{"id":46678,"date":"2020-10-28T12:12:10","date_gmt":"2020-10-28T12:12:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=46678"},"modified":"2020-10-28T12:12:10","modified_gmt":"2020-10-28T12:12:10","slug":"isabela-vasiliu-scraba-un-filozof-interbelic-nae-ionescu-si-un-literat-comunist-preocupat-de-ingeri-si-vampiri-andrei-plesu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2020\/10\/28\/isabela-vasiliu-scraba-un-filozof-interbelic-nae-ionescu-si-un-literat-comunist-preocupat-de-ingeri-si-vampiri-andrei-plesu\/","title":{"rendered":"Isabela VASILIU-SCRABA: Un filozof interbelic (Nae Ionescu) \u0219i un literat comunist preocupat de \u00eengeri \u015fi vampiri (Andrei Ple\u0219u)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cuvinte cheie<\/strong>: Filozofie, metafizic\u0103, istoria ideilor, istorie literar\u0103, filozofia religiilor, filozoful religiilor Mircea Eliade, Isabela Vasiliu-Scraba, Platon, Nae Ionescu, problema libert\u0103\u021bii, Scoala tr\u0103irist\u0103, tr\u0103iristul Constantin Noica, cronicarul plastic Andrei Ple\u0219u.<\/p>\n

\n

Motto: \u201eFavorit al fiec\u0103rui regim\u2026Ple\u0219u a folosit, ca pu\u021bin al\u021bii din aceast\u0103 \u021bar\u0103, banii publici pentru o promovare personal\u0103 chestionabil\u0103\u201d (acad. Andrei Marga).<\/p>\n

\n

Nae Ionescu spunea studen\u021bilor s\u0103i c\u0103 domeniul socialului este domeniul libert\u0103\u021bii omene\u0219ti. \u00cen dialogul Politeia<\/em>, despre sufletul uman comparat cu o societate ideal guvernat\u0103, Platon practic neag\u0103 libertatea uman\u0103 \u00eentr-un asemenea domeniu. Spre a putea fi guvernat\u0103 de cei mai preg\u0103ti\u021bi oameni, de filozofii care au contemplat Adev\u0103rul (\/ Binele Suprem) acestora le este refuzat\u0103 posibilitatea de alegere. Ei trebuie s\u0103 se implice \u00een treburile cet\u0103\u021bii, chiar dac\u0103 spontan nu doresc acest lucru (1)<\/strong>.<\/p>\n

Ini\u021biatorul \u0218colii tr\u0103iriste<\/em> g\u00e2ndise prin 1937 cum s-ar putea argumenta libertatea lui Dumnezeu plec\u00e2nd de la libertatea omeneasc\u0103 (vezi Nae Ionescu, Tratat de metafizic\u0103<\/em>. [Prelegeri universitare din1936-1937], Ed. Roza vanturilor, Bucure\u015fti, pp.136-156). Discursul naeionescian este extrem de interesant, de\u0219i \u00eenceput cu libertatea \u201emai larg\u0103\u201d din \u201edomeniul faptelor statistice\u201d care i-a sunat pe drept cuv\u00e2nt fals suplinitorului s\u0103u, Mircea Eliade, pentru c\u0103 (astfel \u00eenceput) prea era legat de actualit\u0103\u021bile politice europene din acel moment \u00een care \u201ecolectivismul\u201d de st\u00e2nga avea deja o istorie de treizeci de ani, iar cel de dreapta \u00eemplinise \u0219i el c\u00e2\u021biva ani. Vorbind de societatea colectivizat\u0103, Profesorul nu omisese a face cuvenita precizare c\u0103 nu to\u021bi in\u0219ii care stau sub legea unui colectiv \u00ee\u0219i las\u0103 \u201esiluit\u0103\u201d personalitatea, si c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i cenzura \u00een sine nu e rea, ci r\u0103u nu poate fi doar modul ei de aplicare. \u0218i chiar \u00een situa\u021bia \u00een care unii oameni aleg nesupunerea, libera lor alegere nu suspend\u0103 domeniul realit\u0103\u021bii colective (p.149).<\/p>\n

Fiind \u00eenainte de cea de-a doua arestare a sa, cea care a urmat instaur\u0103rii dictaturii lui Carol al II-lea, filozoful Nae Ionescu n-a vorbit studen\u021bilor si despre m\u0103surile coercitive folosite de sistemele totalitare (de st\u00e2nga \u0219i de dreapta) \u00eempotriva celor care nu vor s\u0103 contribuie la \u201epromovarea istoriei\u201d. A preferat s\u0103 le spun\u0103 c\u0103 \u201dDumnezeu este mereu prezent prin acea trans-substan\u021bializare de care le e fric\u0103 unora dintre teologii no\u0219tri bucure\u0219teni\u2026\u0219i c\u0103 existen\u021ba noastr\u0103 este ceva p\u0103truns de Dumnezeu p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele ei am\u0103nunte\u2026Dac\u0103 Dumnezeu este \u0219i aici \u0219i dincolo, atunci El este deosebit \u0219i de acest aici<\/em> \u0219i de acel dincolo\u201d <\/em>unde \u00eencepe propriu-zis existen\u021ba noastr\u0103 metafizic\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 Nae Ionescu, oamenii care trec \u00een acea existen\u021b\u0103 metafizic\u0103 (de dincolo de limitele existen\u021bei omene\u0219ti) nu ajung prin aceasta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru Dumnezeu. De o asemenea tr\u0103ire nu au parte dec\u00e2t sfin\u021bii martiri (2)<\/strong>. Dar \u0219i f\u0103r\u0103 metafizic\u0103\u2026omul religios poate tr\u0103i pe Dumnezeu aici, pentru c\u0103 religia \u201e\u00eei deschide alte por\u021bi\u201d\u2026 \u00cen\u0103untru fiin\u021b\u0103rii permanente a lui Dumnezeu exist\u0103 pentru El libertate absolut\u0103, pentru simplul motiv c\u0103 tot ceea ce exist\u0103, exist\u0103 \u00een El; totul exist\u00e2nd \u00een Dumnezeu \u0219i prin Dumnezeu, El este \u201etot\u201d; de aceea libertatea Sa de f\u0103ptuire nu are nici un fel de limit\u0103 (pp. 151-155).<\/p>\n

Acei litera\u0163i si filozofi contemporani, dispre\u0163uitori ai g\u00e2ndirii lui Nae Ionescu, dintre care nu pu\u0163ini predau studen\u0163ilor ceea ce nici ei nu \u015ftiu, se tot reped s\u0103 strige \u00een cor (dup\u0103 dresajul mediatic post-comunist) c\u0103 \u00eent\u00e2iul creator de \u015fcoal\u0103 filozofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost \u00a0\u201clipsit de idei\u201d (vezi articolul universitarului Adrian Ni\u021b\u0103 din rev. \u201cObservatorul Cultural\u201d din febr. 2011). Dup\u0103 rom\u00e2neasca bursierilor Colegiului Noua Europ\u0103 ei n-ar face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u201cpromoveze cultura memoriei\u201d, repet\u00e2nd ce-au aflat din surse (a\u0219a-zis) \u201ccredibile\u201d despre inexisten\u0163a Scolii tr\u0103iriste <\/em>pe motivul \u201clipsei de opere, de idei \u015fi de sisteme filozofice\u201d (\u201cObs. Cult.\u201d febr.2011) \u015fi despre existen\u0163a lui Nae Ionescu, \u201cfilozoful f\u0103r\u0103 oper\u0103\u201d, ei, litera\u0163ii \u015fi filozofii ce se tot laud\u0103 reciproc vreme de dou\u0103 decenii, exact perioada \u00een care \u00eenflorise \u00een intertbelic str\u0103lucitoarea genera\u021bie tr\u0103irist\u0103. E drept c\u0103 Scolii tr\u0103iriste<\/em> \u015fi excep\u0163ionalelor ei \u00eentrup\u0103ri ideatice din volumele publicate de discipolii lui Nae Ionescu (precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulc\u0103nescu, Vasile B\u0103ncil\u0103 sau Ernest Bernea) le-a fost negat\u0103 valoarea, \u00eent\u00e2i de c\u0103tre ideologii ocupa\u0163iei comuniste (Leonte R\u0103utu\/Oigenstein, Henry Wald, etc), apoi de c\u0103tre emulii acestora, beneficiari de burse Humboldt, Ple\u0219u fiind vizitatorul stalinistului Leonte R\u0103utu, iar editorul s\u0103u de dup\u0103 1990, \u201ediscipolul lui Henri Wald\u201d (cf. Noica). Cum s\u0103 nu repete \u00een 2011 \u015fi emulii emulilor ce li s-a tot spus de la nivele at\u00e2t de \u201e\u00eenalte\u201d? Desigur nu le vom strica m\u0103runta bucurie de a se crede, prin negarea lui Nae Ionescu \u0219i a tr\u0103irismului<\/em>, mai cunosc\u0103tori \u00een filozofie dec\u00e2t Nae Ionescu \u015fi cei din \u015fcoala sa, c\u00e2nd doar cu astfel de fumuri s-au tot hr\u0103nit \u015fi se hr\u0103nesc \u201cspiritual\u201d de at\u00e2ta amar de vreme.<\/p>\n

Pornit de la libertatea uman\u0103 exercitat\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care domne\u015fte necesitatea, Nae Ionescu inten\u0163ionase a explica studen\u0163ilor s\u0103i de atunci (Alexandru Dragomir, Octavian Nistor, P\u0103rintele Arsenie Boca \u015fi studen\u0163ilor de la teologie care-i audiau \u00een mod regulat cursurile) \u00eentrep\u0103trunderea domeniului libert\u0103\u0163ii absolute cu domeniul de existen\u0163\u0103, care, doar prin \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii, face posibil\u0103 adev\u0103rata libertate uman\u0103. Platon, de la exemplul armoniei sociale a unui stat bine guvernat (vezi Statul<\/em>, vol.I-II, trad. Vasile Bichigean), voia s\u0103 ajung\u0103 la armonia ce domne\u015fte \u00eentre cele trei par\u0163i ale suflelului unui om deplin, ilustrat de un adev\u0103rat filozof. Nae Ionescu \u00eencercase \u00een 1937 s\u0103 explice c\u0103 aici<\/em> este si dincolo de aici<\/em>, \u00een sensul c\u0103 lumea despre care \u00een mod simplificator se spune c\u0103 transcende domeniul realit\u0103\u0163ii, \u201cnu este \u00een lumea cealalt\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een lumea de aici\u201d (vezi Nae Ionescu, Tratat de metafizic\u0103,<\/em>1936-1937; text inedit, Ed. Roza V\u00e2nturilor, 1999, p.151).<\/p>\n

Faimosul Nae Ionescu (al c\u0103rui doctorat la Muenchen a r\u0103mas un model ne\u00eentrecut de g\u00e2ndire original\u0103 de maxim\u0103 conciziune) s-ar fi amuzat probabil dac\u0103 ar fi aflat (cine \u015ftie \u00een ce chip misterios) cum prezint\u0103 lumea de dincolo ministrul culturii post-decembriste. Devenit peste noapte profesor conduc\u0103tor de doctorate \u00een filozofie, din cronicar plastic (cum \u00eel v\u0103zuse Noica si cum \u00eel prezentase \u00een 1996 \u201efilozoful\u201d Virgil M\u0103gureanu \u00een prefa\u021ba C\u0103r\u021bii albe<\/em> a Securit\u0103\u021bii ), lectorul de istoria artei Andrei Ple\u015fu a vorbit la Facultatea de Filozofie \u00eencep\u00e2nd cu anul 1990 despre \u201cexpresia topografic\u0103\u201d a lumii de dincolo care, ca s\u0103 nu \u201csucombe \u00een abstrac\u0163iune\u201d, trebuie s\u0103 existe \u00eentr-un loc, \u201cchiar dac\u0103 locul ei e \u00een afara spa\u0163iului\u201d (vezi antologia Despre \u00eengeri<\/em>, Bucure\u0219ti, 2003, p.175; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-25aninoica4\/<\/a> ).<\/p>\n

Ca s\u0103-l sl\u0103veasc\u0103 pe directorul \u00a0s\u0103u Andrei Ple\u015fu, Mihail Neam\u0163u, salariat al Institutului de Istoria Religiilor (Monitorul Oficial, 50\/22.I.2008), re\u0163in\u00e2nd \u201echintesen\u0163a\u201d\u00a0 intervalului materialist-dialectic, va repeta (din perimata doctrin\u0103 comunist\u0103) ideea c\u0103 abordarea sistemelor teologico-metafizice nu trebuie s\u0103 neglijeze dimensiunea lor istorico-politic\u0103 (3)<\/strong>.<\/p>\n

Cu referire la unicul filozof de \u015fcoal\u0103 tr\u0103irist\u0103<\/em> care a reu\u015fit s\u0103-\u015fi vad\u0103 \u00een comunism tip\u0103rite (\u015fi dup\u0103 20 de ani de la scrierea lor) o bun\u0103 parte din operele sale (4)<\/strong>, salariatul Neam\u021bu (fost bursier al Colegiului Noua Europ\u0103) consemneaz\u0103 c\u0103 \u201cNoica a manifestat o psihanalizabil\u0103 lips\u0103 de curiozitate pentru dimensiunea istorico-politic\u0103 (\u2026) a sistemelor teologico-metafizice\u201d (vezi Mihail Neam\u0163u, \u201cDialectica v\u00e2rstelor \u015fi practica \u00een\u0163elepciunii\u201d, \u00een vol. In honorem Andrei Ple\u015fu<\/em>, coordonatori M. Neam\u0163u \u015fi Bogdan T\u0103taru-Cazaban, Bucure\u0219ti, Ed. Humanitas, 2009, p.31).<\/p>\n

De la modelul negativ al dezinteresului pentru dimensiunea istorico-politic\u0103 pe care l-a constituit tr\u0103iristul<\/em> Noica (5)<\/strong> pentru comunistul Andrei Ple\u015fu (nici azi \u201creconciliat cu trecutul\u201d s\u0103u comunist), s\u0103 ne \u00eentoarcem la modelul lui Mihail Neam\u0163u, la directorul s\u0103u elogiat \u00een dou\u0103 masive volume omagiale, care, din 22 aprilie 2009, au semnalat, prin simpla lor lansare, o fa\u0163et\u0103 a activit\u0103\u0163ii primului an de func\u0163ionare (cu cinci salaria\u021bi) a Institutului de Istoria Religiilor, ai c\u0103rui salaria\u0163i erau at\u00e2t Mihail Neam\u0163u c\u00e2t \u015fi Bogdan T\u0103taru-Cazaban.<\/p>\n

Dup\u0103 expunerea de idei din rezumatul \u00een englez\u0103 al unui amplu studiu, B.T\u0103taru-Cazaban pare convins c\u0103 textele cumul\u00e2nd 280 de pagini str\u00e2nse sub titlul comun Despre \u00eengeri<\/em>, fiind \u201co remarcabil\u0103 exegez\u0103 complementar\u0103\u201d (B. T-C) \u00eei confer\u0103 lui Andrei Ple\u0219u un loc \u00een vecin\u0103tatea Scriitorilor biserice\u015fti, a lui Toma din Aquino \u015fi a multor al\u0163i autori medievali care s-au ocupat de corpul \u00eengerilor \u00een vremuri patristice \u015fi medievale\u00a0 (B.T\u0103taru-Cazaban, op. cit. p.191). Nu am putut dec\u00e2t s\u0103 regret\u0103m inconsisten\u0163a\u00a0 argumentelor prob\u00e2nd asemenea afirma\u0163ie uimitoare.<\/p>\n

Dar s\u0103 vedem cam ce-a scris exegetul Ple\u015fu, cu degajarea sa de literat ignor\u00e2nd rigorile limbajului filozofic, atunci c\u00e2nd s-a ar\u0103tat preocupat de \u00eengeri (\u015fi de vampiri), de-a ajuns s\u0103 fie pus al\u0103turi de un Toma din Aquino \u015fi de ceilal\u0163i.<\/p>\n

Auto-declar\u00e2ndu-se \u00een posesia\u00a0 \u201cintui\u0163iei anticipative a peisajului transcendent\u201d, eseistul Andrei Ple\u015fu pare convins c\u0103 descrie o lume \u201cf\u0103r\u0103 sol fenomenologic\u201d<\/em>, dar cu o geografie, anatomie, metabolism analizabil, \u015fi \u201cmanifest\u0103ri demonstrabile\u201d (vezi articolul \u201cLumea spiritual\u0103\u201d, \u00een vol. Despre \u00eengeri<\/em>, Humanitas, 2003, p.175-179), uit\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 cap la cap anatomia cu geografia, sau metabolismul cu lipsa lui de \u201esol fenomenologic\u201d. Pus \u00een situa\u021bia de a cuv\u00e2nta \u00een deschiderea unui festival de muzic\u0103 de la Lucerna, politicianul Andrei Ple\u015fu a g\u0103sit cu cale s\u0103 spun\u0103 \u00een 2001 c\u0103 vine din \u0162ara lui Dracula (6)<\/strong>, c\u0103 evreii \u015fi nem\u0163ii ar avea acela\u015fi \u00eenger p\u0103zitor, pe Arhanghelul Michael (p.166), cu toate c\u0103 alte surse sus\u0163in c\u0103 Dumnezeu ar fi avut grij\u0103 s\u0103 distribuie fiec\u0103rui popor \u00een parte c\u00e2te un \u00eenger p\u0103zitor \u2013 ceea ce lui, \u201cca bun valah\u201d (p.111), i-a p\u0103rut indiciul unei exagerate democra\u0163ii -, \u015fi c\u0103 Dumnezeu, pentru sine, ar fi p\u0103strat responsabilitatea poporului Israel (p.165). \u00cen acest articol, care \u00eei eviden\u0163iaz\u0103 calit\u0103\u0163ile oratorice, a mai notat c\u0103 na\u0163iunile ar forma deocamdat\u0103 \u201cun cor \u00een deriv\u0103\u201d ca efect al striden\u0163ei na\u0163ionalismului fiec\u0103reia, dar c\u0103, \u201cpotrivit tradi\u0163iei\u201d, reunificarea planetar\u0103 va fi s\u0103 stea: fie sub semnul muzicii celeste a corurilor \u00eengere\u015fti, fie sub semnul unei limbi vorbite de toat\u0103 lumea: ebraica (\u201cIngerii \u015fi muzica\u201d, op.cit., p.171).<\/p>\n

\u00cen \u201c\u00eencercarea sa de a reflecta cinstit asupra lumii spirituale\u201d (A. Ple\u015fu), partea de noutate \u00a0(cu \u201e\u021bara lui Dracula\u201d? sau cu metabolismul f\u0103r\u0103 sol fenomenologic? ) a discursului publicat \u00een \u201chis insightful and informative book On Angels<\/em>\u201d (Bogdan T\u0103taru-Cazaban) i-a asigurat \u00een ochii propriilor salaria\u021bi un loc \u00een galeria scriitorilor biserice\u015fti care s-au ocupat \u00eenaintea sa de problema \u00eengerilor.<\/p>\n

Posedat de acela\u015fi demon interior cu misiunea de a-i sugera s\u0103-l pomeneasc\u0103 la Lucerna pe vampirul Dracula, fostul ministru de externe s-a ferit s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze Rom\u00e2nia la acea deschidere a unui festival de muzic\u0103 simfonic\u0103 drept \u0163ara care i-a dat pe George Enescu, Sergiu Celibidache, Paul Constantinescu, Ionel Perlea, Dinu Lipatti, Lola Bobescu, George Georgescu sau pe Gheorghe Zamfir. \u015ei totu\u015fi, auto-sugestion\u00e2ndu-se c\u0103 vine din \u0162ara lui Dracula, informa\u0163ia oferit\u0103 elve\u0163ienilor s-a integrat perfect discursului s\u0103u despre \u00eengeri, model de l\u0103ut\u0103rism cu derapaje conceptuale.<\/p>\n

Ioan G. Coman observase c\u0103 Eliade are \u00een comun cu Nicolae Iorga \u201csetea de cultur\u0103, sub toate aspectele, informa\u0163ia temeinic\u0103, viziunea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi universal\u0103 asupra lumii, dragostea de frumos, de bine \u015fi de armonie\u201d (vezi I. Coman \u00een vol. Convorbiri cu \u015fi despre Mircea Eliade<\/em>, Criterion Publishing, 2006). Dac\u0103 am \u00eencerca s\u0103 descriem aportul lui Ple\u015fu \u00een domeniul filozofiei sau al istoriei religiilor, r\u0103m\u00e2nem \u00een mijlocul drumului, \u00een plin\u0103 dilem\u0103, sau, cum elegant s-a exprimat Constantin Noica, \u00een \u201cinterval\u201d, din pricina l\u0103ut\u0103rismului contribu\u0163iilor sale a\u015fa-zis filozofice, sau de istoria religiilor: \u201c\u00cen istoria artelor nu se recunoa\u015fte, \u00een Germania nu a vrut s\u0103 fac\u0103 filozofie, Orientul, pe care-l iube\u015fte, f\u0103r\u0103 sanscrit\u0103 nu-l poate ob\u0163ine. O s\u0103 se afle mereu \u00een metaxe<\/em>, \u00een interval\u201d (Noica \u00een Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f<\/em>, C.R., 1983, p.100).<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte derapajul conceptual, cu \u201cmanifest\u0103ri demonstrabile\u201d, pe acesta l-am g\u0103sit chiar \u00een pagina a doua a c\u0103r\u0163ii Despre \u00eengeri<\/em>, unde s-a tip\u0103rit bio-bibliografia autorului. C\u0103ci f\u0103r\u0103 a fi trecute ceva opere de istoria religiilor (dar nici omise, fiindc\u0103 ele nu exist\u0103), cititorului i se indic\u0103 faptul c\u0103 Andrei Ple\u015fu, preocupat de \u00eengeri dreptaci \u015fi st\u00e2ngaci ar fi nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t un \u201cfilosof al religiilor\u201d. Dovada ar reprezenta-o \u00eens\u0103\u015fi selec\u0163ia de texte intitulat\u0103 Despre \u00eengeri<\/em>, neurmat\u0103 de vreun alt volum de angelologie care s\u0103 o umbreasc\u0103. Din bio-bibliografia sa rezult\u0103 c\u0103 \u201cfilosof al religiilor\u201d ar fi devenit c\u00e2nd, dup\u0103 1990, a ajuns angelolog debutant, concomitent cu uimitorul debut al cronicarului plastic \u00een politica de v\u00e2rf.<\/p>\n

O alt\u0103 prob\u0103 de derapaj conceptual g\u0103sim \u00een\u00a0 afirma\u0163ia sa dup\u0103 care Dumnezeu-Unul se adreseaz\u0103 multiplicit\u0103\u0163ii create prin intermediul altei multiplicit\u0103\u0163i tot create (Despre \u00eengeri<\/em>, p. 121).\u00a0 Un exeget mai atent cu redarea dup\u0103 ureche a celor citite despre unu<\/em> \u00een raportul s\u0103u cu pluralitatea<\/em>, poate s-ar fi ferit de o astfel de formulare lipsit\u0103 de logic\u0103. Dar politicianul A. Ple\u015fu nu s-a ferit. Chiar s-ar putea ca simultaneitatea posturii de angelolog debutant cu aceea de filozof al religiilor s\u0103 se bazeze pe invocarea lui Platon care s-a ocupat de Unu<\/em> \u015fi Multiplu<\/em>. \u00cen colec\u0163ia sa de articole str\u00e2nse \u00een 2003, fostul ministru de externe citeaz\u0103 la un moment dat ce ar fi scris Platon despre \u00eengeri, \u015ftiut fiind c\u0103 Platon nu a scris niciodat\u0103 despre a\u015fa ceva. Pentru auto-declaratul profesor de filozofie dup\u0103 1990, dac\u0103 Platon consemneaz\u0103 existen\u0163a \u201cdaimonului\u201d socratic, e aproape sigur c\u0103 la mijloc este \u00eengerul p\u0103zitor al lui Socrate. Poate c\u0103 tot despre \u00eengeri ar trata Platon \u015fi c\u00e2nd consider\u0103 c\u0103 partea ra\u0163ional\u0103 a sufletului e \u00eenaripat\u0103. Cum s-ar putea g\u0103si o mai bun\u0103 dovad\u0103 c\u0103 Platon a fost \u015fi el angelolog? Dar c\u00e2nd literatul, pre\u0163 de 280 de pagini decorate \u00een susul paginii cu trei \u00eengeri, pune la b\u0103taie mul\u0163ime de alte informa\u0163ii culese pe s\u0103rite din scrierile platonice, din Gu\u00e9non sau Rudolf Steiner, din Scripturi, din egiptologie, neo-platonism, freudism, augustinism, tomism, iudaism, islamism, etc, poate sus\u0163ine cineva c\u0103 nu este \u0219i specialist \u00een istoria religiilor?<\/p>\n

Poposit temporar \u00een domeniul \u201cangelologiei\u201d c\u00e2nd era \u0219i ministru al culturii, Andrei Ple\u015fu ar fi predat (\u00een opinia lui proprie!) chiar istoria religiilor. Cuprinz\u00e2nd \u015fi mostre din cursurile sale din acei ani, antologia de texte din 2003 (premiate dup\u0103 ce Adrian Marino a p\u0103r\u0103sit \u00een semn de protest comisia de premiere) \u00a0l\u0103mure\u015fte pe oricine c\u0103 prelegerile sale de la Facultatea de filosofie post-decembrist\u0103 nu \u0163ineau de domeniul filozofiei. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, nu \u0163in nici de acea \u015ftiin\u0163\u0103 a istoriei religiilor, str\u0103lucit reprezentat\u0103 de faimosul savant Mircea Eliade. Ele s\u00eent pur\u0103 literatur\u0103, nimic mai mult. Fostul suplinitor al lui Nae Ionescu, ca s\u0103 ajung\u0103 unul din cei mai influen\u0163i istorici ai religiilor de pe mapamond, membru a cinci Academii \u015fi profesor honoris cauza<\/em> a zece Universit\u0103\u0163i, cu dotarea sa excep\u0163ional\u0103 \u015fi cu str\u0103lucitele sale studii de filosofie, de indianistic\u0103 \u015fi de filozofia religiilor-, a trebuit s\u0103 se formeze \u015fi s\u0103 se afirme \u00eentr-o \u0163ar\u0103 liber\u0103 \u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 de mare efervescen\u0163\u0103 cultural\u0103, \u00eencurajat \u015fi sus\u0163inut din tinere\u0163e de renumitul profesor de logic\u0103 \u015fi de metafizic\u0103 Nae Ionescu. Dar, mai ales, academicianului Mircea Eliade i-au fost nespus de necesare cele 40 de volume de oper\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi 20 de volume de oper\u0103 literar\u0103. Sigur, nici comuni\u0219tii dinainte de 1990, nici cei de dup\u0103 1990 nu i-au publicat savantului Eliade operele complete, p\u0103zind \u0219i wikipedia \u00een diferite limbi s\u0103 nu-i \u00een\u0219ire vasta oper\u0103 \u0219i nici mul\u021bimea de onoruri academice (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade si bra\u021bul lung al inchizi\u021biei comuniste<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a> ).<\/p>\n

Pentru a ob\u021bine (pe criterii politice, precum acad. Elena Ceau\u0219escu, sau Hugo Chavez, pre\u0219edintele Venezuelei f\u0103cut doctor honoris causa al Universit\u0103\u021bii din San Salvador) puzderie de titluri academice, fostului ministru Andrei Ple\u015fu nu i-a trebuit nici m\u0103car un volum serios de istoria religiilor. Lui i-a fost suficient\u0103 \u201c\u00een\u015furubarea\u201d \u00een politic\u0103 \u015fi o \u201cdivaga\u0163ie sprin\u0163ar\u0103\u201d cu \u00eengeri dreptaci \u015fi st\u00e2ngaci imortalizat\u0103 \u00een 280 de pagini (7).<\/strong><\/p>\n

Cum bine se \u015ftie, excep\u021bionalul savant Eliade a avut \u015fansa de a fi \u00eenconjurat \u00een tinere\u021be de min\u0163ile str\u0103lucite ale criterioni\u015ftilor \u015fi ale tuturor celor care aveau s\u0103 formeze \u00eempreun\u0103 prima \u015fcoal\u0103 de filozofie rom\u00e2neasc\u0103. In dorin\u0163a lor de a \u201e\u00eenmorm\u00e2nta\u201d c\u00e2t mai definitiv tot ce este valoare rom\u00e2neasc\u0103, mercenarii ocupantului sovietic s-au ferit s\u0103 recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 integreze \u00eentre valorile noastre culturale Scoala tr\u0103irist\u0103<\/em> ini\u0163iat\u0103 de Nae Ionescu. Chiar dup\u0103 1990, fo\u0219tii ideologi comuni\u0219ti, recicla\u0163i \u00een ideologi ai calomniei, au p\u0103strat neschimbat\u0103 ostilitatea lor fa\u021b\u0103 de valorile culturale care le dep\u0103\u015fesc \u00een\u0163elegerea.<\/p>\n

Marea durere cu care a murit filozoful tr\u0103irist Constantin Noica a fost pricinuit\u0103 de nerecunoa\u0219terea Scolii tr\u0103iriste<\/em> (8)<\/strong> din care \u0219tia bine c\u0103 face parte. Or, pe seama lui Noica, doi- trei vizitatori ai s\u0103i au vrut s\u0103 apar\u0103 mai valoro\u015fi dec\u00e2t \u00eei \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau scrierile lor, confabul\u00e2nd despre inexistenta \u0218coal\u0103 de la P\u0103ltini\u0219 negat\u0103 de Noica, \u201e\u0219coal\u0103\u201d care n-a dat \u00een domeniul filozofiei rom\u00e2ne\u015fti nimic dincolo de opera filozofic\u0103 a lui C-tin Noica (9)<\/strong>.<\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea spunea c\u0103 P\u0103ltini\u015ful a dat doar c\u00e2\u0163iva asisten\u0163i la Filozofie, rolul de profesor imagin\u00e2ndu-l probabil pentru Noica, pe care comuni\u015ftii nu l-au l\u0103sat dec\u00e2t \u00een dou\u0103 ocazii s\u0103 conferen\u0163ieze, \u015fi atunci cu grija de a nu se afla de prezen\u0163a acestuia, s\u0103 nu se \u00eenghesuie prea mul\u0163i tineri s\u0103-l audieze. Radu Portocal\u0103 (10)<\/strong>, pus \u00een situa\u0163ia de a tip\u0103ri \u00een occident teza lui Ple\u015fu pentru doctoratul \u00een istoria artei, a constatat c\u0103 Pitoresc \u015fi melancolie <\/em>(1980) nu intereseaz\u0103 editorii solicita\u0163i (R. Portocal\u0103, Solidaritate \u00eempotriva trecutului<\/em>, \u00een \u201cZiua\u201d, 28 aug.2007), de\u015fi Andrei Ple\u0219u fusese de dou\u0103 ori premiat pentru aceast\u0103 carte (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cum l-a minimalizat Ple\u0219u, un fals filozof al religiilor, pe Mircea Eliade<\/em>,\u00a0\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> ) exact la vremea \u00een care-i publicau cu greu c\u0103r\u021bile lui \u00a0Noica, puse mereu \u00een parantez\u0103 de \u201ediscipolul\u201d s\u0103ltat ministru. Teza comunistului Ple\u0219u rapid publicat\u0103 \u00een 1980 a fost dup\u0103 un sfert de veac tradus\u0103 la Bucure\u0219ti si tip\u0103rita \u00een Fran\u0163a cu o bog\u0103\u0163ie de ilustra\u0163ii care plaseaz\u0103 textul \u00een plan secund. Pentru c\u0103 \u00een 2007 teza de doctorat a fost \u201cfestiv \u015fi glorios\u201d (M.N.)\u00a0 resuscitat\u0103, Mihail Neam\u0163u a vrut \u015fi el s\u0103 laude lucrarea de tinere\u021be a directorului s\u0103u de la Institutul de Istorie a religiilor, carte pe care \u201cmizeria istorismului\u201d (apud Mihail Neam\u021bu) o f\u0103cuse at\u00e2\u0163ia ani s\u0103 \u201cb\u0103lteasc\u0103 \u00een sucul ei propriu\u201d(M.N.). Inm\u0103rmurit de admira\u0163ie, n-a reu\u015fit \u00eens\u0103 dec\u00e2t s\u0103 extrag\u0103 din Pitoresc \u015fi melancolie<\/em> (Ed. Univers, 1980) trimiterile bibliografice pe care le-a completat \u015fcol\u0103re\u015fte cu anii vie\u0163ii autorilor (vezi M. Neam\u0163u, \u201cDialectica v\u00e2rstelor \u015fi practica \u00een\u0163elepciunii\u201d, \u00een vol. In honorem Andrei Ple\u015fu<\/em>, coordonatori M. Neam\u0163u \u015fi Bogdan T\u0103taru Cazaban, Bucure\u0219ti, Ed. Humanitas, 2009, p.27). Tot \u00een anul \u201eresuscit\u0103rii glorioase\u201d Radu Portocal\u0103 (fostul director al Institutului Cultural Rom\u00e2n din Paris) f\u0103cuse observa\u0163ia de bun sim\u0163 c\u0103 num\u0103rul de titluri de doctor<\/em> honoris cauza<\/em> primite de Andrei Ple\u015fu dep\u0103\u015fea cu mult firava sa oper\u0103 \u201c\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d(vezi Radu Portocal\u0103, Prieteniile p\u0103guboase ale Institutului Cultural Rom\u00e2n<\/em>, 10 dec. 2007).<\/p>\n

\n

Note \u0219i comentarii marginale<\/strong>:<\/p>\n

\n

    \n
  1. vezi \u201eRepublica interioar\u0103\u201d, \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica \u00eentre fantasm\u0103 \u0219i luciditate<\/em>, Slobozia, 1992, pp.124-137, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2020\/10\/republica-interioara2.pdf<\/a> ; a se vedea si vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica platonic\u0103 a particip\u0103rii la divina lume a Ideilor<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 1999.<\/li>\n
  2. Cu experien\u021ba schingiuirilor \u0219i arest\u0103rilor abuzive de dup\u0103 ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata stalinist\u0103, P\u0103rintele Arsenie Boca va pune accentul pe libera alegere a martirilor cre\u0219tini (din temni\u021bele politice comuniste) afla\u021bi \u201esub ocrotirea atotputerniciei lui Dumnezeu\u201d de a suferi r\u0103ul \u00a0(vezi\u00a0 C\u0103rarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em>, de P\u0103rintele Arsenie Boca, Ed. Charisma, Deva, 2006, p. 112; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i p\u0103rintele Arsenie Boca, personaje ale unui roman eliadesc<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/personajroman\/<\/a> ). \u00centr-o melodram\u0103 simplu\u021b\u0103 transpus\u0103 pe marele ecran (God is Not Dead<\/em>, 2014) pentru a semnaliza domnia ateismului din institutele americane de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, suferin\u021ba pricinuise pierderea credin\u021bei unui ins educat de mic \u00een credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. Un fost student al Profesorului Nae Ionescu (P\u0103rintele Arsenie Boca) \u00eentr-o predic\u0103 f\u0103cea inteligibil\u0103 prezen\u021ba r\u0103ului \u00een lume pornind de la libertatea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a lui Dumnezeu (vezi \u201eSocotelile \u00een\u021belepciunii cu moartea\u201d \u00een vol.: C\u0103rarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em>, Deva, 2006, p.112). Dup\u0103 salariatul lui Andrei Ple\u0219u, doar \u00a0\u201cc\u0103r\u0103rile confuziei\u201d (cf. Mihail Neam\u021bu) ar duce la Prislop, la morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Arsenie Boca.<\/li>\n
  3. Mihail Neam\u021bu credea c\u0103 \u201corientarea eshatologic\u0103\u201d a ortodoxiei nu poate fi nici ea lipsit\u0103 de dimensiunea istorico-politic\u0103. Acest bursier al lui Andrei Ple\u0219u scrie c\u0103 \u201esalv\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i de toate persoana, iar nu o colectivitate abstract\u0103, ortodoxia are virtu\u0163i politice libertariene\u201d (vezi Mihail Neam\u0163u, Ortodoxia<\/em>, \u00een Revista \u201c22\u201d a Grupului de Dialog Social, Nr.197\/4iulie 2006; despre G.D.S a se vedea: https:\/\/www.cotidianul.ro\/gabriel-liiceanu-a-pierdut-procesul-cu-victor-roncea-si-evz\/<\/a>).<\/li>\n
  4. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Misterul ne-edit\u0103rii operelor complete ale lui Noica<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/himera1scoalapaltinis9\/<\/a> , text cuprins \u00een volumul alc\u0103tuit de Dan D. Iacob, Sunetul Noica-o antologie de autori, texte \u0219i teme legate de via\u021ba \u0219i opera filozofului rom\u00e2n<\/em>, Roman, Ed. Papirus Media, 2019.<\/li>\n
  5. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201cCeva despre via\u0163a \u015fi opera lui Noica\u201d, ini\u021biat publicat \u00een rev. \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Bucure\u0219ti, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2020\/07\/isabela-vasiliu-scraba-noica-viata-opera.pdf<\/a> , apoi cuprins \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, \u00cen labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor. Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i:Petre \u0162u\u0163ea, Cioran, Noica, Mircea Vulc\u0103nescu, Mircea Eliade \u015fi Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000. Pentru cei interesati de gandirea ini\u021biatorului Scolii tr\u0103iriste<\/em>, a se vedea si vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, \u00een unica \u015fi \u00een dubla ei \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000.<\/li>\n
  6. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Inspira\u021bia angelic\u0103 a d-lui Andrei Ple\u0219u<\/em>, \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la eternitate. Alexandru Dragomir \u00een singur\u0103tatea g\u00e2ndului<\/em>, Slobozia, 2004, pp.100-104.<\/li>\n
  7. Spre a mai prinde ceva consisten\u0163\u0103 (printr-un adaus cam de treizeci de pagini), eseurile din volumul Despre \u00eengeri<\/em> (Bucure\u0219ti, 2003, 280p.) au fost completate \u00een Addenda (p. 253-281) cu textul \u201c\u00cengerii. Elemente pentru o topologie a proximit\u0103\u0163ii\u201d, publicat ini\u0163ial \u00een Limba p\u0103s\u0103rilor <\/em>(Bucure\u0219ti, 1994). Despre acest text a se citi \u201eDe ce nu a f\u0103cut Ple\u0219u filozofie\u201d, din volumul: Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri, <\/em>Slobozia, 2003, p. 33-48, https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2020\/03\/isabelavs-plesu-contextualizari-2.pdf<\/a> .<\/li>\n
  8. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eChintesen\u021ba\u201d tr\u0103irismului<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-nae-chintesenta-trairismului\/<\/a> .<\/li>\n
  9. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> .<\/li>\n
  10. Iat\u0103 un fragment din scrisoarea de demisie (din1 dec. 2006) de la conducerea Institutului Cultural Rom\u00e2n de la Paris a lui Radu Portocal\u0103: \u201eIn 2006, ICR-Bucure\u0219ti a decis s\u0103 publice teza (Pitoresc \u0219i melancolie<\/em>) \u00een Fran\u021ba, de aceast\u0103 \u2018realizare\u2019 ocup\u00e2ndu-se personal d-l Mircea Mih\u0103ie\u0219. Dosarul a ajuns, fire\u0219te, la Institutul Cultural Rom\u00e2n din Paris \u00een prim\u0103vara lui 2006\u2026Am \u00eenceput prin a \u00eenm\u00e2na acest dosar directorilor a dou\u0103 mari edituri pariziene (Grasset \u0219i Fayard) care, dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u0219i-au manifestat dezinteresul total.. Cartea a ap\u0103rut pe 24 septembrie 2007, dar, c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, Editura Somogy [care o scosese] o anun\u021b\u0103 ca epuizat\u0103. Succes fulger\u0103tor? Nici vorb\u0103! Un editor demn de acest nume nu las\u0103 s\u0103 se epuizeze un titlu at\u00e2t de repede, ci \u00eel retip\u0103re\u0219te p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd satisface cererea pie\u021bii. Singura explica\u021bie posibil\u0103 e c\u0103 Institutul Cultural Rom\u00e2n a cump\u0103rat cele c\u00e2teva sute de exemplare publicate (fiecare cost\u00e2nd 30 de euro, ceea ce e enorm pentru o lucrare de 190 de pagini!) \u0219i le-a pus la hibernat \u00een vreun depozit. Tot a\u0219a f\u0103cea \u0219i Ministerul Afacerilor Externe \u00eenainte de 1989 cu operele lui Ceau\u0219escu, editate pe bani grei \u00een toate limbile p\u0103m\u00e2ntului\u201d (vezi Radu Portocal\u0103, \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d, vol. XIV, No. 9-10 (135-136) September-Octomber 2008, p.46).<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    REPERE BIBLIOGRAFICE MINIMALE<\/p>\n

    \n