{"id":4768,"date":"2012-04-16T11:33:23","date_gmt":"2012-04-16T11:33:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4768"},"modified":"2012-04-16T11:34:34","modified_gmt":"2012-04-16T11:34:34","slug":"despre-intelectuali","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/16\/despre-intelectuali\/","title":{"rendered":"Despre intelectuali"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Comunismul a creat acel odios sistem al securit\u0103\u021bii \u00een anul 1948, principalul instrument al represiunii \u00eempotriva poporului rom\u00e2n. Modalit\u0103\u0163ile prin care s-a exercitat teroarea au fost multiple: arest\u0103ri, anchete, torturi, condamn\u0103ri, continu\u00e2nd cu teroarea psihologic\u0103 – organizarea unei formidabile re\u0163ele de informatori, colaboratori, punerea la punct a unui diabolic sistem de diversiune \u015fi dezinformare a maselor, amenin\u0163\u0103ri, \u015fantaj \u015fi \u00eencheind cu presiunile f\u0103cute asupra \u00eentregului aparat de stat, economic \u015fi administrativ. Au fost \u00eentemni\u0163a\u021bi, uci\u015fi \u00een \u00eenchisori \u015fi lag\u0103re de munc\u0103 sute de mii de de\u0163inu\u0163i politici, oameni de toate v\u00e2rstele \u015fi de toate categoriile sociale \u015fi profesionale, printre care foarte mul\u021bi\u00a0 intelectuali, a\u0219a-zisa \u201ecrem\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/strong><\/p>\n

Au avut loc persecu\u0163ii religioase, manifestate prin lichidarea fizic\u0103 sau aruncarea \u00een temni\u0163\u0103 a preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor, interzicerea unor culte, \u00eenchiderea sau d\u0103r\u00e2marea l\u0103ca\u015furilor de cult, precum \u0219i\u00a0 propaganda ateist\u0103, presiuni asupra clerului, infiltrarea \u00een r\u00e2ndurile membrilor cultelor a unor agen\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Gheorghiu-Dej \u00een 1959 exprima atitudinea regimului comunist fa\u0163\u0103 de intelectuali: \u201eTrebuie s\u0103 lu\u0103m intelectualitatea s-o educ\u0103m, s-o ajut\u0103m s\u0103-\u015fi revizuiasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele, pozi\u0163iile, s-o transform\u0103m cu \u00eencetul, cu r\u0103bdare. Iar cei care nu dovedesc ata\u015fament fa\u0163\u0103 de noua societate, s\u0103 fie aspru pedepsi\u0163i.\u201d \u201eCine sunt cu manifest\u0103ri du\u015fm\u0103noase trebuie adu\u015fi pe ring, boxa\u0163i bine, f\u0103cu\u0163i knock out \u015fi elimina\u0163i\u201d.<\/strong><\/p>\n

Nicolae Ceau\u0219escu nu uita s\u0103 sublinieze \u00een repetatele sale discursuri, c\u0103 intelectualii, studen\u0163ii, func\u0163ionarii erau \u201ep\u0103turi ce tr\u0103iesc din munca celorlal\u0163i”.<\/strong><\/p>\n

Revolu\u021bia Rom\u00e2n\u0103 din 1989 a constat dintr-o serie de proteste, lupte de strad\u0103 \u0219i demonstra\u021bii care au dus la sf\u00e2r\u0219itul regimului comunist din \u021bara noastr\u0103 \u0219i la c\u0103derea lui Nicolae Ceau\u0219escu. Rom\u00e2nia a fost singura \u021bar\u0103 din blocul estic care a trecut la democra\u021bie printr-o revolu\u021bie violent\u0103, \u00een care conduc\u0103torii comuni\u0219ti au fost executa\u021bi. Tinerii din toate ora\u0219ele \u021b\u0103rii au ie\u015fit pe atunci \u00een strad\u0103 \u0219i au strigat \u201eLibertate!\u201d. Au fost mii de r\u0103ni\u021bi \u0219i mor\u021bi. Dup\u0103 revolu\u021bie, tinerii r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103 p\u0103strau speran\u021ba \u00een sufletele lor. Abia ie\u0219i\u021bi din matca universit\u0103\u021bilor, \u00ee\u0219i c\u0103utau un drum drept, dar care era greu de g\u0103sit. \u00cen 1990 \u0219i 1991 au fost \u0219ase mineriade, cea din 13-15 iunie 1990 din Bucure\u0219ti fiind cea mai s\u00e2ngeroas\u0103 \u0219i mai brutal\u0103, c\u00e2nd for\u021bele de ordine, sus\u021binute de mineri, au intervenit folosind violen\u021ba \u00eempotriva protestatarilor din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii \u0219i a popula\u021biei civile. \u00cen acele zile ale mineriadelor, cei care li se p\u0103reau minerilor a fi intelectuali (dup\u0103 fizic sau \u00eembr\u0103c\u0103minte), au fost b\u0103tu\u021bi \u00een plin\u0103 strad\u0103, unii amenin\u021ba\u021bi chiar cu moartea. Mineriadele au f\u0103cut ca tinerii s\u0103-\u0219i vad\u0103 umbrit viitorul \u0219i pe mul\u021bi, aceste mineriade i-au \u201ealungat\u201d din \u021bar\u0103. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, prin plecarea tinerilor, \u021bara a pierdut din for\u021bele sale \u0219i s-a f\u0103cut loc parveni\u021bilor de tot felul s\u0103 accead\u0103 la putere \u0219i s\u0103 ocupe func\u021bii \u00een conducerea institu\u021biilor. Pu\u021binii intelectuali r\u0103ma\u0219i au \u00eenceput s\u0103 se loveasc\u0103 \u00eentre ei, instiga\u021bi de for\u021be \u201emalefice\u201d. \u0218i la aceast\u0103 dat\u0103 ne g\u0103sim \u00een aceea\u0219i situa\u021bie, intelectualii sunt centrifuga\u021bi spre marginea societ\u0103\u021bii \u0219i provoca\u021bi a se \u201eduela\u201d \u00eentre ei; televiziunile aduc, de cele mai multe ori, \u00een prim plan, oameni care nu fac cinste \u021b\u0103rii \u2013 pseudo – intelectuali -, ace\u0219tia manifest\u00e2nd o atitudine non\u0219alant\u0103, lips\u0103 de bun sim\u021b \u0219i decen\u021b\u0103, folosind un vocabular vulgar, \u00een numele libert\u0103\u021bii de exprimare. \u00cen spa\u0163iul politic s-a \u00eentronat ura \u0219i r\u0103zbunarea, mai nou otevizarea tulbur\u0103 min\u021bile poporului cu promisiuni mincinoase, provoc\u00e2nd degringolad\u0103, amenin\u021b\u00e2nd ordinea pentru care mai lupt\u0103 unii politicieni bine inten\u021biona\u021bi.<\/strong><\/p>\n

Faptic, \u00een spitale medicii sunt b\u0103tu\u021bi de c\u0103tre pacien\u021bi, \u00een \u0219coli profesorii sunt b\u0103tu\u021bi de elevi, \u00een biserici se intr\u0103 cu ranga, despre preo\u021bi, biseric\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103 se scriu articole def\u0103im\u0103toare; unii intelectuali sunt critica\u021bi, \u201escuipa\u021bi\u201d, din nou auzindu-se neroada lozinc\u0103 de dup\u0103 revolu\u021bie: \u201eNoi muncim, un g\u00e2ndim!\u201d, lozinc\u0103 preluat\u0103 din comunism \u0219i fluturat\u0103 \u00een timpul mineriadelor! Cum adic\u0103? Orice munc\u0103 include o g\u00e2ndire; nu po\u021bi executa o munc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi folose\u0219ti mintea. Doar nu suntem nici robo\u021bi \u0219i nici slugi ai instinctelor! \u0218i, de asemenea, orice om care g\u00e2nde\u0219te, poate trece la ac\u021biune, la materializarea g\u00e2ndirii sale. Deci, orice om normal g\u00e2nde\u0219te \u0219i munce\u0219te. Cu c\u00e2t se g\u00e2nde\u0219te mai mult la ceva, cu at\u00e2t mai puternic\u0103 este emo\u0163ia \u0219i cre\u015fte probabilitatea ca g\u00e2ndul s\u0103 se materializeze. Este valabil pentru orice\u00a0 \u00eendeletnicire, fie a unei persoane cu studii superioare de specialitate, fie a unui\u00a0 muncitor specializat. Apoi, f\u0103r\u0103 a ne pune g\u00e2ndirea la contribu\u021bie, cum vom reu\u0219i s\u0103 \u021binem pasul concuren\u021bei de la nivel european \u0219i interna\u021bional \u00een toate domeniile? Cine va executa activit\u0103\u021bi de inovare \u0219i \u00een ce mod? Intelectualii, prin chiar defini\u0163ia termenului, sunt cei interesa\u021bi de tot ce se poate ad\u0103uga cunoa\u0219terii lor, abordeaz\u0103 problemele totdeauna din perspective noi. \u00cen Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne intelectualul este definit ca \u201ePersoan\u0103 care posed\u0103 o preg\u0103tire de specialitate temeinic\u0103 \u0219i lucreaz\u0103 \u00een domeniul artei, al \u0219tiin\u021bei, tehnicii etc.\u201d.<\/strong><\/p>\n

Constantin Noica demonstreaz\u0103 \u00een \u201eJurnalul de idei\u201d, c\u0103 \u201ea g\u00e2ndi \u00eenseamn\u0103 a spune c\u0103 asta nu e asta, iar actul de a spune c\u0103 asta nu e asta – argumentat desigur – spre deosebire de animal pentru care asta e asta, d\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i astfel \u00eenceputul logicului\u201d. Filozoful Nae Ionescu \u00een \u201eCursuri de Metafizic\u0103\u201d explic\u0103 cuv\u00e2ntul \u201eg\u00e2ndit\u201d: atunci c\u00e2nd cineva g\u00e2nde\u0219te un lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are un con\u021binut de con\u0219tiin\u021b\u0103; dar a g\u00e2ndi un lucru, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el este \u0219i cunoscut: \u201eEu pot s\u0103 g\u00e2ndesc un lucru f\u0103r\u0103 s\u0103-l cunosc. A cunoa\u0219te un lucru \u00eenseamn\u0103 ceva mai mult, \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2i de a-l deosebi de tot ceea ce este altfel dec\u00e2t el, dar \u00een acela\u0219i timp \u00eenseamn\u0103 a-l analiza \u0219i \u00een ceea ce este el ca atare. Trebuie s\u0103-i aplic cele dou\u0103 opera\u021biuni fundamentale carteziene: claritatea \u0219i distinc\u021bia.\u201d Ca o concluzie, nu trebuie f\u0103cut\u0103 confuzia \u00eentre a g\u00e2ndi \u0219i a cunoa\u0219te, dar pentru ca ceva s\u0103 fie cunoscut, trebuie mai \u00eent\u00e2i g\u00e2ndit.<\/strong><\/p>\n

Prostimea, mahalagii (fiindc\u0103, Doamne, societatea este pestri\u021b\u0103!), ies \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i ponegresc \u0219i def\u0103imeaz\u0103 personalit\u0103\u021bile culturale ale \u021b\u0103rii, tot \u00een numele a\u0219a zisei democra\u021bii. Oare se poate progresa \u00een acest fel? Se pare c\u0103 se repet\u0103 gre\u0219eala din comunism, se \u00eencearc\u0103 distrugerea intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti! \u0218i pe atunci ca \u0219i acum, intelectualii, au fost \u0219i sunt considera\u021bi \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d. Vrem s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een vremurile \u201ede trist\u0103 amintire\u201d \u0219i s\u0103 \u00eenlocuim din nou oamenii de valoare cu preg\u0103tire \u0219i nivel ridicat de con\u0219tiin\u021b\u0103, cu oameni f\u0103r\u0103 preg\u0103tire special\u0103 \u0219i cultur\u0103? Eu una cred, (sigur c\u0103 p\u0103rerea mea prea pu\u021bin conteaz\u0103, vorba aceea: \u00eenainte nu puteai spune adev\u0103rul, acum \u00eel po\u021bi spune, dar nu intereseaz\u0103 pe nimeni!), c\u0103 oamenii de valoare ar trebui c\u0103uta\u021bi, g\u0103si\u021bi \u0219i respecta\u021bi. Lor trebuie s\u0103 li se acorde \u00eencrederea maxim\u0103, fiindc\u0103 nu degeaba au \u00eenv\u0103\u021bat ani de zile \u00een \u0219coli (cei care au f\u0103cut-o din dragoste!), nu degeaba au muncit cu profesionalism \u0219i d\u0103ruire \u00een via\u021b\u0103, nu degeaba au iubit oamenii cu care au venit \u00een contact, nu degeaba au \u00eencercat s\u0103 aduc\u0103 picul de umanism printre oameni vindec\u00e2ndu-i de boli \u0219i sc\u0103p\u00e2ndu-i de moarte,\u00a0 instruindu-le copiii \u00een \u0219coli, sco\u021b\u00e2nd frumosul \u00een eviden\u021b\u0103 prin diferite forme ale meseriilor, artei sau ale scrisului. De la cine s\u0103 cerem mai mult dec\u00e2t de la ace\u0219ti oameni instrui\u021bi, d\u0103rui\u021bi umanit\u0103\u021bii nu pentru a-\u0219i realiza un trai material excelent, ci pentru a excela \u00een tr\u0103iri suflete\u0219ti? Sunt convins\u0103 c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t vor exista astfel de oameni cu d\u0103ruire, responsabili pentru ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u021bar\u0103 – pentru c\u0103 e\u015fti cu at\u00e2t mai responsabil cu c\u00e2t \u00een\u0163elegi mai mult – se va putea realiza progresul.<\/strong><\/p>\n

Un teolog, doctor \u00een \u0219tiin\u021be, semna un articol despre intelectuali \u0219i f\u0103r\u0103 a da o denumire termenului de intelectual, ar\u0103ta ce \u00een\u021belege el prin denumirea de intelectual, \u00eencep\u00e2nd s\u0103-i critice: \u201eLa ce sunt buni intelectualii? Evident c\u0103 la nimic\u2026 bun. \u00centr-o societate pe care nu o pot influen\u021ba negativ (unicul lucru pe care s-ar pricepe s\u0103-l fac\u0103), intelectualii sunt ni\u0219te inutilit\u0103\u021bi costisitoare. De c\u00e2nd s-a auto-inventat specia lor, nu au f\u0103cut mai nimic util pentru societate\u201d. Frumos dar oferit intelectualilor din partea unui intelectual, dac\u0103 e vorba s\u0103-l definim dup\u0103 studii \u0219i diplome, nu? \u00centr-adev\u0103r, nu \u00eentotdeauna diplomele certific\u0103 intelectualul!<\/strong><\/p>\n

Rodica Zafiu, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti,\u00a0 \u00eentr-un articol mai vechi, vorbind despre intelectualitate, d\u0103dea exemple de defini\u021bii ale intelectualului, din care am re\u021binut: \u00cen Dic\u0163ionarul Enciclopedic \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d din 1931, I.A. Candrea define\u0219te intelectualul\u00a0 ca \u201epersoan\u0103 care \u015fi-a cultivat mintea \u015fi se serve\u015fte numai de inteligen\u0163\u0103 spre a judeca lucrurile\u201d; dic\u0163ionarele fran\u0163uze\u015fti definesc intelectualul ca \u201eindivid care se apleac\u0103 asupra activit\u0103\u0163ilor intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul de preg\u0103tire institu\u0163ional\u0103, \u00een practic\u0103 v\u0103z\u00e2ndu-se ca fiind o persoan\u0103 implicat\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103 \u015fi politic\u0103\u201d; dic\u0163ionarele din englez\u0103 definesc intelectualul ca \u201eo persoan\u0103 cu un intelect dezvoltat\u201d. Mai precizeaz\u0103 c\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 defini\u0163iile au fost \u00eenlocuite cu un sens marxist \u201e\u00een variant\u0103 pur administrativ\u0103 intelectualitatea fiind o p\u0103tur\u0103 social\u0103 iar intelectualul o persoan\u0103 care a urmat studii superioare\u201d. Adev\u0103rat, noi \u0219tim cum se ob\u021bineau diplomele de studii superioare \u00een perioada comunist\u0103 \u0219i cea post-comunist\u0103, c\u00e2nd un absolvent de facultate nu \u0219tia uneori s\u0103 fac\u0103 o cerere, nu \u0219tia s\u0103 scrie, sau s\u0103 se exprime corect rom\u00e2ne\u0219te. Aceasta nu era \u0219i nici nu poate fi cu adev\u0103rat o intelectualitate, ci \u201eun produs pe band\u0103 rulant\u0103\u201d, cum bine spunea cineva.<\/strong><\/p>\n

Scriitoarea Lucia McNeff, \u00eentr-un articol \u201eDespre luciditate \u0219i intelectualitate\u201d precizeaz\u0103 c\u0103 a fi intelectual nu are nimic comun cu a avea o diplom\u0103, o profesiune sau o specialitate, ci \u00eenseamn\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, capacitatea unui individ de a fi lucid \u00een ceea ce prive\u015fte esen\u0163ialul, a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u, de a fi liber \u00een g\u00e2ndurile, ideile, valorile, actele sale. \u201eNu foamea \u015fi frigul ne va ucide, \u015fi nici frica sau la\u015fitatea, ci prostia\u2026\u201d mai spune dumneaei. \u0218i Einstein era sigur de infinitatea prostiei omene\u0219ti: \u201eDou\u0103 lucruri sunt infinite: universul \u0219i prostia, dar despre univers nu sunt a\u0219a de sigur.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2009 s-a mai auzit un glas spun\u00e2nd despre intelectuali: \u201e\u0218tiu c\u0103 termenii trebuie s\u0103 includ\u0103 cultur\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 de carte, rafinament, generozitate, noble\u021be \u00eenn\u0103scut\u0103, umanism, umor, respect pentru valoare. C\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti la oameni cu astfel de calit\u0103\u021bi, \u021bi se pare \u0219i mai monstruoas\u0103 ura lumii rom\u00e2ne\u0219ti \u00eempotriva intelectualilor \u0219i… filozofilor, o ur\u0103 cu at\u00e2t mai accentuat\u0103 cu c\u00e2t ace\u0219tia sunt din ce \u00een ce mai pu\u021bini\u201d. O defini\u021bie frumoas\u0103 \u0219i un adev\u0103r trist!<\/strong><\/p>\n

Adev\u0103ratul intelectual trebuie s\u0103 fie un om echilibrat, tolerant, lipsit de orgoliu, cu principii clare \u0219i bine definite, \u00een baza c\u0103rora ac\u021bioneaz\u0103, con\u0219tient fiind de r\u0103spunderea pe care o are pentru viitorul \u021b\u0103rii. Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 despre un om nu se poate spune c\u0103 este intelectual \u00een timpul vie\u0163ii lui, ci doar c\u00e2nd \u0219i-a asumat datoria \u015fi misiunea de intelectual p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, deoarece timpurile \u00een derularea lor au ar\u0103tat, spre regretul nostru, c\u0103 unii intelectuali au avut pe parcursul vremurilor atitudini nea\u0219teptate, care au mers de la acomodarea \u201ec\u0103ldu\u021b\u0103\u201d, p\u00e2n\u0103 la pactizarea total\u0103 cu regimuri totalitare, atitudini care nu pot fi scuzate. O minte sclipitoare, spunea c\u0103 \u00een via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii c\u00e2nd po\u021bi s\u0103 faci fa\u021b\u0103 unor situa\u021bii \u0219i c\u00e2nd este mai bine s\u0103 nu te implici. De aici se poate deduce motiva\u021bia t\u0103cerii altor intelectuali, \u00een anumite perioade, \u00een care lipsa aplombului, a implic\u0103rii a \u00eensemnat pruden\u021b\u0103, pe care unii au numit-o, pe nedrept poate, la\u0219itate; pruden\u021b\u0103 care \u00eensemna adev\u0103ratul curaj, pentru Euripide, marele dramaturg al Atenei. <\/strong><\/p>\n

\u00cen prezent, societatea trebuie s\u0103 le dea tinerilor intelectuali cecuri \u00een alb, fiindc\u0103 nu cred c\u0103 avem timp s\u0103 a\u0219tept\u0103m o via\u021b\u0103! Numai intelectualii tineri, beneficiari ai calit\u0103\u021bilor mai sus enumerate, cu energia \u0219i dragostea lor de \u021bar\u0103, \u0219i \u021bin\u00e2nd cont de \u00een\u021belepciunea oamenilor mai \u00een v\u00e2rst\u0103, pot salva Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

\u0218i nu orice fel de intelectual, ci intelectualul cre\u0219tin care este prin excelen\u0163\u0103 un om pentru al\u0163ii, intelectul s\u0103u fiind un dar dumnezeiesc, o binecuv\u00e2ntare divin\u0103 a celui \u00eendr\u0103gostit de cunoa\u0219tere, av\u00e2nd menirea de a fi un \u201esacerdotum creationis\u201d pentru realizarea armoniei \u00een jurul s\u0103u.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Nichifor Crainic (1889-1972), g\u00e2nditor cre\u0219tin-ortodox, t\u00e2n\u0103r teolog fiind, sim\u0163ise c\u0103 secolul XX se \u00eendep\u0103rta de Evanghelie, c\u0103 a\u015fa-zi\u015fii \u201eoameni de cultur\u0103\u201d nu mai voiau s\u0103 aud\u0103 de \u201evia\u0163\u0103 intelectual\u0103 bisericeasc\u0103\u201d. \u00cen 1913, Crainic afirma c\u0103 un intelectual cre\u015ftin \u201enu trebuie s\u0103 scape niciodat\u0103 prilejul de a pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 lucrurile cele vechi ale credin\u0163ei cu cele noi ale civiliza\u0163iei, de a privi prin prisma religiunii toat\u0103 complexitatea acestei civiliza\u0163ii \u015fi de a scoate \u00een relief cuv\u00e2ntul Evangheliei, clarific\u00e2nd astfel spiritele \u015fi introduc\u00e2nd \u00een via\u0163a modern\u0103 curentul viu \u015fi \u00eenvior\u0103tor al credin\u0163ei \u015fi moralei\u201d.<\/strong><\/p>\n

Dumitru St\u0103niloae (1903-1993) observase \u0219i el c\u0103 intelectualitatea rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eendep\u0103rtat de credin\u0163a poporului: \u201eTrebuie s\u0103 sf\u00e2r\u015fim cu aceasta, trebuie s\u0103 avem o alt\u0103 intelectualitate. Trebuie s\u0103 ne apropiem de spiritualitatea neamului nostru\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 grea pentru \u021bar\u0103 \u0219i rolul, \u00een primul r\u00e2nd al intelectualilor, este s\u0103-\u0219i concentreze toate for\u021bele pentru ie\u0219irea cu bine din aceast\u0103 perioad\u0103, s\u0103 se angajeze \u00een politic\u0103, s\u0103 dea dovad\u0103 de demnitate, de viziune clar\u0103, fiindc\u0103 a\u0219a cum spunea, dup\u0103 c\u00e2te \u00eemi amintesc, Jean-Jacques Rousseau, destinul fiec\u0103rui om \u00eenseamn\u0103 politic\u0103. Extrapol\u00e2nd, putem spune c\u0103 destinul fiec\u0103rui popor \u00eenseamn\u0103 politic\u0103\u2026 bun\u0103 sau gre\u0219it\u0103!<\/strong><\/p>\n

By Vavila Popovici
\nRaleigh, North Carolina<\/em><\/strong><\/p>\n

Revista Phoenix Mission Magazine, Arizona<\/a><\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Comunismul a creat acel odios sistem al securit\u0103\u021bii \u00een anul 1948, principalul instrument al represiunii \u00eempotriva poporului rom\u00e2n. Modalit\u0103\u0163ile prin [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4768","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4768","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4768"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4768\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4768"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4768"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4768"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}