![\"\"](\"http:\/\/www.ziarullumina.ro\/imagine.php?rw=280&pic=1926259input_file0030727.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\n<\/p>\n
\u00cen fiecare an, sl\u0103vitul praznic al \u00cenvierii Domnului reactualizeaz\u0103 pentru \u00eentreg neamul omenesc lucrarea cea izb\u0103vitoare \u015fi vindec\u0103toare pe care M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos ne-a adus-o prin Patima, Moartea \u015fi \u00cenvierea Sa. Privit\u0103 din perspectiva \u00een\u0163elesurilor ei duhovnice\u015fti, s\u0103rb\u0103toarea Sfintelor Pa\u015fti este s\u0103rb\u0103toarea transcenden\u0163ei, care ne a\u015faz\u0103 \u00een ve\u015fnicia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. Dup\u0103 \u00cenviere, nu mai suntem \u00een puterea p\u0103catului \u015fi a mor\u0163ii pentru c\u0103, ne spune Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin: “Moartea, at\u00e2t de \u00eenfrico\u015f\u0103toare \u00eenainte, este \u00eenvins\u0103; ea, socotit\u0103 alt\u0103dat\u0103 groaznic\u0103 \u015fi odioas\u0103, acum este preferat\u0103 vie\u0163ii. Acestea sunt izb\u00e2nzile venirii lui Hristos! Acestea sunt semnele puterii Lui! C\u0103ci n-a m\u00e2ntuit ca prin Moise un popor din Egipt \u015fi din robia lui Faraon, desp\u0103r\u0163ind marea, ci, mai mult, a vindecat \u00eentreaga omenire de stric\u0103ciunea mor\u0163ii \u015fi de sub robia crudului tiran, a p\u0103catului”1.<\/strong><\/p>\n \u00cenvierea Domnului se descoper\u0103 astfel ca fundament<\/strong><\/p>\n al credin\u0163ei \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, c\u0103ci “dac\u0103 Hristos n-a \u00eenviat, zadarnic\u0103 este atunci propov\u0103duirea noastr\u0103, zadarnic\u0103 \u015fi credin\u0163a voastr\u0103” (I Cor. 15, 14)”, spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel.<\/strong><\/p>\n Iubi\u0163i credincio\u015fi \u015fi credincioase,<\/em><\/strong><\/p>\n Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii noastre vorbesc adesea despre \u00cenvierea lui Hristos ca despre o tain\u0103 a vindec\u0103rii noastre. Prin trecerea lui Hristos din moarte la via\u0163\u0103, trecere \u00een care suntem cuprin\u015fi \u015fi noi, cei ce apar\u0163inem neamului omenesc, p\u0103catul \u015fi boala sunt dep\u0103\u015fite \u015fi \u00eenvinse. Pentru un cre\u015ftin, \u00eentristarea p\u0103catului este al\u0103turat\u0103 cu milostivirea lui Dumnezeu, Cel ce a r\u0103stignit pe cruce p\u0103catele noastre. Cu alte cuvinte, “s\u0103 ne \u00eentrist\u0103m \u015fi totodat\u0103 s\u0103 n\u0103d\u0103jduim – s\u0103 ne \u00eentrist\u0103m, fiindc\u0103 prin p\u0103catele noastre \u00cel m\u00e2niem pe Dumnezeu, ne dep\u0103rt\u0103m de Dumnezeu, \u015fi s\u0103 n\u0103d\u0103jduim, fiindc\u0103 avem Doctor Atotputernic pentru p\u0103catele noastre, pe Domnul Iisus Hristos, Ce \u015ei-a v\u0103rsat s\u00e2ngele pentru noi”2.<\/strong><\/p>\n Biserica ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 omul a c\u0103zut \u00een p\u0103cat \u015fi \u00een moarte din pricina neascult\u0103rii. Mai \u00eent\u00e2i, a fost moartea spiritual\u0103 \u015fi pe urm\u0103 cea trupeasc\u0103; sufletul a c\u0103zut din harul necreat al lui Dumnezeu, iar mintea s-a desprins de comuniunea cu El \u015fi s-a \u00eentunecat, transmi\u0163\u00e2nd \u015fi trupului acest \u00eentuneric sau aceast\u0103 moarte3. De aici \u00eentreaga tragedie a umanit\u0103\u0163ii \u015fi izvorul bolilor celor de multe feluri.<\/strong><\/p>\n F\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 vie \u015fi permanent\u0103 cu Dumnezeu, omenirea a ajuns \u00eentr-o stare cumplit\u0103 de boal\u0103 sufleteasc\u0103 \u015fi trupeasc\u0103. Pentru a nu-i l\u0103sa f\u0103r\u0103 nici o m\u00e2ng\u00e2iere, Dumnezeu a trimis poporului s\u0103u profe\u0163i spre a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi via\u0163a moral\u0103 a oamenilor4. Cei care au ascultat de glasul profe\u0163ilor lui Dumnezeu au tr\u0103it cu speran\u0163a vie a r\u0103scump\u0103r\u0103rii din p\u0103cat \u015fi din boal\u0103. Pentru c\u0103, de\u015fi era cuprins\u0103 de p\u0103cat, lumea tr\u0103ia cu f\u0103g\u0103duin\u0163a unui M\u00e2ntuitor (Facere 3, 15).<\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 m\u00e2ntuire sau tain\u0103 a vindec\u0103rii neamului omenesc a venit prin Fiul lui Dumnezeu \u00eentrupat din Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria, Fiu Care prin Moarte, \u00cenviere \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area la cer a devenit R\u0103scump\u0103r\u0103torul \u015fi M\u00e2ntuitorul nostru. Pentru c\u0103 nu am fost doar r\u0103scump\u0103ra\u0163i, ci \u015fi m\u00e2ntui\u0163i. Verbul a salva, folosit \u00een mod frecvent \u00een Noul Testament, \u00eenseamn\u0103 nu numai “a elibera” sau “a sc\u0103pa dintr-o primejdie”, ci \u015fi “a vindeca”, iar cuv\u00e2ntul m\u00e2ntuire desemneaz\u0103 nu numai eliberarea, ci \u015fi vindecarea. Chiar numele lui Iisus \u00eenseamn\u0103 “Dumnezeu m\u00e2ntuie\u015fte” (cf. Mt. 1, 21; Fapte 4, 12), adic\u0103, altfel spus, “vindec\u0103”. Iisus \u00eensu\u015fi Se arat\u0103 pe Sine ca doctor.5<\/strong><\/p>\n M\u00e2ntuirea adus\u0103 de Hristos este vindecarea omului, pentru c\u0103 omenirea era cu adev\u0103rat bolnav\u0103. P\u0103rin\u0163ii \u015fi \u00eentreaga Tradi\u0163ie, socotind starea adamic\u0103 primordial\u0103 ca starea de s\u0103n\u0103tate a omenirii, au v\u0103zut, \u00een p\u0103c\u0103to\u015fenia omenirii c\u0103zute \u00een urma p\u0103catului str\u0103mo\u015fesc, o stare de boal\u0103, de multe feluri \u015fi chipuri, care a cuprins \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 a omului. Mul\u0163i Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i subliniaz\u0103 de asemenea faptul c\u0103 M\u00e2ntuitorul, \u00eentrup\u00e2ndu-Se, a restaurat firea omului \u015fi i-a redat astfel s\u0103n\u0103tatea primordial\u0103 pe care a avut-o Adam \u00een Rai.<\/strong><\/p>\n Urm\u00e2nd acestor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, vedem c\u0103 opera m\u00e2ntuitoare a lui Hristos se descoper\u0103 ca “o lucrare de t\u0103m\u0103duire a \u00eentregii omeniri asumat\u0103 \u00een Persoana Sa \u015fi de restaurare a ei \u00een starea de s\u0103n\u0103tate spiritual\u0103 pe care a cunoscut-o dintru \u00eenceput. \u015ei mai mult \u00eenc\u0103, Hristos duce firea omeneasc\u0103 astfel restaurat\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015firea \u00eendumnezeirii”6.<\/strong><\/p>\n Dreptm\u0103ritori cre\u015ftini \u015fi cre\u015ftine,<\/em><\/strong><\/p>\n Singur Iisus Hristos, ca Dumnezeu Care S-a f\u0103cut om, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp Dumnezeu, era doctorul potrivit, \u015fi de aceea, pentru c\u0103 numai El putea s\u0103-l vindece pe om, Dumnezeu Tat\u0103l, din nesf\u00e2r\u015fita Sa mil\u0103 \u015fi iubire fa\u0163\u0103 de neamul omenesc \u015fi ca r\u0103spuns la pl\u00e2nsetele \u015fi rug\u0103ciunile profe\u0163ilor \u015fi ale mul\u0163imii de sfin\u0163i, L-a trimis pe p\u0103m\u00e2nt.7<\/strong><\/p>\n M\u00e2ntuirea \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Hristos este conceput\u0103 de Tradi\u0163ie ca o vindecare a firii umane bolnave \u015fi ca o restaurare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii primordiale. De aceea este logic ca nevoin\u0163a ascetic\u0103, prin care omul \u00ee\u015fi \u00eempropriaz\u0103 harul m\u00e2ntuitor, s\u0103 fie socotit\u0103 de asemenea un proces de t\u0103m\u0103duire a omului, \u00eentoarcerea lui la s\u0103n\u0103tatea cea dup\u0103 fire.<\/strong><\/p>\n Vedem c\u0103 Hristos ne cheam\u0103 s\u0103 \u00eenvingem moartea prin participarea la \u00cenvierea Sa. Ne cheam\u0103 s\u0103 ne vindec\u0103m de moarte, unindu-ne cu Dumnezeu. De altfel, acesta este \u015fi scopul religiei noastre cre\u015ftine ortodoxe: unirea cu Dumnezeu \u015fi \u00eendumnezeirea omului. \u0162in\u00e2nd seama de acest scop transcendent, toate preocup\u0103rile noastre imediate, orientate spre aceast\u0103 lume sunt dep\u0103\u015fite. Hristos ne propune prin \u00cenviere nu numai o simpl\u0103 vindecare, ci o vindecare ve\u015fnic\u0103. Aceasta e taina vindec\u0103rii noastre depline, o vindecare ce dep\u0103\u015fe\u015fte hotarele acestei lumi.<\/strong><\/p>\n Cu toate c\u0103 nimic nu se poate compara \u00een \u00eensemn\u0103tate cu taina vindec\u0103rii \u015fi a ve\u015fniciei pe care ne-a adus-o Hristos \u00een mod spiritual, noi, cre\u015ftinii, avem datoria s\u0103 ne \u00eengrijim de s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 trupeasc\u0103, iar evitarea suferin\u0163ei \u015fi am\u00e2narea mor\u0163ii sunt considerate lucruri bune. Mai mult, \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii poate fi \u00eencadrat\u0103 ca mod de vie\u0163uire cre\u015ftin\u01038. \u00cens\u0103 toate preocup\u0103rile noastre legate de s\u0103n\u0103tate \u015fi starea de bine trebuie s\u0103 fie orientate spre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor ca prioritate ontologic\u0103: “C\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi dreptatea Lui, \u015fi toate acestea se vor ad\u0103uga vou\u0103” (Matei 6, 33).<\/strong><\/p>\n De aceea la multe din rug\u0103ciunile Bisericii, la sfintele slujbe, sunt pomeni\u0163i Sfin\u0163ii t\u0103m\u0103duitori \u015fi doctori f\u0103r\u0103 de argin\u0163i. Ace\u015fti sfin\u0163i ne sunt exemple cre\u015ftine de \u00eengrijire medical\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 \u015fi sunt considera\u0163i \u00een aghiografia Bisericii ca oameni ai lui Dumnezeu care au unit practica medical\u0103 cu duhovnicia \u015fi care au folosit rolul lor de medici pentru a-i aduce pe cei bolnavi la credin\u0163\u0103, s\u0103v\u00e2r\u015find adeseori vindec\u0103ri miraculoase.9<\/strong><\/p>\n Iubi\u0163i fii duhovnice\u015fti,<\/em><\/strong><\/p>\n Prin hot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, anul 2012 este cinstit \u00een \u00eentreaga Patriarhie Rom\u00e2n\u0103 ca Anul Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi al \u00eengrijirii bolnavilor. Acum, la s\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftilor, c\u00e2nd pr\u0103znuim \u00cenvierea lui Hristos cea aduc\u0103toare de via\u0163\u0103, \u00cel privim pe Fiul lui Dumnezeu Cel r\u0103stignit, mort \u015fi \u00eenviat ca pe T\u0103m\u0103duitorul firii omene\u015fti c\u0103zute \u00een boala p\u0103catului \u015fi, \u00een mod personal, \u00cel chem\u0103m \u00een ajutor pentru vindecarea suferin\u0163elor noastre sau ale aproapelui. “El poate toate s\u0103 le vindece: \u015fi bolile sufletului \u015fi bolile trupului; \u2026c\u0103ci nici o boal\u0103 nu rezist\u0103 la leacurile lui, care au o valoare absolut\u0103, nu ca leacurile omene\u015fti, care dau rezultate numai \u00een parte \u015fi sunt nesigure \u015fi provizorii \u015fi care, mai ales, nu pot t\u0103m\u0103dui omul \u00een \u00eentregul lui, trupe\u015fte \u015fi suflete\u015fte.”10<\/strong><\/p>\n De aceea trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u0163ia \u015fi f\u0103ptuirea c\u0103tre cei afla\u0163i \u00een suferin\u0163\u0103, mai ales acum, la praznicul trecerii noastre din moarte la via\u0163\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Hristos este \u00eenvierea tuturor oamenilor \u015fi a celor care au s\u0103n\u0103tate \u015fi posibilit\u0103\u0163i mai multe de a se bucura de ea, dar \u015fi a celor bolnavi, \u00eentrista\u0163i \u015fi p\u0103r\u0103si\u0163i. Aproapele nostru cel \u00een suferin\u0163\u0103 trebuie cercetat \u015fi m\u00e2ng\u00e2iat pentru ca bucuria s\u0103rb\u0103torii s\u0103 fie deplin\u0103 \u015fi pentru el. Tocmai de aceea Episcopia Caransebe\u015fului a avut \u00een vremea Postului Mare un program de slujire a Tainei Sf\u00e2ntului Maslu \u00een toate spitalele \u015fi institu\u0163iile sociale din cuprinsul ei. Credem c\u0103 harul lui Dumnezeu mijlocit oamenilor prin slujbele \u015fi rug\u0103ciunile f\u0103cute a adus alinare suferin\u0163elor celor de multe feluri, ca \u00een pace \u015fi resemnare to\u0163i s\u0103 ne bucur\u0103m de \u00cenvierea lui Hristos – taina vindec\u0103rii noastre, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur s\u0103 m\u0103rturisim \u015fi noi cu toat\u0103 fiin\u0163a: “A \u00eenviat Hristos \u015fi via\u0163a ve\u015fnic\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte”11. Amin!<\/strong><\/p>\n \u2020 Lucian<\/strong><\/p>\n Episcopul Caransebe\u015fului<\/strong><\/p>\n Note:<\/strong><\/p>\n 1 Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin, Dogmatica,<\/em> traducere din limba greac\u0103 pr. prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2005, p. 181.<\/p>\n 2 Cuviosul Ambrozie de la Optina – apud. dr. Dimitri Avdeev, Nervozitatea la copii \u015fi adolescen\u0163i<\/em>, traducere din limba rus\u0103 de Adrian \u015fi Xenia T\u0103n\u0103sescu-Vlas, edi\u0163ia a II-a, Editura Sophia<\/em>, Bucure\u015fti, 2008, pp. 141-142.<\/p>\n 3 Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodox\u0103 – \u015ftiin\u0163a Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i<\/em>, traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Irina Lumini\u0163a Niculescu, Editura \u00cenvierea<\/em> a Arhiepiscopiei Timi\u015foarei, Timi\u015foara, 1998, p. 129.<\/p>\n 4 Pr. prof. dr. Ene Brani\u015fte, prof. Ecaterina Brani\u015fte, Dic\u0163ionar enciclopedic de cuno\u015ftin\u0163e religioase<\/em>, Editura Diecezan\u0103, Caransebe\u015f, 2001, pp. 391-392.<\/p>\n 5 Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale<\/em>, \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Marinela Bojin, Editura Sophia, Bucure\u015fti, 2006, p. 8.<\/p>\n 6 Ibidem<\/em>, p. 9.<\/p>\n 7 Ibidem<\/em>, p. 235.<\/p>\n 8 H. Tristram Engelhardt jr., Fundamentele bioeticii cre\u015ftine – perspectiva cre\u015ftin\u0103<\/em>, traducere Mihail Neam\u0163u, Cezar Login \u015fi diac. Ioan Ic\u0103 jr., Editura Deisis<\/em>, Sibiu, 2005, pp. 453-454.<\/p>\n 9 Ibidem,<\/em> p. 468.<\/p>\n 10 Jean-Claude Larchet, op. cit.,<\/em> pp. 249-252.<\/p>\n 11 Din Cuv\u00e2ntul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 al celui \u00eentre sfin\u0163i p\u0103rintelui nostru Ioan Gur\u0103 de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, \u00een sf\u00e2nta \u015fi luminata zi a sl\u0103vitei \u015fi m\u00e2ntuitoarei \u00cenvieri a lui Hristos.<\/em><\/p>\n http:\/\/www.ziarullumina.ro\/<\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen fiecare an, sl\u0103vitul praznic al \u00cenvierii Domnului reactualizeaz\u0103 pentru \u00eentreg neamul omenesc lucrarea cea izb\u0103vitoare \u015fi vindec\u0103toare pe care [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-4688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4688"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4688\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}