{"id":46672,"date":"2020-10-27T13:27:43","date_gmt":"2020-10-27T13:27:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46672"},"modified":"2020-10-27T13:27:43","modified_gmt":"2020-10-27T13:27:43","slug":"isabela-vasiliu-scraba-dayan-sau-transparenta-matematica-a-realitatii-sacralizata-de-pasii-lui-iisus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/10\/27\/isabela-vasiliu-scraba-dayan-sau-transparenta-matematica-a-realitatii-sacralizata-de-pasii-lui-iisus\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Dayan, sau, Transparen\u021ba matematic\u0103 a realit\u0103\u021bii sacralizat\u0103 de pa\u0219ii lui Iisus"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/p>\n

\u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerului fusese deja instituit\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt: era Biserica, trupul mistic al lui Cristos\u2026evident pentru cei mai autentici dintre credincio\u0219i. Pentru ceilal\u021bi,,,Biserica nu ar\u0103ta ca o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie a Cerului\u2026Intocmai cum divinitatea lui Cristos, camuflat\u0103 \u00een omul Iisus, nu era evident\u0103 dec\u00e2t cre\u0219tinilor. Procesul de desacralizare a lumii, a vie\u021bii \u0219i a istoriei, care triumf\u0103 \u00een zilele noastre, \u00ee\u0219i are originea \u00een incapacitatea de a \u00een\u021belege misterul camuflajului sacrului \u00een profan\u201d (Mircea Eliade, Jurnal, <\/em>5 aug. 1976, Paris).<\/p>\n

Doar dup\u0103 ce a parcurs drumul cunoa\u0219terii, lui Faust i-a fost dat s\u0103 afle c\u0103 natura -prin firea ei- nu se las\u0103 despuiat\u0103 de taine (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Diagrame spirituale<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/lucian-blaga\/isabela-vasiliu-scraba-faust-blaga\/<\/a> ). Lumea creat\u0103 de Dumnezeu pare a-\u0219i feri misterele (de lumina cunoa\u0219terii omene\u0219ti) prin v\u0103luri de ne\u00eenl\u0103turat: \u201cGeheimnisvoll am lichten Tag\/ L\u00e4sst sich Natur des Schleiers nicht berauben\u201d (\u201cTaina p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i-o \u00een plin\u0103 zi,\/ Natura nu se las\u0103 despoiat\u0103\/ De v\u0103lul ei\u201d , vezi Goethe, Faust<\/em>, Bucure\u0219ti, 1955, p. 60, trad. Lucian Blaga).<\/p>\n

In termeni \u0219tiin\u021bifici, aceast\u0103 imposibilitate de cunoa\u0219tere f\u0103r\u0103 rest a fost transpus\u0103 de Kurt Goedel \u00een paradoxul care-i poart\u0103 numele, paradox \u201econstruit efectiv [\u2026] \u00een sistemul Principia Mathematica<\/em>\u201d\u00a0 (vezi Anton Dumitriu, Istoria logicii<\/em>, ed.II-a rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u0219ti, Ed. Didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103, 1975, p. 983). Din acest paradox de mare semnifica\u021bie reiese o fatal\u0103 limitare a oric\u0103rei formaliz\u0103ri matematice. Publicat \u00een 1931, Paradoxul lui Goedel<\/em> s-a mai numit Teorema lui Goedel<\/em>\u00a0 si sub acest nume apare \u00een povestirea Dayan <\/em>pe care savantul de renume mondial Mircea Eliade a terminat-o \u00een ianuarie 1980 (1)<\/strong>.<\/p>\n

S-ar putea ca Dayan<\/em> s\u0103 fi fost ultimul s\u0103u mini-roman, dac\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 coresponden\u021ba din acei ani cu unul dintre traduc\u0103torii s\u0103i (2)<\/strong> de unde reiese preocuparea academicianului Mircea Eliade (3)<\/strong> cu editarea \u00een francez\u0103 (\u00een regim de urgen\u021b\u0103) a beletristicii sale \u00een principal ap\u0103rut\u0103 \u00een german\u0103, \u00een spaniol\u0103 si \u00een rom\u00e2ne\u0219te, limba \u00een care a fost scris\u0103. De\u0219i citit\u0103 din revista \u201eEthos\u201d\u00a0 a \u201eIeruncilor\u201d (cum \u00eei numea Mircea Eliade pe so\u021bii Monica Lovinescu \u0219i Virgil Ierunca), aceast\u0103 ultim\u0103 povestire n-a fost deloc \u00een\u021beleas\u0103 de Monica Lovinescu nedumerit\u0103 de lipsa oric\u0103rei asem\u0103n\u0103ri dintre Albini \u0219i \u201evreun posibil securist rom\u00e2n\u201d (vezi Monica Lovinescu, Posteritatea contemporan\u0103. Unde scurte<\/em>, vol. III, Bucure\u0219ti, 1994, insemnarea din 11 sept. 1981).<\/p>\n

Explica\u021bia lipsei de asem\u0103nare o ofer\u0103 \u00eentreg cadru povestirii \u00een care circa patru cincimi descriu percep\u021biile extra-senzoriale ale anchetatului student Dayan supus la \u0219ocuri electrice si supra dozare de droguri. Indianistul Eliade era de t\u00e2n\u0103r la curent cu acele fenomene extra-senzoriale \u00een care con\u0219tiin\u021ba pare a p\u0103r\u0103si trupul fiind capabil\u0103 s\u0103 descrie cu mare fidelitate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute la indiferent ce distan\u021b\u0103 de spa\u021biu \u0219i (\/sau) de timp: \u201eDac\u0103 nu \u0219tiu \u00een ce zi suntem, spuse Orobete,\u00a0 nu \u0219tiu dac\u0103 academicianul Pavel Bogatyrov este sau a fost deja sau va fi aici \u00eentr-un viitor mai mult sau mai pu\u021bin \u00eendep\u0103rtat. Cum sunt silit \u2013mai precis, am fost silit de dumneavoastr\u0103 \u2013s\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-o durat\u0103 personal\u0103, f\u0103r\u0103 controlul calendarului, nu pot face distinc\u021bie \u00eentre trecut \u0219i viitor\u201d (Mircea Eliade, Nuvele<\/em>, Bucure\u0219ti, 1991, p.95). Dayan mai dovedise \u0219i \u00eenainte c\u0103 posed\u0103 vedere \u00een duh, povestindu-i lui Albini de sinuciderea la Gala\u021bi a unei rude a anchetatorului (p.86).<\/p>\n

C\u00e2nd a ap\u0103rut volumul Life after life<\/em> (1975) a lui Raymond Moody, mare trebuie s\u0103 fi fost surpriza filozofului religiilor constat\u00e2nd o frapant\u0103 asem\u0103nare dintre percep\u021bia extra-corporal\u0103 a muribunzilor \u00eentor\u0219i la via\u021b\u0103 prin spitalele moderne si puterile miraculoase ale yoghinilor exersa\u021bi \u00een practicile descrise de Patanjali.<\/p>\n

Oricum, mult \u00eenainte de cercet\u0103rile experien\u021belor din timpul opririi inimii \u0219i stoparea aparent\u0103 a activit\u0103\u021bii creierului, marele istoric al religiilor \u0219tia c\u0103 rela\u021bia dintre persoanele implicate \u00een declan\u0219area oric\u0103ror fenomene paranormale nu poate sem\u0103na \u00een nici un fel cu rela\u021biile normale dintre oameni, chiar dac\u0103 unul este tor\u021bionar \u0219i altul un de\u021binut politic schingiuit p\u00e2n\u0103 \u00een pragul mor\u021bii, ceea ce s-a v\u0103zut \u0219i \u00een romanul For\u00eat interdite<\/em> (Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>) ap\u0103rut la Paris\u00a0 \u00een 1955 \u0219i la Bucure\u0219ti dup\u0103 c\u0103derea comunismului (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade \u0219i a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/noaptea-de-sanziene\/<\/a>).<\/p>\n

Cardiologul olandez Pim Van Lommel, autor al volumului Consciousness beyond life. The Science of Near Death Experience <\/em>(2007) remarcase la un interviu\u00a0 regretul pacien\u021bilor (c\u0103rora le reu\u0219ise manevra de resuscitare) c\u0103 n-au fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 treac\u0103 marele prag (https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=glKccJ5YUcg&t=129s<\/a> ), Cercet\u0103torul fenomenelor din vecin\u0103tatea mor\u021bii pare s\u0103 confirme acea coinciden\u021bia oppositorum <\/em>invocat\u0103 de Eliade pentru \u00een\u021belegerea mini-romanului Pe Strada M\u00e2ntuleasa, strad\u0103 a unui Bucure\u0219ti pe c\u00e2t de mitologic pe at\u00e2t de sinistru, tr\u0103ind sub teroarea arest\u0103rilor \u0219i anchetelor securiste (Mircea Eliade c\u0103tre Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103 \u00een 4 mai 1966, a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa individualiz\u0103rii c\u0103l\u0103ilor, <\/em>sau, Despre anchetatoarea din romanul eliadesc \u201ePe Strada M\u00e2ntuleasa\u201d<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliademantuleasa24\/<\/a>).<\/p>\n

Personajul Dayan (descris la un moment dat \u0219i \u00een stare cataleptic\u0103, aproape f\u0103r\u0103 puls si f\u0103r\u0103 respira\u021bie, st\u0103ri tr\u0103ite \u0219i de unii yoghini mai experimenta\u021bi) este pus de hermeneutul simbolismului religios s\u0103 afirme \u00eenainte de a muri c\u0103 \u0219tie unde se duce, pentru c\u0103 a mai fost acolo. Cam ce spusese \u0219i Sf\u00e2ntul Arsenie Boca, trecut nu odat\u0103 pragul (foarte posibil) cu prilejul bestialelor anchete securisto-comuniste (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M-rea S\u00e2mb\u0103ta de Sus<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a>).<\/p>\n

Dup\u0103 ce-i trimisese romanul ce urma s\u0103 fie premiat de Academia Goncourt, Mircea Eliade i-a scris lui Vintil\u0103 Horia c\u0103 \u201etitlul e splendid \u0219i el singur d\u0103 o dimensiune exilului [\u2026]. In\u021beleg c\u0103 e vorba de o profund\u0103 experien\u021b\u0103 personal\u0103<\/strong> care \u021bi-a deschis alte perspective \u0219i \u021bi-a cerut alt \u201estil\u201d. Nu numai c\u0103 te-ai reg\u0103sit (cum spui \u00een scrisoare) ca scriitor, dar te-ai maturizat peste noapte, dob\u00e2ndind laolalt\u0103 claritatea \u0219i sobrietatea marilor mae\u0219tri\u201d (Mircea Eliade c\u0103tre Vintil\u0103 Horia, 16 iunie 1960).<\/p>\n

In discursul ocazionat de omagierea la Sorbona a faimosului savant, cercet\u0103tor \u0219i filozof Mircea Eliade \u201evenit\u0103 t\u00e2rziu, dar mai bine mai t\u00e2rziu dec\u00e2t deloc\u201d (H. Corbin, febr. 1976). Henri Corbin subliniase radicala \u00eennoire a \u0219tiin\u021bei religiilor adus\u0103 de Eliade (\u201el\u2019extraordinaire message qu\u2019il nous a apport\u00e9 dans notre vie scientifique\u201d). Corbin a accentuat diferen\u021ba ce separ\u0103 hermeneutica eliadesc\u0103 a lui Homo religiosus<\/em> (cu noutatea ei de a porni de la cunoa\u0219terea de sine, de la autenticitatea tr\u0103irii individuale) de g\u00e2ndirea pornit\u0103 de la simple concepte teoretiz\u00e2nd pe fundalul istoricismului sau al sociologismului: \u201eNous avons lui du une r\u00e9novation compl\u00e8te de la conception de la science des religions. Nous \u00e9tions tomb\u00e9s pendant plusieurs g\u00e9n\u00e9rations dans les orni\u00e8res de l\u2019historicisme, du sociologisme, quels que soient les noms que l\u2019on donne a ces prises de position qui aboutissent\u00a0 a une impasse. Grace a lui, nous avons vu \u00e9clor\u00e9 une mani\u00e8re de comprendre, d\u2019interpr\u00e9ter l\u2019Homo religiosus<\/em>, non plus comme si nous \u00e9tions face a face avec des concepts sur lesquels on d\u00e9lib\u00e8re, mais en laissant resurgir du fond de nous-m\u00eames le sens permanent des choses qui sont son mode d\u2019existence, qui expriment son ,ode d\u2019\u00eatre\u201d (vezi vol.: \u201eMircea Eliade\u201d, Cahier de l\u2019Herne, nr.33, 1978, p.271).<\/p>\n

La Radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, Vintil\u0103 Horia, primul scriitor nefrancez laureat cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie a literaturii franceze a povestit (\u00een anul c\u00e2nd lui Mircea Eliade i s-a decernat titlul de \u201edoctor honoris causa \u00a0de l\u2019Universit\u00e9 de Paris-Sorbonne\u201d) cum timp de un an \u0219i jum\u0103tate a luat avionul de la Madrid c\u0103tre Statele Unite, Canada, Irlanda, Fran\u021ba, Anglia, Germania, Olanda sau Italia pentru a sta de vorb\u0103 cu oameni reprezentativi din felurite domenii ale \u0219tiin\u021bei \u0219i ale culturii spre a-\u0219i confirma presupunerea sa dup\u0103 care am asista la un adev\u0103rat reviriment al spiritualit\u0103\u021bii, \u00een ciuda zvonurilor legate de \u201emoartea sufletului \u0219i de sf\u00e2r\u0219itul oric\u0103rei mentalit\u0103\u021bi spirituale\u201d. \u00a0Ancheta asupra g\u00e2ndirii, asupra artelor \u0219i \u0219tiin\u021belor actuale<\/em>, publicat\u0103 \u00een diferite limbi europene, a r\u0103mas inedit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia vreme de 44 de ani, unde inedite sunt \u00een continuare Encuesta detras de lo visible<\/em> (1975), volum de interviuri axate pe\u00a0 experiment\u0103rile asupra fenomenelor parapsihologice (precum telepatia, clarviziunea, etc.), Introduccion a la litteratura del Siglo XX <\/em>( Madrid, 1976 ), \u0219i Los Derechos Humanos y la Novela del Siglo XX<\/em> (Madrid, 1981). In ultima, laureatul premiului Goncourt aminte\u0219te de rusificarea Basarabiei inclus\u0103 \u00een URSS, provincie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een care drepturile omului sunt vorbe goale \u201eplutind \u00een aerul absolutismului\u201d (V.Horia). C\u00e2nd realitatea e constr\u00e2ns\u0103 a se conforma ideologiei ra\u021bionaliste, ea devine ostil\u0103 omului ce posed\u0103 at\u00e2t o latur\u0103 con\u0219tient\u0103 (ra\u021bional\u0103) c\u00e2t \u0219i una incon\u0219tient\u0103. A doua latur\u0103, folosind starea de semi-trezie sau chiar visul, intervine nu numai \u00een procesul de crea\u021bie, dar si \u00een fenomenele parapsihologice de pre-cogni\u021bie. Latura incon\u0219tient\u0103 a fost imaginat\u0103 de filozoful Lucian Blaga (pe care Vintil\u0103 Horia \u00eel citeaz\u0103 la p.145)\u00a0 ca posed\u00e2nd anumite categorii de spa\u021biu \u0219i de timp, fiind a\u0219adar \u201ecosmotic\u0103\u201d \u0219i nu haotic\u0103 cum mul\u021bi ar \u00eenclina s\u0103 cread\u0103.<\/p>\n

\u201eDescoperirea incon\u0219tientului<\/em> \u2013scria Mircea Eliade \u00een prefa\u021ba volumului \u201eSpiritual Discipline\u201d din 1960 \u2013poate fi comparat\u0103 cu descoperirile astronomice urm\u00e2nd invent\u0103rii telescopului \u0219i cu descoperirile maritime din timpul Rena\u0219terii. Pentru c\u0103 acestea au adus lumin\u0103 \u00eentr-o lume care mai inainte nu fusese nici m\u0103car b\u0103nuit\u0103. Caracteristic cercului \u201eEranos\u201d a fost de la \u00eenceput interesul pentru disciplinele \u0219i tehnicele mistice\u201d (vezi Mircea Eliade, Encounters at Ascona<\/em>, pp. XVII-XXI). Dup\u0103 ce lecturase volumul Le Chamanisme <\/em>(Paris, 1951), teologul Henri de Lubac i-a scris c\u0103 experien\u021ba extatic\u0103 pe care Eliade a privit-o ca parte constitutiv\u0103 a condi\u021biei umane i se pare o idee de o \u201eimportan\u021b\u0103 capital\u0103\u201d (4)<\/strong>.<\/p>\n

Intr-o stare de semi-trezie avusese Mircea Eliade un vis premonitoriu \u00een 1957 despre viitorul respingerii sale oficiale \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual\u0103 \u00een receptarea din \u021aar\u0103 \u0219i visul premonitoriu al lui Mircea Eliade<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/premonitia-eliade\/<\/a>) dominat\u0103 de \u201est\u00e2ngi\u0219ti atei care rod marginile culturii\u201d (apud. Vintil\u0103 Horia). Visul de trezie (publicat \u00een \u201eCaiete de dor\u201d, nr.13 din iunie 1960) i-a ar\u0103tat \u0219i \u201eCasa Gabriela\u201d de la Ascona (Elve\u021bia) unde, \u00een cercul \u201eEranos\u201d, vreme de dou\u0103 decenii savantul Eliade a conferen\u021biat veri de-a r\u00e2ndul, \u00eencep\u00e2nd cu august 1950, loc \u201emiraculos\u201d \u00een care urma s\u0103 ajung\u0103 \u00een 1982 pentru ultima oar\u0103.<\/p>\n

\u00cen Dayan<\/em>\u00a0 Mircea Eliade imagineaz\u0103 o presupus\u0103 rezolvare a Paradoxului Goedel <\/em>(vezi Nuvele inedite<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Rum-Irina, 1991, pp. 55-112). Solu\u021bia teoremei ar fi r\u0103mas totu\u0219i necunoscut\u0103. Nu doar din pricina lipsei filelor de la sf\u00e2rsitul unei lucr\u0103ri de doctorat pe aceast\u0103 tem\u0103, pagini care ar fi putut fi rescrise de doctorantul \u00een matematici \u00een cazul \u00een care ar fi supravie\u021buit anchet\u0103rilor securiste. Dayan ar fi putut reconstrui finalul lucr\u0103rii doar repus \u00een libertate, adic\u0103 externat din clinica psihiatric\u0103, unde fusese \u201ecazat\u201d de Securitatea comunist\u0103 care l-a declarat nebun, fabric\u00e2ndu-i si actele \u201edoveditoare\u201d ale nebuniei.<\/p>\n

Personajul care d\u0103 nunele nuvelei este \u00eenregistrat de poli\u021bia politic\u0103 vorbind at\u00e2t \u00een stare de veghe c\u00e2t si \u00een somn sau \u00een st\u0103ri alterate ale con\u0219tin\u021bei produse prin administrare de droguri. Intreaga nuvel\u0103 desf\u0103\u0219oar\u0103 o serie de fenomene parapsihologice, numite de yoghini \u0219i extatici \u201esiddhi\u201d (vezi Mircea Eliade, Patanjali \u0219i yoga<\/em>, Paris, 1962; Bucure\u0219ti, !992). Unele din aceste puteri miraculoase au fost enum\u0103rate \u0219i de Sf\u00e2ntul Apostol Pavel ca haruri date de Dumnezeu, cum este de pild\u0103 puterea de vindecare \u0219i vederea \u00een duh, ambele d\u0103ruite de Domnul nostru Iisus Cristos \u0219i c\u0103lug\u0103rului mistic Arsenie Boca (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Biseririi de la Dr\u0103g\u0103nescu \u0219i o profe\u021bie a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-bisericadraganescu11\/<\/a>).<\/p>\n

Intr-una din nota\u021biile sale (de jurnal ?), academicianul Mircea Eliade observase c\u0103 exemplarele cele mai inteligente ale omenirii moderne (de dup\u0103 descoperirea bombei atomice) sunt atrase de \u0219tiin\u021b\u0103. Cu acel prilej \u00ee\u0219i exprimase regretul c\u0103 celelalte domenii au r\u0103mas s\u0103 fie practicate de in\u0219i mai pu\u021bin dota\u021bi.<\/p>\n

Dup\u0103 opinia pre\u021buitului savant strecurat\u0103 cu destul\u0103 limpezime, dezlegarea paradoxului Goedel a r\u0103mas necunoscut\u0103 din cauza locului \u00een care descoperirea a fost f\u0103cut\u0103: \u00een Rom\u00e2nia ap\u0103sat\u0103 de tirania imposturii oficiale v\u00e2n\u00e2nd obscurantisme \u0219i\u00a0 \u201emisticisme\u201d, pentru a se debarasa de oamenii care ies din r\u00e2nd.<\/p>\n

Nuvela chiar a\u0219a \u00eencepe, cu un dialog dintre doi studen\u021bi turn\u0103tori pe care \u00eei sup\u0103r\u0103 genialitatea colegului lor poreclit Dayan. Nici conducerea institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, \u2013 plafonat\u0103 odat\u0103 cu \u00eensc\u0103unarea unui impostor (decanul Irinoiu care l-ar denun\u021ba pe studentul Orobete ca obscurantist) -, nu reac\u021bioneaz\u0103 diferit. In totalitarismul comunist sus\u021binut de teroarea poli\u021biei politice, orice post mai \u00eenalt a fost de regul\u0103 ob\u021binut \u0219i p\u0103strat prin conformismul turn\u0103toriei c\u0103tre omniprezenta Securitate infiltrat\u0103 nu numai \u00een structurile sectorului ideologic al partidului unic.<\/p>\n

In ce prive\u0219te situa\u021bia Rom\u00e2niei, \u2013 de\u0219i acceptase cenzurarea propus\u0103 de \u201eturn\u0103torul\u201d Ioan Petru Culianu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi<\/em>,\u00a0 \u00a0https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/span><\/a> ), l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i \u201ev\u0103muit\u0103\u201d ideea c\u0103 ideologia comunist\u0103 n-ar fi putut s\u0103 se men\u021bin\u0103 at\u00e2ta amar de vreme dac\u0103 n-ar fi fost sus\u021binut\u0103 de teroarea farselor de procese cu verdictul dinainte stabilit, a \u00eenchisorilor politice, a lag\u0103relor de exterminare (precum Canalul Dun\u0103rea \u2013 Marea Neagr\u0103, supranumit \u201eCanalul Mor\u021bii\u201d) \u0219i a spitalelor psihiatrice -, academicianul Eliade \u0219tia (mai bine dec\u00e2t C.G. Jung !) c\u0103 la rom\u00e2ni nu este \u0219i nici n-a fost vreodat\u0103 \u201eepidemia mintal\u0103 a comunismului\u201d dup\u0103 expresia faimosului psihanalist Jung.<\/p>\n

Numai c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au fost perpetuate c\u00e2t s-a putut de mult tabu-urile legate de criminalitatea dictaturii comuniste, tabu-uri p\u0103zite de vechi stalini\u0219ti cu putere de decizie (precum Silviu Brucan) pentru ca trecutul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201eabsorbit de neant\u201d, cum \u201eabsorit\u0103 de neant\u201d a r\u0103mas masacrarea rom\u00e2nilor din jum\u0103tatea de Ardeal oferit\u0103 de Hitler Ungariei hortyste \u00een 1940: \u201eCu tricolorul rom\u00e2nesc, g\u0103sit prin casele unde-l p\u0103straser\u0103 simbolic, oamenii erau purta\u021bi cu el b\u0103tut \u00een cuie pe trup, pe uli\u021bele satului. 991 de Hristo\u0219i au fost crucifica\u021bi \u00een satele \u0219i c\u0103tunele din Ardealul de Nord, 151 la Ip, 81 la Tr\u0103znea. Puteai r\u0103m\u00e2ne insensibil la asemenea groz\u0103vii?\u201d (vezi Horia Stanca, A\u0219a a fost s\u0103 fie,<\/em> Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994, p.48; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, La Centenarul Marii Uniri, 1918-2018,<\/em> o privire filozofic\u0103 asupra istoriei Rom\u00e2niei<\/em>,\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/romania1918-2018\/<\/a>).<\/p>\n

Beletristica lui Mircea Eliade ap\u0103rut\u0103 dincolo de Cortina de fier \u00eencalc\u0103 tocmai aceste tabu-uri: In Noaptea de S\u00e2nziene<\/em> reaminte\u0219te martirajul suferit \u00eentre 1946 \u0219i 1952 de filozoful Mircea Vulc\u0103nescu \u00een \u00eenchisorile comuniste (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a>), \u00een Pelerina<\/em> face iar\u0103\u0219i aluzie la rolul represiv al poli\u021biei politice, mai precis la pasiunea Securit\u0103\u021bii pentru teoria conspira\u021biei<\/em>, prilej s\u0103 inventeze vinov\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 dovezi concrete, dar suficiente pentru confec\u021bionarea unor dosare penale \u0219i torturarea de\u021binu\u021bilor politici (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade\/<\/a>). Unii i-au f\u0103cut nedreptatea de a-l acuza pe Eliade c\u0103 ar nega istoria, \u00een condi\u021biile \u00een care doar orbul g\u0103inilor putea face de nesesizat angrenajul terorii comuniste \u00een nuvelistica sa. Mai to\u021bi exege\u021bii care s-au ocupat de literatura eliadesc\u0103 intrat\u0103 cu mari dificult\u0103\u021bi \u00een cultura comunist\u0103 s-au cam ferit s\u0103 observe ignorarea tabu-urilor legate de criminalitatea regimului comunist care a b\u0103tut toate recordurile \u00een materie de genocid. \u201eCea mai mare surpriz\u0103 din post-comunism a fost c\u0103 n-a f\u0103cut obiectul unei DAMNATIO MEMORIAE [\u2026]. In toate \u021b\u0103rile din Est s-a invocat iertarea. Or, iertarea nu poate fi acordat\u0103 dec\u00e2t celor care au remu\u0219c\u0103ri. Dac\u0103 nu sunt exprimate remu\u0219c\u0103rile, iar iertarea e acordat\u0103 unilateral, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenstal\u0103m nedreptatea la temelia noilor structuri. E ceva groaznic [\u2026].\u00a0 De altminteri AMNISTIA a fost imediat urmat\u0103 de AMNEZIE. E ceva cu totul extraordinar dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 experien\u021ba comunist\u0103 a f\u0103cut mai mul\u021bi mor\u021bi dec\u00e2t nazismul, a zdrobit mai profund sufletele \u0219i spiritele dec\u00e2t nazismul, a distrus mai fundamental societatea dec\u00e2t nazismul, a ruinat via\u021ba a zeci, sute de milioane de persoane [\u2026]. Si imediat s-a luat hot\u0103r\u00e2rea ca totul s\u0103 fie dat uit\u0103rii. Pe drept cuv\u00e2nt, nazismul apare azi celor mai mul\u021bi ca o monstruozitate moral\u0103 excep\u021bional\u0103, \u00eens\u0103, \u00een acela\u0219i timp, comunismul s-ar zice c\u0103 a fost un fel de accident meteorologic DE CARE NIMENI NU SE CONSIDER\u0102 RESPONSABIL\u201d (vezi Alain Besancon, De la dessidence a la democratie<\/em>, Paris, 1996, pp. 147-148).<\/p>\n

In nuvela Dayan<\/em>, autorul lucr\u0103rii \u201eQuelques observations sur le th\u00e9or\u00e8me de Goedel\u201d este un t\u00e2n\u0103r premiant \u00een to\u021bi anii de \u0219coal\u0103 \u00eendr\u0103gostit de matematici, de \u201epoezia scris\u0103 de al\u021bii\u201d (M.E.) \u0219i de simbolismul religios, nu doar cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific \u00eenn\u0103scut \u201ecare orbec\u0103ie\u201d (\/caut\u0103 \u00een necunoscut) pe nume Constantin Orobete. Pe t\u00e2n\u0103rul student (supranumit \u00eent\u00e2i \u201eF\u0103t frumos cu ochii \u00een lacrimi\u201d \u0219i, dup\u0103 accidentul stupid care l-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 un glob ocular, Dayan) \u00eel intereseaz\u0103 \u0219i calculele vizionarilor azteci privitoare la sf\u00e2r\u0219itul \u201eepocii infernale\u201d care a urmat \u201eepocii beatifice\u201d. Nu e str\u0103in nici de credin\u021bele religioase din antichitate, precum cea \u201e\u00eencrustat\u0103\u201d \u00een Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>. Pe bucure\u0219teanul Dayan \u00eel cucere\u0219te \u0219i limbajul camuflat \u00een limbajele de toate zilele, cum este de pild\u0103\u00a0 \u201ea\u201d privativ din \u201eamore\/ a-more\u201d care desp\u0103r\u021bit trimite c\u0103tre ideea priva\u021biei de moarte, leg\u00e2nd iubirea de nemurire. Pentru c\u0103\u00a0 \u201eadev\u0103rata dragoste este totuna cu nemurirea\u201d (vezi Mircea Eliade, Dayan<\/em>, \u00een vol.: Nuvele inedite<\/em>, Bucure\u0219ti, 1991, p.75).<\/p>\n

In prima sa lec\u021bie de deschidere din octombrie 1919, iubirea fusese considerat\u0103 drept cale spre nemurire de fascinantul profesor Nae Ionescu al c\u0103rui suplinitor la catedra de metafizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti fusese \u00een tinere\u021bea sa Mircea Eliade\u00a0 (vezi \u201eFunc\u021bia epistemologic\u0103 a iubirii\u201d). La autorul de mini-romane Mircea Eliade, iubirea cre\u0219tineasc\u0103 iese la suprafa\u021b\u0103 cu prilejul agoniei studentului ucis \u00een clinica de nebuni prin supradozare de droguri, \u0219ocuri electrice \u0219i tot arsenalul medical la dispozi\u021bie \u00eentr-un astfel de stabiliment caz\u00e2nd \u0219i pacien\u021bi furniza\u021bi \u0219i atent supraveghia\u021bi de Securitate (5)<\/strong>. Inainte de pragul marii treceri, t\u00e2n\u0103rul matematician Dayan cere \u00een mod expres s\u0103 fie ierta\u021bi \u0219i re\u00eenmatricula\u021bi cei doi colegi turn\u0103tori.<\/p>\n

Dar, f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, cunoa\u0219terea metafizic\u0103 pe calea iubirii nu duce la nemurirea la care a ajuns evreul r\u0103t\u0103citor Ahasverus. Batjocorindu-L pe Iisus Cristos pe drumul Golgotei, Ahasverus s-a trezit \u201er\u0103spl\u0103tit\u201d cu nemurirea p\u00e2n\u0103 la A doua Venire a lui Cristos<\/em>. Devenit personaj de legend\u0103 povestit\u0103 de-a lungul vremii \u00eentr-o mul\u021bime de feluri, variantele p\u0103streaz\u0103 constant blestemul de a r\u0103t\u0103ci \u00een lungul \u0219i-n latul P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Re\u00eentinerind ciclic la o sut\u0103 de ani, c\u00e2nd prin boal\u0103 si suferin\u021b\u0103 se tot apropie de moartea izb\u0103vitoare, Evreul R\u0103t\u0103citor nu-\u0219i dore\u0219te dec\u00e2t s\u0103 moar\u0103 de-a binelea. Ultima lui \u201esperan\u021b\u0103\u201d (cu ghilimele puse de Eliade) este nimicirea Terrei prin bombele atomice pe zi ce trece mai performante. In ce-l prive\u0219te pe Ahasverus, singurul lucru care-l intereseaz\u0103 este Sf\u00e2r\u0219itul Lumii, timpul exact al Celei de-a Doua Veniri, calculat matematic din ipoteze \u0219tiin\u021bifice asupra ivirii \u0219i pieirii Universului, sau, \u00een variant\u0103 mai \u201eoptimist\u0103\u201d pentru el (dar neconfirmat\u0103 \u0219tiin\u021bific), pe Evreul R\u0103t\u0103citor \u00eel chinuie nesiguran\u021ba momentului final al \u201eepocii infernale\u201d, i.e. timpul calculat de azteci pentru care ciclul ultim a \u00eenceput prin cucerirea spaniol\u0103 si va sf\u00e2r\u0219i \u00een 1987.<\/p>\n

V\u0103zut \u00een primele secole prin Armenia \u0219i \u00een secolul XVI (cum scrie un episcop german) de sute de persoane \u00een 1542\u00a0 (Kurtze Beschreibung und Erzaelung von einem Juden mit Namen Ahasverus<\/em>), evreul r\u0103t\u0103citor Ahasverus \u00eei apare \u0219i studentului la matematici c\u0103ruia \u00eei va marca scurta existen\u021b\u0103. Povestea Jidovului r\u0103t\u0103citor<\/em> o citise Dayan cu doisprezece ani \u00eenainte de rezolvarea paradoxului Goedel. O terminase de citit \u00een Noaptea de S\u00e2nziene, noapte vr\u0103jit\u0103 \u00een care studentul rom\u00e2n\u00a0 (redevenit \u201eF\u0103t frumos cu ochii \u00een lacrimi\u201d) \u00ee\u0219i va \u00eencheia existen\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u00een acea clinic\u0103 psihiatric\u0103 unde a fost supus la\u00a0 \u201e\u0219ocuri electrice si celelalte\u2026\u201d , fiind anchetat de Securitate \u0219i cu mijloacele moderne ale \u201edrogului adev\u0103rului\u201d.<\/p>\n

Prin drogare cu scopolamin\u0103 ar fi fost anchetat de Securitatea sovietic\u0103 (av\u00e2nd un \u201eascendent\u201d asupra Securit\u0103\u021bii locale de la infiin\u021barea ei \u00een 1948 de c\u0103tre colonelul sovietic Ana Pauker) chiar \u0219i P\u0103rintele Arsenie Boca, \u201enefiind g\u0103sit vinovat\u201d, cum povestise unui cunoscut (vezi P\u0103rintele Arsenie Boca \u2013 un om mai presus de oameni<\/em>, Editura Agaton, F\u0103g\u0103ra\u0219, 2011, p.18). Spre ghinionul lor, anchetatorii Sf\u00e2ntului n-au putut \u00eenregistra la acea anchet\u0103 dec\u00e2t rug\u0103ciunea inimii care-i \u00eenso\u021bea automat respira\u021bia: \u201eDoamne Iisuse Hristoase, miluie\u0219te-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul\u201d. Biserica de la Dr\u0103g\u0103nescu (sfin\u021bit\u0103 \u00een 1983) ofer\u0103 \u0219i m\u0103rturia harului precogni\u021biei care l-a f\u0103cut pe c\u0103lug\u0103rul iconar s\u0103 picteze \u00een altar martiriul Sf\u00e2ntului \u0218tefan cel Nou, trecut la Domnul \u00een 28 noiembrie, zi la care avea s\u0103 se duc\u0103 \u00een 1989 (tot ca urmare a schingiuirii) \u00eensu\u0219i P\u0103rintele Arsenie Boca, arestat si anchetat de Securitatea comunist\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri. De pe zidurile faimoasei Biserici, la scena Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh se poate citi: \u201eZiua \u00eentemeierii Bisericii, Ziua t\u0103m\u0103duirii de fric\u0103<\/strong>\u201d. Intre scenele pictate pe ziduri de P\u0103rintele Arsenie Boca se afl\u0103 si \u201eChemarea lui Moise \u00een Horeb\u201d \u00een care apare Rugul aprins \u0219i nemistuit av\u00e2nd imaginea Maicii Domnului cu pruncul Iisus \u00een mijlocul fl\u0103c\u0103rilor. Se poate presupune aici o aluzie la a\u0219a-numitul lot al Rugului Aprins din temni\u021bele politice comuniste unde au fost \u00eenchi\u0219i f\u0103r\u0103 de vin\u0103 teologul Dumitru St\u0103niloae, P\u0103rintele Benedict Ghius, Sofian Boghiu \u0219i multi al\u021bii, dintre care trei au r\u0103posat: dr. Vasile Voiculescu, poetul mistic Sandu Tudor \u0219i arhimandritul Haralambie Vasilache. Tot \u00een fresca Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu, fostul stare\u021b de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus care a cunoscut pe propria-i piele metodele de anchetare a Securi\u0219tilor comuni\u0219ti a scris \u00eendemnul \u201eNu v\u0103 teme\u021bi<\/strong> de cei ce ucid trupul; Ci-mi fi\u021bi Mie martori\u201d.<\/p>\n

Lunga trecere a orfanului Dayan pe t\u0103r\u00e2mul de dincolo este inso\u021bit\u0103 la un moment dat de imaginea mamei sale (c\u0103reia \u00eei spune s\u0103 nu-i fie team\u0103<\/strong>) cumva suprapus\u0103 peste c\u0103ldura sufleteasc\u0103 iradiind din icoana luminoas\u0103 a Maicii Domnului care-l privea cu dragoste \u0219i mil\u0103, lacrimile \u0219iroindu-i \u201elin pe am\u00e2ndoi obrajii\u201d. Int\u00e2i \u00eei p\u0103ruse c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu icoana Maicii Domnului din Biserica Alb\u0103 (unde Profesorul Nae Ionescu asculta slujba \u00een genunchi). Asem\u0103narea i-a p\u0103rut apoi mai fidel\u0103 unei Madone medievale: Madonna Intelligentia<\/em>, cumul\u00e2nd in\u021belepciunea, dragostea \u0219i nemurirea. Doar lacrimile nu \u00eencetaser\u0103 a curge nici pe noua, nici pe urm\u0103toarea \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, sub chipul fetei care-l numise \u201eF\u0103t-Frumos-cu-ochii-in-lacrimi\u201d cunoscut\u0103 cu opt-nou\u0103 ani \u00een urm\u0103 c\u00e2nd \u00eei striga \u00een curte: \u201eOrobete Constantin, \/ Boier vechi \u0219i domn cre\u0219tin\u201d. Dup\u0103 vreo cinci minute de la injec\u021bia cu scopolamin\u0103 trezit de-a binelea de surpriza recunoa\u0219terii Irinei, pe ea o roag\u0103 s\u0103 le spun\u0103 s\u0103-i dea drumul m\u0103car o lun\u0103 sau dou\u0103.<\/p>\n

Ultima inf\u0103\u021bi\u0219are a prezen\u021bei feminine perceput\u0103 \u00een salon este cea a asistentei medicale care \u00eei raporteaz\u0103 doctorului c\u0103 pacientul aiureaz\u0103, f\u0103r\u0103 a \u0219ti c\u0103 Dayan era perfect con\u0219tient de tot ce se petrece \u00een jurul s\u0103u, av\u00e2nd parte \u0219i de puterea miraculoas\u0103 a percep\u021biilor extrasenzoriale. El tr\u0103ie\u0219te \u00een prezent \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din cursul unor viitoare \u201ediscu\u021bii\u201d cu anchetatorul Albini. In cea\u021ba interogatoriului \u00eel roag\u0103 si pe securist s\u0103-i de-a drumul m\u0103car o lun\u0103 ca s\u0103-l poat\u0103 c\u0103uta pe Cel\u0103lalt<\/em>.<\/p>\n

Asociind uciderea sa (\u201epur\u0103 euthanasie\u201d, \u00een limbajul oficialilor comuni\u0219ti) cu uciderea\u00a0 \u201e\u00eenainte merg\u0103torului\u201d Ioan, studentul, d\u0103ruit cu geniul matematicii, dar nu \u0219i cu adev\u0103ratul geniu creator (6)<\/strong>, subliniaz\u0103 marea deosebire care-l separ\u0103 de Ioan Botez\u0103torul, mesager care \u0219i-a dus la bun sf\u00e2r\u0219it mesajul, pentru c\u0103 nu a fost confundat cu \u201eCel\u0103lalt<\/em> care va trebui s\u0103 vin\u0103\u201d.<\/p>\n

In mod semnificativ, Mircea Eliade a dedicat nuvela \u201eCelor din urm\u0103\u2026\u201d, adic\u0103 celor care vor tr\u0103i timpurile apocaliptice dinaintea Celei de-a doua veniri<\/em>. In scena \u201eBiserica \u0219i lumea\u201d, P\u0103rintele Arsenie Boca descrie via\u021ba de zi cu zi a \u201ecelor din urm\u0103\u201d dintre care \u201emul\u021bi se vor vinde unii pe al\u021bii\u201d (cum s-au v\u00e2ndut \u00een numele ideologiei comuniste a\u0219a se vor vinde \u0219i \u00een numele \u201ecorectitudinii politice\u201d, a ideologiei globalismului), \u201ese vor ur\u00e2 unii pe al\u021bii\u201d (dup\u0103 metoda de satanizare a adversarilor \u00een \u201elupta de clas\u0103\u201d, sau \u00een \u201elupta de ras\u0103\u201d (folosind acuza\u021bia de anti-semitism pentru lichidarea celor care le critic\u0103 p\u0103rerile), ori, pe internet, lupt\u00e2nd \u00a0\u00eempotriva \u201etrollilor\u201d care \u201edu\u0219m\u0103nesc\u201d pacea de pe internet, ruin\u00e2nd -vezi Doamne -, inexistenta concordan\u021b\u0103 de p\u0103reri exprimate on-line).<\/p>\n

Prin clarviziune, Dayan \u0219tie c\u0103 vor fi \u201ealbite\u201d petele de pe con\u0219tiin\u021ba tor\u021bionarilor (precum securistul Albini), c\u0103 vor fi distruse toate urmele asasin\u0103rii sale \u00een clinica de nebuni, pentru c\u0103, de\u021bin\u00e2nd puterea, asasinii sunt blinda\u021bi cu h\u00e2rtii acoperitoare de crime pe care le pun oric\u00e2nd la dispozi\u021bia oricui. Scena \u00een care matematicianul american de la Princeton (Profesorul Lewis Dumbarton) este impiedicat de Securitate s\u0103-l vad\u0103 \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu autorul \u201eConsidera\u021biilor asupra teoremei lui Goedel\u201d aminte\u0219te e\u0219ecul real din 1962 al Profesorului englez Maurice Cranston de a lua contact cu filozoful Noica despre care Securitatea l-a min\u021bit c\u0103 ar fi fost pus \u00een libertate (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201ePelerina\u201d lui Eliade, sau, Scenarita \u2013 form\u0103 securisto-comunist\u0103 a teoriei conspira\u021biei<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabela-vasiliu-scraba-pelerina-lui-mircea-eliade\/<\/a>).<\/p>\n

Impun\u00e2nd liberaliz\u0103rii \u201ec\u0103ma\u0219a de for\u021b\u0103 a minciunii\u201d (apud M. Lovinescu), nomenclaturi\u0219tii (cu \u00eentreaga lor clientel\u0103) \u0219i-au men\u021binut pozi\u021biile dominante \u0219i dup\u0103 abolirea ideologiei comuniste. Ca \u0219i f\u0103ptuitorii masacrelor din Transilvania de Nord \u00een perioada dintre 1 septembrie 1940 \u0219i 15 mai 1941, asasinii comuni\u0219ti au putut ajunge nederanja\u021bi la v\u00e2rsta pension\u0103rii, c\u00e2nd duminicile \u0219i-au plimbat lini\u0219ti\u021bi nepo\u021beii de m\u00e2n\u0103 (vezi Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect<\/em>, Bucure\u0219ti, 1990, p.371).<\/p>\n

\n

Note \u0219i comentarii marginale<\/strong>:<\/p>\n

    \n
  1. In 1976 ap\u0103ruse la Barcelona cea de-a treia edi\u021bie a volumului de interviuri luate de Vintil\u0103 Horia celor mai importante personalit\u0103\u021bi ale \u0219tiintei \u0219i culturii occidentale. In volumul de peste cincisute de pagini (Vintil\u0103 Horia, Viaje a los centros de la Tierra \u2013Encuesta sobre el estado actual del pensamiento, las artes y las ciencias<\/em>, ed. I-a, 1971, Barcelona, traducerea rom\u00e2neasc\u0103 de Sanda Popescu Duma, 2015), fizica modern\u0103 era reprezentat\u0103 de Heisenberg (Premiul Nobel pentru principiul incertitudinii) iar teologia contemporan\u0103 de Hans Urs von Balthasar, Karl Rahner si Yves Congar, to\u021bi trei \u00eembin\u00e2nd autenticitatea credin\u021bei cre\u0219tine cu temeinicia vastei erudi\u021bii \u0219i cu voca\u021bia ecumenic\u0103. La trei zile dup\u0103 apari\u021bia C\u0103l\u0103toriei spre centrele lumii<\/em> (tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te dup\u0103 mai bine de patru decenii), Virgil Ierunca a \u00eenregistrat la \u201eEuropa liber\u0103\u201d \u00een 1976 o emisiune cu Vintil\u0103 Horia (vezi, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2016\/05\/interviu-vh.pdf<\/a>), retransmis\u0103 de acela\u0219i post dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de fier (\u00een 1992) \u0219i publicat\u0103 de Prof. Univ.dr. Alexandru Husar \u00een revista ie\u0219ean\u0103 \u201e Dacia literar\u0103\u201d, 3\/1995 (pp.19-22), de unde a reluat-o Gabriel St\u0103nescu pentru revista \u201eOrigini. Romanian Roots\u201d, nr.4-5 (152-153) din 2010, pp. 80-83 (num\u0103r omagial \u201eVintil\u0103 Horia\u201d), care a fost din nefericire ultimul num\u0103r realizat de acest poet optzecist decedat \u00een noaptea de dup\u0103 lansarea, la T\u00e2rgul Gaudeamus din Bucure\u0219ti, volumului de eseuri: Vintil\u0103 Horia, Contra naturam<\/em>, Criterion Publishing, 2010 (vezi inregistrarea de la lansare: prima parte, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=-fK9Q9HL5lI&t=10s<\/a>, partea II-a, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KFyjIrPflAA&t=2s<\/a>).<\/li>\n
  2. vezi \u201eCaiete critice\u201d, Bucure\u0219ti, nr, 3\/100, 1996, pp. 83-88 unde s-au publicat treisprezece scrisori c\u0103tre Alain Paruit (\/Herskovitch, 1939-2009, fost redactor la televiziunea comunist\u0103 din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia, r\u0103mas \u00een Fran\u021ba din 1969; dup\u0103 ing. Stelian Ple\u0219oiu, traduc\u0103torul A. Paruit ar fi fost \u00eemputernicit de Cristinel Eliade s\u0103 v\u00e2nd\u0103 apartamentul din Place Charles Dulin, banii pe apartamentul de la Paris neajung\u00e2nd la so\u021bia lui Mircea Eliade care a decedat \u00een 1998, chiriile pe ultimele luni fiindu-i pl\u0103tite la Chicago de ing. Stelian Ple\u0219oiu, cum mi-a scris \u00eentr-un e-mail). Din scrisorile lui Mircea Eliade, prima datat\u0103 pe14 mai 1979 \u0219i ultima pe 21 martie 1985) se poate intui si cuprinsul ultimei c\u0103r\u021bi de eseuri a lui Mircea Eliade care ap\u0103ruse la Paris cu pu\u021bin timp \u00eenainte de r\u0103posarea marelui savant. Cartea intitulat\u0103 dup\u0103 unul dintre texte (Briser le toit de la maison<\/em>, Paris, 1986) este si azi, dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani, inedit\u0103 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, unde \u201eZodia operelor complete\u201d (apud. Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect<\/em>, Bucure\u0219ti, 1990, p.448) \u00eenc\u0103 nu este venit\u0103 pentru Mircea Eliade si nici pentru prietenul s\u0103u, Constantin Noica (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul needit\u0103rii operelor complete ale filozofului Noica<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/himera1scoalapaltinis9\/<\/a>). S-a r\u0103mas, ca \u0219i \u00een timpul terorii ideologiei unice a comunismului, \u00een \u201eZodia operelor trunchiate\u201d (ibid. p.412). Insu\u0219i marele savant Mircea Eliade a fost cenzurat de rebotezata Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d oferit\u0103 \u00een 1990 de ministrul Ple\u0219u prietenului s\u0103u (https:\/\/www.cotidianul.ro\/gabriel-liiceanu-a-pierdut-procesul-cu-victor-roncea-si-evz\/<\/a>). In Jurnalul portughez<\/em> s-a operat cu \u201efoarfeca cenzurii\u201d (dup\u0103 expresia Monic\u0103i Lovinescu) c\u00e2nd Eliade a descris pe 2 iulie masacrarea rom\u00e2nilor basarabeni \u0219i bucovineni de c\u0103tre regimul comunist (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Eliade \u0219i teroarea istoriei<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a>), regim impus de Stalin dup\u0103 cotropirea (\u00een bun\u0103 \u00een\u021belegere cu Hitler) Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord din \u201evara apocaliptic\u0103 a anului 1940\u201d (vezi ing. Eugen Statnic, Cuvinte \u00eempotriva uit\u0103rii tragediei anului 1940<\/em>, partea I-a, 5 iulie 2020, https:\/\/www.art-emis.ro\/istorie\/cuvinte-impotriva-uitarii-tragediei-anului-1940-1<\/a> ; partea a II-a, 8 iulie 2020, https:\/\/www.art-emis.ro\/istorie\/cuvinte-impotriva-uitarii-tragediei-anului-1940-2<\/a>).<\/li>\n
  3. Lui Nelu Manzatti \u00eei scrisese Eliade pe 17 octombrie 1970 c\u0103 unii \u201eau trecut sub t\u0103cere alegerea mea la Academia Britanic\u0103 [8 iulie 1970], primul rom\u00e2n c\u0103ruia i se face o asemenea cinste\u201d (vezi M. Eliade, Europa, Asia, America\u2026Coresponden\u021b\u0103 I-P<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004, p.193). Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00eentr-o epistol\u0103 c\u0103tre Virgil Ierunca (ibid., p.27) \u00eel informeaz\u0103 c\u0103 a fost ales membru corespondent al Academiei Austriece (Viena, 23 mai 1973). Eu folosesc titlul s\u0103u de \u201eacademician\u201d, renumitul savant fiind ales membru al unor prestigioase academii occidentale de care cripto-comuni\u0219tii rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini se tot fac c\u0103 \u201euit\u0103\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade si bra\u021bul lung al inchizi\u021biei comuniste<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a>; \u00een acest eseu am transcris \u0219i mul\u021bimea de distinc\u021bii primite de \u201ecel mai mare istoric al religiilor din sec.XX\u201d). On-line \u00een wikipedii Mircea Eliade este prezentat tenden\u021bios (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i detractorii s\u0103i, <\/em>sau, R\u0103fuiala oamenilor de r\u00e2nd cu omul superior, \u00a0<\/em>https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadedetractori4\/<\/a>) \u0219i lipsit de distinc\u021biile academice. De pild\u0103, \u00een wikipedia francez\u0103 (consultat\u0103 pe 20 aug. 2020) nu apare nici o distinc\u021bie, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 si \u00een prezentarea savantului Eliade \u00een wikipediile german\u0103, englezeasc\u0103, italian\u0103, spaniol\u0103 \u0219i portughez\u0103, toate av\u00e2nd multe \u00een comun cu fi\u0219a din wikipedia francez\u0103 si wikipedia \u00een rom\u00e2n\u0103. Fa\u021b\u0103 de wikipedia portughez\u0103 unde singura oper\u0103 major\u0103 e considerat\u0103 Os Romenos<\/em> (1943),\u00a0 \u00een wikipedia francez\u0103 sunt trecute chiar trei opere \u201eprincipale\u201d alese de cine \u0219tie ce birocrat\/administrator incult \u0219i r\u0103uvoitor: Al\u0103turi de Tratatul de istoria religiilor<\/em> (Magnum opus publicat 1949) apare \u00a0Mitul eternei re\u00eentoarceri<\/em>, tot din 1949, ultima oper\u0103 \u201eprincipal\u0103\u201d fiind Mituri, vise \u0219i misterii<\/em> din 1957. Este (inten\u021bionat?) omis\u0103 Istoria credin\u021belor \u0219i ideilor religioase<\/em> premiat\u0103 (cu adev\u0103rat) de Academia Francez\u0103 \u00een 1977 (informa\u021bie existent\u0103 doar in wikipedia portughez\u0103). In wikipedia spaniol\u0103 premiul Academiei Franceze este omis, \u00een schimb e trecut\u0103 premierea post-mortem a celor trei volume (A History of Religious Ideas<\/em>) pentru c\u0103 au sporit prestigiul Universit\u0103\u021bii din Chicago. La spanioli (fi\u0219\u0103 consultat\u0103 pe 20 aug. 2020) se poate citi c\u0103 a fost membru a dou\u0103 academii occidentale (Academia Regal\u0103 Belgian\u0103 \u0219i Academia de Limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 francez\u0103, Bruxelles, 15 febr. 1977).<\/li>\n
  4. vezi vol.: Mircea Eliade<\/em>. Cahier de L\u2019Herne, Paris, 1978, pp. 282-283. Pe 7 iunie 2020, la emisiunea lui R\u00e9gis Burnet de pe KTOTV, s-a vorbit despre \u201eV\u00e9rit\u00e9, v\u00e9rit\u00e9s et fake news\u201d. Din p\u0103cate a fost o emisiune care a ocolit problemele delicate ale temei alese, i.e. manipularea creierelor din secolul XX prin ideologiile regimurilor totalitare, de st\u00e2nga \u0219i de dreapta, primul fiind regimul totalitar comunist (1907-1989, c\u0103derea Cortinei de fier), al doilea fiind totalitarismul de dreapta care a durat c\u00e2teva decenii \u00een Germania si Italia, f\u0103c\u00e2nd de zece ori mai pu\u021bine victime omene\u0219ti dec\u00e2t totalitarismul comunist care a avut cca 60 de milioane de victime (apud. Soljeni\u021b\u00een). Vintil\u0103 Horia, primul scriitor nefrancez laureat al Premiului Goncourt, a publicat \u00een 1978 volumul Consideraciones sobre un mundo peor<\/em> (tradus \u00een italian\u0103, Considerazioni su un mondo peggiore<\/em>), pe tema sp\u0103larii creierelor prin mass media oficial\u0103. Secolul XXI a continuat cu o mai mare eficien\u021b\u0103 manipularea propag\u00e2nd \u0219i prin internet noua ideologie a globalismului si a relativismului tuturor valorilor, inclusiv ateismul si dezinteresul pentru latura spiritual\u0103 definitorie oric\u0103rui om. Teologul Henry de Lubac aprecia \u00een opera eruditului savant Mircea Eliade (premiat de Academia Francez\u0103) reala \u00een\u021belegere a fenomenului religios. \u201ePour l\u2019homme moderne, un long passage \u00e0 travers des formes lointaines de cultures et de spiritualit\u00e9 peut \u00eatre pratiquement n\u00e9cessaire pour qu\u2019il en vienne \u00e0 red\u00e9couvrir sa propre tradition et \u00e0 abdiquer cette suffisance qui lui a ferm\u00e9\u00a0 l\u2019intelligence\u201d (Henri de Lubac, 8 juillet 1952, p.283).<\/li>\n
  5. Azilele psihiatrice \u201ecu caracter politic unde aresta\u021bilor li se aplicau tratamente de RE-EDUCARE\u201d ar fi fost \u00een comunism \u201ecel pu\u021bin 15\u201d (vezi \u201eRaportjul pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim \u0219i criminal\u201d propus de Sorin Ilie\u0219iu pre\u0219edintelui T. B\u0103sescu, \u00een Revista \u201e22 plus\u201d, Anul XIII, Nr. 188, 21 martie 2006, p. 3.<\/li>\n
  6. Apologe\u021bii progresului erau spulbera\u021bi de filozoful Petre \u021au\u021bea cu urm\u0103roarele argumente: \u201eSunt pro\u0219ti istoricizan\u021bi care se consoleaz\u0103 prin devenire. Devenim mai civiliza\u021bi, nu? Sau mai cul\u021bi. Adic\u0103 murim ca \u0219i caprele, numai c\u0103 e mare lucru c\u0103 exist\u0103 Immanuel Kant, Descartes, Newton, m\u0103 rog, at\u00e2\u021bia mari creatori<\/em> de cultur\u0103. Dar exist\u0103 \u0219i f\u0103uritorul de religie Cristos<\/strong>. Apologe\u021bii devenirii nu iau \u00een seam\u0103 acest lucru. Ei se \u00eeneac\u0103 \u00een istorie\u201d (vezi vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, In labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor. Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i: Petre \u021au\u021bea. Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Slobozia, 2000, ISBN 973-8134-05-6, p.25).<\/li>\n<\/ol>\n

    Repere bibliografice<\/strong>:<\/p>\n