mic, l-au botezat \u00eent\u00e2i ortodox, de ochii lumii, iar a doua oar\u0103 catolic. Dar s-a aflat. De aceea nu l-au putut a\u0219eza \u00een cimitirul nostru ortodox. Te pui cu popii \u0219i cu gura lumii? L-au a\u0219ternut dincolo, la cimitirul catolic. Noi am fost to\u021bi acolo. Ce importan\u021b\u0103 mai avea pentru mort, dac\u0103 era cimitir catolic sau ortodox? Tot aia e.<\/p>\n

\u2013 Ce mai \u0219tii de Nea T\u0103nase groparul?<\/p>\n

\u2013 Care gropar?<\/p>\n

\u2013 Care locuia \u00een c\u0103su\u021ba de la intrarea \u00een cimitir.<\/p>\n

\u2013 N-a locuit nimeni niciodat\u0103 acolo. Era casa rece, pentru \u021binut mor\u021bii, p\u00e2n\u0103 le venea r\u00e2ndul la groap\u0103.<\/p>\n

\u2013 Nea T\u0103nase groparul, \u00eel \u0219tia tot ora\u0219ul.<\/p>\n

\u2013 Noi nu am avut niciun gropar cu numele \u0103sta. Eu \u0219tiu, fiindc\u0103 am lucrat la prim\u0103rie. R\u0103spundeam de culte, de biserici \u0219i ce temple religioase mai erau, de cimitire, de pietrari, de tot ce era cu astea. Nu se \u00eent\u00e2mpla nimic, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu eu. Nicio furnic\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt nu mi\u0219ca f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemi cear\u0103 mie aprobare scris\u0103.<\/p>\n

Nu mai are nicio importan\u021b\u0103 ce am mai zis eu \u0219i ce mi-a mai zis unchiul meu. Doar banalit\u0103\u021bile de rigoare \u0219i am \u00eencheiat convorbirea. Am pus jos telefonul \u0219i mi-am ridicat privirea pe etajera cu c\u0103r\u021bi deasupra patului meu, pe care mi le d\u0103duse N\u0103stea c\u00e2nd am fost la el. Am m\u00e2ng\u00e2iat cu m\u00e2na cotoarele c\u0103r\u021bilor. Cartea egiptean\u0103 a mor\u021bii, Cartea tibetan\u0103 a mor\u021bilor, Cartea mor\u021bii tocharilor \u0219i epopeea lui Gilgamesh, pe care mi le d\u0103ruise cu m\u00e2na lui, \u00een casa lui de la Bistri\u021ba, N\u0103stea, v\u0103rul tat\u0103lui meu \u0219i al unchiului meu St\u0103nea, cu care tocmai \u00eencheiasem convorbirea.<\/p>\n

L-am sunat din nou. Calm, cum este el \u00eentotdeauna, nu s-a mirat c\u0103 l-am sunat iar\u0103\u0219i. L-am \u00eentrebat dac\u0103 era posibil ca N\u0103stea s\u0103 se fi transformat \u00een strigoi, s\u0103 nu \u00ee\u0219i fi g\u0103sit lini\u0219tea \u00een co\u0219ciug, s\u0103 fi ie\u0219it din groap\u0103 \u0219i s\u0103 b\u00e2ntuie printre cei vii.<\/p>\n

\u2013 Mda. Cam a\u0219a vorbe\u0219te lumea. Gura lumii n-o umple dec\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul. Se zice c\u0103 toate s-ar trage de la Du\u021b\u0103. El a venit \u0219i a constatat c\u0103 N\u0103stea decedase pe loc. Du\u021b\u0103 a tras cear\u0219aful pe fa\u021ba lui N\u0103stea \u0219i a zis, cum dr\u0103cuia el tot timpul: \u201eLa Dracu!\u201d A scris certificatul de deces \u0219i a pus parafa Dr. R\u0103coveanu. \u0218i au dus mortul la morg\u0103. S-a vorbit mult\u0103 vreme prin ora\u0219 c\u0103 N\u0103stea nu era mort \u0219i l-au \u00eengropat de viu. Unii, acolo la \u00eenmorm\u00e2ntare, ziceau c\u0103 \u00eel auzeau cum lovea cu pumnii, cu picioarele \u0219i cu capul \u00een sicriu. Cum de or fi \u0219tiut ei cu ce dunc\u0103nea el \u00een sicriu pe din\u0103untru? \u00cens\u0103 eu unul n-am auzit. Ce s\u0103 aud, c\u00e2nd famfara militar\u0103 sp\u0103rgea v\u0103zduhul \u0219i norii cu al\u0103murile regimentului \u0219i cu tobele lor mari? Comandantul regimentului i-a zis preotului c\u0103 N\u0103stea se zb\u0103tea viu \u00een co\u0219ciug sub p\u0103m\u00e2nt. \u00cens\u0103 preotul a scuturat din cap, a spus c\u0103 nu era posibil a\u0219a ceva, a zis c\u0103 lumea aiureaz\u0103 ca \u00eentotdeauna \u0219i nu a fost de acord s\u0103 deschid\u0103 groapa.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 aceea?<\/p>\n

\u2013 Nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat nimic. N\u0103stea a r\u0103mas mort, \u00een groapa lui. Cic\u0103 nu \u0219i-ar fi g\u0103sit lini\u0219tea \u00een groap\u0103. Cic\u0103 iese mereu din sicriul lui \u0219i b\u00e2ntuie noaptea prin ora\u0219. Nu se \u0219tie ce caut\u0103. A fost v\u0103zut de c\u0103tre mai mul\u021bi, \u00een diferite nop\u021bi. Umbla c\u0103lare pe un cal. Un cal f\u0103r\u0103 cap. Era \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum de gabardin\u0103, albastru \u00eenchis \u0219i cu carouri ro\u0219ii discrete. Cam larg pentru el, cu m\u00e2necile suflecate \u0219i cu pantalonii sume\u0219i. Cu spinarea dreapt\u0103 \u0219i \u021beap\u0103n ca un militar, cum era el c\u00e2nd tr\u0103ia. Purta o coas\u0103 pe um\u0103r, ca moartea \u00een vacan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u0218i ce c\u0103uta pe strad\u0103?<\/p>\n

\u2013 Ce s\u0103 caute? La \u00eenceput, lumea a crezut c\u0103 \u00ee\u0219i c\u0103uta uniforma lui de ofi\u021ber, fiindc\u0103 nu \u00eel \u00eengropaser\u0103 cu uniforma, nu d\u0103duse voie comandantul regimentului. Au descuiat odaia lui, i-au luat uniforma din dulap \u0219i \u00eentr-o noapte i-au pus-o pe morm\u00e2nt, ca s\u0103-l mul\u021bumeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se potoleasc\u0103, s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103 \u0219i s\u0103 lase oamenii \u00een pace. A doua zi, c\u00e2nd a r\u0103s\u0103rit soarele, uniforma nu mai era acolo pe morm\u00e2ntul lui. Au r\u0103suflat to\u021bi u\u0219ura\u021bi, c\u0103 \u00ee\u0219i luase uniforma cu el pe lumea cealalt\u0103 \u0219i se fudulea cu uniforma pe acolo, pe dincolo. \u00cens\u0103 \u00een nop\u021bile urm\u0103toare, tot a\u0219a, l-au v\u0103zut ca mai \u00eenainte, tot c\u0103lare pe acela\u0219i cal f\u0103r\u0103 cap \u0219i cu coasa pe um\u0103r. Ce o fi c\u0103utat? De ce mai avea nevoie s\u0103-i aduc\u0103 la morm\u00e2nt? Au descuiat odaia lui \u00eenc\u0103 odat\u0103, s\u0103 caute pe acolo ceva care s\u0103-i fi fost lui drag. \u0218i c\u00e2nd colo, i-au g\u0103sit uniforma frumos aranjat\u0103 pe umerar, la locul ei, de unde o luaser\u0103 s\u0103 i-o pun\u0103 pe morm\u00e2nt. \u00censeamn\u0103 c\u0103 n-a vrut s\u0103 primeasc\u0103. N\u0103stea strigoiul a adus-o \u0219i a pus-o \u00een dulap, la locul ei.<\/p>\n

\u2013 Cum s\u0103 fie posibil una ca asta?<\/p>\n

\u2013 Nu m\u0103 \u00eentreba pe mine cum e posibil. Eu \u00ee\u021bi spun ce vorbe\u0219te lumea \u00een ora\u0219ul nostru. Cic\u0103 l-au v\u0103zut umbl\u00e2nd noaptea c\u0103lare \u0219i l-au auzit murmur\u00e2nd: \u201eNicio noapte nu m\u0103 \u00eempresoar\u0103, unde ochiul meu s\u0103 nu r\u0103zbat\u0103! \u0218i un ochi nicic\u00e2nd \u00eenchis vegheaz\u0103 orice mi\u0219care! \u201d I-au desf\u0103cut groapa, i-au ridicat capacul la sicriu, i-au t\u0103iat capul \u0219i i l-au pus la picioare. Nimic. I-au \u00eentors crucea cu susul \u00een jos. Nu a fost de niciun folos. \u0218i-o fi c\u0103utat c\u0103r\u021bile lui dragi? I-au descuiat odaia din nou, i-au luat din bibliotec\u0103 \u0219i i-au pus pe morm\u00e2nt: Cartea egiptean\u0103 a mor\u021bii, Cartea tibetan\u0103 a mor\u021bilor, Cartea mor\u021bii tocharilor \u0219i epopeea lui Gilgamesh. Pe astea le-a primit. A doua zi diminea\u021ba nu mai erau acolo pe morm\u00e2nt \u0219i nici nu le adusese \u00eenapoi s\u0103 le pun\u0103 \u00een bibliotec\u0103 de unde le luaser\u0103, ca s\u0103 i le pun\u0103 pe morm\u00e2nt.<\/p>\n

\u2013 Cum e posibil a\u0219a ceva?<\/p>\n

\u2013 A\u0219a vorbe\u0219te lumea, a\u0219a e via\u021ba. \u00cen via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fii atent, cu cine umbli \u0219i cu cine nu. S\u0103 \u0219tii cu cine vorbe\u0219ti \u0219i cu cine nu. S\u0103 \u0219tii ce vorbe\u0219ti \u0219i ce nu. Sunt oameni pe care mai bine nu i-am cunoa\u0219te. Te duci la doctor \u0219i nu \u0219tii cu ce capacitate sau incapacitate profesional\u0103 ai de a face. Dai de unul care mai bine \u0219i-ar fi ales alt\u0103 meserie. Un medic renumit, Berardi, mi-a dat re\u021bet\u0103 s\u0103 iau pastile cu vitamina D. Am citit \u00een instruc\u021biuni c\u0103 era absolut contraindicat celor ce fac pietre la rinichi. Ce a fost \u00een capul lui de medic, care \u0219tia c\u0103 fusesem la el cu o criz\u0103 de piatr\u0103 la rinichi?<\/p>\n

\u2013 Asta la el era ignoran\u021b\u0103 sau reavoin\u021b\u0103?<\/p>\n

\u2013 A\u0219a incompeten\u021b\u0103 n-am mai pomenit dec\u00e2t la unii mecanici auto. M-am \u00eentors la farmacie \u0219i l-am \u00eentrebat pe farmacist ce s\u0103 fac, s\u0103 iau medicamentul prescris de doctor sau nu. Farmacistul a r\u0103mas cu re\u021beta \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i cu gura c\u0103scat\u0103. Am auzit de un medic neuropsihiatru, care c\u0103zuse \u00eentr-o depresiune nervoas\u0103 sau psihic\u0103, a luat medicamente contra depresiunii \u0219i a b\u0103ut nu \u0219tiu ce b\u0103utur\u0103 alcoolic\u0103, tare. Era un medicament de import, iar instruc\u021biunile nu erau \u00een rom\u00e2ne\u0219te. El nu cuno\u0219tea nicio limb\u0103 str\u0103in\u0103. Nu a avut cum s\u0103 afle din instruc\u021biuni c\u0103 medicamentul acela, \u00een contact cu alcoolul putea provoca \u00eencetinirea respira\u021biei \u0219i oprirea inimii. S\u0103 nu fi fost acela\u0219i lucru \u0219i cu tizul t\u0103u. Ce limb\u0103 str\u0103in\u0103 cuno\u0219tea el?<\/p>\n

\u2013 Nea St\u0103nea, dumneata e\u0219ti singurul om cu scaun la cap \u00een aceast\u0103 lume de nebuni. Cel mai echilibrat \u0219i mai \u00een\u021belept om pe care \u00eel \u0219tiu.<\/p>\n

\u2013 Ohohooo! S\u0103 m\u0103 fi v\u0103zut c\u00e2nd eram viu!<\/p>\n

Am sc\u0103pat din m\u00e2n\u0103 telefonul \u0219i s-a f\u0103cut \u00e2\u0103nd\u0103ri. Din nou mi-am ridicat privirea asupra acestor c\u0103r\u021bi, care disp\u0103ruser\u0103 de pe morm\u00e2ntul lui N\u0103stea, le luase el \u00eensu\u0219i de pe morm\u00e2nt, le dusese la Bistri\u021ba \u0219i mi le d\u0103duse mie, cu m\u00e2na lui, acolo \u00een casa lui de la Bistri\u021ba, unde m\u0103 duceam uneori cu Victor, tizul \u0219i prietenul meu, cu care m\u0103 cuno\u0219team din copil\u0103rie. Am m\u00e2ng\u00e2iat cotoarele acestor c\u0103r\u021bi pe etajera deasupra patului meu. Cadouri otr\u0103vite. Iar deasupra lor at\u00e2rna tabloul. Pe tablou scria cu c\u0103rbune: \u201eTe g\u0103sesc eu. Oriunde te-ai duce \u0219i oriunde ai fi, eu sunt acolo \u00eenaintea ta! Noapte, noapte \u0219i iar noapte. De trei ori noapte pretutindeni pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul!\u201d De unde o mai fi ap\u0103rut \u0219i otrava asta?<\/p>\n

Am ie\u0219it din cas\u0103 \u0219i am plecat \u00eencotro am v\u0103zut cu ochii.<\/p>\n

Ce balamuc! Tr\u0103im \u00eentr-o lume nebun\u0103. M-a\u0219 retrage la M\u00e2n\u0103stirea Nebunilor, c\u0103 poate acolo or fi \u0103ia mai pu\u021bin nebuni dec\u00e2t lumea din afara zidurilor. Dar cum s\u0103 ajung acolo, c\u00e2nd v\u00e2ntul bate de pretutindeni? M\u00e2n\u0103stirea nebunilor e pretutindeni. Suntem \u00eenconjura\u021bi de toate v\u00e2nturile \u0219i curentele de aer sau la mod\u0103. Toate curentele ideologice \u0219i aiurelile vin de la M\u00e2n\u0103stirea Nebunilor. Lumea asta, \u00een care tr\u0103im, este un balamuc \u0219i nu se mai face bine.<\/p>\n

Am evadat din aceast\u0103 M\u00e2n\u0103stire a Nebunilor \u00een care tr\u0103im. Salvare colectiv\u0103 din acest balamuc nu v\u0103d. S\u0103 a\u0219tepte salvarea colectiv\u0103 cine o a\u0219teapt\u0103 de mii de ani \u0219i mai vrea s\u0103 o a\u0219tepte, \u00een loc s\u0103 se salveze prin propriile sale puteri. De ce s\u0103 a\u0219tept\u0103m cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n s\u0103 salveze cineva omenirea? Unde nu este salvare colectiv\u0103, trebuie s\u0103 fie o salvare individual\u0103. P\u00e2n\u0103 g\u0103sesc alt\u0103 solu\u021bie mai eficient\u0103, \u00eemi r\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 iau distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de tot ce e \u00een jurul meu, de tot ce m\u0103 solicit\u0103, m\u0103 asalteaz\u0103 \u0219i m\u0103 ademene\u0219te cu promisiuni \u0219i a\u0219tept\u0103ri de\u0219arte. S\u0103 m\u0103 feresc de cei ce se str\u0103duiesc s\u0103 \u00eemi par\u0103 favorabili, dar au scopul perfid c\u0103 vor s\u0103 \u00eemi pun\u0103 zgard\u0103 \u0219i botni\u021b\u0103, ca s\u0103 m\u0103 \u00eenrobeasc\u0103 \u0219i cople\u0219easc\u0103 cu problemele lor. Trebuie s\u0103 ne \u00eendoim de aparen\u021be, s\u0103 z\u00e2mbim cu o \u00eeng\u0103duitoare ne\u00eencredere \u0219i s\u0103 r\u00e2dem de panarama asta a tuturor r\u0103t\u0103ci\u021bilor. Salvarea noastr\u0103 cea mai sigur\u0103 din acest balamuc, din acest b\u00e2lci al de\u0219ert\u0103ciunilor, este s\u0103 fim \u00een via\u021b\u0103 privitori ca la teatru, dup\u0103 cum ne \u00eenva\u021b\u0103 Eminescu. De aceea \u00eel denigreaz\u0103 unii \u0219i vor s\u0103 renun\u021b\u0103m la el. Pentru c\u0103 Eminescu este cartea noastr\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i \u0219i e busola noastr\u0103 cea mai de n\u0103dejde.<\/p>\n

S\u0103 privim totul \u0219i toate ca la teatru, s\u0103 nu urc\u0103m pe scen\u0103, s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m implica\u021bi \u00een vreo ac\u021biune, care nu este ac\u021biunea noastr\u0103, ci e a altora, \u00een interesul lor, nu al nostru. S\u0103 a\u0219tept\u0103m s\u0103 vedem finalul mascaradei \u0219i s\u0103 cad\u0103 cortina. S\u0103 \u00eentoarcem spatele la tot ceea ce este nepl\u0103cut sau \u00eendoielnic, c\u00e2t \u0219i la tot ce pare foarte pl\u0103cut \u0219i sigur, la tot ce vedem c\u0103 pare atr\u0103g\u0103tor sau folositor \u0219i nu se vede de la \u00eenceput c\u0103 e am\u0103gitor \u0219i toxic. \u00cen primul r\u00e2nd s\u0103 ne debaras\u0103m de prieteniile toxice. S\u0103 \u00eentoarcem spatele \u0219i s\u0103 o rupem cu to\u021bi cronofagii, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne acapareze cu false amabilit\u0103\u021bi, cu viclean\u0103 bun\u0103voin\u021b\u0103 \u0219i cu necazurile lor, \u00een care s-au afundat din propria lor prostie, ca \u00eentr-o mla\u0219tin\u0103 din care ei nu \u0219tiu cum s\u0103 mai ias\u0103 \u0219i vor s\u0103 \u00eei scoatem noi. S-o rupem cu oamenii pref\u0103cu\u021bi, exper\u021bi \u00een strategia de a \u00eenduio\u0219a \u0219i a inspira \u00eencredere. Ochii lor perfizi de iguan\u0103 ascund c\u0103 vor s\u0103 ne acapareze, s\u0103 ne domine, s\u0103 profite de pe urma noastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne foloseasc\u0103, cu scopul de a \u00ee\u0219i rezolva prin noi interese \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een care ei se \u00eeneac\u0103 \u0219i pe care ei nu le pot rezolva. S\u0103 \u00eentoarcem spatele celor care se gudur\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 noi, dar chi\u021b\u0103ie de invidie \u0219i urzesc \u00een dauna noastr\u0103. S\u0103 \u00eei l\u0103s\u0103m s\u0103 \u00ee\u0219i mistuie \u00een tihn\u0103 frustr\u0103rile \u0219i triste\u021bile lor. \u0218i s\u0103 ne ridic\u0103m privirile spre stele.<\/p>\n

Am p\u0103r\u0103sit Suedia \u0219i am sim\u021bit c\u0103 moare ceva \u00een mine. M-am eliberat astfel de tot ce eram legat. La fel am sim\u021bit \u0219i c\u00e2nd am p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u0219i am plecat f\u0103r\u0103 nimic din tot ce agonisisem. \u0218i atunci m-am eliberat de tot ce m\u0103 \u021binea legat. De fiecare dat\u0103 dup\u0103 ce am murit, am sim\u021bit o mare eliberare \u0219i am ren\u0103scut la o nou\u0103 via\u021b\u0103. Ca o re\u00eencarnare pe o nou\u0103 planet\u0103. Am luat-o de la zero c\u00e2nd am ajuns \u00een Suedia. La fel am luat-o de la zero \u0219i c\u00e2nd m-am stabilit \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n

Mi-am cump\u0103rat cu banii jos, bani munci\u021bi cu capul \u0219i cu m\u00e2inile mele, un apartament \u00een cea mai modern\u0103 localitate francez\u0103, o sta\u021biune balnear\u0103 recent construit\u0103 pe un teren pustiu, la \u021b\u0103rmul Mediteranei, unde nu scade temperatura sub zero grade \u0219i nu ninge. Fereastra mea imens\u0103 d\u0103 spre o gr\u0103din\u0103 cu flori exotice \u0219i cu verdea\u021b\u0103 toat\u0103 iarna. \u00cemi odihnesc ochii pe verdea\u021b\u0103 chiar \u0219i iarna. Peste dou\u0103 treimi din suprafa\u021ba urban\u0103 este parc, cu flori exotice cum nu am mai v\u0103zut, cu fluturi, cu palmieri \u0219i sumedenie de copaci sau desi\u0219uri \u00eenflorite, ale c\u0103ror nume nu le cunosc \u0219i nici nu e necesar s\u0103 le aflu. M\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 mirosul florilor chiar \u0219i dac\u0103 nu \u0219tiu cum se numesc. \u00cen copaci, greierii \u021bin concerte, nev\u0103zu\u021bi, ca \u00eengerii din ceruri. Locuiesc \u00eentr-un paradis terestru.<\/p>\n

Mi-am abandonat de nenum\u0103rate ori bagajele. Le-am l\u0103sat altora. De nenum\u0103rate ori am luat-o de la cap\u0103t. De fiecare dat\u0103 am murit mai mult sau mai pu\u021bin \u0219i am \u00eenviat. Am uitat de c\u00e2te ori am murit \u0219i am \u00eenviat. Am renun\u021bat la dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i la tot ce aveam, la absolut tot. Am renun\u021bat chiar \u0219i la ceea ce eram. M-am anulat pe mine \u00eensumi. Am anulat toate leg\u0103turile cu to\u021bi cei pe care \u00eei cuno\u0219team \u0219i m\u0103 cuno\u0219teau. \u021aelul meu a fost s\u0103 r\u0103m\u00e2n necunoscut \u0219i ne\u0219tiut de nimeni. Am l\u0103sat totul \u00een urma mea. Dou\u0103 \u021b\u0103ri frumoase. Am abandonat frumuse\u021bea lor pentru frumuse\u021bea lini\u0219tii suflete\u0219ti. Nu mai am nevoie de nimic. Nu depind de nimeni. A\u0219a am ajuns \u00een paradisul l\u0103untric, unde nu m\u0103 mai atinge nicio durere, nicio \u00eentristare \u0219i nimic din r\u0103ut\u0103\u021bile celor ne\u00eemplini\u021bi, frustra\u021bi \u0219i invidio\u0219i. Mi se face mil\u0103 de suferin\u021bele lor \u0219i ale tuturor. M\u0103 mir, suspin \u0219i z\u00e2mbesc, c\u00e2nd v\u0103d cum se zbate lumea \u0219i se sf\u00e2\u0219ie \u00een mii de buc\u0103\u021bele, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 \u0219tie pentru ce.<\/p>\n

Frumoas\u0103 \u0219i minunat\u0103 este via\u021ba, de ne\u00eenchipuit. Doamne Dumnezeule, care ai creat universul, natura \u00eenconjur\u0103toare \u0219i via\u021ba. Care ai creat iubirea, bucuria \u0219i fericirea, aceast\u0103 trinitate sf\u00e2nt\u0103. E\u0219ti mai presus de toate religiile, aceste \u00eencerc\u0103ri de a cunoa\u0219te necunoscutul. Fie-\u021bi mil\u0103 de oamenii care nu sunt demni de rolul \u0219i de misiunea pe care le-ai \u00eencredin\u021bat-o c\u00e2nd i-ai trimis \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i se complac \u00een a fi ni\u0219te tic\u0103lo\u0219i. Fie-\u021bi mil\u0103 mai ales de victimele lor. D\u0103-le la to\u021bi din iubirea \u0219i bun\u0103tatea ta, chiar \u0219i celor care nu merit\u0103. E\u0219ti prezent pretutindeni, te v\u0103d \u00een tot ce se poate vedea \u0219i \u00een ceea ce nu se poate vedea. Mul\u021bumesc pentru tot ce mi-ai d\u0103ruit \u0219i pentru c\u0103 exist. \u00ce\u021bi mul\u021bumesc pentru c\u0103 e\u0219ti prezent \u00een inima mea. Doamne, \u00ee\u021bi dau toat\u0103 iubirea din inima mea. Mai am un singur dor.<\/p>\n

Doresc s\u0103 m\u0103 apropii c\u00e2t mai mult de lumina, de bun\u0103tatea \u0219i de armonia divin\u0103, de acolo din cerul cu stele.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

Septembrie\u00a0 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u2013Ave\u021bi castrave\u021bi? \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 N-avem castravem. \u00a0 Scrisoarea de dincolo \u00cengrozit, am pus jos telefonul. Victor, tizul meu, prietenul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46647","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46647"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46650,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46647\/revisions\/46650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}