{"id":46662,"date":"2020-10-13T09:42:17","date_gmt":"2020-10-13T09:42:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46662"},"modified":"2020-10-13T09:42:17","modified_gmt":"2020-10-13T09:42:17","slug":"victor-ravini-metafora-mortii-ciobanului-si-moartea-metaforei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/10\/13\/victor-ravini-metafora-mortii-ciobanului-si-moartea-metaforei\/","title":{"rendered":"Victor RAVINI: Metafora mor\u021bii ciobanului \u0219i moartea metaforei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Clasificarea Miori\u021bei ca balad\u0103 este discutabil\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd trebuie precizat dac\u0103 ne referim la varianta publicat\u0103 de Vasile Alecsandri sau la ce alte variante ale Miori\u021bei. La o singur\u0103 variant\u0103 sau la o multitudine de variante? Pentru a \u00een\u021belege Miori\u021ba, trebuie s\u0103 pornim de la toate variantele, dup\u0103 cum ne atrage aten\u021bia cercet\u0103torul Adrian Fochi \u00een vasta lui monografie, iar nu doar de la varianta lui Alecsandri, a\u0219a cum au f\u0103cut cei mai mul\u021bi savan\u021bi. Diferite variante au fost clasificate \u00een diferite specii literare, unele \u00een genul liric, altele \u00een genul epic. \u021a\u0103ranii spuneau c\u0103 Miori\u021ba este \u201ec\u00e2ntec b\u0103tr\u00e2nesc\u201d. E o no\u021biune complex\u0103, pe care nimeni nu a reu\u0219it s\u0103 o defineasc\u0103 \u00een mod satisf\u0103c\u0103tor. Faptul c\u0103 Mior\u021bia se c\u00e2nta, i-a f\u0103cut pe mul\u021bi s\u0103 o considere balad\u0103. \u00cens\u0103 nu au pornit de la o defini\u021bie clar\u0103 a baladei \u0219i au redus complexitatea Miori\u021bei la simplitatea unei balade. Prin defini\u021bie, balada apar\u021bine genului epic \u0219i are ca erou un personaj identificabil, care a tr\u0103it c\u00e2ndva \u0219i s-a remarcat prin anumite fapte. \u201ePortretul ciobanului nu ne prezint\u0103 un personaj identificabil prin detaliul individual, pitoresc \u0219i singularizator, ci exprim\u0103 idealul de frumuse\u021be tinereasc\u0103 \u0219i de cuceritoare b\u0103rb\u0103\u021bie ce \u0219i l-a format poporul nostru\u201d precizeaz\u0103 Alexandru Amzulescu, Adrian Fochi, I. C. Chi\u021bimia \u0219i Gheorghe Vrabie, \u00een Istoria Literaturii rom\u00e2ne<\/em>, vol. 1, p. 123, Ed. Academiei, 1964.<\/p>\n

\u00cen concluzie, Miori\u021ba nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een defini\u021bia baladei \u0219i nici \u00een genul epic. Aceast\u0103 concluzie este confirmat\u0103 de faptul c\u0103 \u00een cele mai multe variante ale Miori\u021bei, ciobanul nu poart\u0103 niciun nume. Toat\u0103 ac\u021biunea pare s\u0103 se petreac\u0103 \u00eentr-un peisaj geografic, \u00eens\u0103 are loc \u00een sufletul lui, \u00een peisajul lui l\u0103untric. Deci apar\u021bine genului liric. Toate cuvintele concrete, ce descriu peisajul geografic din jurul ciobanului sunt metafore ce simbolizeaz\u0103 frumuse\u021bea peisajului spiritual din inima lui. Acesta este un procedeu arhicunoscut \u00een istoria \u0219i \u00een teoria literaturii. Numai \u00een variantele care sunt colinde, ciobanul din textul Miori\u021bei prime\u0219te numele \u021b\u0103ranului c\u0103ruia \u00eei c\u00e2nt\u0103 colind\u0103torii. Iar colindele nu sunt balade. Ciobanul din Miori\u021ba nu poate fi un individ \u00een carne \u0219i oase, ci este un personaj literar cu valabilitate universal\u0103, ce \u00eentruchipeaz\u0103 bun\u0103tatea \u0219i perfec\u021biunea uman\u0103. George C\u0103linescu a afirmat c\u0103 Miori\u021ba este un mit. Acest lucru este evident \u00een multe variante, unde ciobanul \u00eentrune\u0219te condi\u021biile conform c\u0103rora e un erou mitologic. Cei care au afirmat c\u0103 Miori\u021ba este un mit au fost contrazi\u0219i de cei ce au considerat c\u0103 ac\u021biunea din Miori\u021ba este concret\u0103 \u0219i are un caracter juridic, o crim\u0103 pentru jaf, ca \u00een Baltagul<\/em>, de Mihail Sadoveanu.<\/p>\n

Divergen\u021bele dintre savan\u021bi provin de la faptul c\u0103 unii v\u0103d \u00een Miori\u021ba un text ezoteric, cu con\u021binut abstract, sacru, tainic (mythos) \u0219i cu un sens luminos, care ne \u00eenal\u021b\u0103 sufletul p\u00e2n\u0103 la soare \u0219i la puritatea cerului \u00eenstelat, pe c\u00e2nd al\u021bii v\u0103d un text exoteric, adic\u0103 concret, profan, accesibil oricui (logos) \u0219i cu un con\u021binut tragic, cu un cioban incapabil de ac\u021biune \u0219i la\u0219, care cic\u0103 ar fi reprezentativ pentru to\u021bi rom\u00e2nii. Interpretarea juridic\u0103 se sprijin\u0103 pe erori metodologice de cercetare a textului, nu poate explica viziunea poetic\u0103 a ciobanului, jigne\u0219te demnitatea de rom\u00e2n \u0219i este o insult\u0103 la adresa \u00eentregii na\u021biuni. Exist\u0103 dou\u0103 feluri diametral opuse de a \u00een\u021belege Miori\u021ba sau orice alt text cu caracter sacru, cum este \u0219i Biblia. De aceea avem drept-credincio\u0219i \u0219i atei. Drept-credincio\u0219ii v\u0103d sensul ezoteric, de tain\u0103, sacru \u0219i plin de sensuri luminoase ale metaforelor din Biblie, pe c\u00e2nd ateii se opresc la sensul concret al cuvintelor \u0219i nu pot vedea sensul luminos. \u00cen privin\u021ba Miori\u021bei, culmea este c\u0103 at\u00e2t cei ce v\u0103d sensul sacru, c\u00e2t \u0219i cei ce v\u0103d sensul profan, pot avea dreptate, dintr-o perspectiv\u0103 sau alta: sacr\u0103 sau profan\u0103. Fiecare, cu ce fel de ochelari cite\u0219te. Am folosit aici cuv\u00e2ntul ochelari \u00een sens metaforic, abstract. Miori\u021ba a fost conceput\u0103 ca un text sacru, plin de simboluri \u0219i abstrac\u021biuni, astfel \u00eenc\u00e2t con\u021bine mai multe idei dec\u00e2t cuvinte. Da, este posibil, deoarece fiecare cuv\u00e2nt este un simbol plin de multiple sensuri \u0219i sentimente, despre care se poate vorbi mult \u0219i bine.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u201elege\u201d apare \u00een c\u00e2teva sute de variante ale Miori\u021bei. Unii au crezut c\u0103 are sens profan, de lege juridic\u0103. Al\u021bii spun c\u0103 are sens de lege sacr\u0103, religioas\u0103. Dic\u021bionarele noastre arat\u0103 c\u0103 sensul religios al cuv\u00e2ntului lege este singurul cunoscut \u00een cultura popular\u0103 oral\u0103 \u0219i e mai vechi dec\u00e2t sensul de lege juridic\u0103, \u00eenc\u0103 necunoscut \u00een limba noastr\u0103 pe vremea scriitorilor no\u0219tri clasici. La Alecsandri, Grigore Alexandrescu sau Vlahu\u021b\u0103, cuv\u00e2ntul lege are sens religios. Pentru sensul juridic, ei foloseau cuv\u00e2ntul pravil\u0103. \u00cen Miori\u021ba nu poate fi vorba de o lege juridic\u0103, ci e o lege religioas\u0103, sacr\u0103. Dumitru Caracostea \u0219i Constantin Noica au ar\u0103tat c\u0103 lege \u00een Miori\u021ba are sensul de \u201enomos\u201d din greaca veche \u0219i nu regleaz\u0103 rela\u021bia dintre oameni \u00een societate, ci rela\u021bia dintre om \u0219i cosmos sau divinitate. A\u0219adar, o lectur\u0103 juridic\u0103 a Miori\u021bei este ne\u00eentemeiat\u0103. Kindlers Neues Literatur Lexikon<\/em>, volumul 19 din anul 1992, nu acord\u0103 credit interpret\u0103rii juridice a Miori\u021bei.<\/p>\n

Tot despre o lege cu sens religios vorbe\u0219te \u0219i apostolul Pavel din Biblie: \u201eC\u0103ci, eu, prin lege, am murit fa\u021b\u0103 de lege, ca s\u0103 tr\u0103iesc lui Dumnezeu.\u201d (Gal. 2:19). Metafora mor\u021bii din Miori\u021ba este aceea\u0219i metafor\u0103 pe care o folose\u0219te apostolul Pavel, c\u00e2nd zice: \u201eEu mor \u00een fiecare zi\u201d (1 Cor. 15:31), \u201eTot a\u0219a \u0219i voi \u00een\u0219iv\u0103, socoti\u021bi-v\u0103 mor\u021bi fa\u021b\u0103 de p\u0103cat, \u0219i vii pentru Dumnezeu\u201d (Rom. 6:11). Ciobanul din Miori\u021ba, ca \u0219i Pavel sau al\u021bi autori de texte ezoterice, folose\u0219te metafora mor\u021bii \u00een sensul c\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de cele lume\u0219ti, pentru a se apropia de cele dumnezeie\u0219ti \u0219i de frumuse\u021bea paradisului. Acesta e sensul luminos al metaforei mor\u021bii, nicidecum o moarte adev\u0103rat\u0103. \u00cen mod evident, Pavel, ca \u0219i ciobanul din Miori\u021ba, nu vorbe\u0219te de o moarte concret\u0103, cu o descompunere a corpului, ci de o eliberare fa\u021b\u0103 de cele lume\u0219ti. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului nu este o minciun\u0103 frumoas\u0103, pentru a da un sens sublim mor\u021bii sale tragice, cum s-a crezut \u00een unanimitate. El nici nu este ucis. Moartea \u0219i nunta lui cosmic\u0103 simbolizeaz\u0103 dou\u0103 etape dintr-un ritual simbolic, prin care \u021b\u0103ranii colinda\u021bi trec odat\u0103 pe an, \u00een fiecare an \u0219i au sentimentul c\u0103 se unesc suflete\u0219te cu \u00eentreaga natur\u0103 \u0219i cu divinitatea. \u00cen celelalte variante ritualul are loc la anumite momente legate de pozi\u021bia soarelui din zi sau din an. Desprinderea de cele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti \u00eei d\u0103 ciobanului, la fel ca \u0219i altor personalit\u0103\u021bi celebre din istoria civiliza\u021biei universale, sentimentul c\u0103 s-a unit cu \u00eentregul cosmos \u0219i a atins nemurirea. Un sentiment sublim, pe care filozoful grec Plotin spune c\u0103 l-a avut de patru ori \u00een via\u021b\u0103 \u0219i l-a descris pe larg, iar al\u021bii l-au sim\u021bit fiecare \u00een felul s\u0103u, ca Ruysbroeck, Suso, Tauler, Blosius, Sf. Tereza din Avila, Sf. Ioan al Crucii, Sf. Bernard de Clairvaux sau Me\u0219terul Eckhart \u0219i c\u00e2\u021bi al\u021bii. Sensul din toate variantele Miori\u021bei este c\u0103 ciobanul se desprinde de cele lume\u0219ti, pentru a se uni cu divinitatea suprem\u0103 din\u00a0 matriarhat din religia ciobanilor arhaici: m\u00e2ndra cr\u0103ias\u0103 din cer, o divinitate uranic\u0103<\/em> sau, \u00een alte variante, o fat\u0103 frumoas\u0103 ce \u00eel caut\u0103 pe munte, o divinitate chtonic\u0103.<\/em> Cercet\u0103torii care au v\u0103zut \u00een ea o nimfoman\u0103 f\u0103r\u0103 ru\u0219ine, pentru care ciobanul ar fi ucis de ceilal\u021bi doi, au r\u0103mas la o \u00een\u021belegere profan\u0103, juridic\u0103. La o \u00een\u021belegere ezoteric\u0103, cele dou\u0103 personaje feminine sunt divinit\u0103\u021bi ce reprezint\u0103 dou\u0103 c\u0103i de unire cu divinitatea, cunoscute \u00een fenomenologia religiilor: sau omul caut\u0103 divinitatea sau divinitatea \u00eel caut\u0103 pe om. Nunta cosmic\u0103 a ciobanului este o stare sufleteasc\u0103 la care Gilgamesh, Dante Aligheri sau Faust al lui Goethe nu au reu\u0219it s\u0103 se \u00eenal\u021be. Nunta cosmic\u0103 din Miori\u021ba simbolizeaz\u0103 unirea sufletului oric\u0103rui om cu divinitatea \u00een care crede el \u0219i se nume\u0219te hierogamie, adic\u0103 nunt\u0103 sf\u00e2nt\u0103, sacr\u0103. Acest fenomen psihologic este bine-cunoscut \u0219i analizat \u00een literatura de specialitate. Transmiterea oral\u0103 de-a lungul secolelor a alterat unele versuri din diferite variante. Unele cuvinte au fost gre\u0219it auzite, alteori nu a mai fost \u00een\u021beles sensul lor simbolic \u0219i au fost \u00eenlocuite cu alte cuvinte. Unii rapsozi au modificat textul \u0219i l-au adaptat la realit\u0103\u021bile concrete ale satului din vremea lor. La fel au f\u0103cut Luther \u0219i Calvin sau alte secte religioase: au modificat textul Bibliei pe alocuri, pentru a \u00eel adapta la propriile lor concep\u021bii personale \u0219i la societatea \u00een care tr\u0103iau ei.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 exploatarea cr\u00e2ncen\u0103 a \u021b\u0103ranilor, sistemul feudal de impozite \u0219i r\u0103pirea p\u0103m\u00e2nturilor de c\u0103tre cei puternici ai vremurilor de atunci, au putut face ca \u00eentreg sistemul de a g\u00e2ndi al \u021b\u0103ranilor s\u0103 fie \u00eentors pe dos. Nu \u00ee\u021bi mai arde s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la stele \u0219i la nemurirea sufletului, c\u00e2nd nu ai ce da copiilor s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. Nu to\u021bi \u021b\u0103ranii au mai \u00een\u021beles sensul sacru, de tain\u0103 \u0219i luminos din variantele Miori\u021bei, a\u0219a c\u0103 au modificat textul \u0219i au introdus aspecte juridice, care nu exist\u0103 \u00een variantele cele mai bine p\u0103strate \u0219i mai frumoase. Asemenea improviza\u021bii individuale din variante alterate au dus la o \u00een\u021belegere pe dos a Miori\u021bei \u0219i la doctrina c\u0103 ar fi d\u0103un\u0103toare individului \u0219i na\u021biunii. Se \u0219tie c\u0103 orice limb\u0103 este un cimitir de metafore. Metafora mor\u021bii din Miori\u021ba a fost o metafor\u0103 vie, dar, ca orice metafor\u0103, pentru unii a murit. Metaforele cu sensuri luminoase din Miori\u021ba nu au mai fost \u00een\u021belese \u0219i au fost r\u0103sturnate \u00een metafore \u00eentunecoase. \u00cens\u0103 o lectur\u0103 mai atent\u0103 a variantelor, a c\u00e2t mai multor variante, re\u00eenvie metaforele arhaice \u0219i scoate \u00een eviden\u021b\u0103 frumuse\u021bea g\u00e2ndurilor exprimate de autorii colectivi \u0219i anonimi care au creat \u0219i transmis Miori\u021ba. Miori\u021ba a fost \u0219i este mereu tradus\u0103 \u00een diferite limbi, ba chiar de mai multe ori \u00een aceea\u0219i limb\u0103, deoarece este un poem de o frumuse\u021be sublim\u0103, pentru cine poate gusta frumuse\u021bile poetice \u0219i se poate \u00een\u0103l\u021ba suflete\u0219te spre culmile g\u00e2ndirii \u0219i sim\u021birii poetice. Marin Sorescu punea Miori\u021ba al\u0103turi de Luceaf\u0103rul lui Eminescu. G\u00e2ndirea unui savant nu este o garan\u021bie pentru o g\u00e2ndire poetic\u0103 a\u0219a cum avea Sorescu.<\/p>\n

Afirma\u021biile de mai sus rezum\u0103 c\u00e2teva din concluziile unei analize f\u0103cute pe 973 de variante, \u00een cartea Miori\u021ba \u2013 Izvorul nemuririi<\/em>, editura Alcor, Bucure\u0219ti, 2016 \u0219i 2017. Dac\u0103 cineva prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la interpretarea juridic\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum, tragic\u0103, def\u0103im\u0103toare a ciobanului \u0219i a na\u021biunii noastre, cu care am fost \u00eendoctrina\u021bi, e mai bine s\u0103 nu citeasc\u0103 explica\u021biile din carte. Eu nu polemizez cu cei ce vor s\u0103 polemizeze cu mine. Fiecare e liber s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 Miori\u021ba dup\u0103 pofta inimii sale \u0219i dup\u0103 cum \u00eel duce cugetul.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

Victor RAVINI<\/strong><\/p>\n

Octombrie, 2020<\/strong><\/p>\n

La Grande-Motte, Fran\u021ba<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Clasificarea Miori\u021bei ca balad\u0103 este discutabil\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd trebuie precizat dac\u0103 ne referim la varianta publicat\u0103 de Vasile Alecsandri [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-46662","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46662","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46662"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46662\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46664,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46662\/revisions\/46664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46662"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46662"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46662"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}