{"id":4773,"date":"2012-04-16T11:54:25","date_gmt":"2012-04-16T11:54:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4773"},"modified":"2012-04-16T18:12:22","modified_gmt":"2012-04-16T18:12:22","slug":"exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-%e2%80%93-%e2%80%9epasoptisti%e2%80%9d-romani-in-franta-canada-si-statele-unite-autor-octavian-curpas","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/16\/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-%e2%80%93-%e2%80%9epasoptisti%e2%80%9d-romani-in-franta-canada-si-statele-unite-autor-octavian-curpas\/","title":{"rendered":"EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, Autor Octavian CURPA\u015e"},"content":{"rendered":"

EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, Autor Octavian CURPA\u015e\/Ed. Anthem, Arizona, 2011<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Noua viziune socio-psihologic\u0103 din perspectiv\u0103 istoric\u0103 asupra diasporei<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Motto:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eIstoria nu este acumularea evenimentelor de orice fel care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. Este \u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ilor umane\u201d Fustel de Coulanges <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Realiz\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult intensitatea dramatic\u0103 a inadverten\u0163elor existen\u0163iale ale prezentului, pentru mul\u0163i dintre rom\u00e2ni, aflarea nout\u0103\u0163ilor sau ascultarea pove\u015ftilor (mai ales a celor de succes) despre fra\u0163ii lor din diaspora, fie ea american\u0103 sau european\u0103, poate fi o activitate \u201eproductiv\u0103\u201d, aduc\u0103toare de beneficii, prin curajul, voin\u0163a \u015fi \u00eencrederea pe care (intrinsec) le furnizeaz\u0103. Un vechi \u015fi valoros crez suna astfel : \u201e \u2026 de ce s\u0103 invoci o mie de motive pentru care nu ai reu\u015fit, c\u00e2nd \u00ee\u0163i era suficient doar un singur motiv s\u0103 reu\u015fe\u015fti?<\/em>\u201d. Pornind de la aceast\u0103 protaz\u0103, sunt de admirat cei care, indiferent de locul unde se str\u0103mut\u0103, \u00ee\u015fi propun s\u0103 reu\u015feasc\u0103, surmont\u00e2nd orice greutate pe care o \u00eent\u00e2mpin\u0103. Oameni care, cu foarte mult\u0103 dedicare \u015fi un efort pe m\u0103sur\u0103, prin h\u0103rnicie \u015fi \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare\u201d, \u00ee\u015fi construiesc acolo \u2013 departe – o cas\u0103 (\u0163ara promis\u0103), o familie, leag\u0103 prietenii durabile, dar nu uit\u0103 nicio clip\u0103 aroma inconfundabil\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului natal, desprins din sacralitate (\u0163ara de suflet).<\/strong><\/p>\n

Cu exemple de contemporani rom\u00e2ni talenta\u0163i \u015fi valoro\u015fi, s-ar putea constitui o list\u0103 inepuizabil\u0103 de nume, iertat\u0103 ne fie men\u0163ionarea doar a c\u00e2torva dintre ele, fulgurate \u00een minte: George Roca, Elena Buic\u0103, George Filip, Ovidiu Creang\u0103, Cristian Petru B\u0103lan, Corneliu Drinovan, Ionela Van Rees-Zota, Romeo Niram, Mariana Zavati Gardner, Ionu\u0163 Caragea, Viorel Roman, Viorel Vintil\u0103. Un astfel de om este \u015fi distinsul scriitor \u015fi publicist rom\u00e2n, stabilit \u00een \u00eensorita Arizon\u0103, OCTAVIAN CURPA\u015e care, \u00eempletind preocup\u0103rile sale literare, publicistice cu o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 moral\u0103, reu\u015fe\u015fte – \u00een foarte scurt timp – s\u0103 se impun\u0103 ca una dintre personalit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din diaspora ultimilor ani.<\/strong><\/p>\n

Prin noua sa carte, intitulat\u0103: Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX. “Pa\u015fopti\u015fti” rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite<\/em>, Editura Anthem, Arizona, 2011, autorul, cu o persuasiune admirabil\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103, ca dintr-o bibliotec\u0103 afectiv\u0103 a timpului: oameni, documente, destine, valori. \u0162es\u00e2nd – prin intermediul acestora – pagini de jurnal cu valoare documentar-istoric\u0103, Octavian Curpa\u015f rescrie printr-o subtil\u0103 investiga\u0163ie psiho-social\u0103 – istoria diasporei rom\u00e2ne\u015fti de la mijlocul secolului trecut. De\u015fi par destul de \u00eendep\u0103rtate vremurile ce fac parte din inventarul c\u0103r\u0163ii sale (av\u00e2nd \u00een vedere tinere\u0163ea autorului), acesta reu\u015fe\u015fte s\u0103 surprind\u0103 audien\u0163a, prin recrearea atmosferei specifice epocii evocate, s\u0103 contureze personajele cu suficient\u0103 abilitate scriitoriceasc\u0103, s\u0103 realizeze o lucrare pl\u0103cut\u0103, prezent\u00e2nd reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri, fast \u015fi nefast, picur\u00e2nd peste toate acestea o veritabil\u0103 sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, valorizat\u0103 \u015fi c\u0103lit\u0103 \u00een focul dorului de \u0163ar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2mpl\u0103rile sunt veridice, personajele exist\u00e2nd aievea, unele din ele locuind \u00eenc\u0103 \u00een spa\u0163iul american sau vest-european. Firul epic incumb\u0103 atribuirea fiec\u0103rui personaj \u00een parte a unui dublu rol: actor \u00een propria poveste de via\u0163\u0103, dar \u015fi de spectator al acesteia (\u00eembog\u0103\u0163it printr-o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra experien\u0163elor tr\u0103ite). O posibilitate unic\u0103 pentru autor de a investiga, de a cerceta, de a pune lucrurile cap la cap \u015fi de a-\u015fi construi, pas cu pas, succesul garantat al lucr\u0103rii sale. Autorul surprinde prin capacitatea sa de a crea sau mai bine-zis de a recrea personajele, de a le asculta pove\u015ftile de via\u0163\u0103 \u015fi de a le repovesti, atribuindu-le sensuri noi, semnifica\u0163ii speciale, prin \u00eentre\u0163eseri – \u00een jurul acestor pitore\u015fti personaje \u2013 a noi aure de lumin\u0103. N\u0103zdr\u0103vanul Dumitru Sinu este – \u00een aceast\u0103 carte \u2013 exemplul unui lupt\u0103tor, al unui om de un curaj deosebit, \u00eenzestrat de providen\u0163\u0103 cu o r\u0103bdare de fier \u015fi o rar\u0103 consecven\u0163\u0103, \u00een atingerea \u0163elurilor sale. Un personaj inteligent, subtil, care e \u015fi h\u00e2tru, pe deasupra, ce reu\u015fe\u015fte s\u0103 creeze din povestea sa de via\u0163\u0103, o poveste pe care cititorul o va recunoa\u015fte, asum\u00e2ndu-\u015fi-o cu \u00eencredere. Indiferent c\u0103 se deruleaz\u0103 aventurile existen\u0163iale ale lui Dumitru Sinu sau ale celorlalte personaje, cuceritoare – \u00een mod deosebit – este voin\u0163a autorului de a scoate din fiecare poveste, din fiecare tr\u0103ire, esen\u0163ialul, plusvaloarea, morala.<\/strong><\/p>\n

Caracterizarea lui Dumitru Sinu este cel mai bine realizat\u0103 de autorul \u00eensu\u015fi: \u201c63 de ani de exil \u00eenseamn\u0103 mult pentru un emigrant: \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte trase din propriile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u0163\u0103, evaluarea fiec\u0103rui individ cu mare aten\u0163ie \u015fi selectarea adev\u0103ra\u0163ilor prieteni, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii, s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 po\u0163i s\u0103 \u00eentinzi o m\u00e2n\u0103 de ajutor atunci c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine are nevoie \u015fi asta pentru a putea primi la r\u00e2ndul t\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015ftii ce-\u0163i aduce ziua de m\u00e2ine. Dumitru Sinu a reu\u015fit s\u0103 se-ncadreze \u00een rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a c\u0103lit \u015fi l-a \u00eent\u0103rit \u015fi \u00een care a reu\u015fit s\u0103 se \u00eenconjoare de foarte mul\u0163i oameni care \u015fi-au dob\u00e2ndit \u00een fa\u0163a sa, statutul de PRIETEN. Dac\u0103 ar fi s\u0103 polemiz\u0103m pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini \u00eentregi pentru a-l creiona \u015fi a-i eviden\u0163ia toate caracteristicile, implica\u0163iile, avantajele \u015fi uneori, dezavantajele, a\u015fa c\u0103 las la latitudinea fiec\u0103ruia dintre dumneavoastr\u0103 alegerea prototipului uman care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 toate cerin\u0163ele pentru a-l ridica la rangul de prieten. <\/em>\u201c<\/strong><\/p>\n

Povestea lui Dumitru Sinu este una destul de complex\u0103, autorul realiz\u00e2nd un mozaic al evenimentelor tr\u0103ite de acesta. Momentele esen\u0163ial-umane: na\u015fterea, \u015fcoala, prima dragoste, c\u0103s\u0103toria, familia, prietenii, sunt cele care au l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een con\u015ftiin\u0163a eroului Dumitru Sinu, repere ce i-au colorat via\u0163a, cu momente de bucurie ori de aspr\u0103 dezam\u0103gire, de fericire sau de triste\u0163e aparent iremediabil\u0103. Mediind fiecare conversa\u0163ie avut\u0103 cu eroul c\u0103r\u0163ii, Octavian Curpa\u015f face scurte prezent\u0103ri, introduceri, ofer\u0103 explica\u0163ii suplimentare, prob\u00e2nd astfel o vast\u0103 cultur\u0103 general\u0103 (at\u00e2t a sa, c\u00e2t \u015fi cea a personajului s\u0103u). Momentele se sudeaz\u0103, astfel, \u00eentre ele, f\u0103r\u0103 \u00eentreruperea firului epic. Acest lucru face ca fiecare capitol al lucr\u0103rii s\u0103 con\u0163in\u0103 at\u00e2t secven\u0163e unice, istorii separate, de sine st\u0103t\u0103toare, dar \u015fi piese de leg\u0103tur\u0103 cu acela\u015fi puzzle existen\u0163ial relatat (prin invizibilele re\u0163ele create \u00eentre fiecare personaj \u015fi personajul central al c\u0103r\u0163ii).<\/strong><\/p>\n

Convingerile eroului, care are la baz\u0103 \u015fcoala vie\u0163ii (a\u015fa cum o nume\u015fte el), se \u00eempletesc armonios cu scurtele divaga\u0163ii cu valen\u0163e de discurs literar, istoric, filosofic ale autorului, pentru ca acest savuros melanj emo\u0163ional s\u0103 con\u0163in\u0103 sarea \u015fi piperul, necesare unei scrieri de calitate. Iat\u0103 ce opineaz\u0103 autorul, prezent\u00e2nd dragostea dintre Dumitru Sinu \u015fi so\u0163ia sa: \u201eDragostea este misterul \u00eentre doi oameni, nu asem\u0103narea dintre ei\u201d, a spus c\u00e2ndva John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru \u015ftiut c\u0103 orice c\u0103snicie, ca s\u0103 dureze, trebuie s\u0103 aib\u0103 la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce \u0163ine laolalt\u0103, cu adev\u0103rat, dou\u0103 inimi \u015fi din ea izvor\u0103sc prop\u0103\u015firea \u015fi \u00eemplinirea celor uni\u0163i \u00een taina c\u0103s\u0103toriei.\u201d <\/em>De o astfel de poveste de dragoste a avut parte eroul c\u0103r\u0163ii, o dragoste care supravie\u0163uie\u015fte timpului, p\u0103str\u00e2nd vie flac\u0103ra spiritului. O poveste extrem de frumoas\u0103, \u00eentre doi oameni care au \u015ftiut s\u0103-\u015fi uneasc\u0103 destinele \u015fi s\u0103 p\u0103streze intact – peste ani – respectul reciproc: \u201eVia\u0163a le-a br\u0103zdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea str\u0103luce\u015fte \u015fi acum, la fel de puternic precum \u00een ziua c\u00e2nd s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc \u00eentr-o limb\u0103 ce nu e nici rom\u00e2n\u0103 \u015fi nici francez\u0103. Este limba \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spunea William Shakespeare: C\u00e2nd dragostea vorbe\u015fte, vocile tuturor zeilor par a fi adormite \u00een armonia raiului.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2t despre epuizarea pove\u015ftilor de via\u0163\u0103 ale personajelor cu care nea Mitic\u0103 s-a intersectat de-a lungul vie\u0163ii sale, autorul face precizarea: \u201eDespre prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii lui nea Mitic\u0103 Sinu se poate vorbi, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 s\u0103 te plictise\u015fti, iar de scris, po\u0163i scrie at\u00e2t c\u00e2t te \u0163ine condeiul, pentru c\u0103 ai despre ce! Profile umane at\u00e2t de variate s-au intersectat cu persoana lui \u00een anii petrecu\u0163i \u00een exil, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 le analizezi \u00een am\u0103nun\u0163ime, este pu\u0163in probabil s\u0103 nu descoperi \u00een fiecare m\u0103car un gr\u0103unte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sau o pic\u0103tur\u0103 de cunoa\u015ftere. 460 de persoane con\u0163ine lista de cuno\u015ftin\u0163e a octogenarului \u00eenc\u0103 plin de vigoare, dornic de a-mi dest\u0103inui o via\u0163\u0103 palpitant\u0103, petrecut\u0103 \u00een cinci \u0163\u0103ri, pe dou\u0103 continente! Cei care i-au fost apropia\u0163i, s-au bucurat \u015fi se mai bucur\u0103 \u00eenc\u0103 de p\u0103strarea amintirilor vii \u00een memoria lui.<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

Motiva\u0163iile exodului sunt diverse. De cele mai multe ori, oamenii alerg\u0103 spre \u00eemplinirea unui vis, indiferent c\u0103 se nume\u015fte visul \u201eoccidental\u201d sau visul \u201eamerican\u201d. Pentru personajele enumerate \u00een carte, timpul \u015fi conjunctura istoric\u0103 nefavorabil\u0103 i-au f\u0103cut s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara \u015fi s\u0103-\u015fi caute norocul \u00een alt\u0103 parte. Severa \u015fi nejustificata prigoan\u0103 comunist\u0103 le-a determinat s\u0103 ia calea exilului. Multe dintre ele, ajung\u00e2nd \u00een diaspora, reu\u015fesc s\u0103-\u015fi converteasc\u0103 visul \u00een acceptare, recunoa\u015ftere, \u00eemplinire \u015fi prestigiu. \u00cenceputurile fiec\u0103rei pove\u015fti de via\u0163\u0103 sunt \u2013 aproape \u00eentotdeauna \u2013 dificile. \u00centr-o societate nou\u0103, bazat\u0103 pe alte principii etice, morale, etnice, religioase, sociale dar – mai ales – legate de credibilitatea muncii, integrarea poate fi un proces dificil, pentru unii chiar dureros de lent. \u00cen timp, b\u0103t\u0103lia pentru c\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii \u015fi respectului, dus\u0103 cu foarte mult\u0103 determinare, permite ca r\u0103zboiul s\u0103 fie c\u00e2\u015ftigat. Pentru cei mai mul\u0163i emigran\u0163i, adopta\u0163i de \u0163\u0103rile \u00een care au purces, finalizarea acestui acerb r\u0103zboi \u00eenseamn\u0103 \u00eenceputul adev\u0103ratelor reu\u015fite (profesionale, literare sau artistice) prin deschiderea de noi oportunit\u0103\u0163i \u015fi, mai ales, prin satisfac\u0163ia produs\u0103 de recunoa\u015fterea eforturilor proprii. Lucru care, din p\u0103cate, \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mult prea rar sau aproape deloc. Iat\u0103 una dintre motiva\u0163iile exodului tinerilor \u015fi oamenilor de valoare ai \u0163\u0103rii, care pleac\u0103 pentru a lucra \u015fi de a crea plusvaloare unei altei \u0163\u0103ri (a \u201eviselor\u201d lor, adesea \u00eemplinite).<\/strong><\/p>\n

Cu toate acestea – \u015fi aici este cazul lui nea Mitic\u0103, dar \u015fi al lui Octavian Curpa\u015f – \u0163ara de suflet r\u0103m\u00e2ne Rom\u00e2nia, cu mai mult relele \u015fi mai pu\u0163in bunele ei. O \u0163ar\u0103 pe care unii doar o mai intuiesc \u00een visele lor t\u00e2rzii, dar pentru care p\u0103streaz\u0103 o dragoste profund\u0103, cum o umil\u0103 rug\u0103ciune \u00een prag de sear\u0103. O \u0163ar\u0103 \u00een care dorm str\u0103mo\u015fii, tr\u0103iesc p\u0103rin\u0163ii \u015fi la care viseaz\u0103 s\u0103 revin\u0103\u2026c\u00e2ndva. Iat\u0103 ce relateaz\u0103 despre aceasta autorul, prezent\u00e2nd localitatea unde a v\u0103zut lumina zilei personajul s\u0103u, prob\u00e2nd admira\u0163ia \u015fi dragostea pentru t\u0103r\u00e2mul str\u0103bun: \u201eLocalitatea purt\u00e2nd acela\u015fi nume, leag\u0103n de legend\u0103 al bunilor \u015fi str\u0103bunilor no\u015ftri, \u00eensufle\u0163it\u0103 dup\u0103 vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neao\u015f\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, al c\u0103rui prototip este omul de omenie, a d\u0103ruit de-a lungul vremurilor multe genera\u0163ii care au r\u0103mas acas\u0103 sau au luat drumul pribegiei, r\u0103sfir\u00e2ndu-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodat\u0103, indiferent de sutele sau miile de mile dep\u0103rtare la care vie\u0163uiau, nu \u015fi-au uitat locurile \u00een care au fost pl\u0103smui\u0163i. C\u00e2nd fac aceste afirma\u0163ii le sus\u0163in cu putere prin exemple certe, cunosc\u00e2nd mul\u0163i rom\u00e2ni care au ales calea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, dar care nu \u015fi-au renegat \u015fi nu \u015fi-au uitat vreodat\u0103 ob\u00e2r\u015fia.<\/em>\u201d Reamintindu-\u015fi \u00eent\u00e2lnirile rom\u00e2nilor din diaspora, bun\u0103oar\u0103 la Paris, Dumitru Sinu poveste\u015fte, fiind cuprins de melancolie: \u201eC\u00e2nd ascultam c\u00e2ntecele \u015fi poeziile acelea care ne-au f\u0103cut ziua at\u00e2t de frumoas\u0103, m\u0103 g\u00e2ndeam cu regret c\u0103 nu-mi amintesc nici m\u0103car imaginea celei ce m-a adus pe lume\u2026 Eu nu puteam spune niciodat\u0103, ca inginerul Stoicescu, la cei nou\u0103zeci \u015fi \u015fapte de ani ai s\u0103i : Mama nu m-a pedepsit niciodat\u0103, dar vocea ei\u2026 ah, vocea ei! \u015ei-acum cu drag mi-o amintesc!<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

Galeria persoanjelor lui Octavian Curpa\u015f este divers\u0103, cuprinz\u00e2nd pove\u015fti incredibile de via\u0163\u0103 ale tr\u0103itorilor perioadei interbelice, precum: Dan Is\u0103cescu, Vasile \u0162\u00e2ra, Stoian Br\u0103iloiu, Sandu Ionescu, Ion Ritivoi, Constantin V\u00e2lceanu, Nichita Tomescu, Radu Bumbaru, Salvatore Greco, Titi Filip, Cornel Popa, Eugen \u015etef\u0103nescu, Tiberiu Cunia, dr. Traian Stoicoiu, Ioana Dumitriu, Gheorghe Tatu. Fiecare personaj, conturat de c\u0103tre Dumitru Sinu cu foarte mare acurate\u0163e, este completat apoi de c\u0103tre autor, cu detalii esen\u0163iale culese din documentele invocate. Apar, adesea, \u00een intersec\u0163iile \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor vie\u0163ii eroului c\u0103r\u0163ii \u015fi alte popoare ori etnii, precum evreii sau \u0163iganii, insolitul personaj interesat fiind de tradi\u0163iile acestora, de momentele ce le-au marcat existen\u0163a \u00een decursul istoriei. \u015ei cu aceast\u0103 ocazie, at\u00e2t eroul c\u00e2t \u015fi autorul c\u0103r\u0163ii, probeaz\u0103 o solid\u0103 cultur\u0103 general\u0103, dublat\u0103 de o ampl\u0103 activitate de documentare, investigare. Iat\u0103 \u00eensemn\u0103tatea acordat\u0103 acestor popoare: \u201eEvreii au constituit pentru nea Mitic\u0103 \u00eentotdeauna motiv de admira\u0163ie \u015fi \u00een acela\u015fi timp, modele de via\u0163\u0103 demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana \u015fi suferin\u0163ele evreilor de-a lungul vremii \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cu care a r\u0103mas de la ei, studiindu-le istoria \u015fi tr\u0103ind \u00een preajma lor. Cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre ha\u015fidismul fondat \u00een Podolia secolului al XVIII-lea, precum \u015fi despre toate curentele legate de iudaism, exemplific\u00e2ndu-mi cu citate din marii g\u00e2nditori ai vremurilor, fiecare idee adus\u0103 \u00een discu\u0163ie. N-a uitat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 nici de anti-semitism, fiind bine informat, pentru c\u0103 el citea enorm la vremea aceea a tinere\u0163ii, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103-\u015fi ia por\u0163ia zilnic\u0103 de cunoa\u015ftere din lumea minunat\u0103 a c\u0103r\u0163ilor!<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

Planurile existen\u0163iale pe care autorul le urm\u0103re\u015fte \u00een derularea firului s\u0103u epic sunt multiple. Peste multitudinea acestor planuri se suprapune galeria inedit\u0103 de personaje, provenite din diferite straturi sociale ori domenii profesionale (profesori, doctori, preo\u0163i, comercian\u0163i, afaceri\u015fti), ceea ce confer\u0103 lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 o valoare testimonial\u0103 cert\u0103. Despre acea perioad\u0103, c\u00e2nd prigoana comunist\u0103 era doar \u00een stadiul incipent, nu se cunosc foarte multe lucruri legate de diaspora rom\u00e2neasc\u0103. De cele mai multe ori, izvoarele istorice, documentele \u015fi m\u0103rturiile, au fost inten\u0163ionat m\u0103sluite, tocmai pentru ca istoria s\u0103 fie rescris\u0103 \u00een favoarea celor care i-au falsificat veridicitatea. Mult mai t\u00e2rziu, \u00eencercarea de rescriere a istoriei, bazat\u0103 pe adev\u0103rul nemistificat, s-a dovedit a fi aproape imposibil\u0103. Astfel de personaje, precum nea Mitic\u0103, venite din acele vremuri, prin m\u0103rturiile lor sincere, reconstruiesc un restitutio in integrum al unei perioade din istoriei rom\u00e2nilor, extrem de dificil de clarificat \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103.<\/strong><\/p>\n

O astfel de ini\u0163iativ\u0103 onest\u0103, f\u0103cut\u0103 cu scopul mai-sus declarat, este pe c\u00e2t de important\u0103, pe at\u00e2t de l\u0103udabil\u0103. Multiplele resurse istorice – testamentare, documentare, emo\u0163ionale \u2013 utilizate aduc, prin Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX. “Pa\u015fopti\u015fti” rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite<\/em>, o nou\u0103 viziune socio-psihiologic\u0103, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, asupra diasporei. O lucrare c\u0103ruia cititorul \u00eei poate descoperi\/redescoperi valoarea, ori de c\u00e2te ori va face un simplu popas asupra pove\u015ftilor de via\u0163\u0103 prezentate. O carte ce ar trebui s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een orice bibliotec\u0103 ce se respect\u0103, o lucrare care poate motiva pe oricine, spre reg\u0103sirea propriei identit\u0103\u0163i. Un subtil \u00eendemn la rec\u0103p\u0103tarea demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, f\u0103cut\u0103 \u00een stilul – deja arhicunoscut – ce poart\u0103 amprenta lui Octavian Curpa\u015f. Poate, ca s\u0103 nu uit\u0103m niciodat\u0103 c\u0103: \u201eAcolo unde este inima ta, acolo e \u015fi casa ta!<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

Gheorghe A. Stroia <\/strong><\/p>\n

Adjud \u2013 ianuarie 2011<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL I<\/strong><\/p>\n

Trei instantanee cu copii, p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici din Rom\u00e2nia, la \u00eenceput de secol XX\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arizona. Veri fierbin\u0163i, cu frun\u0163ile nop\u0163ilor m\u00e2ng\u00e2iate de adieri pale de v\u00e2nt \u015fi lumina dimine\u0163ilor, limpede \u015fi clar\u0103, inund\u00e2nd fiecare col\u0163i\u015for al ora\u015fului mole\u015fit de c\u0103ldur\u0103… \u00centr-una din aceste dimine\u0163i str\u0103lucitoare \u015fi calde, \u00eemi amintesc c\u0103 l-am cunoscut pe nea Mitic\u0103. Ajunsesem ceva mai devreme dec\u00e2t stabilisem, la unul dintre hotelurile din centrul ora\u015fului Phoenix, unde trebuia s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu un om de afaceri din New Jersey. Am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 a\u015ftept \u00een fa\u0163a recep\u0163iei, p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia sa. \u00cen timp ce r\u0103sfoiam ner\u0103bd\u0103tor ni\u015fte pliante care se aflau la dispozi\u0163ia vizitatorilor, aten\u0163ia mi-a fost atras\u0103 de o conversa\u0163ie \u00een limba francez\u0103, \u00eentre un domn \u015fi o doamn\u0103 prezentabil\u0103, am\u00e2ndoi mai \u00een v\u00e2rst\u0103. P\u0103reau de-ai casei, a\u015fa c\u0103 m-am apropiat de ei, cu g\u00e2ndul s\u0103 le cer c\u00e2teva informa\u0163ii. Foarte amabil, b\u0103rbatul a \u00eenceput s\u0103-mi prezinte facilit\u0103\u0163ile pe care le oferea hotelul. \u00cel ascultam cu aten\u0163ie. Mike, a\u015fa \u00eel chema, vorbea cu o intona\u021bie afectiv\u0103, un accent oarecum str\u0103in. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat de unde este, mi-a r\u0103spuns: \u201eDin Rom\u00e2nia\u201d. \u201eCe mic\u0103 e lumea\u201d, mi-am\u00a0 spus, \u015fi din acel moment, nea Mitic\u0103 \u2013 a\u015fa cum m-a rugat s\u0103-i spun \u2013 mi-a devenit prieten. Am fi vrut s\u0103 mai vorbim, dar \u00eentrevederea mea de business<\/em> urma s\u0103 dureze destul de mult. Dar am convenit s\u0103 lu\u0103m masa \u00eempreun\u0103, ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 vreo dou\u0103 ore.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Un pr\u00e2nz cu nea Mitic\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La ora stabilit\u0103 am sosit la locul de \u00eent\u00e2lnire, unde nea Mitic\u0103 m\u0103 a\u015ftepta deja. Ne-am a\u015fezat la o mas\u0103 \u015fi am comandat c\u00e2te ceva. Ne-am antrenat \u00eentr-un dialog pl\u0103cut, deschis, care parc\u0103 prevestea c\u0103 vor mai urma multe astfel de \u00eent\u00e2lniri \u00eentre noi. A\u015fa a \u015fi fost! Din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, am ajuns la vremurile de demult. Observasem \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, c\u0103-i place s\u0103 vorbeasc\u0103 mai pu\u0163in despre sine, prefer\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 \u00een discu\u0163ie oameni, locuri \u015fi evenimente din alte vremuri. Intuiam c\u0103 ceea ce voi afla va fi interesant \u015fi pentru mine, dezv\u0103luirile sale vor fi inedite. Eram sigur c\u0103 pe parcurs, \u00eemi va vorbi, c\u00e2te pu\u0163in, \u015fi despre el.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 ce locuise ani buni \u00een Canada s-a decis s\u0103 vin\u0103 \u00een SUA. El \u015fi so\u0163ia sunt patronii hotelului \u00een care ne-am cunoscut, \u00a0\u015fi au doi copii: \u00a0Nicolae \u015fi Sandra. Pe Nicolae \u00eel \u015fi \u00eent\u00e2lnisem, de altfel, la recep\u0163ie, unde \u00eemi spusese c\u0103 vorbe\u015fte pu\u0163in<\/em> rom\u00e2na. Nicolae e pictor \u015fi am avut ocazia s\u0103 admir \u00een holul hotelului c\u00e2teva tablouri de-ale sale. Sandra este c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un francez \u015fi locuie\u015fte de peste 25 de ani \u00een Fran\u0163a. Aveam \u00een fa\u0163a mea un rom\u00e2n, care vie\u0163uia de mul\u0163i ani dincolo de grani\u0163ele Rom\u00e2niei, \u015fi c\u0103ruia \u00eei sim\u0163eam dorin\u0163a sincer\u0103 de a-mi dezv\u0103lui lucruri, poate ne\u015ftiute de nimeni, despre via\u0163a \u015fi experien\u0163a sa din exil.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eSatul meu, gr\u0103din\u0103 dulce\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103, pe numele s\u0103u Dumitru Sinu, p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00een 1948. Avea s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 \u00eens\u0103, mai t\u00e2rziu, despre plecarea sa din \u0163ar\u0103. Dac\u0103 tot trebuia s\u0103 vorbeasc\u0103 despre trecut, ce altceva \u00eei era mai aproape de suflet dec\u00e2t satul \u00een care v\u0103zuse lumina zilei, \u00eentr-un sf\u00e2r\u015fit de toamn\u0103 t\u00e2rzie, chiar de ziua Sf\u00e2ntului Andrei, 30 noiembrie 1926.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lui nea Mitic\u0103 \u00eei este dor de locul unde s-a n\u0103scut \u0219i a crescut. \u00cei place mult s\u0103 recite, iar versurile pe care mi le-a spus, mi-au p\u0103truns \u015fi mi-au r\u0103mas \u00een inim\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii: \u201eSatul meu, gr\u0103din\u0103 dulce,\/ Din tine nu m-a\u015f mai duce,\/ De mirosul florilor,\/ De dragul feciorilor,\/ De mirosul la o floare,\/ De dragul la \u015fez\u0103toare\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Gr\u0103dina dulce<\/em> \u00een care venise pe lume Dumitru Sinu, se afl\u0103 la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, \u00een Sebe\u015ful de Sus, jude\u0163ul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natal\u0103, ci \u015fi de toate locurile din apropierea Sebe\u015fului de Sus, a c\u0103ror frumuse\u0163e mioritic\u0103 nu a putut-o uita, nici p\u00e2n\u0103 acum: Avrig, T\u0103lmaciu, Racovi\u0163\u0103. Cu toat\u0103 fascina\u0163ia plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu r\u0103zbate o umbr\u0103 de triste\u0163e, atunci c\u00e2nd \u00eemi spune:\u00a0 \u201eLa noi \u00een sat au fost trei nenorociri\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCe-i omul…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai \u00eent\u00e2i, \u00ee\u015fi aminte\u015fte de un cons\u0103tean care s-a stins din via\u0163\u0103 \u015fi a c\u0103rui poveste \u00ee\u015fi l\u0103sase amprenta asupra sa, nenea Dumitru<\/em> a lui Mateia\u015f<\/em> (Dumitru St\u0103nil\u0103). Tetea <\/em>Dumitru \u00eei fusese vecin, locuia peste drum de casa lui nea Mitic\u0103. Plecase s\u0103 fac\u0103 bani \u00een America \u015fi s-a \u00eentors de acolo bolnav. Cu banii agonisi\u0163i \u015fi-a cump\u0103rat p\u0103m\u00e2nturi \u015fi acareturi, dar averea i s-a risipit cur\u00e2nd pe doctori \u015fi pe leacuri. \u201eCe-i omul…\u201d, \u00eemi spune, amintindu-\u015fi cum au suspinat, ani de-a r\u00e2ndul, b\u0103tr\u00e2nele din sat. Au r\u0103mas \u00een urm\u0103 s\u0103-l pl\u00e2ng\u0103, so\u0163ia \u015fi trei copii: Mitic\u0103 (Dumitru), Ion \u015fi Nicolae. Unul dintre b\u0103ie\u0163i, Mitic\u0103, a ajuns secretar principal la Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj, iar fata acestuia, Luciana St\u0103nil\u0103, a devenit profesor universitar, \u00een cadrul aceleia\u015fi facult\u0103\u0163i. Prin ceea ce a dovedit a fi, ea a recuperat<\/em>, \u00een spirit \u015fi \u00een duh, averea irosit\u0103 a bunicului. Dar necazurile nu au ocolit nici familia Sinu…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Familia lui nea Mitic\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ancorat de amintirile unui timp demult trecut, ast\u0103zi, Dumitru Sinu r\u0103sfoie\u015fte cu am\u0103r\u0103ciune c\u00e2teva file din via\u0163a familiei sale. Din negura vremurilor, o alt\u0103 amintire dureroas\u0103 prinde contur. C\u00e2nd i-a murit mama, la numai 27 de ani, nea Mitic\u0103 avea doar trei ani, sora sa, Ana, avea\u00a0 \u015fase luni, Iosif \u2013 \u015fase ani, Nicolae \u2013 opt \u015fi Ion \u2013 unsprezece ani. Nu peste mult timp, \u015fi micu\u0163a Ana a plecat s\u0103-\u015fi \u00eent\u00e2lneasc\u0103 mama \u00een ceruri. \u201eNapoleon avea o vorb\u0103: Moare o persoan\u0103 – o tragedie. Mor 100 – o statistic\u0103<\/em>\u201d…<\/strong><\/p>\n

Cu un tat\u0103 mai mult plecat la lucru, copiii au r\u0103mas \u00een grija bunicilor. \u015ei vie\u021bile lor sunt de luat \u00een seam\u0103: bunicul din partea mamei, Ion St\u0103nil\u0103, a c\u0103zut prizonier la ru\u015fi. Acolo a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac\u0103 \u0163igl\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mid\u0103. Dup\u0103 aceea, \u015fi-a construit el \u00eensu\u015fi, propria fabric\u0103 de \u0163igl\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mid\u0103. Era un b\u0103rbat frumos, \u00eenalt, \u00eens\u0103 foarte dur. \u201eMila te ucide!\u201d \u2013 zicea el. Copiii \u00eei spuneau comunistu<\/em>\u2019, iar al\u0163ii \u2013 nebunu\u2019<\/em>, ori\u00a0 \u0162iglaru\u2019<\/em>, dar nu pentru c\u0103 era prost, c\u0103ci mai degrab\u0103, el era un fel de filosof al satului. Adesea, venea dup\u0103 bani la tat\u0103l lui nea Mitic\u0103, nenea Niculi\u0163\u0103\u2026 \u00cen schimb, bunica din partea mamei, Ana, era o femeie cu suflet ales. Nea Mitic\u0103 \u015fi fra\u0163ii s\u0103i \u00eei treceau zilnic pragul, iar ea \u00eei \u0163inea \u00een poal\u0103 \u015fi le d\u0103dea de m\u00e2ncare. \u201eBunica era ca o sf\u00e2nt\u0103\u201d, adaug\u0103 el.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunicul dup\u0103 tat\u0103, era un om blajin, c\u0103ruia to\u0163i \u00eei spuneau nenea Niculi\u0163\u0103<\/em>. El \u00ee\u0219i lua \u00een bra\u021be nepo\u021bii \u015fi le c\u00e2nta. Nenea Niculi\u0163\u0103 a stat l\u00e2ng\u0103 patul de moarte al mamei lui nea Mitic\u0103, nora sa, \u015fi a v\u0103zut-o c\u00e2t s-a zb\u0103tut \u00eenainte s\u0103-\u015fi dea sufletul. Nu vroia s\u0103 moar\u0103! La vremea aceea, bunicul a scris \u00een ceaslovul<\/em> s\u0103u: \u201eD\u0103, Doamne, la to\u0163i \u015fi la toate \/ Cinci minute de lini\u015fte \u00eenainte de moarte\u201d. \u201e<\/em>Mama e totul, spune nea Mitic\u0103. Dac\u0103 \u00ee\u0163i moare mama, orice \u015fi oric\u00e2te \u0163i se vor \u00eent\u00e2mpla \u00een via\u0163\u0103, nu le mai sim\u0163i. Ce altceva ar putea s\u0103 \u0163i se \u00eent\u00e2mple mai r\u0103u de at\u00e2t?\u201d Apoi Mitic\u0103 Sinu \u00ee\u015fi continu\u0103 \u015firul amintirilor care-l r\u0103v\u0103\u015fiser\u0103 vizibil.\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u201eO frumoas\u0103 floare vine\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103 r\u0103ul nu \u00eentreab\u0103 pe nimeni, atunci c\u00e2nd vine<\/em>… A treia nenorocire, pe care nea Mitic\u0103 n-o poate uita, s-a petrecut \u00een casa lui tetea (badea) <\/em>Ion Vulc, fostul primar. Acesta avea trei copii (Ana, Maria \u015fi Ion). Maria a trecut \u00een lumea drep\u0163ilor t\u00e2n\u0103r\u0103, pe c\u00e2nd \u00eemplinise 21 de ani. A murit de tuberculoz\u0103. La \u00eenmorm\u00e2ntarea ei a fost \u015fi nea Mitic\u0103, care \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte \u015fi acum versurile-bocet compuse \u015fi c\u00e2ntate atunci de b\u0103ie\u0163ii \u015fi fetele din sat. A\u015fa se obi\u0219nuia, c\u00e2nd murea de t\u00e2n\u0103r cineva din sat, fetele \u015fi b\u0103ie\u0163ii c\u00e2ntau despre via\u0163a mortului: \u201eVeni\u0163i, feciori, de la foc \/ C\u0103ci am fost to\u0163i la un loc\/ \u015ei voi, fetelor, veni\u0163i \/ La nunta mea de privi\u0163i. \/\/ M\u0103 m\u0103rit t\u00e2n\u0103r\u0103 floare \/ Cu moartea cea r\u0103pitoare \/ Bucur\u0103-te, cimitire \/ C\u0103 o frumoas\u0103 floare vine, \/ Dar nu vine s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103, \/ Ci vine s\u0103 putrezeasc\u0103\u201d. <\/em>Cumplit\u0103 durere lovise familia Vulc…<\/strong><\/p>\n

Copilul orb<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 c\u00e2teva luni, lui Ion Vulc \u00eei moare \u015fi so\u0163ia, iar apoi, la scurt\u0103 vreme, b\u0103iatul, Ion. Mai r\u0103m\u0103sese doar Ana dintre cei trei copii. Ana \u00ee\u015fi pune pirostriile cu Gheorghe Bobang\u0103, dar nu are parte de fericire. La o v\u00e2n\u0103toare de mistre\u0163i, acesta pleac\u0103 dintre cei vii, \u00eentr-un accident, \u00eempu\u015fcat fiind din gre\u015feal\u0103, de c\u0103tre un coleg. So\u0163ia lui, Ana, era pe-atunci \u00eens\u0103rcinat\u0103. C\u00e2nd \u00eei na\u015fte fiica, b\u0103tr\u00e2nul Vulc se duce s\u0103 o vad\u0103 la spital, bucuros c\u0103 are un urma\u015f, care-i va duce mai departe numele. Aici \u00eens\u0103, doctorul \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu ve\u015fti rele: \u201eBucuria-i mic\u0103, omule, c\u0103ci copilul s-a n\u0103scut orb!\u201d. Nepotul lui Ion Vulc a \u00eenv\u0103\u0163at, totu\u015fi, o brum\u0103 de carte, \u015ftie s\u0103 scrie \u00een alfabetul Braille (sistem de scriere pentru orbi, inventat de Louis Braille), \u015fi mai \u0219tie s\u0103 c\u00e2nte la acordeon.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drama lui Ion Vulc \u00eencheie \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103. Timpul parc\u0103 st\u0103tuse \u00een loc \u015fi eu nu m\u0103 mai s\u0103turam ascult\u00e2ndu-l pe Dumitru Sinu, noul meu prieten, care-mi povestise at\u00e2tea, despre cele de demult. \u015ei era doar \u00eenceputul! O lume cu farmecul ei, o lume patriarhal\u0103, cu totul nou\u0103 pentru mine, mi se dezv\u0103luia acum, prin spusele lui. O lume care \u00eemi r\u0103scolea, \u00eentr-un fel, trecutul, amintindu-mi de basmele copil\u0103riei, care mereu \u00eencepeau cu acel nemuritor \u201eA fost odat\u0103 ca niciodat\u0103\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/em>CAPITOLUL II<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Amintiri din pribegie –\u00a0 Refugiat \u00een Iugoslavia<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 o zi se apropie de sf\u00e2r\u015fit. Soarele a\u00a0 cobor\u00e2t spre zenit, iar lumina amurgului \u00eembrac\u0103 totul \u00een tonuri de roz, liliachiu, ro\u015fu \u015fi albastru. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103 stau de vorb\u0103 cu nea Mitic\u0103. Amintirile lui curg asemenea unei ape \u00eenvolburate, iar trecutul prinde din nou via\u0163\u0103 sub ochii no\u015ftri. Prezentul dispare, alungat parc\u0103 de povestirile prietenului meu, despre oameni \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri de alt\u0103dat\u0103…\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De la Panciova la Banovici, via Kovacica \u2013 Iugoslavia<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Multe s-au petrecut dup\u0103 ce s-a schimbat regimul politic \u00een Rom\u00e2nia \u015fi comuni\u015ftii au preluat puterea. Camarila<\/em> comunist\u0103 f\u0103cea ravagii iar ac\u0163iunile ei schimbau destine peste noapte. Un num\u0103r mare de militan\u0163i anticomuni\u015fti \u015fi-au l\u0103sat familiile \u015fi ce le mai r\u0103m\u0103sese din averile ciuntite de noul regim, \u015fi au p\u0103r\u0103sit \u0163ara. Anul 1948 a excelat prin num\u0103rul de emigr\u0103ri, pentru c\u0103 atunci s-a declan\u015fat cel mai mare val de refugia\u0163i politic, din perioada postbelic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceste vremuri de restri\u015fte, marcate de puternice fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice \u015fi sociale, a luat drumul pribegiei \u015fi domnul Dumitru Sinu. \u00cempreun\u0103 cu alte \u015fapte persoane, a trecut grani\u0163a pe la s\u00e2rbi. Cei care l-au ajutat s\u0103 fug\u0103<\/em> din Rom\u00e2nia au fost legionarii, cu toate c\u0103 amicul meu, cunoscut \u00eentre prieteni ca nea Mitic\u0103, nu f\u0103cuse parte niciodat\u0103 din gruparea lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, \u00een Iugoslavia era pre\u015fedinte Iosip Broz Tito. Iugoslavia era teritoriul care f\u0103cea jonc\u0163iunea \u00eentre \u0163\u0103rile comuniste \u015fi Occident. Lag\u0103re de concentrare \u015fi de munc\u0103 \u00eemp\u00e2nzeau toate provinciile imperiului titoist, al c\u0103rui conduc\u0103tor p\u0103rea a juca un rol dublu. Nu era str\u0103in de ideile comunismului ce \u00eenflorea \u00een Europa de Est, dar avea abilitatea de a nu se \u00eendep\u0103rta nici de lumea liber\u0103, progresist\u0103, occidental\u0103, spre care avea o oarecare deschidere.<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 ajuns \u00een Iugoslavia, Mitic\u0103 Sinu a f\u0103cut trei zile pu\u015fc\u0103rie, la Panciova, cea mai veche pu\u015fc\u0103rie din \u0163ara vecin\u0103, dat\u00e2nd de pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Apoi, a fost mutat la Kovacica, unde a stat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. De acolo, a fost trimis la Banovici (Bosnia-Her\u0163egovina), unde a r\u0103mas c\u00e2teva luni, timp \u00een care a lucrat la cantina \u00eenchisorii.\u00a0 \u00cen acest timp, i-a fost dat s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 traiasc\u0103 multe, dar mai ales, s\u0103 cunoasc\u0103 o sumedenie de oameni, de toate felurile. Mi-a povestit de c\u00e2\u0163iva dintre ei care nu pot fi uita\u0163i, chiar dac\u0103, de-atunci au trecut mul\u0163i, mul\u0163i ani… \u00cent\u00e2mpl\u0103rile ai c\u0103ror protagoni\u015fti au fost, nu pot fi \u015fterse niciodat\u0103 din memoria lui.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Disperarea te duce cu trenul \u00een Fran\u0163a… \u015fi-apoi<\/em>,<\/em> \u00een Canada<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autorit\u0103\u0163ile locale se foloseau din plin de prezen\u0163a refugia\u0163ilor pe teritoriul iugoslav, repartiz\u00e2ndu-i \u00een diverse locuri (lag\u0103re) de munc\u0103, pe toat\u0103 perioada de \u015federe \u00een \u0163ara lor. \u00cens\u0103 nu munceau gratuit, fiind remunera\u0163i cu sume modice pentru munca prestat\u0103. Apoi, dup\u0103 ce profitau din plin de munca lor, o perioad\u0103, fie \u00eei expediau \u00een \u0163\u0103rile de provenien\u0163\u0103 – \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpla cu cei mai mul\u0163i dintre ei -, fie, pur \u015fi simplu, \u00eei alungau \u00een Est, la \u00eent\u00e2mplare, \u00een \u0163\u0103ri la fel de s\u0103race precum cele din care plecaser\u0103. Cei mai curajo\u015fi, \u015fi noroco\u015fi \u00een acela\u015fi timp, reu\u015feau s\u0103 fug\u0103 \u015fi ajungeau \u00een \u0163\u0103rile occidentale, de unde, majoritatea traversau oceanul spre continentul nord american.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De exemplu, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Nea Mitic\u0103, cum pe unii rom\u00e2ni, s\u00e2rbii \u00eei trimiteau \u00een Bulgaria, pe bulgari \u00een Rom\u00e2nia, pe al\u0163ii \u00een Ungaria, \u00een mod aleator. A\u015fa se face c\u0103 printre rom\u00e2nii ajun\u015fi \u00een Bulgaria era un anume, Grigore Coroiu, de care-\u015fi aminte\u015fte \u015fi ast\u0103zi. Pe acest om autorit\u0103\u0163ile au vrut s\u0103-l repatrieze. Disperat, s-a aruncat de la etaj r\u0103nindu-se grav la maxilare \u2013 falca superioar\u0103 \u015fi din\u0163ii. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, cei cu putere de decizie au luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103-l urce pe Grigore \u00een tren, cu destina\u0163a Fran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

Coroiu nu avea bilet, c\u0103l\u0103torea clandestin. C\u00e2nd controlorii l-au \u00eentrebat de bilet, el a deschis gura plin\u0103 de r\u0103ni, impresion\u00e2ndu-i, drept pentru care, probabil din mil\u0103, l-au l\u0103sat \u00een pace \u015fi a\u015fa, bietul om a ajuns \u00een Fran\u0163a…\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dar cum Fran\u0163a era pentru mul\u0163i refugia\u0163i doar un loc de popas, Grigore Coroiu st\u0103 un timp aici, \u015fi-apoi pleac\u0103 mai departe, \u00eenspre Canada. Aici, Coroiu s-a rev\u0103zut cu nea Mitic\u0103 \u015fi s-a num\u0103rat, chiar, printre apropia\u0163ii lui. Omul era simpatic \u015fi \u00een special cei mici, copiii lui nea Mitic\u0103, se sim\u0163eau confortabil \u00een prezen\u0163a lui. Grigore Coroiu \u015ftia s\u0103 g\u0103teasc\u0103 la fel de bine ca un buc\u0103tar profesionist. Avea \u00eens\u0103, \u015fi el, o meteahn\u0103: era un \u00eemp\u0103timit al ruletei \u015fi pierdea astfel to\u0163i banii, pariind la curse sau la jocuri de noroc. Dar nu era singurul, era o boal\u0103<\/em> la mod\u0103! Asta nu-i afecta cu nimic amici\u0163ia cu Mitic\u0103 Sinu…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDa, domnilor,\u00a0 Pierre Rosetti este francez!\u201d\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un caz asem\u0103n\u0103tor a fost \u015fi cel al lui Pierre Rosetti, un alt rom\u00e2n trimis \u00een Bulgaria. Acesta le-a spus bulgarilor c\u0103 el este francez. Prin urmare, bulgarii i-au contactat pe cei de la ambasada francez\u0103, pentru a-i stabili lui Pierre na\u0163ionalitatea. Ambasadorul \u015fi-a dat seama imediat c\u0103 Pierre nu era francez. \u201eNu ai nici o leg\u0103tur\u0103 cu Fran\u0163a – i s-a adresat acesta rom\u00e2nului -, dar fiindc\u0103 \u015ftiu cine a fost bunicul t\u0103u (este vorba de C. A. Rossetti) \u015fi \u00een memoria lui exist\u0103 chiar o statuie \u00een Bucure\u015fti, nu \u00ee\u0163i voi opri accesul \u00een \u0163ara noastr\u0103. E\u015fti liber s\u0103 mergi acolo.\u201d Imediat, ambasadorul le-a spus bulgarilor: \u201eDa, domnilor,\u00a0 Pierre Rosetti este francez!\u201d \u015ei astfel, bulgarii l-au trimis pe rom\u00e2nul nostru \u00een Fran\u0163a.\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103 cum, datorit\u0103 unui monument, un refugiat rom\u00e2n a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een Occident. \u015ei aceasta pentru c\u0103 ambasadorul Fran\u0163ei cuno\u015ftea faptul c\u0103 statuia lui C.A. Rosetti, este amplasat\u0103 \u00een pia\u0163a cu acela\u015fi nume din Bucure\u015fti. Turnat\u0103 \u00een bronz, \u00een anul 1902, \u00een cadrul \u015ecolii de arte \u015fi meserii din Bucure\u015fti, statuia \u00een cauz\u0103 a fost realizat\u0103 de c\u0103tre Wladimir Hegel. Opera de art\u0103 \u00eel reprezint\u0103 pe C. A. Rosetti a\u015fezat \u00eentr-un fotoliu, medit\u00e2nd. Pe frontispiciul monumentului este fixat\u0103 o plac\u0103 de bronz, frumos ornamentat\u0103, ce poart\u0103 inscrip\u0163ia: \u201eC.A. Rosetti. 1816-1885. Lumineaz\u0103-te \u015fi vei fi! Voie\u015fte \u015fi vei avea!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe soclu se g\u0103sesc dou\u0103 basoreliefuri din metal, ce reproduc momente din activitatea patriotic\u0103 a lui C. A. Rosetti: actul istoric de la Unirea Principatelor, intitulat \u201e24 ianuarie 1859\u201d, iar al doilea, \u201e9 mai 1877\u201d, evoc\u00e2nd proclamarea independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei. T\u00e2n\u0103rul sculptor polonez, Wladimir Hegel (W\u0142odzimierz \u00een polon\u0103), a fost cunoscut la Paris de scriitorul V.A. Urechia, omul de cultur\u0103 \u015fi b\u0103rbatul de stat rom\u00e2n, care primise drept omagiu \u2013 pentru participarea la Congresul latinit\u0103\u0163ii de la Paris \u2013 o statuet\u0103 realizat\u0103 de sculptorul Hegel. Obiectul respectiv l-a determinat s\u0103-l conving\u0103 pe acesta s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Wladimir Hegel s-a stabilit \u00een Bucure\u015fti \u015fi s-a impus ca pedagog \u015fi profesor la \u015ecoala de arte \u015fi meserii, a devenit profesor de sculptur\u0103 \u015fi desen la Academia de Belle Arte din capitala Rom\u00e2niei. Este bine de \u015ftiut c\u0103 sub \u00eendrumarea lui Hegel, a studiat o perioad\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. Wladimir Hegel i-a fost \u201ep\u0103rinte \u015fi profesor\u201d \u015fi sculptorului Dimitrie Paciurea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O \u015ftampil\u0103 \u201enem\u0163easc\u0103\u201d f\u0103cut\u0103 dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Grigore Coroiu \u015fi Pierre Rosetti \u015fi-au v\u0103zut visul cu ochii, \u00eentruc\u00e2t a ajunge \u00een Occident era cea mai mare dorin\u0163\u0103 a oric\u0103rui refugiat. \u00cens\u0103 acestea au fost cazuri particulare, fiecare \u00een felul s\u0103u, prin originalitatea metodelor prin care, cei doi emigran\u0163i au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een Fran\u0163a. Dar cum rom\u00e2nii au fost dintotdeauna foarte inventivi,\u00a0 ei au uzat de tot felul de metode ingenioase pentru a sc\u0103pa<\/em> spre Vest.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 nu a uitat cum, c\u00e2\u0163iva dintre rom\u00e2nii din lag\u0103r, s-au dat drept nem\u0163i<\/em>, tocmai pentru c\u0103 n\u0103d\u0103jduiau c\u0103 \u00een felul acesta vor fi trimi\u015fi \u00een Germania. De aceea, ce s-au g\u00e2ndit ei? \u015ei-au fabricat documente false, pe care au pus o \u015ftampil\u0103 contraf\u0103cut\u0103, confec\u0163ionat\u0103, tot de c\u0103tre ei, dintr-un cartof \u015fi cerneal\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Neam\u0163ul e tot neam\u0163!\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u00e2rbii \u015fi-au dat imediat seama c\u0103 lucrurile nu sunt a\u015fa cum par, dar rom\u00e2nii nu s-au descurajat \u015fi au continuat jocul. Perseveren\u0163i, compatrio\u0163ii no\u015ftri se trezeau \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 devreme \u015fi se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103, sub ochii ului\u0163i ai gardienilor s\u00e2rbi. Era un ger de cr\u0103pau pietrele, \u00eens\u0103 nu conta \u2013 ei strigau to\u0163i odat\u0103, \u00een german\u0103: \u201eEins, zwei, drei\u201d (Unu, doi, trei) \u015fi se sp\u0103lau cu z\u0103pad\u0103. Dup\u0103 ce i-au urm\u0103rit astfel c\u00e2teva zile, s\u00e2rbii au spus: \u201eNeam\u0163ul e tot neam\u0163!\u201d. Cu alte cuvinte, oric\u00e2t de frig este, indiferent dac\u0103 plou\u0103, ninge ori e soare, neam\u0163ul nu se abate de la disciplina \u00een spiritul c\u0103reia era educat. Ce era s\u0103 mai fac\u0103, \u00een locul acela, cu rom\u00e2nii no\u015ftri, mai ales c\u0103 se convinseser\u0103 c\u0103 era vorba de nem\u0163i adev\u0103ra\u0163i? A\u015fa c\u0103 s\u00e2rbii i-au urcat \u00een tren \u015fi i-au trimis \u00een Germania.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ursu: \u201dDeschid orice cas\u0103 de bani!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe Ursu, nea Mitic\u0103 l-a cunoscut tot \u00een Iugoslavia. Era un tip simpatic. Avea un vocabular aparte, care \u00eei amuza pe ceilal\u0163i. C\u00e2nd \u00eel \u00eentreba cineva ce a f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia, el r\u0103spundea: \u201eM-am luptat cu ursoaicele, am dat lovitura la case de bani\u201d. C\u00e2nd \u00eel \u00eentrebau ce \u015ftie s\u0103 fac\u0103, el spunea c\u0103 are degete fine. \u201eCum adic\u0103?\u201d \u201eDeschid orice cas\u0103 de bani\u201d. Sau, c\u00e2nd \u00eei reu\u015fea ceva, exprima: \u201eMi-a ie\u015fit pasen\u0163a!\u201d Povestea cum i-au adus case de bani elve\u0163iene, germane, japoneze, americane etc.\u00a0 \u201eNu-mi vine s\u0103 cred, am reu\u015fit la americani\u201d, spunea el. Pe Ursu l-au \u00eembr\u0103cat \u00een haine americ\u0103ne\u015fti, i-au dat bani, l-au dus \u00een America \u015fi nu a mai auzit nimeni de el. Posibil, spune nea Mitic\u0103, s\u0103-l fi folosit \u00een cadrul serviciilor secrete pentru a deschide seifuri cu diverse documente.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eA\u015fa s-au petrecut lucrurile – \u00ee\u015fi \u00eencheie Nea Mitic\u0103 istorisirea -. Greu sau u\u015for, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fiecare \u015fi-a f\u0103cut un rost \u00een \u0163ara de adop\u0163ie. Au mai fost \u015fi altele, pe care o s\u0103 le afli la momentul potrivit. Sacul meu cu amintiri e plin\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015etiam c\u0103 odiseea sa nu se opre\u015fte aici. Cu o alt\u0103 ocazie \u00eemi va spune cum s-a descurcat el \u00eensu\u015fi ca refugiat la s\u00e2rbi, cum a f\u0103cut fa\u0163\u0103 greut\u0103\u0163ilor, cum a r\u0103zbit s\u0103 ajung\u0103, \u00een cele din urm\u0103, \u00een Canada, \u015fi-apoi, \u00een Statele Unite.\u00a0 Dar asta este deja o alt\u0103 poveste.<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL III<\/strong><\/p>\n

Drumul spre libertate: din Iugoslavia la Trieste \u2013 Cinecitta \u2013 Torino \u2013 Paris !\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi continu\u0103 povestea. Cuvintele lui sunt \u00eenc\u0103rcate de amintiri. \u00cel privesc \u00een timp ce vorbe\u015fte \u015fi \u00eemi dau seama c\u0103 trecutul l-a \u00eenso\u0163it mereu, c\u0103 n-a uitat nimic din ceea ce a tr\u0103it c\u00e2ndva. Numele localit\u0103\u0163ilor pe care le men\u0163ioneaz\u0103 au pentru el o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sentimental\u0103: Kovacica, Zrenianin, Trieste, Cinecitta, Torino. \u00cel ascult cu aten\u0163ie. \u00cen\u0163eleg drama pe care a tr\u0103it-o acest om, \u00een urm\u0103 cu ni\u015fte ani buni. \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre legionari \u015fi nazi\u015fti\u00a0 <\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Legionarii au fost cei care l-au trecut grani\u0163a \u00een Iugoslavia pe nea Mitic\u0103, de\u015fi el nu era legionar. Au fost opt persoane \u00een grupul lui. Au stat trei zile \u00eenchi\u015fi la Panciova, re\u015fedin\u0163a districtului Banatul de Sud din Voivodina (Serbia), ora\u015ful unde Timi\u015ful se \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte cu Dun\u0103rea. La 15 kilometri distan\u0163\u0103 de Panciova, se poate trece Dun\u0103rea \u00een \u201eOra\u015ful alb\u201d, Belgrad, situat la confluen\u0163a r\u00e2ului Sava cu Dun\u0103rea. Acolo, \u00een Panciova era cea mai veche pu\u015fc\u0103rie de pe timpul imperiului austro-ungar (1867-1918); de abia \u00een anul 1918, Serbia s-a unit cu Muntenegru, Regatul s\u00e2rbilor, croa\u0163ilor \u015fi slovenilor, form\u00e2nd Regatul Iugoslav.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cen timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, Serbia a fost un stat marionet\u0103<\/em> al Germaniei hitleriste; teritoriul s\u0103u includea Serbia Central\u0103 de azi, \u015fi partea vestic\u0103 a Banatului. \u00cen 1945, Serbia a devenit parte a unei federa\u0163ii, cea de a doua Iugoslavie, Republica Socialist\u0103 Federativ\u0103 Iugoslavia, condus\u0103 de Iosip Broz Tito, care a fost la putere p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1980\u201d, \u00eemi relateaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, nea Mitic\u0103, amintindu-\u015fi cu precizie toate aceste date istorice.\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la Panciova, grupul lui a fost mutat la Kovacica, o localitate apar\u0163in\u00e2nd tot\u00a0 Banatului de Sud, Voivodina, (Serbia), \u015fi mai departe, la minele de c\u0103rbuni de la Banovici, \u00een nord-estul provinciei Bosnia-Her\u0163egovina.<\/strong><\/p>\n

La Banovici au r\u0103mas c\u00e2teva luni. Nea Mitic\u0103 a lucrat la cantina lag\u0103rului. Perioada petrecut\u0103 la Banovici a fost marcat\u0103 de multe evenimente care au afectat via\u0163a refugia\u0163ilor. Dac\u0103 la \u00eenceput atmosfera p\u0103rea primitoare, treptat lucrurile s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it, nemul\u0163umirile \u00een r\u00e2ndul lag\u0103ri\u015ftilor gener\u00e2nd conflicte cu autorit\u0103\u0163ile iugoslave. Unii au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 \u015fi-au reu\u015fit. Al\u0163ii, au fost prin\u015fi \u015fi executa\u0163i \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i pentru a servi drept pild\u0103. \u015ei prizonieri de r\u0103zboi nem\u0163i erau \u00een acest lag\u0103r. Dup\u0103 ce ace\u015ftia au fost elibera\u0163i \u015fi trimi\u015fi \u00een Germania, lag\u0103ri\u015ftii au fost muta\u0163i \u00een bar\u0103cile f\u0103cute de nem\u0163i.<\/strong><\/p>\n

De la Banovici, la un moment dat au fost ridica\u0163i \u015fi du\u015fi din nou \u00een cealalt\u0103 parte a Iugoslaviei, \u00een Voivodina, la Zrenianin.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0De la Zrenianin la Trieste<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zrenianin era o localitate situat\u0103 mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu Rom\u00e2nia. Aici a \u00eenceput trierea<\/em> refugia\u0163ilor: pe cei mai mul\u0163i dintre ei, s\u00e2rbii \u00eei expediau acas\u0103<\/em>, \u015fi doar pe unii, probabil ca a\u015fa veneau directivele de sus<\/em>, \u00eei\u00a0 trimiteau spre apus…<\/strong><\/p>\n

\u201eVenea un s\u00e2rb \u015fchiop \u015fi se uita cu lampa la noi – \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitru Sinu -. Aproape pe to\u0163i i-a trimis \u00een \u0163\u0103rile lor. F\u0103cuse el, \u00eens\u0103, dup\u0103 socotelile lui sau dup\u0103 ordinele primite de la superiori, un grup ce urma s\u0103 mearg\u0103 spre apus. Norocul mi-a sur\u00e2s, pentru c\u0103 \u015fi eu f\u0103ceam parte din acel grup\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u015ei astfel, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i confra\u0163i de-ai lui, nea Mitic\u0103 ajunge aproape de ora\u015ful italian Trieste, situat la grani\u0163a cu Slovenia. Aici, l\u00e2ng\u0103 localitatea Mala Bukovica, era o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, unde refugia\u0163ii urmau s\u0103 lucreze. Fabrica era amplasat\u0103 la aproximativ 30 de km de Trieste. Au stat cu to\u0163ii acolo c\u00e2teva zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-una din zile, un lucr\u0103tor de la fabric\u0103, \u015feful lor,\u00a0 a venit \u015fi le-a spus: \u201eDa\u0163i ni\u015fte bani \u015fi eu v\u0103 duc pe frontier\u0103!\u201d A\u015fa au reu\u015fit s\u0103 scape \u015fi au ajuns la Trieste. Italienii i-au primit civilizat, \u015fi aici, pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, nea Mitic\u0103 a auzit un salut omenesc, Bun venit!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201ePentru prietenul t\u0103u, pianistul!\u201d<\/em> \u2013 c\u00e2nd o poart\u0103 deschide alt\u0103 poart\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Italienii le-au f\u0103cut acte de identitate. De la Trieste nea Mitic\u0103 a plecat pe jos, \u00een c\u0103utare de lucru, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un sat numit Santa Croce.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La poarta unei case a z\u0103rit c\u0103r\u0103mizi, pietre \u015fi tot felul de materiale de construc\u0163ie. Ce-a g\u00e2ndit ? \u201eOmul acesta precis are nevoie de cineva s\u0103 le duc\u0103 de aici, sus\u201d. A b\u0103tut la poart\u0103 \u015fi l-a \u00eentrebat \u00een italian\u0103 dac\u0103 are ceva de lucru. Proprietarul, un om cumsecade, s-a interesat ce limbi vorbe\u015fte nea Mitic\u0103, bucur\u00e2ndu-se c\u00e2nd acesta i-a r\u0103spuns, c\u0103 se descurc\u0103 bine \u00een francez\u0103. S-au \u00een\u0163eles imediat, pentru c\u0103 am\u00e2ndoi proprietarii, so\u0163 \u015fi so\u0163ie, medici de profesie, erau elve\u0163ieni de origine francez\u0103. I-au dat de lucru pentru urm\u0103toarele luni.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acest timp, nea Mitic\u0103 \u0163inea leg\u0103tura cu prietenii rom\u00e2ni cu care se cunoscuse \u00een lag\u0103rele s\u00e2rbe\u015fti. Le scria fiec\u0103ruia, pe unde se aflau, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 alunge starea de singur\u0103tate \u015fi izolare, care era evident\u0103. Unii, invidio\u015fi, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-l vorbeasc\u0103 de r\u0103u, pentru c\u0103 nu-\u015fi explicau de unde are el bani de timbre, ba mai mult, \u00eel b\u0103nuiau de colabora\u0163ionism cu comuni\u015ftii italieni. Circa 30% din italieni, la vremea aceea, erau comuni\u015fti. La Trieste se desf\u0103\u015furau multe mitinguri de-ale lor, la care lua cuv\u00e2ntul, Togliatti, \u00eenfl\u0103c\u0103ratul conduc\u0103tor comunist. Italienii aveau o vorb\u0103: \u201eO poart\u0103 deschide alt\u0103 poart\u0103\u201d. Se poate ca prietenii lui s\u0103-l fi b\u0103nuit tocmai pornind de la aceast\u0103 butad\u0103 foarte cunoscut\u0103 \u015fi uzitat\u0103 de italieni. Acesta a fost momentul \u00een care nea Mitic\u0103 a vrut s\u0103 le demonstreze cu ce se ocup\u0103 \u015fi l-a invitat pe unul dintre ei la familia la care lucra.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 13 kilometri l-a dus pe jos pe Anton \u015etef\u0103nescu, c\u00e2nd acesta a r\u0103spuns invita\u0163iei sale. Era profesor de pian, b\u0103iat de treab\u0103, de altfel. C\u00e2nd a intrat \u00een cas\u0103, \u015etef\u0103nescu a observat imediat un pian, a\u015fezat cuminte \u00een col\u0163ul camerei de zi… L-a \u00eentrebat pe proprietar dac\u0103 poate s\u0103 c\u00e2nte pu\u0163in, \u015fi primind \u00eencuviin\u0163area acestuia s-a a\u015fezat \u00een fa\u0163a pianului, plimb\u00e2ndu-\u015fi apoi armonios, degetele pe clape. Dup\u0103 primele acorduri s-a f\u0103cut lini\u015fte \u00een cas\u0103. Elve\u0163ianul \u015fi so\u0163ia sa au fost at\u00e2t de pl\u0103cut impresiona\u0163i de talentul \u015fi priceperea pianistului, \u00eenc\u00e2t, ceva mai t\u00e2rziu, au strecurat \u00een m\u00e2na lui Mitic\u0103 Sinu un plic, cu men\u0163iunea: \u201epentru prietenul t\u0103u, pianistul\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd i l-a \u00eenm\u00e2nat, Nea Mitic\u0103, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, i-a spus : \u201eEu am lucrat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la c\u0103rat piatr\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mizi, munc\u0103 grea, nu glum\u0103 \u015fi, uite, c\u00e2t mi-a dat\u2026iar \u0163ie \u0163i-a dat at\u00e2\u0163ia bani pentru o or\u0103 de c\u00e2ntat…\u201d Atunci, z\u00e2mbindu-i complice, \u015etef\u0103nescu, ca o subtil\u0103 form\u0103 de argumentare, i-a spus povestea unui pictor, pe care-l \u00eentrebase un admirator al tablourilor sale: \u201eC\u00e2t timp ai lucrat la acest tablou?\u201d \u201eTrei ore\u201d, r\u0103spunsese pictorul. \u201e\u015ei pentru trei ore \u00eemi ceri at\u00e2t de mult?\u201d \u2013 se mirase contrariat, poten\u0163ialul cumpar\u0103tor. \u201eDa, am lucrat trei ore \u015fi via\u0163a mea toat\u0103\u201d, venise r\u0103punsul pictorului… Adev\u0103rata art\u0103, aceea \u00een care artistul \u00ee\u015fi pune tot sufletul, are \u00eentotdeauna o valoare incomensurabil\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cinecitta \u2013 Torino – Paris <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Din Trieste, grupul lui nea Mitic\u0103 a fost transferat la Cinecitta, unde au stat dou\u0103 luni, timp \u00een care nea Mitic\u0103 a lucrat la un gr\u0103dinar. Au trimis apoi un lot \u015fi \u00een vest, ca s\u0103 \u00eenchid\u0103 gurile rele. Pierre Rosetti a fost trimis \u00een Bulgaria; s-a dat drept francez \u015fi l-au trimis la Paris. El era rom\u00e2n sadea. De la Cinecitta i-au trimis la Torino. La Torino trebuia s\u0103 scrie unde vor s\u0103 plece. Fiecare \u00ee\u015fi declara op\u0163iunea pentru c\u00e2te o \u0163ar\u0103. Nea Mitic\u0103 s-a \u00eenscris pentru Australia. C\u00e2nd se apropia plecarea trenului din Torino, s-a r\u0103zg\u00e2ndit, a rupt biletul de vapor de la Napoli spre Australia \u015fi a luat trenul spre Fran\u0163a. Ajuns \u00een Fran\u0163a, l-au dus \u00een \u00eenchisoare, unde a stat o zi. \u00cenc\u0103 de pe timpul lui Napoleon, francezii aveau o lege: cine trece frontiera clandestin \u00een Fran\u0163a, trebuie s\u0103 stea cel pu\u0163in o noapte \u00een pu\u015fc\u0103rie. \u00cencepuse r\u0103zboiul \u00een Coreea. Erau mul\u0163i comuni\u015fti \u00een Fran\u0163a. De fapt s-a hot\u0103r\u00e2t pentru Paris pentru c\u0103 acolo erau to\u0163i prietenii lui. Dar mai t\u00e2rziu, canadienii i-au acordat viz\u0103 \u015fi va ajunge la Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Viz\u0103 de studii<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Te puteai \u00eenscrie, \u00eemi spune nea Mitic\u0103, pentru orice \u0163ar\u0103, \u00een afar\u0103 de Statele Unite, pentru c\u0103 acolo nu mai erau locuri, emigraser\u0103 vreo 48.000 de evrei. A\u015fa c\u0103 refugia\u0163ii care ajunseser\u0103 \u00een Italia, au plecat \u00een \u0163\u0103ri ca: Brazilia, Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Australia, Noua Zeeland\u0103, Fran\u0163a etc. Francezii condi\u0163ionau viza, de \u00eenscrierea pentru studii: \u201eDac\u0103 vii la studii, \u00ee\u0163i d\u0103m viz\u0103\u201d, era sloganul pe care-l auzeai dac\u0103 optai pentru Fran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 Unii, mai inventivi, \u00ee\u015fi fabricaser\u0103 acte false, folosindu-se de \u015ftampile confec\u0163ionate din cartofi \u015fi cerneal\u0103 \u015fi reu\u015fiser\u0103 s\u0103 plece unde voiau. A fost un inginer, Cernea, \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103, venit de la Stalingrad, tot \u00een acest mod, cu \u015ftampila fals\u0103. C\u0103 a\u015fa le era vorba: \u201eC\u00e2nd diavolul este \u00een spate, trebuie s\u0103 faci orice ca s\u0103 reu\u015fe\u015fti\u201d; <\/em>probabil inspira\u0163i de proverbul rom\u00e2nesc: \u201eF\u0103-te frate cu dracu\u2019 p\u00e2n\u0103 treci puntea\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La un moment dat, nea Mitic\u0103 se opre\u015fte din povestit. Lumea din amintirile lui dispare. R\u0103m\u00e2ne doar nostalgia vremurilor stinse… I-a fost greu, i-a fost u\u015for? \u00cemi dau seama c\u0103 dincolo de aceast\u0103 \u00eentrebare exist\u0103 certitudinea c\u0103 \u00een fa\u0163a mea se afl\u0103 un om curajos, brav, st\u0103p\u00e2n pe sine, care a r\u0103zbit \u015fi a dep\u0103\u015fit cu fruntea sus obstacolele ce i s-au ridicat \u00een cale. \u00cel privesc cu admira\u0163ie \u015fi m\u0103 g\u00e2ndesc deja la urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire, c\u00e2nd \u00eemi va \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi alte \u015fi alte amintiri, de demult…<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL IV<\/strong><\/p>\n

Parisul \u2013 piatr\u0103 de temelie la edificiul succesului!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Iugoslavia – \u015federe scurt\u0103 la Panciova \u015fi Kovacica, un an \u015fi c\u00e2teva luni la Banovici, la Zrenianin pentru o vreme mai scurt\u0103,\u00a0 apoi Italia – la Trieste, la Cinecitta pentru dou\u0103 luni \u015fi \u00een final la Torino, de unde a plecat \u00een Fran\u0163a, la Paris. Aceast\u0103 traiectorie a urmat-o via\u0163a din exil a lui Dumitru Sinu, de la trecerea grani\u0163elor Rom\u00e2niei \u015fi p\u00e2n\u0103 la popasul ceva mai lung, pe care l-a f\u0103cut \u00een Fran\u0163a; traseul anterior ajungerii \u00een \u0163ara lui Voltaire \u00eel creionase \u00eentr-un mod absolut original pe parcursul \u00eent\u00e2lnirilor noastre anterioare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De data aceasta mi-a vorbit nenum\u0103rate ore despre Fran\u0163a, despre Paris \u015fi despre oamenii pe care i-a \u00eent\u00e2lnit acolo. Nici n-am \u015ftiut cum a trecut timpul! Ascult\u00e2ndu-l pe Mitic\u0103, timpul parc\u0103 \u00eencremenise \u015fi r\u0103m\u0103sese, cuminte, \u00eentr-un col\u0163i\u015for, at\u00e2rnat de t\u0103lpile b\u0103t\u0103torite ale amintirilor…<\/strong><\/p>\n

\u201eParisul\u00a0 e o boal\u0103!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eParisul e o boal\u0103!\u201d Cu aceste cuvinte a deschis nea Mitic\u0103 discu\u0163ia pe care o a\u015fteptasem cu ner\u0103bdare de ceva vreme. \u015etiam c\u0103 de data aceasta \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 va fi una de excep\u0163ie, c\u0103 dest\u0103inuirile lui vor fi incitante, pline de farmec \u015fi inedit, \u015fi c\u0103 aveam s\u0103 aflu reale r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile ce se mi se \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feau \u00een minte, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul cunoa\u015fterii noastre.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Despre Paris s-a scris enorm \u015fi s-au spus multe! Au curs r\u00e2uri de cerneal\u0103 pe kilometri \u00eentregi de h\u00e2rtie \u015fi \u00eenc\u0103 s-ar mai putea scrie, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu se va putea cuprinde totul! N-a existat om care a ajuns la Paris \u015fi care s\u0103 nu se fi \u00eendr\u0103gostit de ora\u015ful luminilor<\/em>, de la omul simplu care a pus piciorul acolo pentru prima dat\u0103, p\u00e2n\u0103 la intelectualul de marc\u0103, la oamenii politici \u015fi de cultur\u0103\u00a0 sau chiar ilu\u015ftri pre\u015fedin\u0163i de stat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Benjamin Franklin (1705-1790) spunea, f\u0103c\u00e2nd referire la Fran\u0163a: Fiecare om are dou\u0103 patrii<\/em>: <\/em>patria mam\u0103 \u015fi Fran\u0163a!,<\/em> diplomatul american fiind un mare admirator al acestei \u0163\u0103ri \u015fi un \u00eenfocat iubitor al Parisului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fran\u0163a a\u00a0 fost\u00a0 \u00eentotdeauna poarta deschis\u0103 a Occidentului spre l<\/em>umea nou\u0103<\/em>; de aici s-au \u00eembarcat\u00a0 spre America\u00a0 nume ilustre ale culturii de pe \u00eentreg mapamondul \u015fi \u00een acest mod, continentul american a dob\u00e2ndit oamenii cei mai valoro\u015fi ai Europei. C\u00e2nd vorbeau despre Fran\u0163a, americanii le spuneau confra\u0163ilor lui Voltaire: Noi am f\u0103cut pentru Voltaire mult mai mult dec\u00e2t voi: am f\u0103cut biblioteci cu numele lui, am tradus c\u0103r\u0163ile lui \u00een englez\u0103, am dat numele lui unor str\u0103zi…<\/em> Replica francezilor\u00a0 venea \u00eens\u0103 imediat, precum t\u0103i\u015ful unei s\u0103bii ascu\u0163ite: Noi l-am dat lumii pe Voltaire! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCineva spunea c\u0103 exist\u0103 un singur ora\u015f \u00een lume unde po\u0163i s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi mai ales unde s\u0103 po\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a ceva \u015fi acela este Parisul. Parizienii te las\u0103 s\u0103 faci ce crezi, ce po\u0163i, \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 le la\u015fi \u015fi lor ceva, iar acest ceva le este de ajutor. Am observat un fenomen interesant: scoate-i pe parizieni din Paris, du-i pe marginea unui lac, a unui r\u00e2u sau la poalele unui munte, d\u0103-le o cas\u0103 superb\u0103 \u015fi dup\u0103 trei zile s-au s\u0103turat de iarb\u0103! \u00cenapoi la Paris! Parisul este mai r\u0103u ca drogul! Arat\u0103-mi un om care a v\u0103zut Parisul \u015fi nu ar vrea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acolo!\u201d \u2013 a continuat relatarea b\u0103rbatul \u00eenc\u0103 plin de via\u0163\u0103, care \u00eencepuse, \u00eencet, \u00eencet s\u0103 mi se dest\u0103inuie. \u015ei avea mare dreptate! \u201eEnglezii au f\u0103cut Londra pentru ei, francezii au f\u0103cut Parisul pentru o lume \u00eentreag\u0103!\u201d Frumos, nu-i a\u015fa?<\/strong><\/p>\n

\u201eMai bine sp\u0103l\u0103m vase la Paris, dec\u00e2t s\u0103 omor\u00e2m iepuri \u00een Australia!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen gara din Torino nu mai erau mul\u0163i emigran\u0163i din grupul din care f\u0103cusem \u015fi eu parte. Plecaser\u0103 aproape to\u0163i \u00een Chile, Argentina, Brazilia, Australia \u015fi dou\u0103 grupuri la Paris. Trenul sosise, peste o or\u0103 trebuia s\u0103 plec\u0103m, \u015fi eu aveam \u00een buzunarul st\u00e2ng biletul de tren Torino \u2013 Napoli, iar \u00een buzunarul drept, biletul de vapor Napoli \u2013 Sidney, Australia\u201d.\u00a0 Da, Mitic\u0103 Sinu hot\u0103r\u00e2se ca destina\u0163ia urm\u0103toare s\u0103 fie Australia! Erau destui emigran\u0163i rom\u00e2ni care luaser\u0103 aceast\u0103 decizie \u015fi el nu st\u0103tuse mult pe g\u00e2nduri \u015fi li se al\u0103turase.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acea or\u0103 \u00eens\u0103, pe peronul g\u0103rii din Torino s-au zb\u0103tut multe g\u00e2nduri \u00een mintea lui, sufletul i se fr\u0103m\u00e2ntase \u00eendelung \u015fi lucrurile au luat cu totul \u015fi cu totul alt\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103, iar direc\u0163ia \u00een care via\u0163a lui urma s\u0103 se \u00eendrepte a suferit modific\u0103ri majore. Paris scria pe fruntea lui Mitic\u0103! De\u015fi trecuser\u0103 decenii de c\u00e2nd se petrecuser\u0103 aceste momente din via\u0163a lui, povestindu-mi despre ele, nea Mitic\u0103 le retr\u0103ia cu aceea\u015fi intensitate: B\u0103, Mitic\u0103, ce c\u0103ut\u0103m noi la \u015ferp\u0103riile alea din Australia, mai ales c\u0103 tu-i ai pe Bune\u015fti, e\u015fti un b\u0103iat muncitor \u015fi descurc\u0103re\u0163; mai bine sp\u0103l\u0103m vase la Paris dec\u00e2t s\u0103 omor\u00e2m iepuri \u00een Australia!,<\/em> \u00eei spusese profesorul Ionescu amicului meu, \u00eenainte cu mai pu\u0163in de o jum\u0103tate de or\u0103 de plecarea trenului. Auzindu-i despre ce vorbeau, Traian Constantin, un alt refugiat rom\u00e2n ce f\u0103cea parte din grupul lor, li s-a al\u0103turat, au rupt biletele pe care le aveau,\u00a0 \u015fi-au luat r\u0103mas bun de la ceilal\u0163i confra\u0163i care mergeau spre Australia<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u015fi s-au gr\u0103bit s\u0103 ia trenul care-i ducea spre frontiera cu Fran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate drumurile duc la…Paris!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDin fericire de\u0163ineam o schi\u0163\u0103 trimis\u0103 de Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi Eugen \u015etef\u0103nescu, acesta din urm\u0103 fiind un inginer silvic rom\u00e2n care studiase la Paris \u015fi pe care l-am re\u00eent\u00e2lnit c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, \u00een Canada. Av\u00e2nd reperele principale, ne-a fost mult mai u\u015for s\u0103 trecem grani\u0163a \u015fi am ajuns la Briancon, \u00een Fran\u0163a. Ne-am dat seama c\u0103 am trecut frontiera, v\u0103z\u00e2nd\u00a0 \u00een m\u00e2na unei fete care p\u0103\u015ftea vacile, o carte \u00een limba francez\u0103 – mi-a spus r\u00e2z\u00e2nd nea Mitic\u0103. Descoperisem micul ora\u015f francez Briancon, la imediata trecere a grani\u0163ei dinspre Italia, o cetate medieval\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu ora\u015ful Sighi\u015foara, din \u0163ara noastr\u0103. De fapt aveam s\u0103 aflu mai t\u00e2rziu c\u0103 un mare\u015fal \u00een armata francez\u0103, dar \u015fi inginer faimos al lui Ludovic al XIV-lea, a construit \u015fi fortificat o mul\u0163ime de ora\u015fe din Fran\u0163a; construise aceast\u0103 cetate c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea. Tehnica lui a fost preluat\u0103 \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 apoi \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, ajung\u00e2nd chiar \u015fi \u00een Transilvania; dovada este cetatea Alba \u2013 Iulia.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Am \u00een\u0163eles, \u00een continuare, c\u0103 grupul de transfugi a fost preluat de jandarmeria francez\u0103 \u015fi rom\u00e2nii au fost trata\u0163i omene\u015fte: au primit m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103, urm\u00e2nd procedura francez\u0103 privind regimul refugia\u0163ilor. \u201e\u00cen acele momente mi-am amintit de fosta mea profesoar\u0103 de francez\u0103, madame Munteanu\u2026 C\u00e2nd jandarmii ne-au a\u015fezat la mas\u0103, profesorul Ionescu m\u0103 rugase s\u0103 spun Tat\u0103l nostru \u00een limba francez\u0103 \u015fi dup\u0103 ce-am terminat, jandarmii m-au \u00eentrebat r\u00e2z\u00e2nd, de c\u00e2nd n-am mai spus rug\u0103ciunea aceasta. De ce? C\u00e2nd ajunsesem la Notre pain quotidien,<\/em> pronun\u0163asem pin!<\/em>\u00a0 Ne-au luat apoi \u015fireturile de la ghete \u015fi centurile, ca nu cumva s\u0103 ne sinucidem \u015fi dup\u0103 ce-am urmat regulile prev\u0103zute \u00een legile francezilor \u015fi-am petrecut o noapte la \u00eenchisoare, ne-au dat drumul, \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-ne un permis de \u015federe \u00een Fran\u0163a, valabil pentru trei luni\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi amintea cu lux de am\u0103nunte totul: \u201eAcuma? Acuma suntem liberi? \u2013 a \u00eentrebat profesorul Ionescu \u015fi ne-am \u00eendreptat bucuro\u015fi spre gar\u0103 s\u0103 lu\u0103m trenul spre Paris!\u201d<\/strong><\/p>\n

Vous connaissez monsieur Vasile \u0162\u00e2ra?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen tren au avut parte de o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103: conductorul trenului, un francez cu o figur\u0103 calm\u0103 \u015fi \u00een ochii c\u0103ruia se citeau bunele inten\u0163ii, dup\u0103 ce a constatat c\u0103 sunt rom\u00e2ni a exclamat: Vous connaissez monsieur Vasile \u0162\u00e2ra? <\/em>Nea Mitic\u0103\u00a0 i-a dat r\u0103spunsul imediat, surprins pl\u0103cut de atitudinea binevoitoare a conductorului francez. \u00cel cunoscuse doar, pe Vasile, \u00een lag\u0103rul s\u00e2rbesc \u015fi se \u00eemprieteniser\u0103, avea de la el schi\u0163a de trecere a frontierei. <\/em>Conductorul le-a povestit apoi cum \u00eel cunoscuse pe Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi cum acesta \u00eel \u00eenc\u00e2ntase, cu c\u00e2t de multe \u015ftia; vorbiser\u0103 mult despre comuni\u015fti \u015fi despre Rom\u00e2nia! \u00cel fascinase rom\u00e2nul!\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0C\u00e2nd trenul a ajuns la Paris, acela\u015fi conductor de tren a telefonat p\u0103rintelui Z\u0103p\u00e2r\u0163an de la Misiunea greco-catolic\u0103 rom\u00e2n\u0103, pe care \u00eel cuno\u015ftea, anun\u0163\u00e2nd sosirea rom\u00e2nilor. P\u0103rintele acesta era omul care deschidea c\u0103ile Occidentului pentru cei ce ajungeau din Rom\u00e2nia la Paris \u2013 era un om minunat!\u00a0 A fost norocul lui nea Mitic\u0103 \u015fi al prietenilor s\u0103i!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fr\u00e2nturi de via\u0163\u0103 la Paris, pe strada Ribera<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Misiunea greco \u2013 catolic\u0103 unde urma s\u0103 ajung\u0103 nea Mitic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u00eenso\u0163itorii lui se afla la Paris, pe strada Ribera; era cunoscut de toat\u0103 lumea faptul c\u0103 \u00een acel l\u0103ca\u015f binefacerea era la ea acas\u0103, c\u0103 domnul Z\u0103p\u00e2r\u0163an era p\u0103rintele tuturor rom\u00e2nilor care ajungeau la Domnia Sa. C\u00e2nd \u00ee\u015fi d\u0103deau \u00eent\u00e2lnire la sediul misiunii, cei afla\u0163i la Paris, spuneau doar at\u00e2t: Ne vedem la Ribera!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nume ilustre ale diasporei rom\u00e2ne din Fran\u0163a erau al\u0103turi de p\u0103rintele Z\u0103p\u00e2r\u0163an, \u015fi un exemplu elocvent este diplomatul \u015fi istoricul de excep\u0163ie, Neagu Djuvara; to\u0163i concurau la sprijinirea activit\u0103\u0163ii acestei cet\u0103\u0163i<\/em> de suflet rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Z\u0103p\u00e2r\u0163an \u00eempreun\u0103 cu Neagu Djuvara au preluat grupul celor trei rom\u00e2ni din gara parizian\u0103: \u201eEi ne-au pl\u0103tit biletele, \u015fi-apoi p\u0103rintele ne-a dus la Misiunea greco-catolic\u0103; am f\u0103cut o baie \u015fi am dormit \u00een bibliotec\u0103. De-abia a\u015fteptam s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc familia Bunescu, pe Dan Is\u0103cescu, pe logodnica lui Mimi \u015etef\u0103nescu!\u201d – au fost cuvintele lui nea Mitic\u0103, continu\u00e2nd epopeea parizian\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Defini\u0163ia fericirii \u00een exil sau prima diminea\u0163\u0103 la Paris<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cen diminea\u0163a acelei zile a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd m-am trezit foarte fericit de c\u00e2nd eram \u00een exil; am avut un sentiment pe care nu cred c\u0103 l-a\u015f fi putut avea dac\u0103 plecam \u00een Australia\u201d, \u015fi-a amintit Dumitru Sinu, iar aducerile-aminte cu\u00a0 gust de libertate \u00ee\u015fi continuau nestingherite cursul…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDistinsul domn Neagu Djuvara\u00a0 a venit la noi, ne-a dat dou\u0103 sute de franci \u015fi-apoi ne-a vorbit despre via\u0163a de acolo\u201d. Diplomatul le-a furnizat o serie de am\u0103nunte despre via\u0163a parizian\u0103, suger\u00e2ndu-le s\u0103 \u0163in\u0103 cont de ele pentru a se putea integra, adapta \u015fi a-\u015fi face un rost; erau sfaturi pre\u0163ioase de care chiar aveau nevoie, pentru c\u0103 \u00eei a\u015ftepta o altfel de via\u0163\u0103, cu reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri, cu bucurii \u015fi necazuri, \u00een acela\u015fi timp…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u015ei amintirile octogenarului s-au derulat treptat, pentru c\u0103 ecranul sufletului s\u0103u se deschisese\u2026 Ce amintiri, ce vremuri!…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anton \u015etef\u0103nescu \u015fi \u201eS\u00e2rma ghimpat\u0103\u201d!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a \u00eent\u00e2lnit nea Mitic\u0103 la Paris cu tot felul de oameni: pe unii \u00eei cunoscuse \u00eenc\u0103 din \u0163ar\u0103, a\u015fa cum era cazul doctorului Traian Stoicoiu, pe care-l \u015ftia de la Cluj; pe al\u0163ii \u00eei \u00eent\u00e2lnise \u00een lag\u0103rele \u00een care poposise \u00eenainte de a ajunge \u00een Fran\u0163a \u015fi unul dintre ei era Anton \u015etef\u0103nescu. Cu el se cunoscuse \u00een Iugoslavia (dup\u0103 cum am men\u0163ionat \u00een capitolul anterior). Apoi au continuat s\u0103 se vad\u0103 \u00een Italia, dup\u0103 trecerea frontierei, pentru c\u0103 \u00eentotdeauna se \u00een\u0163eleseser\u0103 foarte bine. La Paris se \u00eent\u00e2lneau din nou \u015fi am\u00e2ndoi savurau din plin bucuria revederii – se pare c\u0103 destinele celor doi se intersectaser\u0103 \u015fi acolo!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De cum s-au \u00eent\u00e2lnit \u201ela Ribera\u201d (Misiunea greco-catolic\u0103 ), Anton l-a invitat la o cafea. Erau dornici s\u0103-\u015fi povesteasc\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile petrecute \u00een intervalul \u00een care nu se v\u0103zuser\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi depene amintirile. Din cercul lor de prieteni f\u0103cea parte \u015fi un alt \u015etef\u0103nescu, Dumitru sau Mimi, pentru cei apropia\u0163i, care a tr\u0103it o experien\u0163\u0103 dur\u0103 \u00een \u00eencercarea sa de a p\u0103r\u0103si Rom\u00e2nia. Mitic\u0103 l-a \u00eentrebat de to\u0163i, a aflat cum reu\u015fise Anton s\u0103 ajung\u0103 \u00een Fran\u0163a \u015fi, la r\u00e2ndul s\u0103u, i-a istorisit cele \u00eent\u00e2mplate \u00een via\u0163a sa de la ultima lor \u00eent\u00e2lnire \u00eencoace.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cele din urm\u0103, Anton a p\u0103r\u0103sit Fran\u0163a \u015fi s-a stabilit \u00een Chile. A scris o carte cu\u00a0 titlul \u201eS\u00e2rma ghimpat\u0103\u201d. Dup\u0103 titlu, e lesne de \u00een\u0163eles ce subiect a abordat!\u00a0 \u015ei acum regret\u0103 nea Mitic\u0103 faptul c\u0103 n-a onorat invita\u0163ia lui Anton de a-l vizita \u00een Chile, ar fi ajuns \u015fi acolo!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru \u015etef\u0103nescu \u2013 un vis spulberat dup\u0103 gratii!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Din Rom\u00e2nia porniser\u0103 s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a la s\u00e2rbi trei prieteni: Anton \u015etef\u0103nescu, Mimi (Dumitru) \u015etef\u0103nescu (nu erau rude, doar o pur\u0103 coinciden\u0163\u0103 de nume) \u015fi Petru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mimi \u015etef\u0103nescu avea logodnica la Paris, o chema Jacqueline, deci \u0163inta lui era Parisul! Pe drum \u00eens\u0103, Anton \u015etef\u0103nescu s-a r\u0103nit la un picior. \u00cei curgea s\u00e2nge \u015fi le-a zis celor doi tovar\u0103\u015fi s\u0103-\u015fi continue drumul f\u0103r\u0103 el, riscau prea mult! \u201eEu am s\u0103 m\u0103 bandajez la picior, \u00eemi rup c\u0103ma\u015fa \u015fi o s\u0103-mi opresc cumva hemoragia\u201d, le-a spus, \u015fi a r\u0103mas acolo, s\u0103-\u015fi oblojeasc\u0103 rana. Ceilal\u0163i doi \u015fi-au continuat drumul. La un moment dat au crezut c\u0103 au ajuns \u00een Italia \u015fi s-au oprit. Ghinionul lor a fost c\u0103 se aflau tot \u00een Iugoslavia; au fost prin\u015fi de c\u0103tre s\u00e2rbi \u015fi-au fost \u00eenchi\u015fi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mimi \u015etef\u0103nescu era \u00een Iugoslavia, logodnica sa la Paris \u015fi mama la Bucure\u015fti. S\u0103 nu produc\u0103 \u00eengrijorare acas\u0103, Mimi \u00eei scria mamei sale din \u00eenchisoarea iugoslav\u0103 \u015fi trimitea scrisorile lui Jacqueline, la Paris, iar aceasta le expedia de acolo, mamei lui, la Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s\u00e2rbii l-au trimis pe Mimi \u00een Rom\u00e2nia; sosirea lui \u00een \u0163ar\u0103 a produs un adev\u0103rat \u015foc pentru mama pe care p\u00e2n\u0103 atunci o protejase, ascunz\u00e2ndu-i necazurile prin care trecuse. \u015ei totul s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acea perioad\u0103 \u00een care mama lui aflase c\u0103 nu e la Paris, ci este \u00eenchis la Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Anton \u015etef\u0103nescu, cu toate c\u0103 era r\u0103nit, avusese \u00eens\u0103 \u015fi noroc, trecuse grani\u0163a \u00een Italia unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu nea Mitic\u0103 \u015fi apoi a plecat la Paris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O prietenie pe via\u0163\u0103 – Sonia \u015fi Alexandru Bunescu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Re\u00eent\u00e2lnirea cu Sonia \u015fi Alexandru Bunescu a adus o nespus\u0103 bucurie \u00een sufletele acestor oameni de mare caracter \u015fi a lui nea Mitic\u0103, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. Se cunoscuser\u0103 \u00een lag\u0103r, \u00een Iugoslavia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNe-am bucurat c\u00e2nd ne-am rev\u0103zut \u015fi c\u00e2t am stat eu la Paris ne-am vizitat constant. Mergeam destul de des la d\u00e2n\u015fii, la hotelul la care locuiau; dac\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu ajungeam la ei, \u00eengrijorarea-i aducea la mine. \u00cei cuno\u015fteau pe to\u0163i de la Misiunea greco-catolic\u0103, dar \u015fi pe mul\u0163i al\u0163ii: pe Neagu Djuvara, pe doi fo\u015fti mini\u015ftri ai Guvernului Antonescu \u015fi c\u0103rora se spune c\u0103 Antonescu le-ar fi dat mul\u0163i bani c\u00e2nd au emigrat<\/em>. Cei doi mini\u015ftri erau George Cre\u0163ianu – fost \u00eens\u0103rcinat cu afaceri al Rom\u00e2niei la Paris \u015fi Constantin Vi\u015foianu – fost Ministru al Afacerilor Str\u0103ine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Povestindu-mi despre familia Bunescu, Dumitru Sinu mi-a m\u0103rturisit c\u0103 pentru toat\u0103 lumea, prietenia lui cu ace\u015fti oameni constituia un mister. Atunci c\u00e2nd curio\u015fii \u00eel iscodeau, Mitic\u0103 le r\u0103spundea pe-un ton glume\u0163: \u201eUn pahar de ap\u0103 face minuni!\u201d \u2013 c\u0103ci datorit\u0103 unui pahar de ap\u0103 oferit dezinteresat, \u00eei cunoscuse pe Sonia \u015fi Alexandru Bunescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu, nea Mitic\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit pe doctorul \u0162\u0103ranu, pe care \u00eel \u015ftia de la Cluj, dar la Paris a cunoscut \u015fi alte persoane \u015fi personalit\u0103\u0163i: pe fostul pilot al generalului Antonescu, Max Manolescu, pe doctorul Me\u0163ianu – pe unii datorit\u0103 destinului, iar pe al\u0163ii gra\u0163ie familiei Bunescu, cu care a r\u0103mas prieten toat\u0103 via\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Fran\u0163a \u015fi s-a \u00eendreptat spre continentul american,\u00a0 Sonia \u015fi Alexandru Bunescu, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 i-au pl\u0103tit biletul cu care s-a \u00eembarcat pe puntea vaporului \u201eQueen Mary\u201d, i-au \u00eenm\u00e2nat lui nea Mitic\u0103 \u015fi o scrisoare de recomandare c\u0103tre Milic\u0103 Marinescu, un proeminent om de afaceri rom\u00e2n din acele vremuri, care era \u015fi cel care administra finan\u0163ele cunoscutului industria\u015f rom\u00e2n, Nicolae Malaxa.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAm fost un norocos, dar \u015fi tupeul a contat!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Era un norocos nea Mitic\u0103, acesta este adev\u0103rul! Avea \u015fi tupeu, dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u015ftia c\u00e2nd, cum \u015fi unde s\u0103 se foloseasc\u0103 de el: \u201eMul\u0163i m-au \u00eentrebat: dar cum ai ajuns tu s\u0103-i cuno\u015fti pe to\u0163i \u0103\u015ftia? Avusesem norocul s\u0103 fiu \u00een anturajul multor oameni importan\u0163i, a\u015fa mi-a fost scris. Am avut \u00eens\u0103 \u015fi tupeu! De exemplu, odat\u0103 l-am sunat pe fostul ministru al Rom\u00e2niei la Londra, Viorel Virgil Tilea \u015fi i-am spus: Dumneavoastr\u0103 a\u0163i servit masa la Iosif Radu, la noi \u00een sat!<\/em>\u00a0 \u00cen vremea aceea m\u0103 aflam \u00eentr-un or\u0103\u015fel din Anglia, iar el era la Londra.\u00a0 \u015ei Tilea mi-a spus f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri: Vino repede la Londra s\u0103 ne cunoa\u015ftem!<\/em>\u201d Mai apoi, Tilea l-a recomandat de\u0163in\u0103torului uneia dintre cele mai mari \u015fi mai prospere companii din Fran\u0163a, care, ulterior, i-a oferit de lucru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een cercuri de intelectuali de marc\u0103 \u015fi a \u015ftiut cu dib\u0103cie s\u0103 le r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape; a fost un autodidact, bine spus! Nu i-a fost team\u0103 s\u0103 munceasc\u0103, dar c\u0103r\u0163ile l-au fascinat mereu; era avid de cunoa\u015ftere \u015fi studia cu s\u00e2rguin\u0163\u0103, iubea compania celor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi f\u0103cea fa\u0163\u0103 cu brio discu\u0163iilor lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu trebuie s\u0103-nv\u0103\u0163 nicio meserie!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Paris, Dumitru Sinu a muncit tot timpul; nu-i era ru\u015fine s\u0103 spele vasele \u00eentr-un restaurant, ba dimpotriv\u0103, era chiar mul\u0163umit c\u0103 nu st\u0103tea la mila celor mai \u00eenst\u0103ri\u0163i sau a bisericilor la care al\u0163ii mergeau cu m\u00e2na-ntins\u0103. C\u00e2nd cei care-l cuno\u015fteau \u00eel \u00eendemnau s\u0103-nve\u0163e o meserie, Mitic\u0103 le spunea glumind: \u201eCu meseria mea n-o s\u0103 r\u0103m\u00e2n vreodat\u0103 f\u0103r\u0103 lucru!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u015ei \u00een acest context mi-a povestit o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare de care-\u015fi amintise: cunoscuse o fran\u0163uzoaic\u0103 cu care se \u00eemprietenise. Tat\u0103l fetei s-a oferit s\u0103-l \u00eenve\u0163e meseria de buc\u0103tar. \u201eNumai sosuri erau vreo dou\u0103-trei sute! Paul, tat\u0103l prietenei mele fusese buc\u0103tar la una din camerele parlamentului francez\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, c\u00e2nd a ajuns \u00een Canada, a regretat \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea, refuzul s\u0103u, pentru c\u0103 acolo erau la mare c\u0103utare cunosc\u0103torii buc\u0103t\u0103riei tradi\u0163ionale franceze \u015fi cele mai luxoase restaurante din Quebec preferau buc\u0103tarii sosi\u0163i de la Paris. Dar lui Mitic\u0103 nu i-a pl\u0103cut rutina! Pe el \u00eel stimulase dintotdeauna ineditul, situa\u0163iile noi care-i puneau la \u00eencercare inteligen\u0163a \u015fi spiritul, \u015fi care-i ofereau apoi, satisfac\u0163ii. Era descurc\u0103re\u0163, \u00eendr\u0103zne\u0163! \u015ei asta l-a ajutat \u00een via\u0163\u0103 cel mai mult \u015fi i-a adus succes.<\/strong><\/p>\n

Festival rom\u00e2nesc la sala Odeon din Paris<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Parisul anului 1950 a avut parte de un eveniment deosebit de emo\u0163ionant: \u00eentr-un cadru festiv, sala Odeon a reunit de Ziua Mamei un mare num\u0103r de emigran\u0163i rom\u00e2ni afla\u0163i la Paris: personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne, ca Mircea Eliade, Neagu Djuvara \u015fi al\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi fo\u015fti oameni politici, rom\u00e2ni din toate sferele sociale, de toate categoriile \u015fi toate confesiunile religioase: \u201eDar cine n-a fost? – \u015fi-a reluat \u015firul amintirilor Dumitru Sinu -. To\u0163i! Catolici, ortodoc\u015fi, \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti, liberali, fo\u015fti legionari – o adunare impresionant\u0103 de rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een afara grani\u0163elor \u015fi care, \u00een acea zi memorabil\u0103, au petrecut \u00eempreun\u0103 momente de neuitat. Primul care a luat cuv\u00e2ntul a fost p\u0103rintele Z\u0103p\u00e2r\u0163an, un om de aur \u015fi un mare rom\u00e2n! Ce n-a f\u0103cut p\u0103rintele pentru cei din exil? N-a putut vorbi mult, el a rostit la \u00eenceput o fraz\u0103 care cuprindea totul: Dumnezeu n-a reu\u015fit s\u0103 le fac\u0103 pe toate \u015fi atunci a f\u0103cut mamele!<\/em> \u2013 \u015fi n-a mai putut spune niciun cuv\u00e2nt. Cei din sal\u0103 pl\u00e2ngeau! Dup\u0103 ce s-a lini\u015ftit lumea, p\u0103rintele \u015fi-a continuat emo\u0163ionanta prelegere \u015fi apoi a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte: O inim\u0103 de mam\u0103!<\/em> Au fost clipe unice care mi-au intrat \u00een suflet atunci \u015fi au r\u0103mas cumin\u0163i, acolo\u2026\u201c<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Suflete de copii<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Omul pe care-l aveam \u00een fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi amintea acum, cu ochii vii \u015fi plini de emo\u0163ie, tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een sala Odeon \u00een acea zi: dup\u0103 cuv\u00e2ntul de deschidere al p\u0103rintelui Z\u0103p\u00e2r\u0163an, a \u0163inut un discurs \u00een limba francez\u0103 ilustrul Neagu Djuvara.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mircea Eliade, cel mai cunoscut \u015fi iubit intelectual rom\u00e2n din Parisul acelor vremuri \u015fi-al celor ce-au urmat, \u00eentr-o manier\u0103 elevat\u0103 \u015fi de neconfundat, a vorbit despre mam\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-i pe cei din sal\u0103 f\u0103r\u0103 grai.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Apoi al\u0163i \u015fi al\u0163i confra\u0163i au vorbit, despre cea mai apropiat\u0103 fiin\u0163\u0103 de sufletul fiec\u0103ruia dintre noi, dup\u0103 propriile sim\u0163\u0103minte iar sufletele lor – atunci \u015fi acolo – s-au unit \u00eentr-unul singur: acela al copilului rom\u00e2n, c\u0103ci to\u0163i aveau o mam\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Petrecere rom\u00e2neasc\u0103 pe bulevardul Saint Michel<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDup\u0103 serbare, majoritatea ne-am oprit pe bulevardul Saint Michel la o cafenea, unde a s-a prelungit ceea ce \u00eencepuser\u0103m la Odeon\u201d, continu\u0103 nea Mitic\u0103 povestirea despre ziua aceea memorabil\u0103. Au spus poezii despre mam\u0103, au c\u00e2ntat, au pl\u00e2ns \u015fi-au r\u00e2s \u00een acela\u015fi timp, pentru c\u0103 n-au lipsit nici momentele de umor sau picanteriile copil\u0103riei, de care mul\u0163i \u015fi-au amintit cu nostalgie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dan Is\u0103cescu a venit cu propunerea ca fiecare dintre cei prezen\u0163i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o poezie, la un c\u00e2ntec sau s\u0103 rosteasc\u0103 o fraz\u0103 despre mam\u0103; cum inteligen\u0163a f\u0103r\u0103 de spirit este ca \u015fi m\u00e2ncarea f\u0103r\u0103 sare, Is\u0103cescu a \u00eencercat s\u0103 destind\u0103 atmosfera \u015fi a spart ghea\u0163a,<\/em> recit\u00e2nd \u00een dulcele grai moldovenesc, pe care nu-l uitase, un amestec hazliu de versuri. \u015etia s\u0103 anime atmosfera \u015fi s\u0103 aduc\u0103 z\u00e2mbetul, chiar \u015fi pe fe\u0163ele cele mai posace.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au continuat ore \u00een \u015fir s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 recite, s\u0103-\u015fi depene amintirile copil\u0103riei, cu acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nevinovate sau boac\u0103ne, ce n-au r\u0103mas nepedepsite de c\u0103tre cele care le-au dat via\u0163\u0103. C\u00e2ntece vesele sau triste au uns inimile lor rupte-n dou\u0103, c\u0103ci \u00eentr-o dup\u0103 amiaz\u0103 prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, \u00een noapte, timpul s-a scurs \u00een ritmurile celor mai frumoase melodii dedicate mamei, iar clipele au trecut\u00a0 m\u00e2ng\u00e2iate de cele mai frumoase versuri. C\u00e2nd s-a c\u00e2ntat melodia Pl\u00e2nge-m\u0103 maic\u0103 cu dor<\/em>, n-a existat niciun rom\u00e2n dintre cei care erau acolo, s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ascult\u00e2ndu-l pe nea Mitic\u0103 nu puteai s\u0103 r\u0103m\u00e2i insensibil \u015fi s\u0103 nu dai timpul \u00eenapoi, retr\u0103ind momentele inocen\u0163ei, c\u00e2nd mama, eterna mam\u0103, te \u0163inea la piept, te m\u00e2ng\u00e2ia \u015fi te-nv\u0103\u0163a de bine, te preg\u0103tea ca \u00eentr-o zi s\u0103 po\u0163i s\u0103 te nume\u015fti at\u00e2t de simplu, OM! Dar pentru el imaginea mamei se stinsese\u2026 avea doar trei ani\u015fori c\u00e2nd mama \u00eei plecase, sus, la ceruri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eC\u00e2nd ascultam c\u00e2ntecele \u015fi poeziile acelea care ne-au f\u0103cut ziua at\u00e2t de frumoas\u0103, m\u0103 g\u00e2ndeam cu regret c\u0103 nu-mi amintesc nici m\u0103car imaginea celei ce m-a adus pe lume\u2026 Eu nu puteam spune niciodat\u0103, ca inginerul Stoicescu, la cei nou\u0103zeci \u015fi \u015fapte de ani ai s\u0103i : Mama nu m-a pedepsit niciodat\u0103, dar vocea ei\u2026 ah, vocea ei! \u015ei-acum cu drag mi-o amintesc!<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

<\/em>CAPITOLUL V<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd dragostea la prima vedere dureaz\u0103 o via\u0163\u0103 de om<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDragostea este misterul \u00eentre doi oameni, nu asem\u0103narea dintre ei\u201d, a spus c\u00e2ndva John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru \u015ftiut c\u0103 orice c\u0103snicie, ca s\u0103 dureze, trebuie s\u0103 aib\u0103 la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce \u0163ine laolalt\u0103, cu adev\u0103rat, dou\u0103 inimi \u015fi din ea izvor\u0103sc prop\u0103\u015firea \u015fi \u00eemplinirea celor uni\u0163i \u00een taina c\u0103s\u0103toriei. O c\u0103s\u0103torie din dragoste a fost \u015fi cea dintre nea Mitic\u0103 \u015fi Nicole, so\u0163ia sa. Cu toate c\u0103 lucrurile s-au petrecut cu mai bine de 40 de ani \u00een urm\u0103, amintirile lor sunt \u00eenc\u0103 vii. S\u0103 ne \u00eentoarcem deci, \u00een timp \u015fi s\u0103 le afl\u0103m povestea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eTu vei fi so\u0163ia mea!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eenceputul anilor \u201960, c\u00e2nd rela\u0163iile interumane func\u0163ionau, c\u00e2nd oamenii tr\u0103iau printre al\u0163i oameni \u015fi nu \u00eenchi\u015fi \u00een camerele lor \u00een fa\u0163a unor monitoare \u015fi dependen\u0163i de telefoane mobile, iubirea ap\u0103rea simplu, \u00een orice moment al zilei \u015fi \u00een cele mai ciudate \u00eemprejur\u0103ri. Oamenii se \u00eent\u00e2lneau fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, discutau \u015fi se priveau \u00een ochi minute \u00een \u015fir, iar dragostea \u00eenflorea, firesc. Amintesc spusele lui John Maxwell (n. 1947) referitor la rela\u0163iile interumane: Cel mai nesemnificativ cuv<\/em>\u00e2<\/em>nt – Eu. Cel mai important cuv<\/em>\u00e2<\/em>nt – Noi. Cele mai importante dou<\/em>\u0103<\/em> cuvinte – V<\/em>\u0103<\/em> mul<\/em>\u0163<\/em>umesc. Cele mai importante trei cuvinte – Totul este iertat\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centr-o asemenea zi, \u00een urm\u0103 cu o jum\u0103tate de secol, nea Mitic\u0103 a \u00eent\u00e2lnit-o pe Nicole, viitoarea lui so\u0163ie, la un supermarket. Era un magazin din Canada, asem\u0103n\u0103tor cu \u201eSafeway-ul\u201d american din zilele noastre.\u00a0 Mitic\u0103 venea de la serviciu \u015fi s-a oprit la acest magazin s\u0103-\u015fi cumpere alimente. Nicole era fata de la casierie. Probabil c\u0103 a fost o dragoste la prima vedere, pentru c\u0103 Mitic\u0103 a intrat \u00een vorb\u0103 cu ea \u015fi dup\u0103 primele schimburi de cuvinte \u00een limba francez\u0103, i-a spus: \u201eTu vei fi so\u0163ia mea\u201d. Oamenii care st\u0103teau \u015fi ei la r\u00e2nd, au considerat c\u0103 Mitic\u0103 are chef de glume, au \u00eenceput s\u0103 vocifereze, pentru c\u0103 abuza de timpul lor, \u0163in\u00e2nd-o ocupat\u0103 pe casieri\u0163\u0103, cu snoavele lui. Dar nea Mitic\u0103 s-a \u00eentors spre ei \u015fi le-a spus hot\u0103r\u00e2t: \u201eEu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea! Este mult mai important dec\u00e2t ceapa voastr\u0103, sau ce vre\u0163i voi s\u0103 cump\u0103ra\u0163i!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 El \u2013 37, ea \u2013 19 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Discu\u0163ia din supermarket fusese totu\u015fi at\u00e2t de serioas\u0103, \u00eenc\u00e2t trei luni mai t\u00e2rziu, \u00een ianuarie 1964, nea Mitic\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit cu Nicole. \u015ei dac\u0103 Nicole \u015fi Mitic\u0103 sunt \u00eempreun\u0103 \u015fi ast\u0103zi, este pentru c\u0103 sufletele pereche se intersecteaz\u0103 pe nea\u015fteptate, se recunosc dintr-o privire, se completeaz\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte, iar leg\u0103tura dintre ele \u00eenvinge orice obstacol \u015fi tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi a fost scurt, drumul celor doi p\u00e2n\u0103 la altar a fost pavat cu mai multe obstacole. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 rela\u0163ia celor doi tineri este c\u00e2t se poate de serioas\u0103, p\u0103rin\u0163ii fetei au \u00eenceput s\u0103 ridice diverse obiec\u0163ii. Prima a fost legat\u0103 de diferen\u0163a de v\u00e2rst\u0103 dintre cei doi. Dumitru Sinu avea 37 de ani, iar Nicole doar 19 ani.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201e Tu e\u015fti curat\u0103 ca lacrima!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 Un alt impediment era religia. Familia lui Nicole, asemenea majorit\u0103\u0163ii francezilor, avea r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een catolicism, iar pretendentul era ortodox. Dac\u0103 biserica ortodox\u0103 accept\u0103 destul de u\u015for c\u0103s\u0103toria \u00eentre dou\u0103 persoane de religie diferit\u0103, catolicii erau mult mai exigen\u0163i \u015fi cereau convertirea obligatorie a lui Mitic\u0103 la religia catolic\u0103. Procesul de convertire, anevoios \u015fi lung, presupunea o dispens\u0103 papal\u0103, sus\u0163inerea unui examen am\u0103nun\u0163it din dogmele catolice, urmat de botezul \u00een religia romano-catolic\u0103 \u015fi abia apoi se putea oficia c\u0103s\u0103toria.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pentru Nicole, care era o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi curat\u0103, cu frica lui Dumnezeu, era important s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 religios. Obi\u015fnuia s\u0103 ajung\u0103 zilnic la biseric\u0103 \u015fi s\u0103 se spovedeasc\u0103 \u00een fiecare duminic\u0103. \u00centr-o zi, p\u0103rintele i-a spus: Nicole, eu nu \u015ftiu de ce vrei s\u0103 te spovedesc \u00een fiecare zi. Tu e\u015fti curat\u0103 ca lacrima<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Preotul spune c\u0103 b\u0103iatul acesta este un om de caracter<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A urmat o perioad\u0103 de incertitudini legate de faptul c\u0103 nea Mitic\u0103 era de o alt\u0103 na\u0163ionalitate, iar familia lui Nicole nu avea posibilitatea s\u0103-l cunoasc\u0103 a\u015fa cum \u015fi-ar fi dorit. Mai mult, nu exista nici o leg\u0103tur\u0103 sau cuno\u015ftin\u0163\u0103 comun\u0103 care s\u0103-l recomande c\u0103lduros pe nea Mitic\u0103 \u015fi s\u0103-i conving\u0103 pe p\u0103rin\u0163ii lui Nicole, c\u0103 el este om serios, bine inten\u0163ionat \u015fi cu un caracter integru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar nea Mitic\u0103, rom\u00e2n hot\u0103r\u00e2t \u015fi descurc\u0103re\u0163, g\u0103sise \u00een acel moment, solu\u0163ia salvatoare pentru a ob\u0163ine m\u00e2na alesei lui. A discutat cu p\u0103rintele Popescu, preotul ortodox de la biserica rom\u00e2n\u0103 din Montreal, un om educat \u015fi manierat care vorbea fluent limba francez\u0103 \u015fi l-a rugat s\u0103 le fac\u0103 o vizit\u0103 p\u0103rin\u0163ilor fetei acas\u0103. Zis \u015fi f\u0103cut. Preotul a stat la o bere cu tat\u0103l lui Nicole \u015fi \u00een acest timp i-a povestit acestuia despre nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0P\u0103rin\u0163ii lui Nicole au fost pl\u0103cut impresiona\u0163i\u00a0 de ceea ce au auzit. \u201eDac\u0103 \u015fi preotul spune a\u015fa cuvinte frumoase despre b\u0103iatul aceasta, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este un om de caracter\u201d, \u015fi-au spus ei, renun\u0163\u00e2nd s\u0103 se mai \u00eempotriveasc\u0103 \u00een vreun fel, c\u0103s\u0103toriei celor doi. Dragostea adev\u0103rat\u0103 pe care i-o purta lui Nicole, dar \u015fi iste\u0163imea lui, precum \u015fi m\u00e2na de ajutor, \u00eentins\u0103 la momentul oportun de preotul Popescu, i-au deschis lui Mitic\u0103 un drum spectaculos \u00een doi – el, al\u0103turi de domni\u015foara Nicole.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trei luni mai t\u00e2rziu<\/em>\u00a0 <\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Au urmat planurile de nunt\u0103. Tradi\u0163ia spune: Cununia este a miresei, iar fericirea familiei este \u00een m\u00e2na mirelui<\/em>. Evident c\u0103 p\u0103rin\u0163ii miresei au dorit \u015fi au \u00eencercat s\u0103 organizeze ceremonia la biserica de care apar\u0163ineau, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 respecte vechile obiceiuri care spun c\u0103 orice fat\u0103 onorabil\u0103 trebuie s\u0103 poarte rochia alb\u0103 de mireas\u0103 \u015fi voalul \u00een fa\u0163a comunit\u0103\u0163ii care a v\u0103zut-o cresc\u00e2nd \u015fi s\u0103 plece de acas\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea preotului care a confirmat-o \u00een religia romano-catolic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar catolicii au refuzat s\u0103 oficieze c\u0103s\u0103toria, deoarece nea Mitic\u0103 era ortodox \u015fi din p\u0103cate, nu f\u0103ceau nici o excep\u0163ie de la regul\u0103. A\u015fa c\u0103 nea Mitic\u0103 \u015fi Nicole i s-au adresat din nou p\u0103rintelui Popescu, care le-a oficiat cununia religioas\u0103 \u00een tradi\u0163ia ortodox\u0103, \u00een Biserica Ortodox\u0103 din Montreal. Trecuser\u0103 deja trei luni de la discu\u0163ia pe care viitorii miri o avuseser\u0103 \u00een supermarket.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dispensa papal\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Adev\u0103rata provocare a ap\u0103rut dup\u0103 ce nea Mitic\u0103 s-a \u00eensurat cu domni\u015foara Nicole, \u00een religia ortodox\u0103. Refuzul bisericii catolice de a oficia cununia a fost un \u015foc puternic pentru ea. \u00cen plus, faptul c\u0103 biserica catolic\u0103 nu le-a recunoscut c\u0103s\u0103toria, le-a determinat \u015fi pe rudele ei s\u0103 ia o pozi\u0163ie defensiv\u0103. Ca urmare, rudele nu o considerau c\u0103s\u0103torit\u0103 pe Nicole, din moment ce nu respectase dogmele catolice, tradi\u0163iile \u015fi regulile scrise \u015fi nescrise \u00een comunitatea francez\u0103. A\u015fa c\u0103, Nicole era deprimat\u0103 \u015fi pl\u00e2ngea toat\u0103 ziua, iar nea Mitic\u0103 ajunsese \u00een culmea disper\u0103rii, pentru c\u0103 nu mai \u015ftia ce s\u0103 fac\u0103 s\u0103 o \u00eempace \u015fi cum s\u0103 \u00eei intre \u00een voie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe atunci Papa era asaltat cu cereri de dispens\u0103 papal\u0103 pentru c\u0103s\u0103torii \u00eentre catolici \u015fi credincio\u015fi din alte religii. \u00cen cele din urm\u0103, Pontiful a decis s\u0103 recunoasc\u0103 valabilitatea c\u0103s\u0103toriei \u00eentre un credincios catolic \u015fi unul ortodox, iar lucrurile au intrat \u00een normalitate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 aceast\u0103 reconciliere \u00eentre cele dou\u0103 biserici – catolic\u0103 \u015fi ortodox\u0103 -, duhovnicul lui Nicole a venit s\u0103 anun\u0163e t\u00e2n\u0103ra familie c\u0103 \u00eei poate c\u0103s\u0103tori. Dar nea Mitic\u0103 l-a refuzat, spun\u00e2ndu-i: \u201eCrezi c\u0103 \u00ee\u0163i dau eu acum bani s\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103tore\u015fti, dac\u0103 nu m-ai c\u0103s\u0103torit c\u00e2nd am avut nevoie? Eu sunt c\u0103s\u0103torit la ortodoc\u015fi. Acum e prea t\u00e2rziu\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum s\u0103 \u00eenve\u0163i rom\u00e2ne\u015fte \u00een \u015fase luni<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cu toate c\u0103 existau multe diferen\u0163e culturale \u00eentre ei, Mitic\u0103 a g\u0103sit o cale de a aplana divergen\u0163ele, specul\u00e2nd calit\u0103\u0163ile native ale so\u0163iei sale. Nicole avea o curiozitate \u00eenn\u0103scut\u0103 \u015fi era avid\u0103 de informa\u0163ii noi. Mitic\u0103 citise mult \u015fi discut\u00e2nd cu Nicole despre Europa, pe care el o vizitase \u015fi despre c\u0103r\u0163ile pe care le citise, a reu\u015fit cu timpul s\u0103-i trezeasc\u0103 \u015fi ei pasiunea latent\u0103 pentru studiu. D\u00e2ndu-\u015fi seama de curiozitatea \u015fi inteligen\u0163a ei, Mitic\u0103 a \u00eenceput s\u0103-i vorbeasc\u0103 despre Rom\u00e2nia, iar Nicole \u00eel asculta vr\u0103jit\u0103, \u015fi-l ruga s\u0103-i traduc\u0103 tot timpul c\u00e2te ceva din limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen tot acest timp, Mitic\u0103 era curios s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 so\u0163ia sa va reu\u015fi sau nu, s\u0103 \u00eenve\u0163e limba rom\u00e2n\u0103.\u00a0 Nimeni nu i-a dat speran\u0163e, ba mai mult l-au descurajat, spun\u00e2ndu-i c\u0103 va fi o minune dac\u0103 va putea s-o \u00eenve\u0163e vreodat\u0103 pe Nicole limba lui natal\u0103. \u015ei totu\u015fi, \u00een ciuda previziunilor apropia\u0163ilor, dup\u0103 doar 6 luni, fran\u0163uzoaica Nicole vorbea rom\u00e2ne\u015fte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nimeni nu mai \u00eent\u00e2lnise o asemenea capacitate de acumulare, at\u00e2ta inteligen\u0163\u0103 \u015fi talent. A\u015fa c\u0103 rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 supozi\u0163ii. Credeau c\u0103 nea Mitic\u0103 i-a min\u0163it \u015fi c\u0103 p\u0103rin\u0163ii lui Nicole sunt, de fapt, rom\u00e2ni, altfel ea nu ar fi putut \u00eenv\u0103\u0163a rom\u00e2ne\u015fte at\u00e2t de repede, sau c\u0103 Nicole provine dintr-o familie cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u015fti, pentru c\u0103 prea a \u00eenv\u0103\u0163at ea repede \u015fi bini\u015for limba rom\u00e2n\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Surpriza fusese mare, dar Nicole \u00eenv\u0103\u0163ase rom\u00e2ne\u015fte din dorin\u0163a de a cunoa\u015fte aceast\u0103 limb\u0103 vorbit\u0103 de omul de care-\u015fi legase via\u0163a. A \u00eenv\u0103\u0163at dintr-un manual, a \u00eenceput cu verbe, cu propozi\u0163ii scurte \u015fi a continuat cu fraze ceva mai complicate. Dup\u0103 aceea i-a fost mai simplu, pentru c\u0103 a luat contact cu rom\u00e2nii \u015fi \u00eei \u00eentreba pe to\u0163i ceea ce nu \u00een\u0163elegea. Un cunoscut de-al lui Mitic\u0103, doctorul Georgescu spunea: Eu sunt c\u0103s\u0103torit\u00a0 de 12 ani \u015fi so\u0163ia mea, care e ca \u015fi Nicole, tot din Quebec, n-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 spun\u0103 nici<\/em> \u00abNoapte bun\u0103\u00bb<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen \u00eensu\u015firea unor cuno\u015ftin\u0163e conteaz\u0103 probabil voin\u0163a, dragostea \u015fi putin\u0163a!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDrum bun!\u201d \u015fi \u201eSomn u\u015for!\u201d<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een acea perioad\u0103, Nicole obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103 seara, la culcare: Drum bun!<\/em> \u00een loc de Noapte bun\u0103<\/em>! Lui i s-a p\u0103rut distractiv acest lucru \u015fi n-a corectat-o niciodat\u0103. A\u015fa spunea \u00een multe seri, iar diminea\u0163a, c\u00e2nd so\u0163ul ei pleca la servici, Nicole \u00eel petrecea cu urarea: Somn u\u015for!<\/em> El z\u00e2mbea. Era ceva inedit \u015fi amuzant, Mitic\u0103 consider\u00e2nd a fi un joc de cuvinte. \u00ce\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 ea confunda sensul celor dou\u0103 ur\u0103ri, dar\u00a0 n-o corecta, pentru c\u0103 \u00eei pl\u0103cea s\u0103 o aud\u0103 cum\u00a0 roste\u015fte o propozi\u0163ie \u00een locul celeilalte. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd Mitic\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se de la munc\u0103, \u015fi-a g\u0103sit so\u0163ia sup\u0103rat\u0103 foc pe el. \u201eCe ai de e\u015fti a\u015fa sup\u0103rat\u0103?\u201d a \u00eentrebat Mitic\u0103 nedumerit. Las\u0103-m\u0103 \u00een pace! S\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi s\u0103 nu-mi spui ce \u00eenseamn\u0103 \u00abdrum bun\u00bb \u015fi s\u0103 m\u0103 la\u015fi s\u0103 le inversez\u2026<\/em>?\u201d, i-a replicat Nicole. Probabil \u00ee\u015fi d\u0103duse \u015fi ea seama c\u0103 nu e u\u015for s\u0103 \u00eenve\u0163i o limb\u0103 str\u0103in\u0103 at\u00e2t de repede. Totu\u015fi Nicole a \u00eenv\u0103\u0163at rapid, fiind ambi\u0163ioas\u0103, iar Mitic\u0103 a cizelat-o \u015fi a ajutat-o s\u0103 fie mai \u00eencrez\u0103toare \u015fi mai sociabil\u0103. A prezentat-o \u00een societate \u015fi a ajutat-o s\u0103-\u015fi fac\u0103 prieteni pe via\u0163\u0103, printre rom\u00e2nii din Quebec. Vorbind cu ei, Nicole \u015fi-a dat seama c\u00e2t de descurc\u0103re\u0163i \u015fi inventivi sunt rom\u00e2nii. De asemenea, ea a apreciat buc\u0103t\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103, tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile noastre, iar muzica rom\u00e2neasc\u0103 i s-a lipit de suflet imediat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103 duc dup\u0103 bani\u201d<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Mitic\u0103 nu a avut probleme de adaptare dup\u0103 c\u0103s\u0103toria cu Nicole, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 el vorbea fluent franceza, pe care o \u00eenv\u0103\u0163ase chiar acolo, \u00een Fran\u0163a, una dintre \u0163\u0103rile \u00een care locuise anterior. Experien\u0163a de via\u0163\u0103, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u015fi puterea de munc\u0103 erau atuurile lui nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mitic\u0103 \u015fi Nicole au trecut prin zile bune \u015fi zile grele, ca toate cuplurile care tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 at\u00e2\u0163ia ani. C\u00e2teodat\u0103 le-a fost greu pentru c\u0103 nu au avut bani, el neg\u0103sind de lucru. Cu toate acestea, s-au descurcat de fiecare dat\u0103. \u00cencet, \u00eencet, Nicole \u015fi-a dat seama c\u0103 are \u00een el un sprijin, c\u0103 este un om de \u00eencredere \u015fi a \u00een\u0163eles c\u0103 totul va fi bine.\u00a0 Mitic\u0103 f\u0103cea ce f\u0103cea \u015fi ob\u0163inea p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o slujb\u0103. Peste tot pe unde a fost, \u00een Canada, \u00een Italia \u015fi \u00een Fran\u0163a,\u00a0 el \u015fi-a g\u0103sit de lucru. Uneori se mirau \u015fi cunoscu\u0163ii, pentru c\u0103 vremurile erau grele, mul\u0163i se pl\u00e2ngeau c\u0103 stau degeaba, dar Mitic\u0103 se descurca. Ei nu-\u015fi g\u0103seau\u00a0 de munc\u0103, pe c\u00e2nd el avea mereu unde s\u0103 lucreze.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Perseveren\u0163a lui Mitic\u0103 se datora exemplului p\u0103rintelui s\u0103u, de la care \u015ftia c\u0103 n-ai voie s\u0103 cedezi. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103, \u00een copil\u0103rie, obi\u015fnuia s\u0103-l \u00eentrebe pe tat\u0103l s\u0103u: \u201eTat\u0103, iar te duci dup\u0103 lucru?\u201d, pentru c\u0103 pleca mereu de acas\u0103, \u00ee\u015fi c\u0103uta de lucru. \u015ei tat\u0103l r\u0103spundea: Nu m\u0103 duc dup\u0103 lucru, gura tatii. C\u0103 de lucru am \u015fi acas\u0103. M\u0103 duc dup\u0103 bani<\/em>.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Genera\u0163ia urm\u0103toare <\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lui Mitic\u0103 i-au pl\u0103cut copiii. \u015ei-ar fi dorit s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t de mul\u0163i. El n-a avut preferin\u0163e c\u00e2nd a fost vorba despre copii, nu \u015fi-a dorit b\u0103iat sau fat\u0103, ci a vrut s\u0103 aib\u0103 un copil s\u0103n\u0103tos. Dumnezeu i-a d\u0103ruit o fiic\u0103, imediat dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, pe Sandra Sonia, care are acum 45 de ani. Sandra s-a n\u0103scut la Montreal \u015fi seam\u0103n\u0103 la fire cu tat\u0103l ei \u2013 este mereu vesel\u0103 \u015fi se bucur\u0103 de via\u0163\u0103. Este c\u0103s\u0103torit\u0103, locuie\u015fte \u00een Fran\u0163a \u015fi are doi copii. Mitic\u0103 \u015fi Nicole au \u015fi un fiu, Nicolae (40 de ani, n\u0103scut \u00een Los Angeles). De regul\u0103, b\u0103ie\u0163ii seam\u0103n\u0103 cu mamele lor, a\u015fa c\u0103, Nicolae este o fire mai interiorizat\u0103, \u00a0mo\u015ftenind-o mai mult pe mama sa.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A trecut timpul, dar Nicole \u015fi nea Mitic\u0103 se iubesc \u015fi acum, la fel ca \u00een prima zi. Via\u0163a le-a br\u0103zdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea str\u0103luce\u015fte \u015fi acum, la fel de puternic precum \u00een ziua c\u00e2nd s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc \u00eentr-o limb\u0103 ce nu e nici rom\u00e2n\u0103 \u015fi nici francez\u0103. Este limba \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor. Pentru c\u0103, a\u015fa cum spunea William Shakespeare: C\u00e2nd dragostea vorbe\u015fte, vocile tuturor zeilor par a fi adormite \u00een armonia raiului. <\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL VI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 DAN IS\u0102CESCU: Visul francez sub glasul ro\u0163ilor de tren!<\/strong><\/p>\n

\u00a0Odiseea lui Dan Is\u0103cescu \u015fi aventura<\/em> lui francez\u0103<\/em> este imposibil s\u0103 nu te captiveze, mai ales, dac\u0103 relatarea o face Mitic\u0103 Sinu. Povestea lui nu este una obi\u015fnuit\u0103. Modul \u00een care reu\u015fe\u015fte s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia este unul ie\u015fit din tiparele acelor timpuri: Dan Is\u0103cescu trece grani\u0163a \u00eentre ro\u0163ile unui tren de marf\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Is\u0103cescu va respira aerul libert\u0103\u0163ii \u00eentr-o lume nou\u0103\u00a0 \u00een care continu\u0103 aventura \u00eenceput\u0103 pe un vechi peron de gar\u0103<\/em> \u015fi tr\u0103ie\u015fte din plin fiecare clip\u0103 a vie\u0163ii sale, ca \u015fi cum ar fi ultima.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Compartiment de lux spre Occident \u2013 curaj \u015fi inventivitate!<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul de gra\u0163ie 1948 se eviden\u0163iaz\u0103, printre altele, prin cel mai puternic exod de refugia\u0163i spre Occident, care se manifesta ca un adev\u0103rat curent<\/em>, pe care nea Mitic\u0103 \u00eel numise pa\u015foptismul secolului XX<\/em>. Prigoana comunist\u0103 nu avea limite \u015fi p\u0103r\u0103sirea Rom\u00e2niei p\u0103rea singura cale de supravie\u0163uire pentru mul\u0163i dintre ei. Pre\u0163ul pe care unii au fost nevoi\u0163i s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 nu poate fi echivalat \u00een bani, niciodat\u0103. \u015ei-au riscat propria via\u0163\u0103 pentru a se bucura de gustul libert\u0103\u0163ii, dar uz\u00e2nd de inteligen\u0163\u0103 \u015fi mult curaj. Cazul lui Dan Is\u0103cescu, rom\u00e2nul care a ajuns \u00een Fran\u0163a sub un tren, a fost mediatizat mult\u0103 vreme \u015fi s-a aflat pe prima pagin\u0103 a gazetelor din Paris.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Speriat de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u0163ar\u0103, t\u00e2n\u0103r, inteligent, cu o minte inventiv\u0103 \u015fi ispitit mereu de lumea liber\u0103<\/em>, occidental\u0103, lui Dan Is\u0103cescu i-a venit o idee: ce-ar fi s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 trenul n-ar fi mijlocul\u00a0 prin care ar putea p\u0103r\u0103si \u0163ara?\u00a0 A studiat cu aten\u0163ie poten\u0163ialul\u00a0 mijloc de fug\u0103<\/em>, \u015fi ochiul lui ager a identificat un loc \u00een care se putea amplasa o cutie din lemn, numai bun\u0103 pentru a-i servi drept compartiment. \u201eDac\u0103 cutia se afl\u0103 tot acolo c\u00e2nd trenul se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu verific\u0103 nimeni sub tren, a\u015fa c\u0103 pot s\u0103 stau acolo, \u00een condi\u0163ii sigure\u201d \u2013 a g\u00e2ndit rom\u00e2nul nostru.\u00a0Experimentul f\u0103cut s-a dovedit a fi decisiv pentru punerea \u00een aplicare a planului. \u00cen acest fel, \u00een cutia pe care \u015fi-a confec\u0163ionat-o p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii, cu mare aten\u0163ie, Dan Is\u0103cescu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la Paris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEu am venit din Fran\u0163a, dar s\u0103 nu spui la nimeni!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit pe Dan Is\u0103cescu \u00een Italia, la Torino.\u00a0 Plecase din Fran\u0163a, unde ajunsese ilegal, pentru c\u0103 auzise el c\u0103 la Torino era un grup de rom\u00e2ni, \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de refugia\u0163i. Inten\u0163iona s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din nou \u00een Fran\u0163a, dar pe cale legal\u0103. \u015ei cum de-abia se \u00eenv\u0103\u0163ase cu compartimentul s\u0103u at\u00e2t de original, ajunge \u00een Italia, tot sub tren.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2\u0163i ani ai?<\/em>\u2013 au fost cuvintele pe care Is\u0103cescu i le-a adresat lui Mitic\u0103 la prima lor \u00eent\u00e2lnire – Tu \u00eei cuno\u015fti pe \u0103\u015ftia pe to\u0163i?<\/em>\u00a0 \u015ei-a studiat atent partenerul de dialog. Parc\u0103 ceva din interiorul s\u0103u \u00eei \u015foptea s\u0103-i acorde \u00eencredere lui Mitic\u0103, spun\u00e2ndu-i pe un ton deschis: Eu am venit din Fran\u0163a dar s\u0103 nu spui la nimeni! Le voi spune eu odat\u0103 la to\u0163i, s\u0103 aud\u0103 direct de la mine.<\/em> S-au \u00eemprietenit imediat. Era genul de om care \u015ftia s\u0103 se apropie de ceilal\u0163i \u015fi s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut, dar numai dup\u0103 ce-l studia atent, pe fiecare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Paris \u2013 ora\u015ful luminilor \u015fi-al libert\u0103\u0163ii!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La scurt\u0103 vreme, p\u00e2n\u0103 \u015fi refugia\u0163ii de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i au aflat c\u0103 printre ei se afl\u0103 un refugiat rom\u00e2n, ce tocmai sosise de la Paris. To\u0163i lag\u0103ri\u015ftii se interesau despre via\u0163a \u015fi posibilit\u0103\u0163ile din Fran\u0163a. Pentru mul\u0163i, urma s\u0103 fie destina\u0163ia final\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Is\u0103cescu \u00ee\u015fi depusese cerere de azil politic ca \u015fi refugiat rom\u00e2n, cu op\u0163iunea Fran\u0163a. Italienii au fost expeditivi, a\u015fa c\u0103, \u00een scurt\u0103 vreme, grupul l\u0103rgit de prieteni ai lui nea Mitic\u0103 s-a re\u00eenchegat la Paris, ora\u015ful luminilor<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Perioada care a urmat a stat sub semnul aventurii, aventura francez\u0103<\/em>, care prin ineditul \u015fi farmecul ei a unit sufletele rom\u00e2nilor afla\u0163i la Paris. Greut\u0103\u0163ile au fost mai u\u015for de trecut iar bucuriile erau savurate la maxim.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De la clo\u015far \u2013 la inginer!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cenceputurile vie\u0163ii \u00een Occident n-au fost u\u015foare, pentru niciunul dintre refugia\u0163ii rom\u00e2ni. Condi\u0163ia emigrantului \u00eentr-o societate occidental\u0103 era limitat\u0103, iar barierele ce trebuiau trecute p\u00e2n\u0103 la a ajunge la integrare<\/em> nu erau simplu de dep\u0103\u015fit. Intelectual sau pauper, emigrantul, \u015fi nu numai, trecea prin furcile caudine p\u00e2n\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015firea lui \u00een calitate de cet\u0103\u0163ean al unei \u0163\u0103ri din Vest.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eCum \u00een America e bine cunoscut termenul homeless<\/em> sau \u00een Rom\u00e2nia, oamenii str\u0103zii<\/em>, clo\u015farii<\/em> tr\u0103iau \u00een Parisul anilor \u201950 – \u00eemi spune nea Mitic\u0103 – \u00eens\u0103 spre deosebire de homeless, clo\u015farii <\/em>de\u0163ineau un fel de permis de \u015federe pe malul Senei. Apar\u0163ineau tuturor categoriilor sociale, dar mul\u0163i erau din r\u00e2ndul intelectualilor. Dan Is\u0103cescu st\u0103tea pe cheiul Senei, \u00eempreun\u0103 cu clo\u015farii.<\/em> Stive de c\u0103r\u0163i tronau printre loca\u015furile improprii, construite dup\u0103 priceperea \u015fi posibilit\u0103\u0163ile lor. Dan citea foarte mult, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 \u00eenve\u0163e, \u00ee\u015fi dorea foarte tare s\u0103 ajung\u0103 inginer\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu de pu\u0163ine ori, c\u00e2nd nea Mitic\u0103 ajungea pe malul Senei, \u00eentre ei, era \u00eentrebat despre Panait Istrati sau despre Cioran, pe care \u00eei citiser\u0103 majoritatea celor cu care vorbea.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTu cite\u015fti mult, m\u0103i Dane, dar n-ai f\u0103cut nimic \u00een via\u0163\u0103!\u201d \u2013 i-a spus prietenul meu \u00eentr-o zi lui Is\u0103cescu. Era vorba de realizarea lui pe plan profesional. \u00centr-o zi, c\u00e2nd nea Mitic\u0103 repetase aceast\u0103 fraz\u0103 pe care Dan o ura, de-a dreptul, i-a spus pe un ton confiden\u0163ial: M\u0103i, tu zici c\u0103 eu n-am f\u0103cut nimic! Du-te la Grenoble \u015fi vei vedea c\u0103 apar \u015fi eu pe lista celor care s-au remarcat. Au scris c\u0103 sunt inginer, de\u015fi nu am o diplom\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trei curtezani, un curier… \u015fi-o domni\u015foar\u0103 greu de cucerit!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Una dintre cele mai interesante \u00eent\u00e2mpl\u0103ri legate de Dan Is\u0103cescu, petrecute la Paris, de care nea Mitic\u0103 \u015fi-a amintit cu lux de am\u0103nunte, a fost cea legat\u0103 de o t\u00e2n\u0103r\u0103 fran\u0163uzoaic\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103, pe nume Nadine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 lucra \u00eempreun\u0103 cu mama ei la un hotel \u015fi locuiau tot acolo.\u00a0 Nadine era o fat\u0103 frumoas\u0103 \u015fi era privit\u0103 cu admira\u0163ie de c\u0103tre rom\u00e2nii emigran\u0163i din Paris. \u00cen grupul de prieteni \u00een care se \u00eenv\u00e2rtea \u015fi nea Mitic\u0103, existau trei pretenden\u0163i care \u00eei f\u0103ceau curte lui Nadine, cu g\u00e2ndul chiar la c\u0103s\u0103torie: c\u0103pitanul Epuran, ajuns inginer, doctorul Miclea \u015fi doctorul Aerichide – un grec n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103 t\u00e2n\u0103ra Nadine nu discuta cu cei trei curtezani, pentru c\u0103 se pare c\u0103 niciunul nu-i era pe plac, a\u015fa c\u0103 ace\u015ftia au g\u0103sit o modalitate ingenioas\u0103 de a-i transmite mesajele lor. \u015etiind c\u0103 Dan Is\u0103cescu e un tip descurc\u0103re\u0163 <\/em>\u015fi deschide cu u\u015furin\u0163\u0103 orice u\u015f\u0103, au convenit s\u0103-l foloseasc\u0103 curier<\/em>, urm\u00e2nd ca el s\u0103 le duc\u0103 scrisorile \u015fi s\u0103 le predea tinerei Nadine. Dar n-o f\u0103cea pe gratis, bine\u00een\u0163eles, \u00eentruc\u00e2t cei\u00a0 trei fe\u0163i-frumo\u015fi<\/em> \u00eel pl\u0103teau chiar bine, pentru serviciul prestat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eHercule- Savinien\u201d \u2013 varianta rom\u00e2neasc\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd Dan \u00eei ducea coresponden\u0163a Nadinei dialogul cu fata decurgea cam \u00een felul urm\u0103tor: Ai o scrisoare de la Aerichide,<\/em> o anun\u0163a Is\u0103cescu calm. P\u0103i deschide-o \u015fi cite\u015fte-o!<\/em> \u2013 spunea fata z\u00e2mbind \u015ftreng\u0103re\u015fte. E\u015fti neserioas\u0103<\/em>, riposta el, cum s\u0103 citesc eu coresponden\u0163a ta?<\/em> Era un \u015fmechera\u015f \u00eenn\u0103scut \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, foarte simpatic \u00een societate\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uneori, c\u00e2nd curierul neoficial<\/em> intra la ea \u00een camer\u0103, Nadine se afla \u00een pat, \u00eentr-o \u0163inut\u0103 lejer\u0103… Pune ceva pe tine<\/em> – striga el \u00eenfuriat \u2013 cum po\u0163i s\u0103 stai a\u015fa \u00een fa\u0163a unui b\u0103rbat?<\/em>\u00a0 Stilul acesta confident a \u00eenceput s\u0103-i plac\u0103 Nadinei\u2026 Alteori, Dan \u00eei citea scrisorile \u015fi tonul lui era ferm, dar totodat\u0103 cuceritor. Era la fel ca \u00een piesa \u201eHercule – Savinien\u201d, de Cyrano de Bergerac, unde o t\u00e2n\u0103r\u0103 se \u00eendr\u0103goste\u015fte de cel care-i citea scrisorile\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencet, \u00eencet, domni\u015foara Nadine se \u00eendr\u0103goste\u015fte de vocea lui Dan, b\u0103t\u0103ile inimii i se accelereaz\u0103 tot mai mult \u00een prezen\u0163a lui, iar sentimentele frumoase prind contur. Nu peste mult timp, spre dezam\u0103girea mamei sale care ar fi dorit s\u0103 o m\u0103rite cu un intelectual, Nadine se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u00eentr-o bun\u0103 zi cu Dan Is\u0103cescu. Omul care a ajuns la Paris, sub tren, care apoi a locuit cu clo\u015farii<\/em> pe malul Senei, ajunge s\u0103 aib\u0103 o familie!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tat\u0103l Nadinei era rom\u00e2n – c\u0103pitan de vas -, iar mama ei era fran\u0163uzoaic\u0103. Fata vorbea bine rom\u00e2ne\u015fte; de\u015fi era n\u0103scut\u0103 \u00een Fran\u0163a; locuise pentru o perioad\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 ce \u015fi-a adunat ni\u015fte bani, Dan a trimis-o pe Nadine \u00een vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 o cunoasc\u0103\u00a0 \u015fi mama lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Familia ca o aventur\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00censurat cu o femeie deosebit\u0103, frumoas\u0103 \u015fi serioas\u0103 \u015fi cu care avea doi copii, Dan Is\u0103cescu nu a putut renun\u0163a \u00eens\u0103 la stilul de aventurier<\/em> \u00een care se obi\u015fnuise s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi care i se potrivea ca o m\u0103nu\u015f\u0103. \u015ei astfel, la un moment dat, inevitabilul s-a produs. Ne\u00een\u0163elegerile \u0163in\u00e2ndu-se lan\u0163 \u00een familia lor, dup\u0103 o perioad\u0103 de \u00eencerc\u0103ri de reconciliere, cuplul s-a destr\u0103mat. Nadine a intentat divor\u0163ul \u015fi s-au desp\u0103r\u0163it, fiecare dintre ei urm\u00e2ndu-\u015fi calea. Nadine, totu\u015fi, nu l-a putut uita. C\u00e2nd a prins de veste c\u0103 Dan s-a mutat aproape de grani\u0163a dintre Fran\u0163a \u015fi Elve\u0163ia, s-a mutat \u015fi ea \u00eentr-o zon\u0103 adiacent\u0103; dorea ca Dani s\u0103 fie mereu aproape de ea, c\u0103ci \u00eel iubise enorm\u2026<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a \u00eentreag\u0103 a lui Dan Is\u0103cescu a fost o continu\u0103 aventur\u0103. N-avea ast\u00e2mp\u0103r, era fascinat de nou \u015fi-i pl\u0103cea riscul, era mereu pe fug\u0103, mereu gr\u0103bit, de parc\u0103 s-ar fi n\u0103scut cu un dor de duc\u0103, la fel de nest\u0103vilit precum cel al ro\u0163ilor de tren…<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL VII<\/strong><\/p>\n

VASILE \u0162\u00c2RA: Dragostea de carte te duce la Sorbona <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cutreier\u00e2nd cu nea Mitic\u0103 printre amintiri, tr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de Domnia Sa fiecare \u00eent\u00e2mplare cu oameni de toate categoriile \u015fi din diverse locuri; reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u0163i trezeasc\u0103 un viu interes \u015fi energia-\u0163i cre\u015fte datorit\u0103 adrenalinei. Toate amintirile sunt redate cu fidelitate \u015fi cu at\u00e2ta dragoste de oameni, \u00eenc\u00e2t te transpune \u00eentotdeauna, cu u\u015furin\u0163\u0103, \u00een miezul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Destine paralele<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului au l\u0103sat nealterat\u0103 imaginea lor \u00een memoria simpaticului nea Mitic\u0103, \u015fi nu erau pu\u0163ini! Iar \u00eent\u00e2mpl\u0103rile ai c\u0103ror protagoni\u015fti au fost, a\u015fi\u015fderea. La una din \u00eent\u00e2lnirile noastre, devenite de-acum obi\u015fnuite mi-a spus cu z\u00e2mbetul pe buze, c\u0103 sunt c\u00e2teva sute cei cu care intrase \u00een contact pe parcursul interesantei lui vie\u0163i din exil. Vreo 460!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201ePe Vasile \u0162\u00e2ra – a \u00eenceput nea Mitic\u0103 – l-am cunoscut la s\u00e2rbi, \u00een lag\u0103r. Era un tip simpatic, comunicativ, av\u00e2nd pe-acel\u00a0 vino-\u2019ncoace,<\/em> care te determin\u0103 s\u0103-l \u0163ii pe-aproape. Ne-am \u00eemprietenit de cum ne-am cunoscut, fiindc\u0103 Vasile \u015ftia, cu dib\u0103cie, s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut \u015fi reu\u015fea s\u0103 te cucereasc\u0103 f\u0103r\u0103 nici o sfor\u0163are.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nici ei nu \u015ftiau pe atunci c\u0103 le era h\u0103r\u0103zit s\u0103 parcurg\u0103 \u00eempreun\u0103 aceea\u015fi traiectorie a vie\u0163ii lor, dincolo de frontierele Rom\u00e2niei: se \u00eent\u00e2lniser\u0103 \u00een Iugoslavia, au plecat \u00een Italia \u015fi un timp, au r\u0103mas la Trieste, apoi, \u00een lag\u0103r, la Torino; \u00een anii ce-au urmat s-au re\u00eent\u00e2lnit la Paris, \u015fi-n cele din urm\u0103 la Montreal, \u00een Canada!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDa, eu sem\u0103n cu mama!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile \u0162\u00e2ra era ardelean, se n\u0103scuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, \u00eentr-un sat din Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud; provenea dintr-o familie de oameni harnici \u015fi mai avea \u00eenc\u0103 patru surori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Tat\u0103l s\u0103u, ca de altfel majoritatea b\u0103rba\u0163ilor din aceast\u0103 parte a Ardealului, se \u00eendeletnicea cu lemn\u0103ritul. \u015ei ast\u0103zi, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 deosebit de frumoas\u0103, cu mun\u0163i \u00eemp\u0103duri\u0163i \u015fi codrii falnici se mai practic\u0103 aceast\u0103 meserie, mo\u015ftenit\u0103 din tat\u0103-n fiu.<\/strong><\/p>\n

\u201eDar lui Vasile-i pl\u0103ceau c\u0103r\u0163ile!\u201d – mi-a spus nea Mitic\u0103 – \u015fi a continuat s\u0103-mi povesteasc\u0103, cu lux de am\u0103nunte, o serie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute \u00een adolescen\u0163a prietenului s\u0103u.\u00a0 Tat\u0103l lui Vasile \u0162\u00e2ra mergea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 lemne la ora\u015f, lu\u00e2ndu-\u015fi feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la p\u0103dure, drumul, oboseala \u015fi n\u0103ravul prost\u00a0 al p\u0103rintelui s\u0103u, \u00eei displ\u0103ceau – c\u0103ci bea, \u015fi, ca \u015fi cum n-ar fi fost destul, \u00eel mai \u00eembia \u015fi pe el cu b\u0103utur\u0103\u2026 E\u015fti m\u0103-ta gol!<\/em> \u2013 se r\u0103stea indignat tat\u0103l c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul ce nu se l\u0103sa atras de viciul s\u0103u, \u015fi-l mai plesnea cu c\u00e2te-o palm\u0103 peste cap \u2013 spune z\u00e2mbind nea Mitic\u0103 \u2013 dar fetele, surorile lui, culmea: de-abia a\u015fteptau s\u0103 mearg\u0103 la ora\u015f, ca s\u0103 mai trag\u0103 \u015fi ele, o du\u015fc\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Vasile era diferit. El iubea c\u0103r\u0163ile! Le r\u0103sfoia cu mare drag, sim\u0163ind mirosul de cerneal\u0103 \u015fi desf\u0103t\u00e2ndu-\u015fi sufletul citind. \u201eDa, eu seam\u0103n cu mama! – spunea el trist \u015fi totodat\u0103 m\u00e2ndru – mamei \u00eei place s\u0103 citeasc\u0103, iar dumitale-\u0163i place s\u0103 bei!\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Mama lui Vasile era mereu \u00een preajma c\u0103r\u0163ilor, citea\u00a0 ori de c\u00e2te ori avea c\u00e2te-un cr\u00e2mpei de timp, pentru c\u0103 nu era u\u015for pentru o femeie, s\u0103 se ocupe de gospod\u0103rie, s\u0103 poarte grija so\u0163ului \u015fi-a celor cinci copii ai lor. Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectur\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAm trei elevi de excep\u0163ie, dar sunt rom\u00e2ni, to\u0163i trei!\u201d <\/em>\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile \u0162\u00e2ra f\u0103cuse liceul maghiar \u015fi era silitor, situ\u00e2ndu-se tot timpul, printre cei mai buni elevi din clas\u0103. Doi prieteni buni avea, \u015fi am\u00e2ndoi erau de la el din sat: Ion Baciu \u015fi Irimie Moldovan, la fel de con\u015ftiincio\u015fi ca \u015fi el, \u015fi, ce \u0163i-e \u015fi cu soarta asta, prieteni au r\u0103mas, \u015fi-au fost \u015fi \u00een exil, tot \u00eempreun\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cemi povestea Vasile c\u0103 la liceu la ei venise odat\u0103 un grof maghiar, care l-a \u00eentrebat pe directorul \u015fcolii dac\u0103 \u00eei poate recomanda vreun elev eminent, care s\u0103-i mediteze copiii; r\u0103spunsul acestuia a fost scurt \u015fi rapid: am trei<\/em>!\u00a0 \u015ei groful i-a luat pe to\u0163i trei!\u201d, mi-a z\u00e2mbit nea Mitic\u0103 \u015fi a continuat s\u0103-\u015fi deruleze filmul amintirilor \u2026 Dar sunt rom\u00e2ni, to\u0163i trei<\/em>, i-a spus \u00een \u015foapt\u0103 directorul. Nici o problem\u0103<\/em>! \u2013 a fost r\u0103punsul grofului. \u015ei i-a luat pe cei trei, la el acas\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Acolo a \u00eenv\u0103\u0163at Vasile \u0162\u00e2ra foarte multe lucruri. \u015ei-a \u00eembog\u0103\u0163it cultura general\u0103, pentru c\u0103 groful avea o bibliotec\u0103 vast\u0103, cu c\u0103r\u0163i \u00een limba englez\u0103, francez\u0103, german\u0103\u2026un adev\u0103rat izvor, de unde te puteai \u00eenfrupta din tainele cunoa\u015fterii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De la meleaguri bistri\u0163ene, la universit\u0103\u0163i occidentale<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cei trei prieteni au fost nedesp\u0103r\u0163i\u0163i tot timpul, chiar \u015fi \u00een exil: au ajuns \u00een Iugoslavia, apoi \u00een Italia, Fran\u0163a \u015fi \u00een final, la Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematic\u0103 \u00een Montreal, fiind cel mai renumit cadru didactic din provincia Quebec. Irimie Moldovan s-a specializat \u00een informatic\u0103 \u015fi a fost omul care a instalat computere la principalele institu\u0163ii de stat din Montreal (prim\u0103rie, spitale, etc.). Ambi\u0163ia \u015fi rigurozitatea, munca \u015fi seriozitatea, dar nu \u00een cele din urm\u0103, \u015fansa, au fost mijloacele prin care \u015fi-au v\u0103zut visul \u00eemplinit. \u201eApriga lor dorin\u0163\u0103 de a deveni\u00a0 cineva!\u201d mi-a spus nea Mitic\u0103. Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi-a luat licen\u0163a \u00een litere, la Sorbona, \u00een timp ce se afla \u00een Fran\u0163a; vorbea franceza impecabil.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ascult\u00e2ndu-l pe Dumitru Sinu, \u00een vreme ce-mi povestea despre prietenul s\u0103u, \u00eei observam mimica fe\u0163ei, gesturile \u015fi inflexiunile vocii, sim\u0163ind \u00een ele doar admira\u0163ie \u015fi o real\u0103 m\u00e2ndrie: m\u00e2ndria \u015fi bucuria de a-l fi cunoscut pe Vasile \u0162\u00e2ra.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai mult\u0103 lume scrie dec\u00e2t cite\u015fte<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u015fi-a amintit c\u0103 l-a vizitat pe Vasile \u0162\u00e2ra, pe c\u00e2nd revenise \u00een Fran\u0163a \u015fi locuia la Saint Gervais. Era \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i trei profesori francezi \u015fi discutau despre diverse lucruri, to\u0163i de\u0163ineau cuno\u015ftin\u0163e vaste de cultur\u0103 general\u0103. \u201eEra acest Vasile \u0162\u00e2ra, un om foarte cult, puteai vorbi cu el, ore \u00eentregi, era documentat, citise mult! – mi-a spus nea Mitic\u0103 la modul admirativ. Unul dintre colegii s\u0103i, profesori, i-a spus \u00een timp ce eram cu to\u0163ii la mas\u0103: Vasile, tu vorbe\u015fti perfect franceza<\/em>! Mi-a luat trei ani ca s\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163 bine \u015fi-apoi al\u0163i doi, s\u0103 pot s\u0103 scriu la nivel academic<\/em> \u2013 a r\u0103spuns calm, Vasile.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103z\u00e2nd c\u00e2te \u015ftie \u015fi c\u00e2t este de recunoscut \u00een domeniul s\u0103u, nea Mitic\u0103 l-a \u00eentrebat mereu, de ce nu scrie o carte.\u00a0 \u015eti\u0163i care a fost r\u0103spunsul s\u0103u ? Giovanni Papini a spus c\u0103 mai mult\u0103 lume scrie dec\u00e2t cite\u015fte!<\/em> Nu \u015ftia probabil, sau nu voia s\u0103 ia \u00een considera\u0163ie proverbul latin: Qui scribit, bis legit<\/em> <\/em>(Cine scrie, cite<\/em>\u015f<\/em>te de dou<\/em>\u0103<\/em> ori).<\/em> Oricum, am \u00een\u0163eles c\u0103 era un erudit de excep\u0163ie, un om deosebit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eS-a c\u0103s\u0103torit cu o asiatic\u0103 cu s\u00e2nge albastru, fiic\u0103 de \u015fef de stat – Vietnam sau Indochina, nu mai \u0163in bine minte!\u201d \u2013 a \u00eencheiat prietenul meu istorisirea despre Vasile \u0162\u00e2ra \u015fi \u00een ochii s\u0103i am putut citi cu u\u015furin\u0163\u0103 mul\u0163umirea, dar totodat\u0103 \u015fi nostalgia acelor vremuri\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Istorisirea vie\u0163ii lui nea Mitic\u0103, ce \u00eencepea s\u0103 prind\u0103 contur, \u00een discu\u0163iile purtate cu el, incitant\u0103 \u015fi plin\u0103 de personaje \u015fi personalit\u0103\u0163i captivante, \u00eemi st\u00e2rnea curiozitatea la fiecare \u00eent\u00e2lnire pe care o aveam cu neobositul povestitor al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor adev\u0103rate \u015fi pline de inedit. Astfel, m-a determinat ca zile \u015fi nop\u0163i \u00een \u015fir s\u0103-i r\u0103sfoiesc \u00eensemn\u0103rile ce mi le \u00eencredin\u0163ase. \u015ei din ele se putea observa c\u00e2t de mult iubea c\u0103r\u0163ile, prietenul meu octogenar!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Am citit \u00eentr-una din noti\u0163ele sale, despre felul cum \u00eel caracterizase so\u0163ia sa, doamna Nicole, \u00eentr-o discu\u0163ie hazlie cu un prieten de-al lor, italian, ce-i sugerase acesteia s\u0103 scrie despre nea Mitic\u0103. Glumind \u015fi r\u00e2z\u00e2nd din toat\u0103 inima, doamna Nicole, amintindu-\u015fi de \u00eenceputurile vie\u0163ii lor de cuplu, i-a r\u0103spuns: Ce vrei s\u0103 scriu? C\u0103 am cunoscut un om f\u0103r\u0103 somn, un om care putea s\u0103 fac\u0103 singur 25-30 de camere de hotel pe zi, care cite\u015fte 7-10 ore \u015fi nu-l doare capul? Un om care poate m\u00e2nca lapte acru cu castrave\u0163i \u015fi\u00a0 care c\u00e2nd \u00ee\u015fi pune ceva \u00een cap nu se las\u0103 p\u00e2n\u0103 n-o scoate la cap\u0103t sau – cum spune\u00a0 domnul Petra -, c\u00e2teodat\u0103 le \u00een\u0163elege pe toate pe dos? S\u0103 scriu c\u0103 am dormit separat, ca prin\u0163ii, fiecare \u00een camera lui, c\u0103ci cine putea s\u0103 doarm\u0103 l\u00e2ng\u0103 un om care aprindea lumina de 30 de ori pe noapte \u015fi avea \u00een jurul lui c\u0103r\u0163i ce mai c\u0103deau \u015fi pe jos?<\/em>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Atunci, pentru mine s-a f\u0103cut lumin\u0103 \u015fi-am reu\u015fit s\u0103 deslu\u015fesc mai bine taina prieteniei ce s-a n\u0103scut \u00eentre nea Mitic\u0103 \u015fi Vasile \u0162\u00e2ra. Aveau un lucru remarcabil \u00een comun: erau p\u0103rta\u015fi la aceea\u015fi dragoste – am\u00e2ndoi iubeau nespus de mult C\u0102R\u0162ILE!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL VIII<\/strong><\/p>\n

STOIAN \u00a0BR\u0102ILOIU: Legionarul rom\u00e2n expulzat de Charles de Gaulle \u00een Corsica<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amintirile sunt dovezile vii ale neuit\u0103rii din noi, sunt imaginile trecutului a\u015fternute \u00een g\u00e2nduri, \u00eengrijite \u00een tain\u0103 cu puterea sufletului \u015fi ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. C\u00e2nd ne desprindem de v\u00e2ltoarea unui prezent ce sap\u0103 ad\u00e2nc \u00een noi \u015fi dragostea de tot ce-i frumos \u015fi bun ne st\u0103p\u00e2ne\u015fte vie\u0163ile scurg\u00e2ndu-se agale spre f\u00e2nt\u00e2nile nepieritoarei iubiri, d\u0103m fr\u00e2u liber amintirilor, c\u0103ut\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine ancora\u0163i \u00een ad\u00e2ncul \u015fi farmecul lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu, nea Mitic\u0103 \u2013 a\u015fa cum m-am obi\u015fnuit s\u0103-i spun \u015fi cum de altfel \u00eei spun to\u0163i cei apropia\u0163i \u2013, nest\u0103vilit povestitor al unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vremuri demult trecute, a \u015ftiut s\u0103-\u015fi dr\u0103muiasc\u0103 fiecare buc\u0103\u0163ic\u0103 de suflet, umpl\u00e2nd-o cu amintiri despre oameni \u015fi locuri, or\u00e2nduite dup\u0103 bunul s\u0103u plac \u00eentr-un document<\/em> special pe care nu cred c\u0103 gre\u015fesc dac\u0103-l numesc carta aducerilor aminte<\/em>, guvernat\u0103, de o lege <\/em>mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een ziua de azi: prietenia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Stoian Br\u0103iloiu, nea Br\u0103il\u0103<\/em> pentru amicii \u015fi cunoscu\u0163ii s\u0103i, omul de care l-a legat o prietenie frumoas\u0103 \u015fi durabil\u0103, a f\u0103cut parte din r\u00e2ndul structurilor legionare ce au facilitat emigrarea multor rom\u00e2ni dup\u0103 instaurarea regimului comunist \u00een \u0163ara noastr\u0103. Ast\u0103zi \u015fi-l aminte\u015fte plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi-mi vorbe\u015fte cu emo\u0163ie despre un personaj complex, interesant \u015fi cu un suflet de aur<\/em>, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n

Legionar f\u0103r\u0103 lege \u015fi drumul c\u0103tre libertate<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Stoian Br\u0103iloiu a f\u0103cut parte din genera\u0163ia care a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia postbelic\u0103 \u00eenc\u0103 din vremea generalului Ion Antonescu. Mitic\u0103 Sinu l-a cunoscut la Cluj, pe vremea c\u00e2nd \u00ee\u015fi preg\u0103tea cu minu\u0163iozitate emigrarea; \u015ftia c\u0103 legionarii \u00eel pot ajuta s\u0103 treac\u0103 dincolo <\/em>\u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ei au fost cei care i-au aranjat<\/em> plecarea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eAntonescu \u00eei trimitea afar\u0103 \u2013<\/em> \u00eemi spune nea Mitic\u0103 referindu-se la legionari \u2013 dar Hitler i-a prins \u015fi i-a \u00eenchis… erau vremuri tulburi. \u015ei nea Br\u0103il\u0103 a ajuns \u00een Germania, a fost \u00eenchis \u015fi dup\u0103 aceea expulzat \u015fi trimis acas\u0103<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar nu s-a lini\u015ftit, a plecat spre Iugoslavia titoist\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ortacii s\u0103i, dintre care nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aduce aminte de un anume Aurel C\u0103lin… La s\u00e2rbi s-au rev\u0103zut. \u201eEra electrician \u00een minele de la Banovici\u201d \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mul\u0163i care treceau ilegal grani\u0163ele Rom\u00e2niei, via\u0163a sa era guvernat\u0103 de o sigur\u0103 lege: aceea a libert\u0103\u0163ii depline pentru care lupta, dep\u0103\u015find obstacolele unui drum sinuos \u015fi deloc u\u015for \u2013 nea Br\u0103il\u0103 era legionarul f\u0103r\u0103 lege<\/em>!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Era un r\u0103zvr\u0103tit f\u0103r\u0103 margini<\/em>, nemul\u0163umit p\u00e2n\u0103 \u015fi de cei din r\u00e2ndurile c\u0103rora f\u0103cea parte, legionarii: nici ei nu au f\u0103cut nimic pentru Rom\u00e2nia<\/em> \u2013 \u00eei spusese c\u0103tr\u0103nit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent \u015fi drept, cu suflet mare, plin de bun\u0103tate. \u00cen \u0163ar\u0103, Stoian Br\u0103iloiu fusese \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Cum c\u00e2mpurile de munc\u0103 iugoslave erau amplasate \u00een diferite regiuni, mai mult sau mai pu\u0163in aproape de grani\u0163ele iugoslave cu \u0163\u0103rile care deschideau drumul refugia\u0163ilor c\u0103tre libertate, fiecare risca dup\u0103 cum credea de cuviin\u0163\u0103, aleg\u00e2ndu-\u015fi calea de trecere dincolo de barierele ro\u015fii<\/em>. Stoian Br\u0103iloiu se pare c\u0103 a urmat un traseu inedit, trec\u00e2nd \u00een Italia, apoi \u00een Grecia. Dar \u0163inta lui era de fapt alta \u015fi dup\u0103 o vreme, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ajunge \u00een Fran\u0163a. Aici se re\u00eent\u00e2lne\u015fte cu nea Mitic\u0103. Printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri, ajunge mai apoi \u00een Corsica \u015fi via\u0163a sa \u00eembrac\u0103 alte forme, sub auspiciile iubirii…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Corsica \u015fi-o dragoste sublim\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eAvea un prieten nea Br\u0103il\u0103, tocmai \u00een Corsica – \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 – la care merge \u00een vizit\u0103, neb\u0103nuind ce \u00eei rezervase destinul: aici \u00ee\u015fi cunoa\u015fte sufletul pereche<\/em>, se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u015fi r\u0103m\u00e2ne mai mul\u0163i ani \u00een mijlocul unor oameni care l-au respectat \u015fi l-au iubit mult. Un loc cu o istorie zbuciumat\u0103, iat\u0103, \u00eei oferea lui Stoian Br\u0103iloiu o via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 \u015fi un c\u0103min fericit\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Corsica este una dintre cele 26 de regiuni ale Fran\u0163ei, dar care beneficiaz\u0103 de o administrare special\u0103. Este situat\u0103 \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Italia, av\u00e2nd \u0163\u0103rmurile sc\u0103ldate de apele M\u0103rii Mediterane. \u00cen antichitate, etruscii au \u00eenfiin\u0163at c\u00e2teva localit\u0103\u0163i pe insula care era cunoscut\u0103 de c\u0103tre comercian\u0163ii fenicieni sub numele de Kyrnos. O dat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area coloniei grece\u015fti Massalia, mai apar c\u00e2teva localit\u0103\u0163i, sub domina\u0163ia greac\u0103. Nu scap\u0103 de talpa Imperiului Roman care o cucere\u015fte prin anul 259 \u00ee.Hr. Vizigo\u0163ii \u015fi lombarzii o controleaz\u0103 apoi \u00een evul mediu \u015fi ulterior intr\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea papalit\u0103\u0163ii \u015fi a statului genovez. Sub form\u0103 de r\u0103scump\u0103rare a unor datorii, Corsica devine parte integrant\u0103 a Fran\u0163ei, fiind alipit\u0103 acesteia \u00een anul 1768. Ca urmare a Revolu\u0163iei Franceze, \u00een 1790, teritoriul Corsicii a fost organizat \u00eentr-un departament unic, denumit Corse. Dup\u0103 mai multe etape de reorganizare, \u00een final, din 1976 Corsica se prezint\u0103 sub forma a dou\u0103 departamente: Corse-du-Sud \u015fi Haute-Corse.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Referindu-m\u0103 la istoria Corsicii nu pot s\u0103 nu v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc o curiozitate, al c\u0103rei adev\u0103r se pare c\u0103 nu este pe deplin elucidat \u00eenc\u0103: se spune c\u0103 \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Napoleon Bonaparte ar fi fost corsican… Pove\u015ftile despre mama lui care ar fi petrecut c\u00e2teva luni pe insul\u0103 \u00een toamna anului 1768, \u00een absen\u0163a so\u0163ului s\u0103u, b\u0103nuindu-se c\u0103 \u00een compania contelui de Marbeuf \u2013 guvernator al Corsicii \u00een momentul cump\u0103r\u0103rii \u015fi cuceririi insulei de c\u0103tre Fran\u0163a \u2013, par a fi totu\u015fi adev\u0103ruri istorice incontestabile, pentru c\u0103 la 15 august 1769, la Ajaccio se na\u015fte Napoleon Bonaparte. Apoi, se \u015ftie c\u0103 viitorul mare \u00eemp\u0103rat merge \u00een Bretagne la v\u00e2rsta de 11 ani pentru a petrece o \u201evacan\u0163\u0103\u201d la castelul familiei, de la Callac-en-Tredion \u015fi, poate, de ce nu, la Penarvern, castelul contelui de Marbeuf, de l\u00e2ng\u0103 Sainte-Seve… Napoleon \u015fi contele de Marbeuf corespondeaz\u0103 apoi pe vremea c\u00e2nd viitorul \u00eemp\u0103rat al francezilor urma cursurile \u015fcolii militare de la Brienne… Sunt multe coinciden\u0163e care conduc la ipoteza unei filia\u0163ii diferite dec\u00e2t cea \u00eenscris\u0103 \u00een istorie \u015fi o dat\u0103 \u00een plus, fila din registrul de botezuri al parohiei de la Sainte-Seve, unde se presupune c\u0103 ar fi fost \u00eenregistrat botezul lui Napoleon, aferent\u0103 anului 1769 a fost rupt\u0103 \u00een mod deliberat de c\u0103tre poli\u0163ia imperial\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 se pot numi doar presupuneri<\/em>, at\u00e2ta timp c\u00e2t sunt dovezi care le atest\u0103 veridicitatea…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu peste 1.000 km de coast\u0103 \u015fi 200 de plaje, cu un relief cu prec\u0103dere muntos \u00een interior, Corsica are specificitatea ei turistic\u0103 \u015fi devine un punct de atrac\u0163ie pentru aceast\u0103 parte de lume.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cert este faptul c\u0103 nu-i de mirare c\u0103 locurile acestea m\u0103cinate de istorie au fost mereu \u00een sufletul lui Stoian Br\u0103iloiu! Oamenii, locurile, familia ce-\u015fi c\u00e2\u015ftigase prin unirea destinului s\u0103u cu al so\u0163iei i-au marcat existen\u0163a \u015fi asta vom vedea din relat\u0103rile lui nea Mitic\u0103. Se simte bine aici, are de-acum o familie dar via\u0163a \u00eei deschide noi perspective…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDu-te la nea Br\u0103il\u0103, precis o s\u0103-\u0163i dea ceva bani!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 o \u015federe de mai mul\u0163i ani \u00een Corsica, Stoian Br\u0103iloiu revine la Paris, \u00eempreun\u0103 cu o so\u0163ie frumoas\u0103 \u015fi iubitoare, adus\u0103 dintr-un loc plin de istorie \u015fi de exotism.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Deschide o f\u0103bricu\u0163\u0103 de mase plastice l\u00e2ng\u0103 Paris \u015fi angajeaz\u0103 \u015fapte rom\u00e2ni \u015fi \u015fapte corsicani \u2013 impar\u0163ialitate \u015fi egalitate, dup\u0103 cum erau originile celor doi so\u0163i Br\u0103iloiu. Era \u00eenzestrat cu harul de a face bine, de a ajuta \u015fi a deschide drumuri pentru cei din jur. \u00ce\u015fi c\u00e2\u015ftigase un renume \u00een comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Paris, pentru c\u0103 indiferent cine-i cerea ajutorul, Stoian Br\u0103iloiu \u00eei \u00eentindea m\u00e2na. La masa lui aflai \u00eentotdeauna prieteni pe care-i trata a\u015fa cum se cuvine. \u201eMereu ne invita la el la mas\u0103 \u2013 \u00eemi spune Mitic\u0103 Sinu \u2013 iar la biserica ortodox\u0103 din Paris, dac\u0103 cineva cerea sprijinul, i se spunea f\u0103r\u0103 ezitare: Du-te la nea Br\u0103il\u0103 \u015fi precis o s\u0103-\u0163i dea ceva bani<\/em>!\u201d. Era un suflet ales \u015fi un om de o generozitate deosebit\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0De\u015fi cu dragoste de oameni \u015fi de Dumnezeu, iubind tot ceea ce era curat, frumos \u015fi bun, Stoian Br\u0103iloiu nu a avut copii…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAm avut un soi de prietenie special\u0103 cu acest om, cu toate c\u0103 era cu zece ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t mine, dar am avut \u00eentotdeauna ce \u00eenv\u0103\u0163a de la el. \u00cemi amintesc c\u0103 l-am vizitat de c\u00e2teva ori \u015fi \u00een Corsica, voia s\u0103 m\u0103 \u00eensoare \u015fi pe mine-acolo, dar f\u0103tuca\u00a0 pe care mi-o \u00a0\u00eemi g\u0103sise… era minor\u0103\u201d \u2013 \u00eemi zice nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00centre timp, Dumitru Sinu pleac\u0103 \u00een Canada, dar p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura cu Stoian Br\u0103iloiu. La un moment dat revine \u00een Fran\u0163a \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu nea Br\u0103il\u0103, mai fac un bine!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Alben \u015fi Flora: doi miri, doi \u201ena\u015fi\u201d \u015fi dou\u0103 continente<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Din povestirile lui nea Mitic\u0103 mi-am dat seama c\u0103 Stoian Br\u0103iloiu avea o afinitate aparte spre a aranja <\/em>prietenii \u015fi mi-a relatat o \u00eent\u00e2mplare dr\u0103gu\u0163\u0103, cu happy end<\/em>: \u201eEram \u00een Canada \u015fi aveam un prieten canadian, de origine francez\u0103, cam timid de felul lui, pe nume Alben \u015fi care voia s\u0103 se \u00eensoare. L-am luat cu mine \u00een Fran\u0163a \u015fi l-am c\u0103utat pe nea Br\u0103il\u0103\u201d \u2013 zice Dumitru Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ce se \u00eent\u00e2mplase, de fapt? C\u00e2nd l-a sunat nea Mitic\u0103 \u015fi i-a spus c\u0103 e \u00een Fran\u0163a, afl\u00e2nd scopul vizitei lor, Stoian Br\u0103iloiu n-a stat deloc pe g\u00e2nduri, g\u0103sise deja rezolvarea, zic\u00e2ndu-le: Cunosc \u00een Corsica o fat\u0103 foarte cumsecade, o cheam\u0103 Flora!<\/em> \u2013 \u015fi au plecat to\u0163i trei s\u0103 vad\u0103 fata. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alben a v\u0103zut-o, s-au pl\u0103cut \u015fi s-au luat \u00eendat\u0103. \u201ePe mine \u00eencercase s\u0103 m\u0103 aranjeze <\/em>\u015fi nu-i ie\u015fise<\/em>! Dar iat\u0103 c\u0103 lui Alben \u00eei g\u0103sise repede sortita<\/em>!\u201d \u2013 z\u00e2mbe\u015fte nea Mitic\u0103, povestindu-mi apoi cum au f\u0103cut o nunt\u0103 frumoas\u0103, la care nea Stoian Br\u0103iloiu \u015fi so\u0163ia lui au fost na\u015fi. Flora era dintr-o familie bun\u0103, tat\u0103l ei fiind de\u0163in\u0103torul unei companii de transport.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Apoi Mitic\u0103 Sinu, \u00eempreun\u0103 cu Alben \u015fi Flora, s-au \u00eentors \u00een Canada. La Vancouver au mai f\u0103cut o nunt\u0103, la care a fost \u015fi na\u015ful lor de suflet<\/em>, Dumitru Sinu, \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i, Titi Filip, Radu Bumbaru \u015fi Cornel Popa. Era \u00een perioada \u00een care munceau la Vancouver.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alben \u015fi Flora tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u00een Canada \u015fi au doi copii: un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. \u00cen fiecare an, Alben \u015fi so\u0163ia lui mergeau \u00een Corsica, la familia Florei. Avusese m\u00e2n\u0103 bun\u0103<\/em> nea Br\u0103il\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dar vremurile erau tulburi, ve\u015fnica ne\u00eencredere dintre Occident \u015fi lag\u0103rul comunist crea situa\u0163ii \u00een care, inevitabil, ori de c\u00e2te ori ap\u0103reau semne de \u00eentrebare, acestea planau deasupra emigran\u0163ilor veni\u0163i din Est…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Prin momente de acest gen au trecut \u015fi nea Mitic\u0103 \u015fi Stoian Br\u0103iloiu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poveste din Corsica – b\u0103nuit pe nedrept <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dumitru Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte de un episod care a schimbat traiectoria vie\u0163ii lui Stoian Br\u0103iloiu \u015fi pentru-a c\u00e2ta oar\u0103?! Fugise din Rom\u00e2nia \u00een Germania, apoi se re\u00eentorsese \u00een \u0163ar\u0103; trecuse grani\u0163a \u00een Iugoslavia, de-acolo ajunsese \u00een Grecia, via Italia. Se stabilise \u00een Fran\u0163a, se \u00eensurase \u00een Corsica, revenise \u00een Fran\u0163a de unde, iat\u0103, datorit\u0103 unei conjuncturi care purta ad\u00e2nci urme politice, din nou era nevoit s\u0103 plece…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Fran\u0163a acelor vremuri era pre\u015fedinte generalul Charles de Gaulle. Se anun\u0163ase vizita oficial\u0103 a conduc\u0103torului rus Nikita Hru\u015fciov, un lucru inedit pentru politica acelei perioade postbelice, fr\u0103m\u00e2ntate de at\u00e2tea schimb\u0103ri. Generalul de Gaulle, precaut, ini\u0163iaz\u0103 o campanie de preven\u0163ie \u00eempotriva unor evenimente nedorite, mai ales \u00een r\u00e2ndurile emigran\u0163ilor proveni\u0163i din \u0163\u0103rile comuniste. Francezilor le era fric\u0103 s\u0103 nu apar\u0103 probleme din partea acestora, tem\u00e2ndu-se pentru via\u0163a lui Hru\u015fciov \u015fi au \u00eentocmit liste de suspec\u0163i pe care i-au interogat zile \u00eentregi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eEram \u00een vizit\u0103 \u00een Fran\u0163a, venisem din America \u2013 \u00ee\u015fi aduce aminte Dumitru Sinu \u2013 c\u00e2nd m-am trezit chemat la poli\u0163ie \u015fi la 9,00 diminea\u0163a \u015fi la ora 16,00, pe parcursul c\u00e2torva zile, pentru a-mi putea controla fiecare mi\u015fcare: li se p\u0103ruse suspect\u0103 venirea mea la Paris exact \u00een preajma vizitei lui Hru\u015fciov, dar nu aveau motive s\u0103 se team\u0103, eram inofensiv, \u00eemi c\u00e2\u015ftigasem libertatea \u015fi nu voiam s\u0103 mi-o pierd din nou\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cu nea Br\u0103il\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 altceva: fiind pe acea list\u0103 a suspec\u0163ilor, din precau\u0163ie l-au trimis \u00een Corsica, \u015ftiindu-i, bine\u00een\u0163eles, istoria… Dar el se desprinsese de toate acele vremuri \u00een care clocotea s\u00e2ngele \u00een el \u015fi-i transmitea impulsuri de revolt\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost primit cum nu se poate mai bine de cei pe care-i cunoscuse din timpul primei sale \u015federi pe insul\u0103. Era un om iubit de toat\u0103 lumea. Devenise \u015fi mai important pentru b\u0103\u015ftina\u015fi o dat\u0103 cu suspiciunea ce plana asupra sa din partea administra\u0163iei franceze: Au venit cu to\u0163ii s\u0103 m\u0103 vad\u0103, cu m\u00e2ncare \u015fi cu b\u0103utur\u0103: unul venea, altul pleca..<\/em>. \u2013 \u00eei povestise Stoian Br\u0103iloiu lui Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, dup\u0103 ce revine din Corsica, mai st\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u00een Fran\u0163a \u015fi apoi pleac\u0103, de-aceast\u0103 dat\u0103 spre America de Sud, \u00een Argentina: avea acolo un unchi care era profesor universitar.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Comunicarea \u015fi prietenia lui cu Dumitru Sinu continu\u0103, \u00eens\u0103 de v\u0103zut nu se vor mai vedea niciodat\u0103… Dup\u0103 un an de la ajungerea sa \u00een Argentina, Stoian Br\u0103iloiu va pleca pentru totdeauna dintre cei vii, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 amintirile \u015fi urmele alese ale sufletului s\u0103u de aur.<\/em>..<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL IX<\/strong><\/p>\n

SANDU IONESCU \u2013 Un businessman cu sc\u00e2nteie<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u201cSandu Ionescu este cel mai prosper om de afaceri din genera\u0163ia mea \u2013 roste\u015fte cu admira\u0163ie Dumitru Sinu. Locuie\u015fte \u00een Elve\u0163ia \u015fi este multi milionar. I-a pl\u0103cut s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi a \u015ftiut cum s\u0103 se organizeze dup\u0103 ce a prins cheag<\/em>\u201d. \u00cei priveam mimica \u00een momentul \u00een care a \u00eenceput s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre Sandu Ionescu \u015fi am citit \u00een ochii lui aprecierea pe care o avea fa\u0163\u0103 de omul \u015fi businessman<\/em>-ul Ionescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103 l-a cunoscut pe Sandu Ionescu \u00een Iugoslavia. Era din Constan\u0163a \u015fi nu se codea s\u0103 munceasc\u0103, era deosebit de harnic. \u201c\u00cemi amintesc cum \u00een Iugoslavia eram mai mul\u0163i care \u00eenc\u0103rcam un vagon, printre care \u015fi Sandu Ionescu. V\u0103z\u00e2nd lentoarea cu care se mi\u015fc\u0103<\/em> la munc\u0103 o seam\u0103 dintre noi, le-a spus celorlal\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 se sfiasc\u0103: Pleca\u0163i, m\u0103i, c\u0103 voi numa\u2019 ne \u00eencurca\u0163i!<\/em> R\u0103m\u0103seser\u0103m doar trei: Sandu Ionescu, Mihai Pop \u015fi eu, \u015fi noi am \u00eenc\u0103rcat mai departe vagonul.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Drumurile lor s-au intersectat dup\u0103 aceea \u00een Italia \u015fi mai apoi, la Paris. \u00cen Fran\u0163a a urmat cursurile universitare \u015fi a absolvit Facultatea de Silvicultur\u0103<\/em>. Universitatea unde \u00ee\u015fi f\u0103cea studiile Ionescu, la Nancy, \u00eei avea la acea vreme ca studen\u0163i \u015fi pe Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Cunia, al\u0163i doi rom\u00e2ni, intelectuali eliti\u015fti cu care nea Mitic\u0103 a avut o rela\u0163ie de prietenie deosebit\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Parisul a fost pentru Sandu Ionescu, la fel ca \u015fi pentru al\u0163i emigran\u0163i rom\u00e2ni, locul \u00een care a \u00eenv\u0103\u0163at, \u015fi spun asta nu numai din punctul de vedere al licen\u0163ierii lui \u00een silvicultur\u0103, ci prin prisma form\u0103rii lui ca viitor om de afaceri: mintea-i mergea, harnic era, agilitatea nu-i lipsea, de curaj, nici nu se pune problema c\u0103 i-ar fi prisosit, a\u015fa c\u0103 avea toate prerogativele pentru a deveni un adev\u0103rat businessman.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Rutina dintr-un birou parizian combustibilul unei noi afaceri<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La Paris, Sandu Ionescu avea un loc de munc\u0103 \u00eentr-un birou, dar nu \u00een domeniul \u00een care \u00ee\u015fi terminase studiile. Munca de birou i se p\u0103rea fad\u0103, nu sim\u0163ea c\u0103 i se potrive\u015fte deloc. \u00centr-o bun\u0103 zi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 renun\u0163e la acest gen de munc\u0103 \u015fi a f\u0103cut-o \u00eentr-un mod inedit, care a constituit ulterior piatra de temelie pentru prima lui afacere proprie: a mers la birou \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o salopet\u0103, cu o g\u0103leat\u0103 \u015fi o perie, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 spele geamurile cl\u0103dirii \u00een care era sediul societ\u0103\u0163ii la care lucra.\u00a0 C\u00e2nd \u015feful lui l-a v\u0103zut l-a \u00eentrebat mirat: P\u0103i cum te-ai deghizat a\u015fa?<\/em> Dar el chiar nu se deghizase, sim\u0163ise el c\u0103 munca de rutin\u0103 din birou nu se potrive\u015fte cu zelul pe care-l avea, \u015fi i-a r\u0103spuns ferm \u015fi f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 urm\u0103 de inhibi\u0163ie: Nu m-am deghizat, acesta sunt eu! Ieri am fost deghizat, aici la birou. Eu de azi \u00eenainte o s\u0103 sp\u0103l geamuri<\/em>.”<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cl\u0103direa \u00een care lucrase avea \u015fapte etaje. Sim\u0163indu-se st\u0103p\u00e2n pe situa\u0163ie, cu fermitate a \u00eenceput s\u0103 negocieze cu fostul s\u0103u \u015fef \u015fi i-a f\u0103cut o ofert\u0103 de lucru pentru a cur\u0103\u0163a geamurile cl\u0103dirii: Uite, acesta este pre\u0163ul meu pentru sp\u0103larea geamurilor acestei cl\u0103diri. Dac\u0103 dore\u015fti, \u0163i le sp\u0103l pe toate. Dac\u0103 nu, nu e nicio problem\u0103, plec mai<\/em> departe! <\/em>\u00a0\u015ei astfel, Sandu Ionescu \u00ee\u015fi \u00eencepe prima afacere, sp\u0103l\u00e2nd geamurile cl\u0103dirii pe frontispiciul c\u0103reia era scris Trocadero<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prosperitate = munc\u0103 + seriozitate + rigurozitate<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Era o afacere foarte bun\u0103, investi\u0163ia era minim\u0103 \u015fi profitul bunicel.\u00a0 A contractat \u00eencet, \u00eencet, lucr\u0103ri \u015fi la alte institu\u0163ii, a achizi\u0163ionat echipamente profesionale \u015fi afacerea lui Sandu Ionescu a luat amploare. Avea contracte cu cl\u0103diri de birouri, \u015fcoli \u015fi alte institu\u0163ii la care f\u0103cea cur\u0103\u0163enie de la A la Z \u015fi \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftigase deja un segment important de clien\u0163i, care-i apreciau\u00a0 seriozitatea \u015fi calitatea muncii, \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, apreciau omul<\/em>. Adusese 22 de femei din Portugalia s\u0103 lucreze pentru el. \u015ei nea Mitic\u0103 venise din Canada, s\u0103 lucreze o perioad\u0103 pentru Sandu Ionescu, \u00een Fran\u0163a. Sp\u0103la podelele la c\u00e2teva \u015fcoli \u015fi treaba mergea foarte bine.<\/strong><\/p>\n

“Sandu avea de lucru apoi la ni\u015fte apartamente de lux. Trebuiau l\u0103cuite. Eu aveam trei prieteni nem\u0163i, \u00een Canada. I-am sunat \u015fi le-am spus c\u0103 le-am g\u0103sit de lucru la Paris. \u015ei-au lasat lucrul \u00een Canada \u015fi au venit la Paris. Prietenii mei din Fran\u0163a spuneau: C\u00e2t\u0103 \u00eencredere au avut \u00een tine nem\u0163ii \u0103\u015ftia! S\u0103-\u015fi lase job-urile din Canada \u015fi s\u0103 vin\u0103 aici pe vorba ta?!<\/em>\u00a0 P\u0103i, \u0103\u015ftia-s prietenii mei, le-am spus eu” – poveste\u015fte nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 “L-am iubit pe Sandu mai mult ca pe to\u0163i, pentru c\u0103 el era ca tata \u2013 spunea Dumitru Sinu \u2013. Tat\u0103l meu, c\u00e2nd \u00ee\u015fi pl\u0103tea muncitorii, b\u0103ga m\u00e2na \u00een buzunar \u015fi c\u00e2t scotea, at\u00e2ta le d\u0103dea. \u00cei pl\u0103tea foarte bine. A\u015fa era \u015fi Sandu Ionescu\u201d.\u00a0 Dup\u0103 ce terminau lucrul le d\u0103dea ma\u015fina \u015fi mergeau \u00een vacan\u0163\u0103. \u201cAm fost \u015fi \u00een Italia, la Salvatore, un prieten de-al meu, \u00eempreun\u0103 cu nem\u0163ii. Am f\u0103cut toat\u0103 Italia. C\u00e2t timp am lucrat la el ne-a dat bani s\u0103 mergem \u00een Spania, s\u0103 vizit\u0103m Grecia\u2026” R\u0103m\u0103sese cu multe amintiri pl\u0103cute nea Mitic\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163ase o sumedenie de lucruri de la Sandu Ionescu, care i-au fost de folos mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd el \u00eensu\u015fi avea s\u0103 de\u0163in\u0103 propria-i afacere.\u00a0 <\/strong>
\n C\u00e2nd \u00eens\u0103 business<\/em>-ul luase mare amploare \u015fi a ajuns s\u0103 fac\u0103 foarte mul\u0163i bani, fiscul din Fran\u0163a s-a pus pe urmele lui, deoarece nu prea pl\u0103tea impozit pe profit. Nimeni nu se a\u015ftepta ca o persoan\u0103 s\u0103 faca ata\u0163ia bani cu acest gen de afacere, de aceea, nu l-au impozitat la \u00eenceput.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 \u015ftii s\u0103 te organizezi, po\u0163i c\u00e2\u015ftiga oriunde<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Av\u00e2nd o so\u0163ie elve\u0163ianc\u0103, Sandu Ionescu p\u0103r\u0103se\u015fte Fran\u0163a \u015fi se stabile\u015fte definitiv \u00een Elve\u0163ia. Dar nu se opre\u015fte din a munci \u015fi a se dezvolta, continu\u00e2nd afacerile \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt elve\u0163ian. \u201cEra b\u0103iat de\u015ftept, avea acea sc\u00e2nteie<\/em> care i se aprindea \u00een minte \u015fi-l ajuta s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 repede drumul de urmat\u201d, \u00eemi spune nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen Elve\u0163ia, Sandu Ionescu de\u0163ine mai multe afaceri prospere.\u00a0 Are patru b\u0103ie\u0163i \u015fi o fat\u0103.\u00a0 Fiec\u0103ruia le-a dat c\u00e2te un milion de dolari. Fiica lui Sandu Ionescu este proprietara celui mai elegant restaurant din capitala Elve\u0163iei. S-a c\u0103s\u0103torit cu un italian care este buc\u0103tar.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copiii mo\u015ftenesc\u00a0 sau dob\u00e2ndesc pe parcurs \u00eendem\u00e2narea p\u0103rin\u0163ilor \u00een m\u00e2nuirea \u015fi conducerea afacerilor, dac\u0103 sunt educa\u0163i \u00een acest spirit. \u015ei copiii prosperului om de afaceri nu s-au culcat pe laurii<\/em> rezultatelor p\u0103rintelui lor, ci au \u00eenceput, fiecare, s\u0103-\u015fi organizeze via\u0163a, pornind \u00eens\u0103 de la un capital consistent pus la dispozi\u0163ie de c\u0103tre Sandu Ionescu. C\u00e2\u0163i copii afla\u0163i \u00een situa\u0163ia lor nu sunt la fel de noroco\u015fi ca ei, \u00eens\u0103 fie c\u0103 nu au v\u00e2n\u0103 de afaceri\u015fti<\/em>, fie c\u0103 pur \u015fi simplu duc o via\u0163\u0103 de lux, mul\u0163umindu-se cu ceea ce au f\u0103cut p\u0103rin\u0163ii lor! Nu oricine se na\u015fte cu spiritul afacerilor \u00een s\u00e2nge!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prietenia bate timpul<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201c\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu l-am vizitat niciodat\u0103 \u00een Elve\u0163ia \u2013 \u00ee\u015fi exprim\u0103 regretul Dumitru Sinu. C\u00e2nd am plecat din SUA \u015fi am locuit la Saint Gervais, eram foarte aproape de ora\u015ful \u00een care se locuia el, \u00een Elve\u0163ia. Dar nu ne-am dus s\u0103-l vizit\u0103m.\u00a0Am tot am\u00e2nat \u015fi am zis: Las\u2019 c\u0103 mergem s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare…<\/em> \u015fi tot a\u015fa, p\u00e2n\u0103 ne-am \u00eentors \u00een America… El nu \u015ftia c\u0103 noi suntem \u00een Saint Gervais, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ar fi venit la noi!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen urm\u0103 cu\u00a0\u015fapte ani, Sandu Ionescu l-a vizitat pe nea Mitic\u0103, aici, la Phoenix, Arizona. Au petrecut zile frumoase \u00eempreun\u0103, au vizitat ora\u015ful \u015fi \u00eemprejurimile, au povestit nesf\u00e2r\u015fite ore, parcurg\u00e2nd cu drag amintirile trecutului lor comun, \u015fi-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit g\u00e2ndurile, bucur\u00e2ndu-se din plin unul de prezen\u0163a celuilalt. Au abordat toate subiectele posibile, pentru c\u0103 am\u00e2ndoi de\u0163in un bagaj de cuno\u015ftin\u0163e care-i onoreaz\u0103, o cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201cSandu e un om cult \u2013 afirm\u0103 nea Mitic\u0103 -. Vorbe\u015fte bine franceza \u015fi germana \u015fi se descurc\u0103 \u00een englez\u0103. \u00cen plus, el a \u015ftiut s\u0103 se organizeze. Mare lucru e s\u0103 nu pierzi vremea, s\u0103 \u00eenve\u0163i tot timpul c\u00e2te ceva, s\u0103 cuno\u015fti c\u00e2t mai multe limbi str\u0103ine. Descurcatul <\/em>acesta e un mare lucru! Trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 te axezi pe ceea ce e folositor \u015fi s\u0103 ai \u015fi pu\u0163in noroc!”.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Iat\u0103 cum g\u00e2nde\u015fte Dumitru Sinu la cei 85 de ani ai s\u0103i, d\u00e2ndu-mi de aceast\u0103 dat\u0103 exemplul unuia dintre prietenii s\u0103i apropia\u0163i. Afirma\u0163iile sale sunt bazate, cu certitudine, pe propria experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi pe cea a cunoscu\u0163ilor s\u0103i, de la care \u015fi el a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een permanen\u0163\u0103 c\u00e2te ceva.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-ar fi foarte greu s\u0103-l \u00eentreb pe Dumitru Sinu pe care dintre prietenii s\u0103i \u00eel consider\u0103 cel mai bun. Nu am v\u0103zut niciodat\u0103 un om care s\u0103 vorbeasc\u0103 cu at\u00e2ta pl\u0103cere \u015fi admira\u0163ie despre oamenii pe care i-a cunoscut, de care s-a apropiat \u015fi pe care i-a apreciat, pe fiecare \u00een parte, la justa valoare, f\u0103r\u0103 s\u0103 v\u0103d nici m\u0103car un strop de invidie sau de ranchiun\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 63 de ani de exil \u00eenseamn\u0103 mult pentru un emigrant: \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte trase din propriile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u0163\u0103, evaluarea fiec\u0103rui individ cu mare aten\u0163ie \u015fi selectarea adev\u0103ra\u0163ilor prieteni, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii, s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 po\u0163i<\/em> s\u0103 \u00eentinzi o m\u00e2n\u0103 de ajutor atunci c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine are nevoie \u015fi asta pentru a putea primi la r\u00e2ndul t\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu \u015ftii ce-\u0163i aduce ziua de m\u00e2ine. Dumitru Sinu a reu\u015fit s\u0103 se-ncadreze \u00een rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a c\u0103lit \u015fi l-a \u00eent\u0103rit \u015fi \u00een care a reu\u015fit s\u0103 se \u00eenconjoare de foarte mul\u0163i oameni care \u015fi-au dob\u00e2ndit \u00een fa\u0163a sa, statutul de PRIETEN. Dac\u0103 ar fi s\u0103 polemiz\u0103m pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini \u00eentregi pentru a-l creiona \u015fi a-i eviden\u0163ia toate caracteristicile, implica\u0163iile, avantajele \u015fi uneori, dezavantajele, a\u015fa c\u0103 las la latitudinea fiec\u0103ruia dintre dumneavoastr\u0103 alegerea prototipului uman care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 toate cerin\u0163ele pentru a-l ridica la rangul de prieten.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 prietenii lui Dumitru Sinu au fost mul\u0163i sau au fost pu\u0163ini, numai Domnia Sa \u015ftie, dar \u00een discu\u0163iile \u00eendelungi pe care le-am purtat \u00eempreun\u0103, mi-a vorbit despre cei mai apropia\u0163i \u015fi mai \u00eensemna\u0163i dintre ei\u2026<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL X<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

ION RITIVOI \u2013 Un liberal de miloane<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Motto:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cSpune-mi cu cine te \u00eenso\u0163e\u015fti, ca s\u0103-\u0163i spun cine e\u015fti!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0– proverb rom\u00e2nesc –<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cOriginar\u00a0 din Sebe\u015ful de Jos, la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de locul \u00een care m-am n\u0103scut, Ion Ritivoi a fost cel mai harnic om pe care l-am cunoscut vreodat\u0103\u201d \u2013 a\u015fa a \u00eenceput Dumitru Sinu s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre unul dintre oamenii adev\u0103ra\u0163i<\/em> cu care a avut ocazia s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een exil \u015fi pe care l-a apreciat pentru caracterul \u015fi virtu\u0163ile sale. \u00cemi d\u0103deam seama, dup\u0103 cum \u00eencepuse povestea lui Ion Ritivoi, c\u0103 aveam de-a face cu un personaj al c\u0103rui profil se \u00eencadra perfect \u00een profilul omului demn, vertical, harnic, plin de calit\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0Un sebe\u015fean la Paris: cantorul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit la Paris pe Ion Ritivoi: \u201cM-am dus la biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 cu profesorul Ionescu \u015fi Dan Is\u0103cescu. C\u00e2nd am intrat, cantorul rostea o rug\u0103ciune. Unul din amicii mei mi-a spus atunci: B\u0103, \u0103sta nu se roag\u0103 la Dumnezeu, \u0103sta-l ceart\u0103<\/em>! Avea o voce metalic\u0103, cu inflexiuni puternice.\u201d. \u00cen momentele urm\u0103toare Dumitru Sinu \u015fi-a dat seama c\u0103 omul acela \u00eei este cunoscut \u015fi apropiindu-se de altar a constatat c\u0103 nu se \u00een\u015felase, era chiar de la el din sat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd au ie\u015fit din biseric\u0103\u00a0 s-a apropiat de el \u015fi i-a spus cine este: Apoi, tu nu sameni pe a\u2019 lui \u0162iglaru\u2019, tu sameni pe-a\u2019 lui Niculi\u0163\u0103!<\/em> \u2013 \u0162iglaru\u2019 era tat\u0103l mamei iar Niculi\u0163\u0103, bunicul din partea tat\u0103lui, bunicii lui nea Mitic\u0103. L-a invitat la o cafea, s\u0103 poat\u0103 povesti \u00een tihn\u0103, dar Ritivoi, omul pentru care nici cafeaua nici locurile publice nu reprezentau mare lucru, i-a r\u0103spuns: Apoi, eu nu-s de cafea<\/em>. Eu m\u0103 duc acas\u0103 \u015fi v\u0103 fac de m\u00e2ncare<\/em>, propun\u00e2ndu-le, lui Mitic\u0103 \u015fi amicilor ce-l \u00eenso\u0163eau, s\u0103-i fac\u0103 o vizit\u0103 dup\u0103 ce-\u015fi vor savura cafeaua povestit\u0103<\/em> ca \u00eentre prieteni, \u00een vreo cafenea parizian\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Apoi s-a \u00eendreptat spre cas\u0103<\/em> – un hotel la care, de c\u00e2nd locuia acolo, nu pl\u0103tea chirie, nici m\u0103car un cent. Cu un spirit de orientare bine dezvoltat, lucr\u00e2nd \u00een construc\u0163ii, convenise cu proprietarii hotelului s\u0103 le aduc\u0103 zilnic materiale de pe \u015fantierul unde muncea \u015fi de care compania nu mai avea nevoie: sc\u00e2nduri, profile, etc \u015fi care niciodat\u0103 nu stric\u0103 s\u0103 le ai, pentru eventuale lucr\u0103ri de \u00eentre\u0163inere necesare unei cl\u0103diri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cNe-am dus la el \u00een camera \u00een care locuia \u015fi ne-a facut o tocan\u0103 at\u00e2t de bun\u0103, \u00eenc\u00e2t prietenii mei au spus: Noi n-am m\u00e2ncat \u00een via\u0163a noastr\u0103 a\u015fa o tocan\u0103<\/em>! \u2013 se gospod\u0103rea cum putea el mai bine, pentru c\u0103 era singur, so\u0163ia \u015fi copiii erau \u00een Rom\u00e2nia – explic\u0103 Dumitru Sinu -. Ion Ritivoi plecase, a\u015fa cum f\u0103cuser\u0103 mul\u0163i al\u0163ii care nu rezonau deloc cu noul regim instaurat de comuni\u015fti \u00een Rom\u00e2nia. Era un om cump\u0103tat, care muncea din greu \u015fi scotea bani din piatr\u0103 seac\u0103<\/em> – vorba rom\u00e2nului – un om demn, care a reprezentat cu cinste interesele unui partid istoric \u00een Rom\u00e2nia acelor vremuri, Partidul Na\u0163ional Liberal\u201d.<\/strong><\/p>\n

Br\u0103tianu<\/em>: \u201d\u00cen Transilvania, numai Ion Ritivoi separ\u0103 gr\u00e2ul de neghin\u0103!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ion Ritivoi era unul dintre cei mai \u00eenvedera\u0163i liberali cu care se \u00eenconjurase Br\u0103tianu. De neamul Br\u0103tienilor am auzit cu to\u0163ii, pentru c\u0103 istoria le-a dovedit din plin contribu\u0163ia la fondarea unei Rom\u00e2nii cu care ne-am m\u00e2ndrit \u00een acele vremuri, numele BR\u0102TIANU<\/em> fiind scris \u00een cartea neamului rom\u00e2nesc cu majuscule.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Aprecierile asupra acestui neam au venit nu numai din interiorul \u0163\u0103rii, dar \u015fi de dincolo de grani\u0163ele sale, pentru c\u0103 acei care i-au apar\u0163inut au avut merite deosebite. Dup\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari, de exemplu,\u00a0 primul ministru francez Benjamin Clemenceau, \u00een timpul unei vizite efectuate \u00een Rom\u00e2nia, a fost \u00eentrebat: Cum a\u0163i f\u0103cut, domnule, o Rom\u00e2nie Mare?<\/em> R\u0103spunsul acestuia a venit f\u0103r\u0103 nicio ezitare: Br\u0103tianu mi-a adus un plan care m-a convins!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Constantin I.C. Br\u0103tianu (Dinu) s-a n\u0103scut la 13 ianuarie 1866 la Florica, re\u015fedin\u0163a Br\u0103tienilor de l\u00e2ng\u0103 Pite\u015fti. Inginer, om politic, liberal convins, deputat, minstru rom\u00e2n, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal, Dinu Br\u0103tianu a fost al doilea fiu al lui Ion Br\u0103tianu, fondatorul regatului Rom\u00e2niei. Studiile f\u0103cute la \u015ecoala Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi apoi la Institutul de Mine din Paris, educa\u0163ia \u015fi tradi\u0163ia liberal\u0103 din familie, l-au propulsat \u00een sfera politicului \u015fi astfel, \u00eentre anii 1910-1938 a fost \u00een mod permanent deputat \u00een parlament, reprezent\u00e2nd Partidul Na\u0163ional Liberal, la pre\u015feden\u0163ia c\u0103ruia este ales \u00een anul 1934.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen 1933 ocup\u0103 func\u0163ia de Ministru de Finan\u0163e \u00een Guvernul Rom\u00e2niei de-atunci. Dup\u0103 1944, al\u0103turi de Iuliu Maniu, care reprezenta cel\u0103lalt mare partid istoric, P<\/strong><\/p>\n

artidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, a ocupat func\u0163ia de ministru de stat, din partea liberalilor. Ministru Secretar de Stat \u00een guvernul S\u0103n\u0103tescu (23 august 1944 – 4 noiembrie 1944), apoi Ministrul Produc\u0163iei de R\u0103zboi \u00een guvernul S\u0103n\u0103tescu (4 noiembrie 1944 – 6 decembrie 1944) \u015fi \u00een final – Ministrul Produc\u0163iei de R\u0103zboi \u00een guvernul R\u0103descu (6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945), dup\u0103 instaurarea dictaturii comuniste a avut domiciliu for\u0163at pentru ca \u00een 1950, la v\u00e2rsta de 84 de ani s\u0103 fie arestat \u015fi de\u0163inut f\u0103r\u0103 a fi judecat, \u00eentr-un loc necunoscut. Moare \u00een deten\u0163ie, \u00een luna mai 1950, probabil la \u00eenchisoarea de la Sighet.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Iat\u0103 un fragment dintr-un discurs al lui Br\u0103tianu care este relevant asupra crezului \u015fi spiritului rom\u00e2nesc ce i-au st\u0103p\u00e2nit mereu fiin\u0163a:<\/strong><\/p>\n

Sunte\u0163i, domnilor, reprezentan\u0163ii unui popor care este m\u00e2ndru \u015fi poate fi m\u00e2ndru de trecutul s\u0103u, \u015fi care trebuie s\u0103 aib\u0103 mare \u00eencredere \u00een viitorul s\u0103u. Nu sc\u0103de\u0163i rolul pe care el trebuie s\u0103-l aib\u0103 \u00een lume; fi\u0163i c\u00e2t de mode\u015fti pentru persoana dumneavoastr\u0103, nu fi\u0163i mode\u015fti pentru poporul pe care \u00eel reprezenta\u0163i<\/em>. C\u00e2\u0163i dintre conduc\u0103torii \u015fi oamenii politici ai Rom\u00e2niei noastre de ast\u0103zi \u0163in oare cont de aceste deziderate at\u00e2t de clare \u015fi pline de semnifica\u0163ii pentru o na\u0163iune ca a noastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cIon Ritivoi era un mare liberal. Era foarte apropiat de Br\u0103tianu, reu\u015find s\u0103 promoveze \u00een zona din care provenea, ideile\u00a0 \u015fi principiile liberale. La noi, \u00een Tansilvania, majoritatea \u0163ineau cu Maniu\u201d \u2013 \u00eemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103. De c\u00e2te ori era solicitat, Ritivoi mergea la Bucure\u015fti \u015fi petrecea mult timp \u00een compania lui Br\u0103tianu. \u00cel aprecia \u015fi-i acorda tot spijinul pentru a putea reprezenta cu cinste partidul pe care \u00eel conducea, pe p\u0103m\u00e2nt transilvan. Br\u0103tianu afirma cu convingere: \u00cen Transilvania, numai Ion Ritivoi separ\u0103 gr\u00e2ul de neghin\u0103,<\/em> pentru c\u0103 \u00eel cuno\u015ftea \u015fi-i admira devotamentul fa\u0163\u0103 de principiile liberale, dragostea de neam \u015fi de \u0163ar\u0103.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte pozi\u0163ia lui Ion Ritivoi fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea legionar\u0103 din Rom\u00e2nia acelor timpuri, i-a spus clar lui Dumitru Sinu: Legionarii\u00a0 sunt ni\u015fte copiii. Nu \u015ftiu nimic!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201cFran\u0163a e o \u0163ar\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 Pe orice pui m\u00e2na, faci bani\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu se bucurase mult de c\u0103-l re\u00eent\u00e2lnise la Paris pe Ion Ritivoi: \u201cCe este via\u0163a! S\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu cineva peste ani de zile la Paris, dup\u0103 ce ai avut at\u00e2tea experien\u0163e \u00een Rom\u00e2nia! – \u00eemi spune nea Mitic\u0103 – l-am prezentat tuturor prietenilor mei pe Ion Ritivoi. To\u0163i \u00eel considerau un tip aparte, cu un caracter puternic, cu o voin\u0163\u0103 de fier \u015fi de o h\u0103rnicie nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103. \u00cemi spunea adesea: Ce \u0163ar\u0103-i Fran\u0163a! Nu exist\u0103 \u0163ar\u0103 mai bun\u0103. Aici pe orice pui m\u00e2na, faci bani<\/em>\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103 mi-a povestit c\u0103 Ritivoi, toat\u0103 via\u0163a lui a fost harnic dar \u015fi econom. Nu \u015fi-a b\u0103tut joc de banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i cu trud\u0103, nu s-a dat \u00een l\u0103turi de la nicio munc\u0103 ce-i aducea un c\u00e2\u015ftig, fie el c\u00e2t de modest, era un b\u0103nu\u0163 \u00een plus. R\u0103spundea tuturor solicit\u0103rilor \u015fi muncea c\u00e2t poate ar fi muncit dou\u0103-trei persoane la un loc.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cL-am chemat s\u0103 vin\u0103 cu mine pe strada Ribera, la Misiunea greco-catolic\u0103 \u015fi nu m-a refuzat. Am intrat \u00een biseric\u0103, ne-am a\u015fezat pe banc\u0103 \u015fi v\u0103z\u00e2ndu-l pe preotul care oficia slujba, m-a \u00eentrebat: Dar pe dul\u0103ul \u0103sta, care e cu c\u0103delni\u0163a, nu-l cheam\u0103 Aron? <\/em>Ba da, Aron \u00eel cheam\u0103 \u2013 i-am r\u0103spuns uimit c\u0103\u00a0 \u00eel cuno\u015ftea – Vezi, dac\u0103 te ui\u0163i bine la m\u00e2na lui, nu poate s\u0103-\u015fi mi\u015fte degetele. Eu \u00eel cunosc din Rom\u00e2nia. Eram copiii \u015fi el a vrut s\u0103 dea \u00een calul meu iar eu l-am lovit peste degete \u015fi a r\u0103mas cu ele semi-paralizate, dar nu cumva s\u0103-i spui!<\/em>\u201d. \u015ei nea Mitic\u0103 z\u00e2mbe\u015fte aduc\u00e2ndu-\u015fi aminte de acea \u00eent\u00e2lnire cu Ion Ritivoi.<\/strong><\/p>\n

Din Fran\u0163a, Ion Ritivoi s-a mutat \u00een Canada, la Windsor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>Eu, nici c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc nu stau jos\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu \u00eemi poveste\u015fte apoi cum Ion Ritivoi dorise s\u0103 vin\u0103 \u00een SUA dar n-a fost primit, pentru c\u0103 \u00eencercase \u00een tinere\u0163e, c\u00e2nd a fost prima dat\u0103 \u00een America, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici cu acte false, din care s\u0103 rezulte c\u0103 avea 18 ani, pe c\u00e2nd atunci el nu avea dec\u00e2t 16. Americanii au aflat \u015fi l-au\u00a0 expulzat imediat. De aceea a fost nevoit s\u0103 plece \u00een Canada.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00eemi spune apoi cum a reu\u015fit Ritivoi, datorit\u0103 unei sclipiri de moment, s\u0103 ob\u0163in\u0103 un loc de munc\u0103 la una dintre cele mai prestigioase fabrici de automobile din lume, la Chrysler <\/em>. \u201c\u015etii cum a ob\u0163inut job? S-a dus la Chrysler<\/em> c\u00e2nd era grev\u0103. A s\u0103rit gardul. \u015ei cei de la birouri i-au spus: Pe unde-ai intrat, c\u0103 toate u\u015file sunt \u00eenchise? <\/em>El a r\u0103spuns simplu: Am s\u0103rit gardul, am v\u0103zut c\u0103 nimeni nu lucreaz\u0103 \u015fi am zis c\u0103 vin s\u0103 lucrez eu!<\/em> \u015ei a\u015fa l-au angajat la Chrysler<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ion Ritivoi era un om extraordinar de harnic. Eu nici c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc nu stau jos!<\/em> \u2013 \u00eei zicea Ritivoi lui nea Mitic\u0103. Lucra 8 ore pe zi, iar dup\u0103 serviciu a \u00eenceput s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 singur o cas\u0103. A f\u0103cut-o el, de la A la Z.\u00a0 Dup\u0103 aceea, a construit-o pe a doua \u015fi tot a\u015fa, c\u00e2te una, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 ridice \u015fapte case \u00een Canada.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201cTata \u015fi fratele meu, Iosif, au lucrat pentru Ion Ritivoi \u00een urm\u0103 cu mul\u0163i ani, c\u00e2nd acesta se \u00eentorsese din America \u015fi construise o cas\u0103 mare \u00een comuna T\u0103lmaciu, aproape de Sebe\u015ful de Sus \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 \u00eenc\u0103 de t\u00e2n\u0103r era priceput la toate\u201d. F\u0103cea parte dintr-un neam de oameni cu sc\u00e2nteie<\/em>, Ion Ritivoi – Dumitru Sinu mi-a spus c\u0103 unul dintre nepo\u0163ii lui Ritivoi, Toma Moldovan, era \u00een vremea aceea directorul Bursei din Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Unul dintre cei mai harnici oameni din lume<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea din Fran\u0163a, Ion Ritivoi \u015fi nea Mitic\u0103 au \u0163inut leg\u0103tura \u00een permanen\u0163\u0103. \u00cen California, Ion a fost de dou\u0103 ori \u00een vizit\u0103 la familia Sinu.\u00a0 Doamna Nicole \u00eel \u00eenso\u0163ea la cump\u0103r\u0103turi. \u00ce\u015fi aduce aminte nea Mitic\u0103 de o \u00eent\u00e2mplare petrecut\u0103 \u00een timpul uneia dintre vizite: \u201cIon g\u0103sise un costum pe care dorea s\u0103-l cumpere \u015fi i-a zis lui Nicole: Tu te duci \u015fi pl\u0103te\u015fti pantalonii, iar eu vin peste c\u00e2teva minute \u015fi pl\u0103tesc sacoul<\/em>.\u00a0 A\u015fa a reu\u015fit s\u0103-\u015fi cumpere costumul la jum\u0103tate de pre\u0163, lu\u00e2nd cele dou\u0103 piese separate. Era un descurc\u0103re\u0163!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Multe amintiri pl\u0103cute are Dumitru Sinu despre Ion Ritivoi \u015fi din toate c\u00e2te-mi poveste\u015fte, pot deduce cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u00e2t respect a avut pentru el, \u00eel aprecia \u015fi o spunea f\u0103r\u0103 dubii. P\u00e2n\u0103 \u015fi butadele pe care le aflase de la Ritivoi i-au r\u0103mas vii \u00een minte: \u201c\u00cei pl\u0103cea s\u0103 vorbeasc\u0103 mult \u2013 z\u00e2mbe\u015fte nea Mitic\u0103 – c\u00e2nd cineva spunea ceva \u015fi el nu credea, \u00eemi zicea: Vezi-\u0163i de treab\u0103, \u0103la minte c\u00e2t alearg\u0103 un cal \u00eentr-o zi!<\/em>\u201d. Calificativele lui Ritivoi pentru cei care nu corespundeau rigorilor sale erau pline de semnifica\u0163ii: de exemplu, despre comun\u015fti spunea doar at\u00e2t: sunt ni\u015fte tinichele!<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0 Periplul pribegiei<\/em> s-a \u00eencheiat pentru Ion Ritivoi \u00een Canada; dup\u0103 ani de zile petrecu\u0163i departe de \u0163ar\u0103, de familie, s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, acas\u0103<\/em>. Fiica lui s-a mutat ulterior la T\u00e2rgovi\u015fte, unde este \u00eenmorm\u00e2ntat \u015fi tat\u0103l ei\u2026At\u00e2t mai \u015ftia nea Mitic\u0103 despre ce se \u00eent\u00e2mplase cu cons\u0103teanul lui, dup\u0103 ce p\u0103r\u0103sise continentul american.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe tot parcursul discu\u0163iei noastre despre Ion Ritivoi am sim\u0163it c\u00e2t de mult \u00eel apreciase Dumitru Sinu, iar \u00een final, a rostit c\u00e2teva cuvinte care spun totul: \u201cNea Ion Ritivoi a fost un om ager la minte \u015fi muncitor! Eu cred c\u0103 a fost unul dintre cei mai harnici oameni din lume<\/em> \u015fi printre cei mai de seam\u0103 din zona noastr\u0103. M\u0103 \u00eentreb, dac\u0103 l-ar fi cunoscut Cioran, oare ce-ar fi spus despre el? \u201c<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XI<\/strong><\/p>\n

COSTIC\u0102 V\u00c2LCEANU – erudi\u0163ie \u015fi marginalizare sau duelul contrariilor?<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Tr\u0103ind o via\u0163\u0103 trepidant\u0103, neobi\u015fnuit\u0103 – a\u015f putea spune -, cu furtuni de vise, cu \u00eempliniri sau nereu\u015fite, cu prietenii de cele mai multe ori trainice, Dumitru Sinu a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een permanen\u0163\u0103 din experien\u0163a lui \u015fi a celor din jur, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, el a avut abilitatea s\u0103-\u015fi adune \u00een preajm\u0103 o mul\u0163ime de oameni valoro\u015fi. Unul dintre ace\u015ftia este Costic\u0103 V\u00e2lceanu, c\u0103ruia \u00eei pastreaz\u0103 vie amintirea \u015fi despre care-mi vorbe\u015fte la superlativ. Un erudit rasat, modest \u015fi rezervat, care a d\u0103ruit mai mult dec\u00e2t a primit, apreciind calitatea celor cu care a interac\u0163ionat \u015fi \u0163in\u00e2ndu-\u015fi doar adev\u0103ra\u0163ii prieteni aproape, Costic\u0103 V\u00e2lceanu \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe nea Mitic\u0103 \u00een Canada, la Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Neamurile \u0163i le d\u0103 Dumnezeu, prietenii \u0163i-i alegi<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Mitic\u0103 Sinu nu s-a asociat niciodat\u0103 cu oricine. Toat\u0103 via\u0163a l-a urm\u0103rit sfatul bunicului s\u0103u, nea Niculi\u0163\u0103, un\u00a0 ardelean cinstit, cu mult discern\u0103m\u00e2nt, care i-a spus: S\u0103 stai \u00een preajma unui om, doar dac\u0103 vezi c\u0103 are s\u00e2mbure \u00een ceea ce spune. Dac\u0103 nu are aceast\u0103 virtute, las\u0103-l acolo unde l-ai g\u0103sit!<\/em> \u015ei bine-a gr\u0103it, cu \u00een\u0163elepciunea-i neao\u015f\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, bunicul din \u00eemprejurimile Sibiului, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintelele c\u0103ruia \u015fi-acum, la v\u00e2rsta senectu\u0163ii, \u00ee\u015fi mai aduce aminte!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Via\u0163a l-a c\u0103lit, l-a \u00eencercat mult \u015fi nea Mitic\u0103 a trebuit s\u0103-\u015fi selecteze cu mare aten\u0163ie prietenii, pentru c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103ia (de fapt, perfect valabil \u015fi pentru ziua de ast\u0103zi) predispunea la tot felul de surprize nepl\u0103cute, care, de cele mai multe ori, proveneau din cercurile de prieteni<\/em>. Cunosc\u00e2ndu-i preten\u0163iile \u015fi \u00eenclina\u0163ia spre oamenii cu sc\u00e2nteie<\/em>, \u00een prezen\u0163a c\u0103rora se sim\u0163ea confortabil, pe c\u00e2nd era la Montreal, unul dintre prietenii s\u0103i – profesorul Sultana – i-a spus \u00eentr-o zi: Vino s\u0103-\u0163i prezint un om cult!<\/em> \u015ei i-a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Costic\u0103 V\u00e2lceanu, un adev\u0103rat erudit, cu care ulterior s-a \u00eemprietenit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eP\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci?\u201d<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eEra \u00eentr-adev\u0103r un om citit \u2013 \u00eemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103 \u015fi pe fa\u0163a lui se vedea clar admira\u0163ia pentru cel despre care-mi povestea -. \u00ce\u0163i vorbea ore \u00een \u015fir despre un singur om. Cuno\u015ftea istorie, filozofie \u015fi literatur\u0103 din \u00eentreaga lume. Era expert \u00een tot ce este legat de Grecia. C\u00e2nd \u00ee\u0163i povestea despre alte na\u0163ii, \u015fi era \u00eentrebat ce poate spune despre greci, s\u0103rea \u00een picioare \u015fi striga: P\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci?<\/em> \u00cencepea apoi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre greci cu o pasiune ie\u015fit\u0103 din comun\u2026\u201d Nea Mitic\u0103 \u00eemi povestea despre un om, care toat\u0103 via\u0163a lui studiase tot ce \u0163inea de Grecia: date istorice, geografice, politice, economice, demografice, culturale. Costic\u0103 V\u00e2lceanu vorbea cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris despre to\u0163i corifeii spiritualit\u0103\u0163ii grece\u015fti, despre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii care au amprentat puternic cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a \u00eentregii lumi: \u201e\u00cei \u015ftia pe to\u0163i \u2013 z\u00e2mbea nea Mitic\u0103 povestindu-mi – Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle\u2026Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-\u015fi statutul de str\u0103lucit erudit\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ascult\u00e2ndu-l, ajunsesem s\u0103 m\u0103 \u00eentreb \u015fi eu, precum eroul povestirii sale: P\u0103i ce eram noi f\u0103r\u0103 greci?!<\/em><\/strong><\/p>\n

Ce faci c\u00e2nd se trage \u00een obrazul lui Hristos?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Spre deosebire de majoritatea refugia\u0163ilor din vremea aceea, care \u00een general erau legionari, Costic\u0103 V\u00e2lceanu se diferen\u0163ia net, nu numai prin imensul bagaj de cuno\u015ftin\u0163e pe care-l de\u0163inea, ci \u015fi printr-un lucru care, contextual, p\u0103rea bizar: era comunist! Acesta era motivul pentru care rom\u00e2nii din Montreal nu-l prea agreau. \u00cenainte s\u0103 vin\u0103 \u00een Canada fusese \u00een Spania \u015fi \u00een Fran\u0163a. Se dusese s\u0103 lupte \u00eempotriva lui Franco; \u00een Spania erau chema\u0163i sus\u0163in\u0103torii din \u00eentreaga lume, ca s\u0103 apere comunismul. \u201eIoan I. Mo\u021ba, om politic rom\u00e2n, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail \u015fi Vasile Marin luptau \u00een Spania contra comunismului – a continuat prietenul meu relatarea, f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 -. Cum po\u0163i s\u0103 stai lini\u015ftit c\u00e2nd vezi c\u0103 se trage \u00een obrazul lui Hristos?<\/em> – era deviza \u00eenfoca\u0163ilor lupt\u0103tori \u00eempotriva flagelului comunist.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCum ai devenit dumneata comunist\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centr-una din zile, so\u0163ia lui nea Mitic\u0103, simpatica \u015fi distinsa doamn\u0103 Nicole, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o explica\u0163ie a aplec\u0103rii<\/em> lui V\u00e2lceanu pentru comunism, l-a \u00eentrebat, cu toat\u0103 sinceritatea: Cum ai devenit dumneata comunist?<\/em> F\u0103r\u0103 ezit\u0103ri, f\u0103r\u0103 complexe de niciun fel, el i-a r\u0103spuns calm: M-am s\u0103turat s\u0103 o v\u0103d pe mama lucr\u00e2nd la boieroi. Mama s\u0103pa p\u0103m\u00e2ntul boierilor… C\u00e2nd am ajuns \u00eens\u0103 la liceu, deja d\u0103deam ore \u00een particular la copiii acestora, \u015fi de atunci, mama nu a mai s\u0103pat niciodat\u0103 dec\u00e2t gr\u0103dina noastr\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ajung\u00e2nd \u00een Canada, Costic\u0103 V\u00e2lceanu a continuat s\u0103 dea medita\u0163ii, printre elevii s\u0103i num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi copiii lui Nichita Tomescu, un renumit avocat rom\u00e2n, foarte cunoscut \u00een bran\u015f\u0103 pentru profesionalismul s\u0103u, \u00een Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e Nea Costic\u0103, \u00eemi ceri prea mult!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cine era Nichita Tomescu? \u00cen luna noiembrie 1952, \u00een sala parohiei Saint Vincent-Ferrier se desf\u0103\u015fura prima adunare general\u0103 a Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne din Canada (ARC), creat\u0103 \u00een scopuri cu prec\u0103dere culturale \u015fi de conservare a identit\u0103\u0163ii etnice a rom\u00e2nilor emigran\u0163i din acea parte a lumii; printre membri fondatori ai acestei asocia\u0163ii se num\u0103ra \u015fi Nichita Tomescu, al\u0103turi de nume de marc\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne\u015fti din Canada: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana (prietenul care i l-a prezentat pe V\u00e2lceanu lui nea Mitic\u0103), Nick Florescu, Ion \u0162\u0103ranu \u015fi al\u0163ii. Tomescu, f\u0103cea \u015fi el parte din staff-ul<\/em> diasporei rom\u00e2ne din Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Relat\u00e2ndu-mi episodul acesta, nea Mitic\u0103 \u015fi-a amintit un pasaj din istoria<\/em> lui nea Costic\u0103: \u00eentr-una din zilele \u00een care V\u00e2lceanu se afla la Nichita Tomescu acas\u0103 pentru a-i medita copiii, acesta l-a \u00eentrebat: Dar nea Costic\u0103, de ce \u00eemi ceri a\u015fa mult?<\/em> Din cauza convingerilor sale pro-comuniste \u015fi, probabil, \u015fi datorit\u0103 erudi\u0163iei lui de invidiat, V\u00e2lceanu nu era agreat \u00een cercurile \u00eenalte ale diasporei, de\u015fi era o valoare, prin excelen\u0163\u0103, dar sub nici o form\u0103, nici el nu-\u015fi vindea ieftin vastele-i cuno\u015ftin\u0163e!\u00a0 La fel se \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een cazul lui Tomescu, \u00ee\u015fi oferea serviciile, dar trebuiau pl\u0103tite a\u015fa cum el considera, nu f\u0103cea concesii de niciun fel, acolo unde nu era cazul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Scriitor de cancelarie<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eOcupa\u0163ia de baz\u0103 a lui Costic\u0103 V\u00e2lceanu, principala lui surs\u0103 din care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a la Montreal, nu era aceea de preparator particular, era cu totul alta: nea Costic\u0103 scria articole pentru guvernatorul provinciei Quebec\u201d. Am aflat de la nea Mitic\u0103 un lucru interesant: cele mai reu\u015fite articole semnate de omul cu func\u0163ia cea mai \u00eenalt\u0103 din administra\u0163ia provinciei canadiene, le scria Costic\u0103 V\u00e2lceanu. Vorbea \u015fi scria \u00eentr-o francez\u0103 impecabil\u0103, era un des\u0103v\u00e2r\u015fit m\u00e2nuitor al condeiului \u015fi al\u0103turi de inteligen\u0163a-i str\u0103lucitoare, talentul \u00een ale scrisului l-a f\u0103cut celebru \u00een toate cercurile intelectualit\u0103\u0163ii canadiene.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eCum s\u0103 te las acum s\u0103 mergi singur\u00a0 acas\u0103?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mitic\u0103 \u015fi Nicole Sinu erau printre pu\u0163inii prieteni adev\u0103ra\u0163i ai lui Costic\u0103 V\u00e2lceanu; \u00eei vizita mereu, aveau subiecte comune de discu\u0163ie \u015fi se sim\u0163ea bine la ei \u00een familie; de fiecare dat\u0103 se juca \u00eempreun\u0103 cu fiica celor doi, Sandra,\u00a0 pentru c\u0103 iubea foarte mult copiii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nici nu sim\u0163eau cum se scurgeau orele atunci c\u00e2nd erau \u00eempreun\u0103; povesteau vrute \u015fi nevrute \u015fi dep\u0103nau amintiri la nesf\u00e2r\u015fit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163ea pe V\u00e2lceanu, \u00een drum spre cas\u0103 \u015fi continuau s\u0103 povesteasc\u0103\u2026 Am\u00e2ndoi adorau plimb\u0103rile pe jos, iar discu\u0163iile care se desf\u0103\u015furau liber, \u00eei captivau. Pentru am\u00e2ndoi, fiecare \u00eent\u00e2lnire constituia o adev\u0103rat\u0103 delectare. C\u00e2nd ajungeau \u00een fa\u0163a casei lui Costic\u0103, acesta \u00eei spunea: Cum s\u0103 te las, acum, s\u0103 mergi singur acas\u0103? Hai c\u0103 vin \u015fi te conduc!<\/em> \u015ei a\u015fa se conduceau unul pe altul, p\u00e2n\u0103 terminau de discutat toate subiectele pe care le abordau…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen lumea nou\u0103,<\/em> unde via\u0163a este at\u00e2t de trepidant\u0103 \u015fi unde primeaz\u0103 aspectul material al existen\u0163ei, nu mul\u0163i erau cei care agreau \u015fi savurau erudi\u0163ia \u015fi prezen\u0163a de spirit a lui nea Costic\u0103 V\u00e2lceanu. Cu toate c\u0103 fiecare cuv\u00e2nt al lui era plin de miez<\/em>\u2026<\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XII<\/strong><\/p>\n

NICHITA TOMESCU \u2013 Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafio\u0163ilor \u015fi poet al B\u0103r\u0103ganului<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu, alias Nea Mitic\u0103, neobosit \u00een dezv\u0103luirea celor mai stra\u015fnice momente din via\u0163a lui din exil, nu-\u015fi rev\u0103rsase nici pe departe sacul plin cu amintiri<\/em>. M\u0103 avertizase \u00eenc\u0103 de la prima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire c\u0103 via\u0163a lui este un adev\u0103rat roman<\/em> \u015fi iat\u0103 c\u0103 spusele lui \u00eemi dovedeau c\u0103 avea dreptate! Ne\u00eentrecut artizan al detaliilor, fascinant \u015fi jovial, \u015ftia \u00eentr-un mod aparte s\u0103 \u00ee\u0163i st\u00e2rneasc\u0103 curiozitatea, s\u0103 te transpun\u0103 \u00een momentele despre care vorbea \u015fi s\u0103-i descre\u0163easc\u0103 fruntea, pres\u0103r\u00e2nd cu abilitate c\u00e2te-o glumi\u0163\u0103 aleas\u0103 cu grij\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t timpul petrecut \u00een prezen\u0163a lui s\u0103 \u0163i se par\u0103 mereu prea scurt. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi atunci c\u00e2nd mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a avut rolul lui bine determinat \u00een via\u0163a lui Dumitru Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Agreat de unii, controversat din punctul de vedere al altora, avocatul Nichita Tomescu a fost o figur\u0103 proeminent\u0103 a diasporei rom\u00e2ne, reu\u015find s\u0103 ajung\u0103 reprezentant juridic al Canadei la Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, dovedind un incontestabil profesionalism \u015fi \u00een acela\u015fi timp, desf\u0103\u015fur\u00e2nd o bogat\u0103 activitate \u00een cadrul organiza\u0163iilor \u015fi asocia\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti din afara grani\u0163elor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDe acum s\u0103-mi spui unchiule, iar eu\u00a0 \u00ee\u0163i spun nepoate\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cenchisoarea Panciova din Iugoslavia a fost locul de unde via\u0163a lui nea Mitic\u0103 a \u00eenceput s\u0103-\u015fi schimbe cursul \u015fi s\u0103 \u015ferpuiasc\u0103 sinuos pe c\u0103r\u0103rile necunoscutului\u2026 Aici l-a \u00eent\u00e2lnit pe Nichita Tomescu, un avocat din Bucure\u015fti care reu\u015fise s\u0103 scape din ghearele comuni\u015ftilor \u015fi pornise \u00een lumea larg\u0103 pentru a-\u015fi f\u0103uri o nou\u0103 via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 De cum l-a remarcat pe nea Mitic\u0103, Nichita l-a privit \u00eendelung cu ochi scrut\u0103tori \u015fi ageri, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i p\u0103trund\u0103 fiin\u0163a; s-a apropiat de el \u015fi l-a \u00eentrebat: De unde e\u015fti?<\/em> \u201eDin zona Sibiului\u201d \u2013 i-a r\u0103spuns calm, Mitic\u0103 Sinu. Aha, b\u0103nuiam eu c\u0103 e\u015fti ardelean!<\/em> –<\/em> \u015fi a continuat pe un ton \u00eentreb\u0103tor \u015fi foarte circumspect: Cine sunt \u0103\u015ftia? Sunt comuni\u015fti?<\/em> \u201eNu, sunt refugia\u0163i. Pe noi ne-au trecut legionarii grani\u0163a\u201d \u2013 a venit r\u0103spunsul prietenului meu. Surprins, Nichita Tomescu l-a \u00eentrebat imediat: P\u0103i legionarii te treceau grani\u0163a<\/em>?<\/em> \u201eDa\u201d, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind nea Mitic\u0103. Lovindu-se cu palma peste frunte \u015fi parc\u0103 repro\u015f\u00e2ndu-\u015fi pentru aceast\u0103 lips\u0103 de informare, avocatul a rostit cu o und\u0103 de regret \u00een glas: Oooo, cum n-am \u015ftiut asta?!<\/em> Ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Iugoslavia el se aruncase \u00een apele Dun\u0103rii de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nou\u0103 \u015fi \u00eenotase spre malul s\u00e2rbesc. Dup\u0103 primele minute de conversa\u0163ie, intuind caracterul puternic \u015fi cinstit al lui nea Mitic\u0103, l-a b\u0103tut pe um\u0103r \u015fi i-a spus z\u00e2mbind: Auzi, tu, de-acum, mie s\u0103-mi spui \u00abunchiule\u00bb, iar eu \u00ee\u0163i voi spune \u00abnepoate\u00bb. Nu se \u015ftie c\u00e2nd vom mai avea nevoie unul de altul<\/em>\u201d.\u00a0 \u015ei a\u015fa au f\u0103cut!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cea mai bun\u0103 meserie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Profesorul Ionescu, un alt bucure\u015ftean care era \u00eempreun\u0103 cu nea Mitic\u0103 \u00een \u00eenchisoarea din Panciova, l-a \u00eentrebat \u00eentr-o zi: M\u0103i, Mitic\u0103, dar cum ai devenit tu nepotul lui Nichita, tu, din Transilvania, iar el din Bucure\u015fti? <\/em>\u201eP\u0103i el m-a f\u0103cut nepotul lui\u201d, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind Dumitru Sinu. Atunci profesorul a f\u0103cut lumin\u0103 \u00een privin\u0163a lui Tomescu, cel cu care \u00eei era dat s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri pe meridianele exilului:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Cu \u0103sta \u00eenve\u0163i cea mai formidabil\u0103 meserie. \u0102sta joac\u0103 la cai!<\/em> A\u015fa a aflat c\u0103 avocatul Tomescu era foarte cunoscut prin faptul c\u0103 aranja<\/em> cursele de cai \u00een Bucure\u015fti, sport practicat \u00een timpul liber de c\u0103tre cei boga\u0163i. Nichita Tomescu \u00eei pl\u0103tea pe cei care aveau poten\u0163ial s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi paria pe calul care \u015ftia c\u0103 o s\u0103 ias\u0103 \u00eenving\u0103tor. Era de o agilitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi de un curaj nebunesc, iar ceea ce \u00ee\u015fi propunea, realiza \u00eentotdeauna.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 \u015fi Nichita s-au re\u00eent\u00e2lnit \u00een Fran\u0163a, la Paris. Acolo s-a constituit o asocia\u0163ie a studen\u0163ilor rom\u00e2ni (care avea \u00een jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era pre\u015fedintele acesteia. Cunoscut \u00een toate cercurile diasporei pariziene, activa cu s\u00e2rg \u00een cadrul asocia\u0163iei, care nu era altceva dec\u00e2t strig\u0103tul exilului rom\u00e2nesc c\u0103tre cei ce nu-\u015fi uitaser\u0103 ob\u00e2r\u015fia, neamul \u015fi valorile culturale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Neuit\u00e2ndu-\u015fi hobby-urile, \u015fi \u00een Fran\u0163a, Nichita a \u00eenceput s\u0103 joace la cursele de cai; punea pariuri pe cai, a\u015fa cum f\u0103cea odinioar\u0103 la Bucure\u015fti. \u00centotdeauna cu adrenalina \u00een concentra\u0163ii maxime, avocatul \u00ee\u015fi vedea de drum lupt\u00e2nd pentru \u0163elul ce \u00ee\u015fi propusese \u015fi \u00een acela\u015fi timp amintindu-\u015fi mereu de r\u0103d\u0103cini, de \u0163ara \u00een care se formase ca om \u015fi profesionist.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi Parisul nu se compara cu niciun alt loc din lume, el oferind fiec\u0103ruia posibilitatea realiz\u0103rii, at\u00e2t pe plan profesional, c\u00e2t \u015fi pe t\u0103r\u00e2m spiritual, o mare parte dintre rom\u00e2nii refugia\u0163i acolo, care au luptat cu mijloacele pe care le-au avut la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00eempotriva comunismului, au decis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Fran\u0163a \u00een momentul \u00een care a \u00eenceput r\u0103zboiul din Coreea. Principalul motiv care i-a determinat s\u0103 ia aceast\u0103 decizie a fost teama de extindere a comunismului \u00een Europa. A\u015fa c\u0103, au traversat Atlanticul plec\u00e2nd \u00eenspre Canada, zona Quebec, mai exact la Montreal, unde se vorbea tot franceza. Printre cei care au p\u0103r\u0103sit atunci Fran\u0163a au fost, bine\u00een\u0163eles, nea Mitic\u0103 \u015fi unchiul<\/em> s\u0103u, avocatul Nichita Tomescu\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Tainele prieteniei \u015fi secretele \u201esuccesului\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cenceput\u0103 \u00een Iugoslavia la \u00eenchisoarea din Panciova \u015fi continuat\u0103 la Paris, prietenia lui nea Mitic\u0103 cu avocatul Nichita Tomescu s-a intensificat dup\u0103 ce au ajuns pe continentul nord-american, la Montreal.<\/strong><\/p>\n

Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit multe ore despre acest personaj controversat, care \u015ftia s\u0103 ajung\u0103 acolo unde \u00ee\u015fi dorea, pe care \u00eel fascina \u00eentotdeauna ineditul \u015fi risca totul, \u015ftiind s\u0103-\u015fi direc\u0163ioneze ac\u0163iunile spre zona \u0163intit\u0103. A\u015fa a ajuns Nichita Tomescu s\u0103 practice avocatura, la Montreal. Devenise un avocat recunoscut, ne\u00eentrecut \u00een meseria sa. Jurnalele canadiene au scris mult despre el ca fiind cel mai bun avocat din Montreal. A avut clien\u0163i din toate sferele sociale, cazuri delicate, rezolvate toate \u00een mod profesionist. Beneficiind de o minte ascu\u0163it\u0103, care \u00een tandem cu flerul s\u0103u de invidiat rezolvau cele mai complicate \u015fi ciudate cazuri, \u00eei cre\u015fte cota profesional\u0103 \u015fi ajunge avocatul celebru din Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nichita avea doi prieteni apropia\u0163i: pe nea Mitic\u0103 \u015fi pe Radu Bumbaru. C\u00e2nd ie\u015feau cu el la o cafea sau la o cin\u0103, le povestea ore \u00een \u015fir despre secretele succesului<\/em> s\u0103u. Cel mai greu este s\u0103 pl\u0103te\u015fti un judec\u0103tor<\/em> – le spunea el -. Dac\u0103 nu \u015ftii cum s\u0103 o faci, po\u0163i s\u0103-\u0163i pierzi meseria.<\/em> \u015ei Nichita le povestea c\u0103 pentru a mitui un judec\u0103tor el c\u0103uta oameni din anturajul acestuia pentru a-i studia preferin\u0163ele \u015fi pentru a afla ce ar putea accepta. C\u00e2nd identifica pe unul care accepta mita, el apela la prietenii acestuia pentru a-l contacta \u015fi a-\u015fi atinge scopul. Niciodat\u0103 nu oferea direct cadourile celui vizat pentru a-\u015fi rezolva cazurile, era inteligent \u015fi agil, \u015fi astfel faima lui a crescut \u015fi clientela s-a extins \u015fi \u00een r\u00e2ndurile mafio\u0163ilor.<\/strong><\/p>\n

De exemplu, trei italieni furaser\u0103 un vagon care transporta rom. Unul dintre ei a fost arestat. Mafio\u0163ii l-au contactat pe Nichita \u015fi i-au spus: Nu conteaz\u0103 c\u00e2t ne cost\u0103. Noi vrem s\u0103-l sco\u0163i afar\u0103 pentru c\u0103 trebuie s\u0103 d\u0103m o alt\u0103 lovitur\u0103 mai mare, \u00een alt\u0103 parte, \u015fi numai el ne poate ajuta<\/em>. \u015ei Nichita a fost angajat!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eBine, m\u0103i, Nichita, dar cine pl\u0103te\u015fte?\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u015eirul dest\u0103inuirilor lui nea Mitic\u0103 despre avocatul bucure\u015ftean a continuat. Pe m\u0103sur\u0103 ce discu\u0163ia noastr\u0103 se ad\u00e2ncea, \u00eemi d\u0103deam seama c\u00e2t de mult \u015fi-a pus amprenta asupra vie\u0163ii lui Dumitru Sinu, personalitatea lui Nichita Tomescu.<\/strong><\/p>\n

\u201eMergeam cu el la restaurant \u015fi ne spunea s\u0103 comand\u0103m ce dorim\u201d – a continuat nea Mitic\u0103 -. Noi \u00eentrebam: \u201dBine, m\u0103i, Nichita, dar cine pl\u0103te\u015fte? – la care avocatul r\u0103spundea cu un z\u00e2mbet complice: Las\u0103, c\u0103 este deja aranjat<\/em>! C\u00e2nd am plecat din restaurant, la o mas\u0103 de l\u00e2ng\u0103 ie\u015fire erau ni\u015fte mafio\u0163i care, la vederea noastr\u0103, s-au ridicat \u00een picioare \u015fi l-au salutat, f\u0103c\u00e2nd o reveren\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a lui… Vede\u0163i, m\u0103i, cine a pl\u0103tit?\u201d <\/em>Mafio\u0163ii \u00eei pl\u0103teau masa lui Nichita Tomescu ori de c\u00e2te ori mergea la un restaurant de lux din Montreal, era, doar, ap\u0103r\u0103torul lor preferat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eUnde-s banii?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 s-a oprit un moment din povestit; l-am v\u0103zut cum se lumineaz\u0103 la fa\u0163\u0103 \u015fi izbucne\u015fte \u00eentr-un hohot de r\u00e2s. Amintirile se derulau cu repeziciune \u00een mintea lui \u015fi nu reu\u015fea s\u0103-mi povesteasc\u0103 \u00een ritmul \u00een care \u00ee\u015fi aducea aminte c\u00e2te ceva. L-am urmat \u015fi eu cu un z\u00e2mbet, a\u015ftept\u00e2nd ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 aud continuarea pove\u015ftii lui Nichita Tomescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u015fi amintise de un rom\u00e2n, pe nume, Radu, poreclit Radu Spital<\/em> pentru c\u0103 era prieten apropiat cu directoarea celui mai mare spital din Montreal, unde lucrau zece rom\u00e2ni, printre care \u015fi nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Radu Spital<\/em> \u00eemprumutase bani cu dob\u00e2nd\u0103 de la un evreu, avocat de profesie. \u00cemprumuta c\u00e2te 1.000 de dolari, apoi 5.000, apoi 10.000, apoi 50.000 cu dob\u00e2nd\u0103 mare, pe termen scurt \u015fi \u00eei returna la timp. P\u00e2n\u0103 i-a c\u00e2\u015ftigat \u00eencrederea! La un moment dat i-a spus evreului c\u0103 are nevoie de 250.000 de dolari. Evreul i-a dat suma de bani solicitat\u0103, iar Radu a disp\u0103rut cu banii. Autorit\u0103\u0163ile canadiene l-au prins \u015fi l-au b\u0103gat \u00een pu\u015fc\u0103rie. Nichita Tomescu a fost angajat s\u0103-l apere. Ajung\u00e2nd la tribunal, evreul l-a acuzat pe Radu de escrocherie. C\u00e2nd \u015fi-a \u00eenceput Nichita Tomescu pledoaria \u00een favoarea acuzatului, s-a ridicat \u00een picioare, calm \u015fi cu un z\u00e2mbet plin de carism\u0103, a vorbit destul de scurt, iar la finalul pledoariei a adresat retoric, o \u00eentrebare completului de judecat\u0103: P\u0103i d\u00e2nsul, ca avocat, nu \u015ftia c\u0103 nu are voie s\u0103 \u00eemprumute bani cu o asemenea dob\u00e2nd\u0103?<\/em> \u015ei astfel l-a sc\u0103pat Tomescu pe Radu Spital<\/em> de ani grei de pu\u015fc\u0103rie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de proces \u00eens\u0103, Nichita Tomescu l-a \u00eentrebat pe Radu: Bine, bine, eu te scot din pu\u015fc\u0103rie, dar unde-s banii?<\/em> Radu i-a r\u0103spuns sp\u0103\u015fit: M\u0103i, Nichita, tu m\u0103 \u00eentrebi a\u015fa ceva? Doar de la tine am \u00eenv\u0103\u0163at<\/em>: <\/em>\u00a0\u00abpe ei, pe ei, pe ei \u00bb<\/em>!\u201d (adic\u0103 pe cai). I-am cheltuit la cursele de cai..<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eDe atunci a r\u0103mas o vorb\u0103 printre noi, rom\u00e2nii din Montreal: Unde-s banii<\/em>?\u201d, mi-a spus z\u00e2mbind nea Mitic\u0103, \u00eencheind episodul Radu Spital<\/em> din povestea despre Nichita Tomescu: \u201eNichita miza uneori pe sume exorbitante, cea mai mare ridic\u00e2ndu-se undeva pe la 100.000 de dolari. Erau bani foarte mul\u0163i la vremea aceea…\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei Nichita fusese un mare juc\u0103tor la cursele de cai. Era o patim\u0103 care durase foarte mul\u0163i ani. \u00centr-o zi \u00eens\u0103 a spus: Gata, de acum n-am s\u0103 mai joc!<\/em> \u015ei n-a mai jucat!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eTu nu \u015ftii nici cine a fost Cicero!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Un interesant episod din relatarea lui Dumitru Sinu a fost cel \u00een care mi-a povestit cum Nichita i-a tras o palm\u0103 logodnicei lui pentru c\u0103 fata i-a spus: M\u0103i, Nichita, tu nu \u015ftii nici cine a fost Cicero!<\/em> Indignat, Nichita i-a r\u0103spuns, ro\u015fu de furie: Eu am dat lucrarea de licen\u0163\u0103 din Cicero \u015fi tu ai neobr\u0103zarea s\u0103 m\u0103 insul\u0163i \u015fi s\u0103-mi spui c\u0103 nu \u015ftiu cine a fost Cicero?<\/em>, \u015fi i-a tras o palm\u0103 zdrav\u0103n\u0103, ca s\u0103-l \u0163in\u0103 minte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fata l-a dat in judecat\u0103 \u015fi, la proces, judec\u0103torul \u00eei zise: Domnule Tomescu, am \u00een\u0163eles c\u0103 v-a\u0163i revoltat c\u0103 v-a spus domni\u015foara c\u0103 nu \u015fti\u0163i cine este Cicero. V\u0103 rog s\u0103 ne spune\u0163i ce \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103 despre Cicero<\/em>.\u00a0 At\u00e2t i-a trebuit! Nichita Tomescu a vorbit mai mult de o or\u0103 despre marele filosof. Judec\u0103torul a fost impresionat: O astfel de pledoarie nu am auzit p\u00e2n\u0103 acum<\/em>, iar Nichita, cu tupeul de care nu ducea lips\u0103, slav\u0103 Domnului, i-a r\u0103spuns z\u00e2mbind: P\u0103i unde ai fi vrut s\u0103 auzi? La Montreal? A\u015fa ceva nu auzi dec\u00e2t \u00een Europa<\/em>. Era un tip foarte spontan \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163. Apoi,\u00a0 judec\u0103torul s-a \u00eentors c\u0103tre fat\u0103, spun\u00e2ndu-i contrariat: S\u0103 \u015ftii c\u0103 ai sc\u0103pat ieftin cu o palm\u0103. Cum \u0163i-ai permis s\u0103 spui c\u0103 acest om nu \u015ftie cine a fost Cicero?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eToat\u0103 lumea \u00een genunchi!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La un moment dat, nea Mitic\u0103 s-a oprit din povestit. Sim\u0163eam c\u0103 va fi palpitant ce \u00eemi va spune. Calm, cu o atitudine sobr\u0103, nea Mitic\u0103 mi-a relatat o \u00eent\u00e2mplare de suflet, petrecut\u0103 \u00een locul de \u00eenchinare al rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Montreal, biserica pe care o frecventa cu regularitate \u015fi el \u015fi avocatul bucure\u015ftean. Era locul \u00een care se \u00eent\u00e2lneau, c\u00e2nd le permitea timpul, \u015fi \u00ee\u015fi povesteau bucuriile \u015fi necazurile pe care le aveau, inevitabil, fiecare dintre ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o zi \u00een care se afla \u00een acea biseric\u0103 al\u0103turi de c\u00e2\u0163iva confra\u0163i rom\u00e2ni, la un moment dat, Nichita Tomescu a strigat: Toat\u0103 lumea \u00een genunchi! \u00cen diminea\u0163a aceasta ave\u0163i \u00een mijlocul vostru un sf\u00e2nt<\/em>. Lumea a amu\u0163it pentru c\u00e2teva secunde \u015fi to\u0163i cei care erau \u00een biseric\u0103 au c\u0103zut \u00een genunchi. \u00cen mijlocul lor se afla poetul Aron Cotru\u015f, deja la o v\u00e2rst\u0103 venerabil\u0103 \u015fi care a r\u0103mas stupefiat de atitudinea lui Nichita. Avusese pl\u0103cerea s\u0103-l cunoasc\u0103 pe onorabilul domn Cotru\u015f pe vremea c\u00e2nd f\u0103cea liceul la Bra\u015fov. To\u0163i rom\u00e2nii din Montreal \u00eel cuno\u015fteau pe Tomescu, a\u015fa c\u0103 nu au fost prea surprin\u015fi de gestul s\u0103u. \u015etiau c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 era plecat de ani buni din Rom\u00e2nia, r\u0103m\u0103sese un adev\u0103rat patriot \u015fi un mare iubitor de cultur\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eC\u00e2nd plec\u0103m din lume, nu lu\u0103m cu noi nici greutatea scamei\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trecuser\u0103 deja c\u00e2teva ore bune de c\u00e2nd st\u0103team \u015fi povesteam cu domnul Dumitru Sinu. Nici n-am sim\u0163it cum a trecut timpul \u015fi cum pove\u015ftile adev\u0103rate ale prietenului meu m-au f\u0103cut s\u0103 tr\u0103iesc al\u0103turi de el emo\u0163ia amintirilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eNichita Tomescu era un tip foarte cult \u015fi vorbea franceza mai bine dec\u00e2t canadienii. \u00cen momentele lui de lini\u015fte, scria. Avea ni\u015fte poezii extrem de sensibile. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu i le-am cerut. \u00cemi aduc aminte c\u0103 una din ele spunea: C\u00e2nd plec\u0103m din lume nu lu\u0103m cu noi nici greutatea scamei… <\/em>Era un om puternic!\u201d Nea Mitic\u0103 nu s-a g\u00e2ndit\u00a0 vreodat\u0103 c\u0103 unchiul <\/em>din lag\u0103rul titoist al anilor \u201948 va fi prietenul s\u0103u aproape 30 de ani…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDar din\u00a0 uitare, cine-o s\u0103 m\u0103 cheme?\u201d<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Povestea lui Nichita Tomescu m-a impresionat \u015fi m-a incitat, st\u00e2rnindu-mi curiozitatea de a afla mai\u00a0 multe despre el. Am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc am\u0103nunte pe care nu le auzisem de la nea Mitic\u0103, pe de-o parte din pur\u0103 curiozitate jurnalistic\u0103 \u015fi pe de alta, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 dac\u0103 Nichita Tomescu scrisese poezii, este imposibil s\u0103 nu descop\u0103r m\u0103car una din crea\u0163iile sale. A\u015fa am ajuns la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, g\u0103sindu-l \u00een num\u0103rul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomi\u0163ene de cultur\u0103, Helis<\/em>, care apare lunar.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Singurul material din care-am reu\u015fit s\u0103 completez informa\u0163iile referitoare la ilustrul avocat rom\u00e2n, articolul intitulat \u201eNichita Tomescu \u2013 poet valoros al B\u0103r\u0103ganului\u201d, vine ca un r\u0103spuns al cons\u0103tenilor s\u0103i, reprezenta\u0163i de \u00eensu\u015fi autorul, \u00een persoana profesorului Ioan Man, la \u00eentrebarea cu care avocatul-poet \u00eencheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa m\u0103 cheme?<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nichita Tomescu – reprezentantul Canadei la Na\u0163iunile Unite<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nichita Tomescu s-a n\u0103scut \u00een inima B\u0103r\u0103ganului \u00een anul 1919, la 23 august, \u00een localitatea cunoscut\u0103 \u00een acele timpuri sub numele de Principesa Maria, ast\u0103zi Ioan Roat\u0103, \u00een familia arenda\u015fului \u015fi negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic \u015fi foarte inteligent, tat\u0103l lui Nichita a fost cel mai bun primar al comunei, \u00een perioada interbelic\u0103. Avea o avere considerabil\u0103 \u015fi a donat prim\u0103riei tot salariul s\u0103u de primar, contribuind la construc\u0163ia unei cl\u0103diri a prim\u0103riei, care mai t\u00e2rziu a devenit sediul poli\u0163iei locale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Trei copii i-a adus pe lume Ioana, so\u0163ia sa: pe Nichita, Mi\u015fu \u015fi Lucre\u0163ia. Dup\u0103 terminarea studiilor primare la \u015fcoala din sat, Nichita Tomescu \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la Liceul \u201eAndrei \u015eaguna\u201d din Bra\u015fov \u015fi urmeaz\u0103 apoi cursurile Facult\u0103\u0163ii de drept din Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial aduce multe necazuri \u015fi durere \u00een familia Tomescu: Marin Tomescu este decretat chiabur<\/em>, i se confisc\u0103 mare parte din avere, \u015fi tr\u0103ie\u015fte sub continua amenin\u0163are a comuni\u015ftilor. Nu o dat\u0103 este persecutat \u015fi b\u0103tut de securitate. Nepl\u0103cerile datorate originii nes\u0103n\u0103toase<\/em> s-au r\u0103sfr\u00e2nt \u015fi asupra b\u0103ie\u0163ilor familiei Tomescu. Mi\u015fu devenise medic, iar Nichita, avocat. S\u0103tul de \u00a0urm\u0103rirea securit\u0103\u0163ii \u015fi de permanenta team\u0103 de a nu fi arestat, \u00een toamna lui 1948 p\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia \u00eentr-un mod original, dup\u0103 cum a relatat nea Mitic\u0103. Dup\u0103 popasul pe malurile Senei, Nichita pleac\u0103 spre Canada, unde se stabile\u015fte definitiv.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen Canada, cunoa\u015fte o ascensiune profesional\u0103 pe care nici el n-ar fi putut-o b\u0103nui, dar \u00eenainte de toate este nevoit s\u0103 reia studiile juridice, pentru c\u0103 cele absolvite \u00een Rom\u00e2nia n-au fost recunoscute de c\u0103tre canadieni. C\u00e2\u015ftig\u0103 procese grele \u015fi se remarc\u0103 \u00een avocatur\u0103, astfel c\u0103 la un moment dat este numit reprezentant juridic al Canadei la Na\u0163iunile Unite.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Avea o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, se c\u0103s\u0103torise cu o canadianc\u0103 de origine francez\u0103, cu care a avut trei copii. Doi dintre ei s-au stabilit ulterior \u00een Fran\u0163a. Era un om \u00eemplinit pe toate planurile: \u015fi familial \u015fi profesional.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Este de remarcat faptul c\u0103, de\u015fi \u00een Canada se realizeaz\u0103 pe deplin, nu uit\u0103 nicio clip\u0103 c\u0103 este rom\u00e2n \u015fi, al\u0103turi de alte nume de seam\u0103 ale diasporei rom\u00e2ne din \u0163ara frunzei de ar\u0163ar<\/em>, pune piatra de temelie a Asocia\u0163iei Rom\u00e2nilor din Canada, num\u0103r\u00e2ndu-se printre membri ei fondatori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cens\u0103 o puternic\u0103 criz\u0103 hepatic\u0103 \u00eei curm\u0103 via\u0163a, fulger\u0103tor, la numai 58 de ani. \u00cen data de 29 decembrie 1977, se stinge din via\u0163\u0103 departe de \u0163ar\u0103, a\u015fa cum parc\u0103 intuise dup\u0103 ultima vizit\u0103 pe care o f\u0103cuse \u00een Rom\u00e2nia… \u00cen num\u0103rul din ianuarie 1978 al revistei rom\u00e2nilor din Canada, \u201eLe courier roumain\u201d, un coleg de pribegie al lui Nichita Tomescu m\u0103rturisea: L-am ascultat cum \u00ee\u015fi declama singur versurile, fericit de a-\u015fi fi reg\u0103sit r\u0103d\u0103cinile, satul lui, p\u0103m\u00e2ntul lui, credin\u0163a lui. C\u00e2nd a terminat, m-a \u00eentrebat<\/em>: \u00abOare ne vom mai \u00eentoarce vreodat\u0103? Eu nu mai pot crede\u00bb!<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Canada, departe de satul din B\u0103r\u0103gan care-i fusese at\u00e2t de drag. \u00cen semn de pre\u0163uire, cons\u0103tenii i-au ridicat un monument funerar al\u0103turi de mormintele p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, pe care-i iubise at\u00e2t de mult…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poeme adunate \u00een \u201eGenuni\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cemi povestise nea Mitic\u0103 despre talentul literar al lui Nichita Tomescu \u015fi-acum, iat\u0103 c\u0103 am avut ocazia s\u0103 citesc c\u00e2teva din poeziile sale. Majoritatea au fost scrise \u00eenc\u0103 din anii de liceu \u015fi adunate \u00eentr-un volum intitulat \u201eGenuni\u201d, tip\u0103rit \u00een anul 1939, \u00een 500 de exemplare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate poart\u0103-n ele amprenta dragostei de locurile natale \u015fi de oamenii lor, constituind parc\u0103 un preambul al c\u0103r\u0163ii exilului<\/em> de mai t\u00e2rziu. \u00censu\u015fi titlul \u00a0\u00eemi inspir\u0103 acest lucru: \u201eGenuni\u201d! – odat\u0103 ce-ai p\u0103\u015fit pe drumul exilului, nu po\u0163i s\u0103 \u015ftii niciodat\u0103 spre ce pr\u0103p\u0103stii te \u00eendrep\u0163i sau pe ce culmi te po\u0163i \u00een\u0103l\u0163a. Dac\u0103 \u00een Canada cunoscutul avocat a atins \u00een\u0103l\u0163imile \u00een carier\u0103, pr\u0103pastia din suflet r\u0103m\u00e2nea aceea\u015fi – dep\u0103rtarea de locurile \u015fi oamenii pe care i-a iubit dintotdeauna.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eSunt un b\u0103iat firav, cu p\u0103rul de lan \/ Cu ochii pierdu\u0163i, cu fruntea de cea\u0163\u0103. \/ \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 \/ M-a fug\u0103rit fata Morgana-n B\u0103r\u0103gan<\/em>\u201d \u2013 spune Nichita \u00een prima strof\u0103 a poeziei \u201eEu<\/em>\u201d, o adev\u0103rat\u0103 radiografie a sufletului s\u0103u, d\u0103ltuit din lutul B\u0103r\u0103ganului. \u201ePe pieptul salc\u00e2mului pl\u00e2ngeam \u00een v\u00e2nt \/ Noaptea-mi ar\u0103ta Calea Robilor. \/ Pe buze sim\u0163eam bucuria stropilor \/ C\u00e2nd s\u0103rutam flori \u015fi p\u0103pu\u015fi de p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d \u2013 ce dovad\u0103 mai clar\u0103 a leg\u0103turii cu locul \u00een care a fost pl\u0103smuit, vrem, oare? Mai bine s\u0103-i deslu\u015fim fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile ce transpar din urm\u0103toarele versuri: \u201eAnii m-au fug\u0103rit \u015fi m-au pierdut \u00een vreme.\/ M-am \u00eemb\u0103tat cu picur\u0103ri de flaut \/ Ca \u00eentre stele \u015fi ceruri s\u0103 m\u0103 caut, \/ Dar din uitare, cine-o s\u0103 m\u0103 cheme?<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00centr-un alt poem, evoc\u0103 \u00eentr-un mod absolut original, mo\u015ftenirea dob\u00e2ndit\u0103 din tr\u0103irile \u00eenainta\u015filor s\u0103i: \u201eMo\u015fii mei v\u00e2nau dropiile t\u0103cerilor \/ Din r\u0103dvanul singur\u0103t\u0103\u0163ii….\/\/…au murit \u00eentr-o pagin\u0103 \/ Din cartea amintirilor…<\/em>\u201d, dar, \u201e…peste mine apleca\u0163i \/ Sap\u0103 nostalgii \u00een a inimii mele paragin\u0103. \/\/ Ei mi-au d\u0103ruit setea de ceruri \u015fi pustiu \/ \u015ei mi-au tors peste inim\u0103, dep\u0103rtarea<\/em>\u201d (\u201eAtavism\u201d<\/em>). Frumos, profund \u015fi foarte trist, \u00een acela\u015fi timp.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Din majoritatea poeziilor acestui volum r\u0103zbate c\u0103tre sufletul cititorului dragostea poetului fa\u0163\u0103 de satul din B\u0103r\u0103gan, respectul \u015fi pre\u0163uirea fa\u0163\u0103 de cei \u00een mijlocul c\u0103rora s-a n\u0103scut \u015fi a crescut, pe fondul tr\u0103irilor sale intense de etern ne\u00een\u0163eles… \u201e Nimeni nu m\u0103-n\u0163elege, tat\u0103. \/ Pentru asta mi-e team\u0103 c\u0103 odat\u0103 \/ Am s\u0103 plec din sat, de n-o s\u0103 mai m\u0103-ntorc \/ \u015ei din inim\u0103 toate durerile o s\u0103-mi storc.<\/em>\u201d (\u201eScrisoare tatii\u201d)<\/em><\/strong><\/p>\n

Din p\u0103cate, multe dintre crea\u0163iile lui Nichita Tomescu au r\u0103mas necunoscute, pentru c\u0103 se afl\u0103 risipite prin diverse publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 vreodat\u0103, cineva le va aduna \u00eentr-un volum.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen necrologul ap\u0103rut \u00een revista rom\u00e2nilor din Canada \u00een ianuarie 1978, scria:<\/strong><\/p>\n

\u201eJoi, 29 decembrie 1977, avocatul Nichita Tomescu a trecut la cele eterne…\u00cen ultimii zece ani, fiind suferind, \u00eei era greu s\u0103 se mai consacre \u015fi activit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, motive din care, omul \u015fi poetul Nichita Tomescu a fost mai pu\u0163in cunoscut dec\u00e2t avocatul distins al cauzelor, a\u015fa zise, dinainte pierdute dar pe care el \u015ftia cum s\u0103 le c\u00e2\u015ftige.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Totu\u015fi, Nichita, chiar din aceast\u0103 \u00abretragere\u00bb continu\u0103 s\u0103 simt\u0103 \u015fi g\u00e2ndeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte, pentru el \u015fi pentru noi. Chiar cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a muri mi-a trimis un poem pentru \u00abCurierul Rom\u00e2n\u00bb, de s\u0103rb\u0103tori, purt\u00e2nd chiar acest titlu: \u00abDe s\u0103rb\u0103tori\u00bb, \u00een mijlocul c\u0103rora el ne-a p\u0103r\u0103sit pentru totdeauna! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei, citind a\u015fa, mai multe dintre poemele lui Nichita ne-am sim\u0163it purta\u0163i \u00eentr-o alt\u0103 lume pe care n-o po\u0163i atinge dec\u00e2t cu aripile sufletului. \u015ei Nichita a fost un om de suflet!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XIII<\/strong><\/p>\n

RADU BUMBARU \u2013 Omul care nu s-a certat niciodat\u0103 cu nimeni!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00centr-una din zilele \u00een care m-am ab\u0103tut pe la domnul Sinu pentru a gusta<\/em> \u00een lini\u015fte farmecul ne\u00eentrecutelor sale istorisiri despre oameni \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile lor adev\u0103rate, f\u0103c\u00e2nd o retrospectiv\u0103 asupra celor mai apropia\u0163i prieteni pe care i-a avut, exclam\u0103 nostalgic: “Mi-e dor de to\u0163i, dar \u00een special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodat\u0103, un oltean din neam de boieri care tr\u0103iau mai mult \u00een Fran\u0163a, dec\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un \u015farm al s\u0103u \u015fi un suflet ales, care te f\u0103cea s\u0103 te sim\u0163i minunat \u00een preajma lui\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cemi place s\u0103-i ascult povestirile, pentru c\u0103 are darul de a te face s\u0103 te \u00eentorci \u00een timp \u015fi s\u0103 retr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de el, fiecare moment pe care-l descrie. Despre Radu Bumbaru \u00eemi pomenise \u015fi la \u00eent\u00e2lnirile noastre anterioare, ori de c\u00e2te ori \u00eemi relata vreo \u00eent\u00e2mplare \u00een care era implicat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Poveste despre prietenie <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu Bumbaru \u015fi Dumitru Sinu s-au cunoscut la Paris dar n-au avut prea mare tangen\u0163\u0103 unul cu cel\u0103lalt. S-au \u00eent\u00e2lnit de c\u00e2teva ori \u015fi au avut de fiecare dat\u0103 doar un banal schimb de saluturi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit Fran\u0163a \u015fi a ajuns \u00een Canada, fiind primul plecat din grupul s\u0103u de amici, Mitic\u0103 Sinu le-a st\u00e2rnit interesul pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103, spun\u00e2ndu-le mereu: \u201cVeni\u0163i \u00eencoace, e frumos aici!\u201d- \u015fi unul c\u00e2te unul, prietenii r\u0103ma\u015fi la Paris l-au urmat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 De-abia \u00een Canada s-a cimentat prietenia lui cu Radu, pentru c\u0103 drumurile lor s-au intersectat at\u00e2t la Montreal c\u00e2t \u015fi la Vancouver. Nu s-au dat la o parte de la munc\u0103 \u015fi nu s-au sfiit nici s\u0103 taie lemne \u00een p\u0103durile lui Cornel Popa \u015fi nici s\u0103 se av\u00e2nte \u00een construirea de vapoare la Halifax! Le-au \u00eencercat pe toate, au muncit \u015fi au tr\u0103it momente inedite pe parcursul unei prietenii de care acum Dumitru Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu nostalgie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mie mi-a relatat numai c\u00e2teva instantanee cu Radu Bumbaru, pe care doar ascult\u00e2ndu-le, mi-am dat seama c\u0103 rela\u0163ia de prietenie dintre cei doi a fost deosebit\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cPop\u0103 n-ai vrut s\u0103 te faci!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201cEram cu Radu Bumbaru \u015fi cu Nichita Tomescu la Montreal \u2013 \u00eencepe nea Mitic\u0103 povestirea \u2013 era acolo un restaurant rom\u00e2nesc, ce se numea Silvia<\/em>, la fel cu numele patroanei ce-l de\u0163inea\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Au intrat to\u0163i trei \u00een acel restaurant \u015fi s-au a\u015fezat la o mas\u0103. La masa al\u0103turat\u0103, st\u00e2nd de unul singur, un personaj inedit rostea ca pe o poezie, c\u00e2teva cuvinte c\u0103rora rom\u00e2na\u015fii no\u015ftri nu le \u00een\u0163elegeau rostul: Pop\u0103 n-ai vrut s\u0103 te faci! \/\u00a0Pop\u0103 n-ai vrut s\u0103 te faci! <\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nichita Tomescu, cel mai \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi tupeist din fire, c\u0103 doar era b\u0103iat de Bucure\u015fti, \u00eel \u00eentreab\u0103 z\u00e2mbind:\u00a0 P<\/em>\u0103<\/em>i<\/em> <\/em>de<\/em> <\/em>ce<\/em> <\/em>n<\/em>–<\/em>ai<\/em> <\/em>vrut<\/em>, <\/em>domnule<\/em>, <\/em>s<\/em>\u0103 <\/em>te<\/em> <\/em>faci<\/em> <\/em>pop<\/em>\u0103?<\/em> Parc\u0103 trezit dintr-un vis, sup\u0103ratul singuratic \u00eei invit\u0103 la masa lui spun\u0103nd osp\u0103tarului: Adu-le dom\u2019le, ni\u015fte mititei \u015fi<\/em> trei sticle de vin!<\/em> \u2013 \u015fi \u00eencepe s\u0103 le povesteasc\u0103 celor trei despre via\u0163a sa: Tata m-a dus la \u015fcoala normal\u0103 \u015fi mi-a spus s\u0103 m\u0103 fac pop\u0103! Eu \u00een schimb am aflat c\u0103 \u00een Canada, dac\u0103 tai lemne, faci de zece ori mai mult dec\u00e2t orice pop\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei omul \u00ee\u015fi rev\u0103rsa amarul, indignat fiind de ne\u00eencrederea pe care p\u0103rin\u0163ii lui i-o ar\u0103taser\u0103: bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu se f\u0103cuse pop\u0103 \u015fi emigrase \u00een Canada, iar acum, mama lui era \u00een vizit\u0103, la el\u2026\u00a0 A trimis-o tata s\u0103 vad\u0103 ce fac! Ei credeau c\u0103 eu m\u0103 ocup de droguri aici \u015fi nu puteau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 fac at\u00e2\u0163ia bani t\u0103ind lemne, pentru c\u0103 le tot trimiteam bani\u2026<\/em> A\u015fa-i trebuia, dac\u0103 n-a vrut s\u0103 se fac\u0103 pop\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Cei trei picaser\u0103 tocmai bine, pentru c\u0103 a\u015fa se desc\u0103rcase de povara acelor b\u0103nuieli absurde, dar care-l afectaser\u0103. Le-a pl\u0103tit masa \u015fi nici n-a vrut s\u0103 aud\u0103, c\u00e2nd ei s-au oferit s\u0103-\u015fi achite consuma\u0163ia. M\u0103ncaser\u0103, ciocniser\u0103 c\u00e2teva pahare de vin \u015fi aflaser\u0103 c\u0103 respectivul era un om a\u015fezat, care avea propria sa afacere \u015fi care tr\u0103sese din greu pentru a realiza ceva. Era firesc s\u0103 fie sup\u0103rat pe proprii lui p\u0103rin\u0163i c\u0103-l desconsiderau. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ne\u00eemp\u0103cat \u015fi sup\u0103rat foc, repeta: Auzi dom\u2019le, tata a trimis-o pe mama la Montreal s\u0103 vad\u0103 cu ce m\u0103 ocup!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Patroana restaurantului \u00een care se petrecuse aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, plecase la un moment dat \u00een Argentina s\u0103 studieze pu\u0163in pia\u0163a de-acolo. Dup\u0103 un timp so\u0163ul ei a v\u00e2ndut restaurantul \u015fi a plecat \u015fi el, urm\u00e2ndu-\u015fi so\u0163ia \u015fi de atunci nimeni nu mai \u015ftia nimic de existen\u0163a lor. Se spune c\u0103 Silvia i-ar fi zis: Vino dom\u2019le \u00een Argentina, c\u0103 aici e nunt\u0103, pe c\u00e2nd \u00een Canada e \u00eenmorm\u00e2ntare!<\/em> \u2013 cred \u015fi eu, la c\u00e2t sunt de petrec\u0103re\u0163i sud-americanii!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiecare \u00eencerca s\u0103 se descurce cum putea mai bine. Tr\u0103iau \u00eentr-o lume liber\u0103 \u00een care aveai posibilitatea s\u0103 \u00eencerci orice afacere, important era ca banul s\u0103 ias\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0O afacere \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103: constructori de vapoare!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u0163i dintre rom\u00e2nii care au emigrat au \u00eencercat s\u0103-\u015fi cl\u0103deasc\u0103 afaceri de tot felul. Unii au avut \u015fansa s\u0103 reu\u015feasc\u0103, al\u0163ii au c\u00e2\u015ftigat doar experien\u0163\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd c\u0103 nimic nu e u\u015for \u015fi mai ales, c\u0103 nimic nu este la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Orice \u00eentreprinzi trebuie s\u0103 fie din start bine fundamentat, trebuiesc evaluate at\u00e2t posibilit\u0103\u0163ile c\u00e2t \u015fi implica\u0163iile pe care le are afacerea \u00een sine, indiferent dac\u0103 aceasta este sau nu de anvergur\u0103; apoi este nevoie s\u0103 fie estimate rezultatele \u015fi doar \u00een final, dac\u0103 \u00een urma unei analize financiare atente rezultatul d\u0103 cu plus<\/em>, cu profesionalism, cu pruden\u0163\u0103 \u015fi rigurozitate \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cu o anumit\u0103 doz\u0103 de curaj, te po\u0163i \u00eencumeta s\u0103 demarezi afacerea propriu zis\u0103. Dac\u0103 este \u015fi pu\u0163in\u0103 \u015fans\u0103, atunci probabilitatea ca toate s\u0103 mearg\u0103 bine este mult mai mare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am dezb\u0103tut pu\u0163in cu nea Mitic\u0103 acest subiect pentru c\u0103 \u00eemi povestise de o \u00eencercare a lui, \u00eempreun\u0103 cu Radu Bumbaru, de a construi vapoare la Halifax, \u00een Canada. Radu era inginer de profesie, un b\u0103iat inteligent, iste\u0163 \u015fi dornic de a realiza ceva palpabil \u00een via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cempreun\u0103 cu nea Mitic\u0103 a avut curajul s\u0103 se apuce s\u0103 construiasc\u0103 un vapor. Nu a fost simplu, \u00eens\u0103 ambi\u0163ia \u015fi inteligen\u0163a t\u00e2n\u0103rului inginer, sus\u0163inerea nemijlocit\u0103 g\u0103sit\u0103 \u00een persoana prietenului s\u0103u, Dumitru Sinu, munca asidu\u0103 \u015fi dorin\u0163a de a reu\u015fi i-au ajutat pe cei doi s\u0103 finalizeze proiectul. Radu Bumbaru \u00eens\u0103, nu s-a mul\u0163umit cu at\u00e2t \u015fi a contractat \u00eenc\u0103 dou\u0103 sau trei astfel de proiecte, construind vapoare cu fonduri guvernamentale. Dar rezultatele nu au fost pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor, ceea ce l-a determinat s\u0103 abandoneze acest gen de afacere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cN-am f\u0103cut bani nici cu vapoarele, important este \u00eens\u0103 c\u0103 am \u00eencercat!\u201d- zice Mitic\u0103 Sinu. Apoi, adun\u00e2ndu-\u015fi g\u00e2ndurile r\u0103sfirate de-a lungul timpului demult trecut, continu\u0103 s\u0103-mi povesteasc\u0103 alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care-i aminteau de Radu Bumbaru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201c\u00cen <\/em>\u015fase<\/em> luni ajung primarul Montreal-ului!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cEram la Montreal cu Radu Bumbaru \u015fi al\u0163i prieteni \u2013 zice amicul meu \u2013 \u015fi unul dintre rom\u00e2nii no\u015ftri de-acolo, pe nume Dan Dinescu, care tocmai sosise din Fran\u0163a ne-a spus, foarte sigur pe sine: Dac\u0103 \u00een \u015fase luni nu ajung primarul Montreal-ului pute\u0163i s\u0103-mi spune\u0163i cum vre\u0163i!<\/em> \u2013 avea vise m\u0103re\u0163e omul, nu glum\u0103!\u201d Probabil i se p\u0103rea c\u0103, dac\u0103 ajunsese \u00een Canada, lucrurile vor decurge de la sine, doar s\u0103 g\u00e2nde\u015fti ceva \u015fi-i ca realizat! Dar nu era chiar a\u015fa.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre timp, Mitic\u0103 \u015fi Radu Bumbaru merg s\u0103 lucreze la Vancouver, via\u0163a lor urm\u00e2ndu-\u015fi cursul firesc, \u015fi uit\u0103 \u015fi de aceast\u0103 afirma\u0163ie infanti\u0103 \u015fi de Dinescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Revenind dup\u0103 12 ani la Montreal, Radu Bumbaru \u015fi Mitic\u0103 Sinu merg \u00eentr-o zi la un dealer (reprezentan\u0163\u0103) de automobile, marca Peugeot, pentru ca Radu s\u0103-\u015fi cumpere ma\u015fin\u0103. Persoana cu care au luat leg\u0103tura a observat c\u0103 nu sunt canadieni \u015fi i-a \u00eentrebat de ce na\u0163ionalitate sunt. Afl\u00e2nd ca sunt rom\u00e2ni, le-a spus imediat: Sta\u0163i pu\u0163in a\u015fa! Am aici un salesman rom\u00e2n<\/em>! \u2013 \u015fi dup\u0103 c\u00e2teva minute, omul a ap\u0103rut \u00eenso\u0163it de Dan Dinescu. Trecuser\u0103 12 ani \u015fi tot nu ajunsese primarul Montrealului, ci doar un banal v\u00e2nz\u0103tor de autoturisme. Nu a vrut s\u0103 stea de vorb\u0103 cu cei doi, probabil \u00eei era ru\u015fine\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cP\u0103i de ce s\u0103-i fie ru\u015fine? \u2013 exclam\u0103 nea Mitic\u0103 Sinu \u2013 Lucrezi unde po\u0163i!\u201d Apoi \u00eemi spune c\u00e2t de ideali\u015fti sunt unii oameni care cred c\u0103 o dat\u0103 pleca\u0163i din Rom\u00e2nia li se deschid toate por\u0163ile, c\u0103 au la \u00eendem\u00e2n\u0103 toate posibilit\u0103\u0163ile, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nici cel mai mic efort. Eroare! Da, ai la \u00eendem\u00e2n\u0103 toate p\u00e2rghiile care-\u0163i ofer\u0103 \u015fansa s\u0103 \u00ee\u0163i f\u0103ure\u015fti o altfel de via\u0163\u0103, s\u0103 te dezvol\u0163i, s\u0103 prosperi, s\u0103 \u00eenve\u0163i, dar calea este lung\u0103 \u015fi b\u0103t\u0103torit\u0103. Trebuie s\u0103 munce\u015fti pentru asta, trebuie s\u0103 dai dovad\u0103 de inteligen\u0163\u0103, de seriozitate, de rigurozitate, de respect, \u00een primul r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de tine \u00eensu\u0163i, apoi pentru munc\u0103 \u015fi pentru cei din jur. Este o imagine fals\u0103 despre ascensiune pe care o au, nu numai ideali\u015ftii model Dan Dinescu<\/em>, care au ajuns deja \u00een str\u0103in\u0103tate, ci culmea, chiar \u015fi cei care \u00eenc\u0103 nu au plecat din \u0163ar\u0103 dar cred \u00eentru totul \u00een aceste false deziderate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cS\u0103-\u0163i mai spun ceva! \u2013 \u00eentervine nea Mitic\u0103 \u2013. C\u00e2nd am fost \u00een vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia l-am auzit pe un oarecare spun\u00e2nd: Numai s\u0103 ajung eu \u00een Statele Unite sau \u00een Canada, s\u0103 vezi ce departe ajung! \u00cen primul an fac milionul!<\/em> L-am temperat, uit\u00e2ndu-m\u0103 la el cu condescenden\u0163\u0103: Las-o mai u\u015for cu milionul. \u00cen primul an, nici nu \u015ftii unde te afli, de\u015fi ai impresia c\u0103 \u015ftii!”<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Radu Bumbaru nu era a\u015fa. Chiar dac\u0103 era inginer, un om inteligent, vorbitor\u00a0 excelent de englez\u0103 \u015fi francez\u0103, nu i-a fost niciodat\u0103 nici ru\u015fine, nici team\u0103 de munc\u0103. \u00cen Canada a t\u0103iat \u015fi lemne \u00een p\u0103dure, a construit \u015fi vapoare, dar a lucrat \u015fi \u00een prim\u0103rie, la Vancouver, \u015fi s\u0103 nu uit\u0103m, se tr\u0103gea din neam boieresc, tr\u0103ise un timp la Paris dar era realist, respectuos \u015fi harnic. Nu s-a hr\u0103nit niciodat\u0103 cu himere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cCe bine e s\u0103 fii\u2026\u00een bra\u0163ele cuiva!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La Montreal, Radu Bumbaru cunoa\u015fte o canadianc\u0103 de origine francez\u0103, cu numele Louise – o fiin\u0163\u0103 romantic\u0103, sensibil\u0103 \u015fi cu un suflet frumos \u015fi plin de c\u0103ldur\u0103 \u015fi dragoste pentru el. \u00cenalt, brunet, chipe\u015f, de\u015ftept \u015fi carismatic, cu alte cuvinte un b\u0103rbat frumos, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 tragere de inim\u0103 spre \u00eensur\u0103toare, Radu Bumbaru nu se prea gr\u0103be\u015fte s\u0103-i cear\u0103 m\u00e2na tinerei \u00eendr\u0103gostite nebune\u015fte de el.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201cDe multe ori o \u00eent\u00e2lneam pe Louise \u015fi-i vedeam str\u0103lucirea din ochi, care o tr\u0103da atunci c\u00e2nd \u00eei vorbeam de Radu \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Dumitru Sinu \u2013. Alteori, o auzeam c\u00e2nt\u00e2nd o frumoas\u0103 melodie fran\u0163uzeasc\u0103 ce \u00eencepea cam a\u015fa: Ce bine e s\u0103 fii \u00een bra\u0163e \/ \u00cen bra\u0163ele cuiva…<\/em> \u00cel iubea enorm \u015fi dup\u0103 o perioad\u0103 de a\u015fteptare \u015fi sedimentare a sim\u0163\u0103mintelor ce-i st\u0103p\u00e2neau, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pe am\u00e2ndoi, s-au c\u0103s\u0103torit\u201d- z\u00e2mbi nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Louise Bumbaru tr\u0103ie\u015fte \u015fi acuma \u015fi locuie\u015fte la Montreal. Mitic\u0103 \u015fi Nicole Sinu vorbesc cu ea mereu la telefon.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trei copii frumo\u015fi au avut Radu \u015fi Louise Bumbaru: Dinu, Doru \u015fi \u015etefan, c\u0103rora, dup\u0103 cum e u\u015for de observat, le-au dat nume pur rom\u00e2ne\u015fti. Numai \u015etefan este c\u0103s\u0103torit, tot cu o canadianc\u0103 de origine francez\u0103 \u015fi are trei copii. B\u0103iatul cel mare, Dinu, pasionat de fotografie, a publicat o carte foarte interesant\u0103, ce con\u0163ine fotografii cu diferite tipuri de ferestre din toat\u0103 lumea; cartea lui se pare c\u0103 s-a v\u00e2ndut foarte bine, a avut impact la publicul larg.<\/strong>
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cRadu Bumbaru ne-a vizitat \u015fi la Saint Gervais, \u00een perioada \u00een care ne re\u00eentorsesem \u00een Fran\u0163a \u2013 spune Mitic\u0103 Sinu \u2013 \u015fi dup\u0103 aceea a fost la noi \u015fi Dinu, b\u0103iatul lor cel mare, \u015fi le-a pl\u0103cut enorm peisajul de\u00a0 acolo!\u201d\u00a0 \u00centre cele dou\u0103 familii se legase o prietenie trainic\u0103, \u00een care pe prim plan erau puse sinceritatea \u015fi respectul \u015fi-n care falsitatea nu \u015fi-a f\u0103cut niciodat\u0103 cuib.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0De altfel, Radu avea un dar aparte prin care reu\u015fea s\u0103-\u015fi atrag\u0103 prietenii, s\u0103 men\u0163in\u0103 prieteniile \u015fi s\u0103 le fac\u0103 durabile.\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Visul unui irlandez: \u201cDac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 mai nasc o dat\u0103, m-a\u015f na\u015fte rom\u00e2n!\u201c<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cRadu Bumbaru era un b\u0103iat simpatic. El r\u00e2dea c\u00e2nd eu m\u0103 enervam. M\u0103 tot \u00eentreb cum de m-a acceptat \u00een anturajul lui!\u201d\u00a0 Aveau o mul\u0163ime de prieteni \u00een Canada, de diverse na\u0163ionalit\u0103\u0163i, \u00een compania c\u0103rora se sim\u0163eau \u00eentotdeauna minunat: unde era Radu Bumbaru, nu lipsea nici Dumitru Sinu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201cM\u0103i, Radule, de ce oamenii ace\u015ftia s-au ata\u015fat de noi? \u2013 \u00eentreba nea Mitic\u0103 adesea. R\u0103spunsul lui Bumbaru venea s\u0103 confirme de fiecare dat\u0103 faptul c\u0103 era un sensibil: M\u0103i, Mitic\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eei iube\u015fti, oamenii simt!<\/em> A\u015fa \u015fi este! Radu Bumbaru \u015fi Dumitru Sinu au iubit \u00eentotdeauna oamenii, au iubit frumosul din ei, au iubit via\u0163a cu toate bucuriile \u015fi greut\u0103\u0163ile ei \u015fi n-au uitat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prieteni \u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103streze omenia, iar cei care-i cuno\u015fteau cu-adev\u0103rat, nu se putea s\u0103 nu le caute compania.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Un irlandez, din anturajul lor spunea; Dac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 mai nasc o dat\u0103, m-a\u015f na\u015fte rom\u00e2n!<\/em>\u00a0 \u201cFiindc\u0103 noi iubeam cu o dragoste aparte \u015fi eram s\u0103ritori, gata s\u0103 ajut\u0103m pe oricine avea nevoie, iubeam oamenii, din toat\u0103 inima!\u201d- adaug\u0103 nostalgic prietenul meu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Radu era un om de un calm imperturbabil \u015ftiind s\u0103-\u015fi valorifice foarte bine atuurile pe care le avea. \u201cEra cel mai t\u0103cut om pe care l-am \u00eent\u00e2lnit – precizeaz\u0103 nea Mitic\u0103 – iar Nicolae, fiul meu, parc\u0103 ar fi al lui Radu, nu al meu, c\u0103 prea e \u015fi el t\u0103cut. Omul acesta nu s-a certat \u00een via\u0163a lui cu nimeni! \u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 De ast\u0103 dat\u0103, centrul de aten\u0163ie al dialogului nostru fusese amintirea unui prieten la care a \u0163inut enorm. A rememorat cu pl\u0103cere momente \u015fi episoade de via\u0163\u0103 ce i-au r\u0103mas \u00eentip\u0103rite \u00een minte. Ast\u0103zi, la cei 85 de ani ai s\u0103i, Mitic\u0103 Sinu retr\u0103ise timp de c\u00e2teva ore scene de via\u0163\u0103 pe care nu le-a putut uita \u015fi care \u00eel duseser\u0103 cu g\u00e2ndul cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd nimeni \u015fi nimic nu i-a putut opri pe el \u015fi pe Radu Bumbaru s\u0103-\u015fi urmeze visele. Adun\u00e2ndu-\u015fi g\u00e2ndurile r\u0103sfirate pe aripile pr\u0103fuite ale timpului \u00eemi spune cu vocea st\u0103p\u00e2nit\u0103 de o und\u0103 melancolic\u0103: \u201cCe frumoas\u0103 e c\u00e2ntarea<\/em> aceea rom\u00e2neasc\u0103, Toate trec c\u00e2nd vine vremea lor!<\/em>\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XIV<\/strong><\/p>\n

SALVATORE GRECO \u2013 o prietenie f\u0103r\u0103 frontiere!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dumitru Sinu \u00eempreun\u0103 cu domnul Rosetti, profesorul Ene, Titi Filip, Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi Radu Bumbaru se \u00eent\u00e2lniser\u0103 cu to\u0163ii \u00eentr-un restaurant din Vancouver, Canada, c\u00e2nd s-a apropiat de ei un personaj destul de ciudat: blond, \u00eenalt, spelb \u015fi cu ochii \u00eenro\u015fi\u0163i, poate de la aburii alcoolului sau, cine \u015ftie, poate de la fumul de \u0163igar\u0103 ce \u00eenv\u0103luia ca \u00eentr-un nor de cea\u0163\u0103 siluetele celor din jur. Dumitru Sinu ridic\u0103 privirea \u015fi la fel de mirat ca \u015fi prietenii s\u0103i, a\u015fteapt\u0103 ca str\u0103inul s\u0103 le spun\u0103 ceva: Vorbi\u0163i italiana?<\/em> \u2013 a \u00eentrebat\u00a0 necunoscutul, care se pare c\u0103-i auzise vorbind \u015fi i se p\u0103ruse c\u0103 dialogau \u00een italian\u0103. \u201eDa!\u201d – r\u0103spunse nea Mitic\u0103 pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase destul de bine aceast\u0103 limb\u0103 de la italienii cu care lucra de o bun\u0103 bucata de vreme. Afl\u0103 astfel c\u0103 insul ce le \u00eentrerupsese discu\u0163iile era suedez, c\u0103 dorea s\u0103 comunice cu un italian pe nume Salvatore, care era \u015fi el \u00een restaurant, \u015fi nu g\u0103sise pe nimeni care s\u0103-i mijloceasc\u0103 aceast\u0103 comunicare cu el. \u201eAi nimerit bine!\u201d \u2013 \u00eei spune Mitic\u0103 \u015fi pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu suedezul spre masa la care era italianul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eSalvatore!\u201d \u2013 a exclamat Dumitru Sinu \u015fi dup\u0103 ce l-a ajutat pe suedez s\u0103-\u015fi rezolve problema, l-a invitat la masa la care erau ceilal\u0163i rom\u00e2ni. De la prima vedere l-a simpatizat pe carismaticul italian.<\/strong><\/p>\n

De la Terra straniera\u00a0 \u015fi Dorme Firenze la prietenie, nu e dec\u00e2t un pas!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cel pl\u0103cuse \u015fi Salvatore pentru c\u0103 italienii, ca de altfel orice alt\u0103 na\u0163ie \u00eei apreciaz\u0103 mult pe cei care le cunosc limba. Nea Mitic\u0103 lucra cu italieni \u015fi prezen\u0163a\u00a0 lui Salvatore nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 confirme faptul c\u0103 \u00eei simpatiza \u015fi-i f\u0103cea pl\u0103cere s\u0103 se cunoasc\u0103 mai \u00eendeaproape.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Era din Taurianova, o localitate din Regio Calabria; mul\u0163i dintre italienii pe care Dumitru Sinu \u00eei cuno\u015ftea, veneau din acea parte a Italiei. \u015etia el c\u0103 na\u0163ia aceasta, de limba c\u0103reia se \u00eendr\u0103gostise de-a binelea avea un har, cu care nu mul\u0163i sunt \u00eenzestra\u0163i: \u015ftiau s\u0103 c\u00e2nte frumos. Intuitiv parc\u0103, l-a provocat pe Salvatore, rug\u00e2ndu-l s\u0103 c\u00e2nte o melodie calabrez\u0103. \u201eC\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte Terra straniera<\/em>, to\u0163i c\u00e2\u0163i eram la mas\u0103 am amu\u0163it. Salvatore avea o voce superb\u0103, de bariton veritabil. Timp de c\u00e2teva minute \u00een restaurant s-a f\u0103cut o lini\u015fte prin care r\u0103zb\u0103teau doar inflexiunile vocii lui minunate\u201d. Le-a povestit comesenilor c\u0103 mai avea patru fra\u0163i \u015fi to\u0163i aveau darul de a c\u00e2nta. A interpretat apoi, impecabil, Dorme Firenze,<\/em> reu\u015find s\u0103 c\u00e2\u015ftige imediat simpatia rom\u00e2nilor cu care de-abia se cunoscuse.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca mul\u0163i al\u0163i emigran\u0163i, Salvatore Greco era \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103. Dumitru Sinu, suflet mare \u015fi deschis spre a face bine, avea deja solu\u0163ia: se g\u00e2ndise s\u0103-l prezinte pe Salvatore managerului restaurantului la care lucra. I-a spus c\u0103 el \u00eei va rezolva problema locului de munc\u0103, doar c\u0103 va trebui s\u0103 c\u00e2nte. Adu-l m\u00e2ine la lucru!<\/em> – a fost r\u0103spunsul managerului, a\u015fa c\u0103 de a doua zi Salvatore Greco va lucra cu nea Mitic\u0103. \u201eVede\u0163i? Mitic\u0103 \u015ftie s\u0103-i organizeze pe to\u0163i!<\/em> \u2013 a exclamat domnul Rosetti, atunci c\u00e2nd i-am spus lui Salvatore c\u0103 din ziua urm\u0103toare va avea de lucru\u201d –\u00a0 poveste\u015fte prietenul meu, \u00eentorc\u00e2ndu-se cu g\u00e2ndul \u00een acele timpuri de care \u00ee\u015fi amintea cu at\u00e2ta pl\u0103cere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0A doua zi au plecat \u00eempreun\u0103 la restaurantul la care mai lucrau \u00eenc\u0103 mul\u0163i italieni \u015fi Salvatore a fost angajat, f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103. Urma s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u0163enie. C\u00e2nta Salvatore \u015fi la restaurant. Managerul era foarte mul\u0163umit de el \u015fi \u00eei spunea adesea lui nea Mitic\u0103: Mike, ce voce are Salvatore!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cemi pl\u0103ceau italienii, aveam mul\u0163i prieteni \u00eentre ei, dar cu m\u00e2ncarea lor nu m\u0103 \u00eemp\u0103cam deloc: nu \u015ftiau s\u0103 fac\u0103 dec\u00e2t macaroane \u015fi spaghetti\u201d \u2013 zice nea Mitic\u0103. M-a uimit cu c\u00e2t\u0103 pl\u0103cere \u00eemi povestea despre Salvatore \u015fi despre italienii\u00a0 cu care lucrase \u015fi de care \u00eel legau doar amintiri frumoase.<\/strong><\/p>\n

\u201cM-am \u00een\u0163eles bine cu italienii, dar cu Salvatore am legat prietenie pe via\u0163\u0103!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tr\u0103ind aproape de comunitatea de italieni, mai ales de cei din Calabria pentru care avea o afinitate deosebit\u0103, Dumitru Sinu era implicat, inevitabil, \u00een vie\u0163ile lor. Era p\u0103rta\u015f la bucuriile sau necazurile, \u00eemplinirile sau ne\u00eemplinirile fiec\u0103ruia, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre prieteni.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De exemplu, tot la Vancouver, Canada, un coleg \u00eel rugase s\u0103 mearg\u0103 cu tat\u0103l lui s\u0103 sus\u0163in\u0103 examenul de ob\u0163inere a cet\u0103\u0163eniei. Trebuia s\u0103 aib\u0103 doi martori care-l cuno\u015fteau.\u00a0 \u00cen plus, italianul nu prea cuno\u015ftea limba englez\u0103, a\u015fa c\u0103 nea Mitic\u0103 l-a preg\u0103tit anterior interviului, i-a tradus din\u00a0 italian\u0103 \u00een englez\u0103 tot ce avea de preg\u0103tit,\u00a0 repet\u00e2nd cu el provinciile canadiene, s\u0103rb\u0103torile lor specifice \u015fi alte particularit\u0103\u0163i ale acestei \u0163\u0103ri, posibile subiecte pentru acel examen. \u201cC\u00e2nd am ajuns acolo, respectivul, la fiecare \u00eentrebare f\u0103cea o pauz\u0103 \u015fi se uita la mine, a\u015ftept\u00e2nd ca s\u0103-i spun r\u0103spunsul. S-a cam b\u00e2lb\u00e2it, dar cu toate acestea i-au dat cet\u0103\u0163enia. Nu acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat cu copiii s\u0103i, care nu \u015ftiau mai nimic despre Canada \u015fi c\u0103rora, comisia de examinare le-a spus: Sunte\u0163i tineri, voi trebuie s\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i!<\/em> \u2013 relateaz\u0103 Dumitru Sinu \u2013 m-am \u00een\u0163eles bine cu italienii, dar cu Salvatore am legat o prietenie pe via\u0163\u0103!\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cu Salvatore, rela\u0163ia de prietenie a fost de excep\u0163ie: i-a cunoscut \u015fi p\u0103rin\u0163ii, a devenit, cu timpul, unul dintre cei mai buni prieteni ai s\u0103i, \u015fi acum, c\u00e2nd discutam pe aceast\u0103 trem\u0103 accentueaz\u0103: \u201cCu nicio na\u0163ie nu te \u00eemprietene\u015fti at\u00e2t de repede ca \u015fi\u00a0 cu italienii!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mai t\u00e2rziu Salvatore s-a c\u0103s\u0103torit \u015fi a avut un fiu pe care l-a botezat Italo Romano Greco! Prietenia cu familia Greco a continuat \u015fi dup\u0103 c\u0103s\u0103toria lui Salvatore. \u00cei cuno\u015ftea nea Mitic\u0103 \u015fi so\u0163ia \u015fi \u015ftia totul despre ai lui: \u201cGreco junior \u015fi-a luat de so\u0163ie o frumuse\u0163e cubanez\u0103 care i-a d\u0103ruit un copil superb, at\u00e2t de frumos, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 lumea care-l vedea spunea c\u0103 are un z\u00e2mbet care te tope\u015fte<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Prietenia dintre Salvatore Greco\u00a0 \u015fi Dumitru Sinu a fost trainic\u0103, ea s-a p\u0103strat intact\u0103 \u015fi dup\u0103 ce via\u0163a fiec\u0103ruia dintre ei a urmat o alt\u0103 traiectorie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2lnirea din toiul nop\u0163ii cu un barman \u00een Calabria <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen intervalul de timp \u00een care a locuit \u00een Fran\u0163a, la Saint Gervais, Dumitru Sinu i-a f\u0103cut o vizit\u0103 lui Salvatore Greco, la el, \u00een Calabria. A trebuit s\u0103 traverseze \u00eentreaga Italie p\u00e2n\u0103 a ajuns la destina\u0163ie, \u00eens\u0103 a f\u0103cut-o \u00een numele uneia dintre cele mai frumoase prietenii din via\u0163a lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Taurianova, localitatea din sudul Italiei unde vie\u0163uia Salvatore Greco apar\u0163ine provinciei Regio Calabria, care se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful renumitei cizme<\/em> italiene. Cu malurile sc\u0103ldate de Marea Ionic\u0103 \u2013 parte component\u0103 a Mediteranei – la est \u015fi sud, \u015fi Marea Tirenian\u0103 \u2013 un bra\u0163 al bazinului vestic al aceleia\u015fi Mediterane \u2013 \u00een vest, desp\u0103r\u0163it\u0103 la nord de restul Italiei printr-o barier\u0103 natural\u0103 format\u0103 de Mun\u0163ii Pollino, Calabria atrage pe tot parcursul anului turi\u015fti din toate col\u0163urile lumii. Dispune de nenum\u0103rate obiective turistice: temple antice care \u00eenc\u0103 mai sunt \u00een picioare pe dealurile din Cantanzaro, castele medievale, vestigii istorice, vechi bazilici, parcuri naturale cu specii rare de plante si arbori, loca\u0163ii agroturistice minunate unde obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile calabreze sunt la ele acas\u0103, hoteluri elegante \u015fi plaje minunate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Situat\u0103 la 66 km nord-est\u00a0 de capitala provinciei – ora\u015ful Regio Calabria – \u015fi 80 km sud-vest de Cantanzaro, Taurianova are \u00een apropiere c\u00e2teva localit\u0103\u0163i mai mici ce i se subordoneaz\u0103 din punct de vedere administrativ: San Martino, Amato, Pegara \u015fi Donna Livia. Satul lui Salvatore de-atunci, ast\u0103zi a ajuns un or\u0103\u015fel dezvoltat, cu multe companii \u015fi obiective turistice. Cine a vizitat sudul Italiei \u015fi nu a ajuns \u00een Calabria, e ca \u015fi cum n-ar fi vizitat nimic!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cAm ajuns \u00een satul lui Salvatore diminea\u0163a, pe la ora trei sau patru. Nu am vrut s\u0103-l trezesc at\u00e2t de devreme \u015fi mi-am amintit c\u0103 \u00eemi spusese c\u0103 \u00een sat la ei este un bar, la care tr\u0103gea el de obicei. \u015etiam deja multe despre barmanul de-acolo. A\u015fa c\u0103 m-am oprit la un pahar de vorb\u0103<\/em>, iar c\u00e2nd am intrat \u015fi l-am salutat, spun\u00e2ndu-i pe nume, barmanul a exclamat: Tu esti Mike!\u00a0 Salvatore mi-a povestit mult despre tine.<\/em>\u00a0– Dar mie, c\u00e2te nu mi-a spus de tine!\u00a0 – i-am zis italianului cu care am stat la taclale <\/em>p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103, de parc\u0103 ne-am fi cunoscut de-o via\u0163\u0103. Italienii sunt singurii, dintre toate na\u0163iile, care te iau \u00een bra\u0163e din primul minut!\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu este m\u00e2ndru de faptul c\u0103 \u00een vremea aceea, emigran\u0163ii\u00a0 rom\u00e2ni de pe teritoriul nord american erau foarte respecta\u0163i de toate comunit\u0103\u0163ile ce convie\u0163uiau aici: veniser\u0103 legal, primiser\u0103 viz\u0103 \u015fi d\u0103deau dovad\u0103 de seriozitate \u00een tot ce f\u0103ceau, le pl\u0103cea munca, erau inteligen\u0163i \u015fi deosebit de prieteno\u015fi. Salvatore Greco a r\u0103mas cu acest respect pentru cona\u0163ionalii no\u015ftri \u015fi dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een Italia, c\u00e2nd \u00eei scria lui nea Mitic\u0103, m\u0103rturisindu-i c\u0103 \u00een virtutea prieteniei pe care i-o purta, \u00eentr-un apartament din curtea casei sale ad\u0103postea mai mul\u0163i rom\u00e2ni: Dar nu-s ca voi, Mike! <\/em>\u2013 spunea nostalgic italianul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eE come noi, altri no sono!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eNe-a vizitat Italo Romano Greco, fiul lui Salvatore chiar aici la Phoenix –\u00a0 \u00eemi spune nea Mitic\u0103 \u2013 tat\u0103l s\u0103u \u00eei d\u0103duse acest nume \u00eenc\u0103rcat de simboluri! Era arhitect \u015fi venise la noi s\u0103-\u015fi perfec\u0163ioneze engleza\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cei adusese o scrisoare de c\u00e2teva pagini de la tat\u0103l s\u0103u, prin care acesta \u00eel ruga pe Mitic\u0103 Sinu s\u0103 scrie o carte despre via\u0163a lor din Vancouver: Caro Mike, \u00ee\u0163i trimit dedica\u0163ia,\u00a0 cui adic\u0103 s\u0103 dedici cartea, pentru c\u0103 \u00een momentul \u00een care ai dedica\u0163ia, cartea e pe jum\u0103tate scris\u0103<\/em>!\u2013 spunea dragul meu prieten \u00een r\u00e2ndurile sale. \u015ei urma dedica\u0163ia scris\u0103 cu majuscule: DEDICO A MIA MADRE QUESTA PICCOLA EPOPEEA\u00a0 RURALE QUE CANTA LA BELEZZA DELLA MIA TERRA E IL DOLORE DE LA MIA GENTE<\/em>. Salvatore \u015ftia povestea lui nea Mitic\u0103 \u015fi-i sugera s\u0103 dedice cartea pe care dorise s\u0103 o scrie mamei sale, pe care n-o cunoscuse, o carte care s\u0103 ilustreze frumuse\u0163ea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi durerea vie\u0163ii lui…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDup\u0103 p\u0103rerea lui Salvatore, cartea ce urma s\u0103 o scriu, trebuia neaparat dedicat\u0103 tuturor celor din exil care au avut curajul s\u0103 treac\u0103 frontiera clandestin, care au l\u0103sat o mam\u0103 \u015fi un tat\u0103, poate \u015fi o so\u0163ie, un copila\u015f \u015fi o carte deschis\u0103 pe mas\u0103, \u015fi dintre care unii au ajuns la \u00eenchisoare… Dup\u0103 cum spune Nicole, so\u0163ia mea, nu pot a\u0163ipi nici ast\u0103zi c\u00e2nd se \u00eenc\u0103lze\u015fte perna<\/em>. \u015ei mai zicea Nicole atunci c\u00e2nd citeam scrisoarea lui Salvatore: Dedic-o \u015fi celor care c\u00e2nt\u0103 sau au c\u00e2ntat f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte s\u0103 fie ruga\u0163i sau pl\u0103ti\u0163i, \u015fi pune-i \u015fi pe st\u00e2ngaci, pentru c\u0103 \u015fi ei au probleme chiar \u015fi atunci c\u00e2nd vor s\u0103 deschid\u0103 o conserv\u0103…\u201d \u2013 <\/em>\u00eemi spuse Dumitru Sinu. A continuat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre \u00eent\u00e2lnirea cu b\u0103iatul lui Salvatore, pe care-l caracteriza ca fiind \u201eun italo- romano-greco – simpatico, gentile, cu umor \u015fi cu o voce, nu chiar ca a tat\u0103lui s\u0103u, dar foarte apropiat\u0103\u201d. Cu un spirit inconfundabil, b\u0103iatul lui Salvatore dezb\u0103tuse paragraf cu paragraf cu nea Mitic\u0103 \u015fi doamna Nicole, con\u0163inutul scrisorii tat\u0103lui s\u0103u. La un moment dat, c\u00e2nd Salvatore venise cu ideea ca introducerea s\u0103 o fac\u0103 doamna Nicole, iar d\u00e2nsa se \u00eentreba contariat\u0103 ce s\u0103 scrie despre so\u0163ul ei, care aprinde lumina de 30 de ori pe noapte \u015fi cu care nici m\u0103car nu doarme \u00een aceea\u015fi camer\u0103, Italo izbucne\u015fte \u00een r\u00e2s afirm\u00e2nd: Ma un pocco amore…si, si! <\/em>\u00cei sem\u0103na tare bine tat\u0103lui s\u0103u!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0R\u00e2ndurile lui Salvatore l-au pus pe g\u00e2nduri pe Dumitru Sinu. \u00centr-adev\u0103r, via\u0163a lor \u00een Vancouver fusese frumoas\u0103, tumultuoas\u0103, plin\u0103 de amintiri de neuitat. C\u00e2nd erau \u00eempreun\u0103, to\u0163i acei emigran\u0163i care f\u0103ceau parte din cercul lor de prieteni, Salvatore spunea: E come noi, altri no sono! <\/em>Nimeni nu era ca ei, cu certitudine!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cenainte s\u0103 moar\u0103, Salvatore mi-a dat un telefon: Eu plec!<\/em> – mi-a spus \u2013. Hai, Salvatore, noi nu murim a\u015fa u\u015for!<\/em> \u2013 i-am r\u0103spuns, p\u0103str\u00e2ndu-mi cump\u0103tul. Sim\u0163ea c\u0103 se duce<\/em>… \u015fi a\u015fa a fost!\u201d Apoi, Dumitru Sinu continu\u0103 retoric: \u201dCe este via\u0163a?!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Emo\u0163ia ce-l st\u0103p\u00e2nise \u00een timp ce-mi povestea de Salvatore se puteau citi limpede pe fa\u0163a lui\u00a0 nea Mitic\u0103. \u201eC\u00e2nd Beethoven sim\u0163ise c\u0103 moartea i se apropie, se \u00eentrebase: \u015ei asta-i tot?\u201d- <\/em>zice prietenul meu. Apoi, pe-un ton ridicat \u015fi ferm, \u00eencheie hot\u0103r\u00e2t: \u201eAsta-i tot, domnule!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XV<\/strong><\/p>\n

TITI FILIP \u2013 Fost campion pribeag prin lume<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De vrei s\u0103-\u0163i \u00eencepi cartea, m\u0103i Mitic\u0103, atunci vei scrie a\u015fa: vei \u00eencepe cu Constantin Filip (Titi) din Bihor, campionul rom\u00e2n la \u00eenot pe spate, c\u0103pitanul echipei de polo din Oradea \u00een 1945-1946, cu mine adic\u0103!<\/em> – \u00eei spunea Titi Filip lui Dumitru Sinu, \u00eentr-o convorbire telefonic\u0103 ce se consumase cu ani \u00een urm\u0103 \u00eentre cei doi prieteni, atunci c\u00e2nd nea Mitic\u0103 se g\u00e2ndise c\u0103 ar fi bine s\u0103 a\u015feze \u00een file de carte, toate amintirile sale din via\u0163a de refugiat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu tat\u0103l medic \u015fi mama evreic\u0103, nefiind dispus s\u0103 suporte consecin\u0163ele originii sale semite, \u00eentr-o societate ostil\u0103, condus\u0103 de comuni\u015fti, Titi Filip \u00ee\u015fi caut\u0103 norocul \u00een lumea liber\u0103<\/em>, pribegind pe trei continente \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 destinul departe de Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dezr\u0103d\u0103cinarea unui campion<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Titi Filip s-a n\u0103scut la Oradea. A fost sportiv de performan\u0163\u0103, un priceput \u00eenot\u0103tor pe spate. Al\u0103turi de fratele s\u0103u, Gicu Filip\u00a0 juca polo pe ap\u0103 la echipa Cri\u015ful\u00a0 Oradea<\/em>. \u00cei povestise lui Dumitru Sinu, de multe ori, despre via\u0163a de sportiv: \u00cei b\u0103team pe bucure\u015fteni cu 10 la 2 sau 25 la 5. Fratele meu le mai d\u0103dea mingea, dar ei, da\u2019 de unde, tot nu marcau! Bucure\u015ftenii tot bucure\u015fteni sunt! Iar c\u00e2nd noi strigam spre public: \u00abTr\u0103iasc\u0103! Tr\u0103iasc\u0103! Tr\u0103iasc\u0103!\u00bb, ne r\u0103spundeau cu \u00abEen! Een! Een!\u00bb – cuv\u00e2nt ce \u00eenseamn\u0103 \u00abtr\u0103iasc\u0103\u00bb, pe ungure\u015fte. Ne agreau bucure\u015ftenii!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tat\u0103l s\u0103u, medic recunoscut \u00een Oradea acelor timpuri avusese de suferit de pe urma comuni\u015ftilor (so\u0163ia lui era evreic\u0103); se refugiase la Timi\u015foara cu toat\u0103 familia, dar aici Titi \u015fi ai s\u0103i se sim\u0163eau dezr\u0103d\u0103cina\u0163i: Refugiul mi-a fost greu…tat\u0103l meu era doctor, dar dup\u0103 ce-\u0163i strici cuibul…<\/em> \u2013 \u00eei povestea Titi lui Dumitru Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La un moment dat se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi ia calea exilului. Fratele s\u0103u, Gicu (George) Filip, medic de profesie, pleac\u0103 \u015fi el din \u0163ar\u0103 \u015fi se stabile\u015fte \u00een Germania. Nea Mitic\u0103 Sinu nu mai \u015ftie nimic de el, doar c\u0103 este \u00een via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 locuie\u015fte \u00een Germania.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Paradoxal, vie\u0163ile lui Titi Filip \u015fi a lui nea Mitic\u0103 se intersecteaz\u0103, dincolo de\u00a0 grani\u0163ele \u0163\u0103rii, de mai multe ori. Se cunosc la Paris \u015fi se \u00eemprietenesc. Niciunul dintre ei nu avusese vreo meserie \u00een Rom\u00e2nia. De multe ori Titi, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios \u00eei spunea amicului s\u0103u: M\u0103i Mitic\u0103, dac\u0103 am avea \u015fi noi o meserie<\/em>….<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Parisul parc\u0103 i-a adunat pe to\u0163i prietenii lui Mitic\u0103 la un loc. Mai apoi, fiecare dintre ei \u015fi-a luat zborul spre direc\u0163ia trasat\u0103 de linia\u00a0 propriului destin… Dup\u0103 Paris, Mitic\u0103 Sinu \u015fi Titi Filip se re\u00eent\u00e2lnesc \u00een Canada, la Montreal \u015fi Vancouver…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>C\u00e2nd ceri bani \u015fi te treze\u015fti cu… portocale!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cemi amintesc de Titi c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lneam to\u0163i prietenii, la Montreal. C\u00e2nd primea o scrisoare s\u0103rea \u00een sus \u015fi c\u00e2nta: Mi-a venit scrisoarea \/ Mi-a venit adresa! –<\/em>, bucur\u00e2ndu-se ca un copil\u201d .<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 El a\u015ftepta o scrisoare anume, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a \u015fi sosit: avea o m\u0103tu\u015f\u0103 la Montreal, dar nu-i \u015ftia adresa; sosise acum, odat\u0103 cu scrisoarea. Fiecare emigrant \u00eencerca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 drumul<\/em>, c\u0103ut\u00e2nd puncte de sprijin \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu cuno\u015ftea pe nimeni. \u00censu\u015fi faptul de a \u015fti c\u0103 ai o cuno\u015ftin\u0163\u0103, c\u00e2t ar fi de \u00eendep\u0103rtat\u0103, cu care s\u0103 po\u0163i lua leg\u0103tura atunci c\u00e2nd ai nevoie, sau pur \u015fi simplu pentru a nu te sim\u0163i at\u00e2t de singur, conta foarte mult! Via\u0163a refugia\u0163ilor nu a fost niciodat\u0103 nici simpl\u0103 \u015fi nici u\u015foar\u0103. \u00cen momentele \u00een care disperarea pune st\u0103p\u00e2nire pe tine, o vorb\u0103 bun\u0103, un sfat, oric\u00e2t de ne\u00eensemnat, valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t orice pe lume.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nichita Tomescu, avocatul bucure\u015ftean despre care povestise nea Mitic\u0103, c\u00e2nd a aflat c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, Titi \u015fi-a g\u0103sit m\u0103tu\u015fa i-a dat un sfat util: Auzi, c\u00e2nd \u00eei ceri bani, nu-i ceri pentru tine ci pentru prieteni. Spui c\u0103 ai mai mul\u0163i \u015fi \u00eei mai spui \u00een ce situa\u0163ie suntem… c\u0103 nu prea avem de lucru, c\u0103 o ducem greu… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Bucuros c\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sise m\u0103tu\u015fa, or\u0103deanul nostru, plin de speran\u0163\u0103, \u00eei face imediat o vizit\u0103. Era aproape sigur c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu ruda sa \u00eel va salva, \u00eei va deschide o cale, poate chiar \u00eei va da ceva bani… C\u00e2nd s-a \u00eentors, Dan Dinescu, un alt confrate, l-a \u00eentrebat: M\u0103i,Titi, ai adus sau n-ai adus bani? <\/em>V-am adus fiec\u0103ruia c\u00e2te-o portocal\u0103<\/em> \u2013, a fost r\u0103spunsul lui Titi, \u00een timp ce scotea ni\u015fte portocale dintr-o plas\u0103 ponosit\u0103 \u2013 \u015fti\u0163i ce mi-a zis m\u0103tu\u015fa?<\/em> \u00abTiti, eu fac orice pentru tine. Dar banii-s tare rari, \u015fi-aici\u00bb <\/em>– \u015fi mi-a dat, spre consolare, c\u00e2teva portocale\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dan Is\u0103cescu, rom\u00e2nul care ajunsese \u00een Fran\u0163a \u00eentr-o cutie fixat\u0103 artistic<\/em> \u00eentre ro\u0163ile unui tren, cel care st\u0103tuse printre clo\u015farii<\/em> din Paris pe malul Senei, foarte indignat, \u00eei spusese: De ce le-ai luat? De ce nu i le-ai tr\u00e2ntit \u00een fa\u0163\u0103? <\/em>\u00cen naivitatea lor, to\u0163i au crezut c\u0103 Titi va fi ajutat de acea m\u0103tu\u015f\u0103. Se \u00een\u015felaser\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi erau con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 nimeni altcineva, dec\u00e2t ei \u00een\u015fi\u015fi se puteau ajuta: neamurile sunt neamuri, dar p\u00e2n\u0103 la bani!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Despre meserie cu mult umor<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Titi Filip era cel mai spiritual dintre prietenii cu care se \u00eenconjurase Mitic\u0103 Sinu. Inteligent, agil \u015fi cu abilitate \u00een vorbirea mai multor limbi str\u0103ine \u2013 pentru c\u0103 \u00a0\u015ftia bine engleza, franceza, germana, maghiara \u015fi greaca – era de cele mai multe ori sarea \u015fi piperul<\/em> \u00eent\u00e2lnirilor lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Avea darul de a te scoate din st\u0103rile mai pu\u0163in pl\u0103cute \u015fi a te bine dispune atunci c\u00e2nd erai c\u0103tr\u0103nit: \u201cC\u00e2nd jucam la burs\u0103, venea de multe ori \u015fi Titi \u015fi m\u0103 \u00eentreba: Mitic\u0103, ai f\u0103cut ceva la burs\u0103?- Da, am pierdut 7.000 de dolari<\/em> \u2013 \u00eei r\u0103spundeam, iar el m\u0103 corecta \u00een momentul imediat urm\u0103tor, spun\u00e2ndu-mi: M\u0103i, n-ai pierdut 7.000 de dolari, tu ai pierdut 7.000 de pui pane!<\/em>\u201d- r\u00e2se Dumitru Sinu, amintindu-\u015fi c\u0103 tare \u00eei mai pl\u0103cea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce or\u0103deanului!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe vremea c\u00e2nd muncea la t\u0103iat de lemne \u00een p\u0103durile canadiene, \u00eempreun\u0103 cu Dumitru Sinu, Radu Bumbaru \u015fi Cornel Popa (acesta din urm\u0103 fiind cel care cump\u0103rase o parcel\u0103 de p\u0103dure pentru defri\u015fare \u015fi valorificarea lemnului), Titi, le zicea: M\u0103i, eu vin cu voi la p\u0103dure, dar s\u0103 nu m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103-mi tai piciorul!<\/em>\u00a0 Le d\u0103dea astfel de \u00een\u0163eles c\u0103 el munce\u015fte, dar trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce bine, ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Indiferent unde se muta, Dumitru Sinu continua s\u0103 \u0163in\u0103 leg\u0103tura cu prietenii s\u0103i cu care vorbea la telefon ore \u00een \u015fir. Ast\u0103zi \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 era deja \u00een Arizona c\u00e2nd\u00a0\u00a0 \u00eencepuse s\u0103-\u015fi adune la un loc toate amintirile, \u015fi-i dest\u0103inuise lui Titi Filip \u00eentr-o \u00eendelung\u0103 convorbire telefonic\u0103, inten\u0163ia de a scrie o carte a exilului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 <\/em>Dac\u0103 vrei s\u0103 scrii ceva despre mine, atunci scrie c\u0103 \u00abmeseria\u00bb mea a fost aceea a unui \u00abdisperat\u00bb, eu nu sunt ca Radu, un optimist. Po\u0163i men\u0163iona \u015fi poezia pe care am scris-o la Vancouver: \u00abLa Vancouver \u00een Canada \/ Plou\u0103 ziua, plou\u0103 noaptea \/ plou\u0103, poate m\u0103 \u00eenec \/ D\u0103-o dracului, c\u0103 plec! \/ Nu mai sta\u0163i, rom\u00e2ni \u00a0fl\u0103c\u0103i \/ Colinda\u0163i lumea prin v\u0103i \/Face\u0163i ca \u015fi Decebal \/ Cu c\u0103ru\u0163a sau pe cal\u00bb. \u015ei nu uita s\u0103 descrii z\u0103pada canadian\u0103 \u015fi nici cum dormeam to\u0163i \u015fapte la Montreal \u00eentr-o camer\u0103, s\u0103 nu ui\u0163i!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acea disperare<\/em> a lui Titi era justificat\u0103, pentru c\u0103 el, performerul sportiv al unor vremuri trecute, b\u0103iatul de doctor, c\u0103ruia nimic nu-i lipsise, se trezise \u00eentr-o\u00a0 lume nou\u0103, diferit\u0103 de cea l\u0103sat\u0103 acas\u0103, \u00een care, neav\u00e2nd o meserie era nevoit s\u0103 se descurce cum putea… Dar era harnic \u015fi nu se d\u0103dea la o parte atunci c\u00e2nd era vorba de munc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum nu se putea s\u0103 se \u00eencheie o discu\u0163ie cu nea Mitic\u0103 dec\u00e2t pe un ton vesel, \u00eei zise \u00een finalul acelei convorbiri: Ia stai \u00eenc\u0103 un pic s\u0103-\u0163i zic una de la Bihor \u015fi \u00een secunda urm\u0103toare a \u015fi \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte c\u00e2t \u00eel \u0163ineau pl\u0103m\u00e2nii<\/em>: \u00abCum dai mam\u0103 laptele \/ Tri li li li li \/ Trei pi\u0163ule, domnule! \/ Cum dai mam\u0103 sm\u00e2nt\u00e2na \/ Tri li li li li \/ Tot a\u015fa ca vecina! \/ Las\u0103-l mam\u0103 \u015fi mai jos \/ Nu pot domnule, c\u0103-i gros!\u00bb <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 tot ai un asemenea prieten, care s\u0103 nu te lase niciodat\u0103 s\u0103 te-ad\u00e2nce\u015fti \u00een umbra g\u00e2ndurilor tale \u015fi s\u0103-\u0163i aduc\u0103 mereu buna dispozi\u0163ie! Dar via\u0163a cu c\u0103r\u0103rile ei \u00eencurcate, uneori ne \u0163ine departe de cei pe care-i iubim, pentru c\u0103-\u015fi urmeaz\u0103 cursul firesc. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Titi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>O nou\u0103 via\u0163\u0103 pe \u201econtinentul negru\u201d!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La Vancouver Titi Filip a \u00eent\u00e2lnit-o pe Elfy (Elfyca, pe numele \u00eentreg), o blond\u0103 foarte frumoas\u0103, grecoaic\u0103, fiica unui c\u0103pitan de vas. Pe l\u00e2ng\u0103 greac\u0103, limba ei matern\u0103, Elfy vorbea limba englez\u0103 \u015fi franceza. Cunosc\u00e2nd bine limba greac\u0103, av\u00e2nd el un \u015farm aparte, lui Titi nu i-a fost greu s-o cucereasc\u0103 pe frumoasa elen\u0103. Mai t\u00e2rziu, cei doi s-au c\u0103s\u0103torit. Se potriveau de minune, form\u00e2nd un cuplu de invidiat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Via\u0163a lui Titi s-a schimbat radical dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, \u015fi-a modificat total traiectoria \u015fi priorit\u0103\u0163ile au fost altele. Au p\u0103r\u0103sit Canada \u015fi s-au mutat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Africa. Titi \u015fi-a g\u0103sit imediat un serviciu la prim\u0103ria ora\u015fului \u00een care s-au stabilit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Elfy i-a d\u0103ruit mai apoi un copil, o feti\u0163\u0103, careia i-au dat numele Ileana. \u201eFeti\u0163a de-atunci \u2013 \u00eemi spune Dumitru Sinu \u2013 ast\u0103zi este femeie la casa ei, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un grec, \u00eempreun\u0103 cu care s-a stabilit \u00een Grecia\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar via\u0163a \u00een Africa presupune anumite riscuri \u015fi nenorocirea a f\u0103cut ca Elfy s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 de tuberculoz\u0103 \u015fi s\u0103 se sting\u0103 din via\u0163\u0103, \u00eenainte de vreme, pe p\u0103m\u00e2nt african.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Odat\u0103 cu plecarea din Canada, leg\u0103tura dintre Titi Filip \u015fi Dumitru Sinu s-a \u00eentrerupt. Primea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd doar ve\u015fti despre evenimentele importante din via\u0163a lui Titi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea so\u0163iei sale, Titi i-a trimis lui nea Mitic\u0103 o scrisoare \u00een care \u00eei relata ceea ce se \u00eent\u00e2mplase, \u00eencheind cu triste\u0163e: M\u0103i, Mitic\u0103, un pop\u0103 rus a oficiat \u00eenmorm\u00e2ntarea \u015fi eu nu \u00een\u0163elegeam nimic… <\/em>Era frig\u2026 iar eu o \u0163ineam pe Ileana de m\u00e2n\u0103\u2026<\/em>De-atunci, Dumitru Sinu nu mai \u015ftie nimic de prietenul s\u0103u, sportivul pribeag pe trei continente\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XVI<\/strong><\/p>\n

CORNEL POPA – Silvicultor \u00een p\u0103durile canadiene<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A fost legionar \u015fi a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u00een vremuri tulburi. Pe drumul pribegiei, nim\u0103nui nu i-a fost u\u015for! Dar Cornel Popa a fost un curajos \u015fi, totodat\u0103, foarte ambi\u0163ios: ajunge \u00een Canada, studiaz\u0103, se-aventureaz\u0103, investe\u015fte \u00een terenuri \u00eemp\u0103durite, \u015fi-adun\u0103 prietenii, se str\u0103duie\u015fte, munce\u015fte \u015fi dore\u015fte s\u0103 prospere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPe Cornel Popa l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een Canada, la Vancouver, British Columbia\u201d \u2013 \u00eencepe nea Mitic\u0103, povestea lui Cornel Popa. Fiecare dintre cei pe care i-a cunoscut \u015fi apreciat, a avut locul \u015fi buc\u0103\u0163ica lui de vin\u0103<\/em> \u00een sufletul \u015fi via\u0163a lui Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ast\u0103zi, la ora dest\u0103inuirilor, timpul \u00eei \u0163ese \u00een fire nev\u0103zute cuvintele, dar retr\u0103ie\u015fte, cu toat\u0103 str\u0103dania de a-\u015fi masca emo\u0163ia, fiecare \u00eent\u00e2mplare \u00een parte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 <\/em>\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul din Cugir – silvicultor \u00een Canada!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cornel Popa era prietenul lui Eugen \u015etef\u0103nescu \u2013 am\u00e2ndoi silvicultori, \u015fcoli\u0163i, cu diplome \u00een regul\u0103 \u00een buzunare, diferind doar locurile \u00een care studiaser\u0103:\u00a0 ugen – la Paris iar Cornel Popa – \u00een Canada.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eMi l-a prezentat Eugen \u015etef\u0103nescu\u201d – afirm\u0103 nea Mitic\u0103 continu\u00e2ndu-\u015fi povestirea. Urmau s\u0103 formeze mai t\u00e2rziu un trio reu\u015fit, \u0163intind spre acelea\u015fi idealuri, av\u00e2nd \u00een suflete acelea\u015fi doruri \u015fi fiind fideli unei prietenii frumoase \u015fi sincere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cornel Popa provenea din Cugir, or\u0103\u015felul de pe meleaguri transilvane pline de legend\u0103, cu Dealul Cet\u0103\u0163ii aproape \u015fi vocile istoriei r\u0103zb\u0103t\u00e2nd spre lume; situat \u00een zona de contact a culoarului depresionar al Or\u0103\u015ftiei cu mun\u0163ii \u015eureanu, \u00eentr-un cadru natural deosebit de pitoresc, Cugirul este \u00eenconjurat de dealuri \u00eemp\u0103durite ce ating \u00een\u0103l\u0163imi de peste 700 m \u015fi cu panorama deosebit\u0103 a mun\u0163ilor \u015eureanu, apar\u0163in\u00e2nd lan\u0163ului carpatic meridional – \u00een sud, deschiz\u00e2ndu-se apoi spre nord, ca un evantai, spre minunata lunc\u0103 a r\u00e2ului cu acela\u015fi nume \u015fi terasele sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0163ar\u0103 profesase ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi ajunsese apoi \u00een Canada. Ce \u0163i-e \u015fi cu via\u0163a aceasta, uneori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri care leag\u0103 \u00eentr-un fel sau altul chiar \u015fi continentele \u00eentre ele: a\u015fa era \u015fi \u00een cazul lui Cornel Popa, rom\u00e2nul c\u0103ruia \u00eei fusese sortit s\u0103 traverseze Atlanticul pentru a-\u015fi continua studiile \u00eentr-un domeniu care mereu s\u0103-i aminteasc\u0103 de fream\u0103tul codrilor de-acas\u0103, de c\u00e2ntecul \u015fi poezia lor, terminase facultatea de silvicultur\u0103 \u00een Canada. \u015ei cum \u00een codrii arborii sunt fra\u0163i tot a\u015fa \u015fi acest om \u00ee\u015fi adunase pe l\u00e2ng\u0103 sufletul s\u0103u, semeni cu aceea\u015fi vibra\u0163ie sufleteasc\u0103 \u015fi c\u0103rora dorul de ob\u00e2r\u015fie li se alina \u00een acela\u015fi fel…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eBanii se fac la p\u0103dure, din firez \u015fi din secure!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Cum nu i-a fost fric\u0103 niciodat\u0103 de munc\u0103 \u015fi nici nu a fost lipsit de curaj, \u00een plus, fiind st\u0103p\u00e2nit de o ambi\u0163ie de invidiat, Cornel Popa \u015fi-a cump\u0103rat \u00een Canada un teren \u00eemp\u0103durit, \u00een mun\u0163i, pe care urma s\u0103-l defri\u015feze, iar lemnul rezultat put\u00e2nd fi comecializat \u00een scopul folosirii lui pentru st\u00e2lpi de telegraf. P\u0103rea a fi afacerea vie\u0163ii lui \u015fi pornise cu mare elan \u00een aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 privat\u0103. \u201eNu a fost \u00eens\u0103 prea norocos, deoarece unii copaci erau putrezi, fie la r\u0103d\u0103cin\u0103, fie la v\u00e2rf \u2013 \u00eemi zice nea Mitic\u0103 -. Am lucrat \u015fi eu cu el la t\u0103iat lemne, \u00eempreun\u0103 cu Radu Bumbaru \u015fi Titi Filip\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nu aveau o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103, dar to\u0163i erau oameni harnici \u015fi munceau cu s\u00e2rg, erau prieteni \u015fi erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, \u00eenso\u0163indu-i mereu \u015fi la munca de la p\u0103dure. F\u0103c\u00e2nd haz de situa\u0163ia \u00een care erau c\u00e2nd munceau la p\u0103dure, Cornel Popa spunea mereu:\u201d De-ar fi f\u0103in\u0103 precum nu-i sl\u0103nin\u0103! \/ C\u0103 apa de m\u0103m\u0103lig\u0103 ne d\u0103 na\u015fu\u2019!\u201d, pentru c\u0103 munca nu era u\u015foar\u0103 \u015fi rezultatele nu \u00eentotdeauna a\u015fa cum le doreau \u015fi f\u0103ceau ca \u015fi \u0163iganu\u2019 c\u00e2nd se trezea fl\u0103m\u00e2nd d\u00e2nd fuga la na\u015fu\u2019…Sau mai avea o vorb\u0103: “Numa’ o \u0163\u00e2r\u0103 \u00eei r\u0103u \u015fi iar nu-i bine!”.\u00a0 \u00cencercau astfel s\u0103 dep\u0103\u015fesc\u0103 acele momente \u00een care vedeau c\u0103 muncesc \u015fi roadele nu erau pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor. Mai venea \u015fi nea Mitic\u0103 cu complet\u0103rile de rigoare: \u00eencepea s\u0103 c\u00e2nte o melodie pe care tat\u0103l sau o fredona adesea atunci c\u00e2nd muncea \u015fi care cadra cu t\u0103iatul lemnelor: \u201eBanii nu se fac a\u015fa \/ St\u00e2nd \u00een c\u00e2rcium\u0103 \u015fi-a bea \/ Banii se fac la p\u0103dure \/ Din firez \u015fi din secure”. C\u00e2nd \u00eencepeau cu c\u00e2ntece \u015fi versuri nu-i mai putea opri nimeni, curgea versul \u015fi c\u00e2ntecul din sufletele lor \u00een ritmul \u00een care m\u00e2inile lor b\u0103t\u0103torite \u015fi \u00eendem\u00e2natice nu st\u0103teau locului: \u201eBate v\u00e2ntul, viscole\u015fte \/ St\u00e2njenarul gr\u0103m\u0103de\u015fte\u201d. St\u00e2njenarul era cel care aduna lemnele t\u0103iate \u015fi le \u201egr\u0103m\u0103dea\u201d, le f\u0103cea gr\u0103mezi, le stivuia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eM\u0103i, Mitic\u0103, ce-au \u00eenv\u0103\u0163at \u0103\u015ftia \u00een Fran\u0163a, nici nu se compar\u0103 cu ce-am \u00eenv\u0103\u0163at la facultate \u00een Canada\u201d\u2013 \u00eei spunea Cornel Popa lui Dumitru Sinu, f\u0103c\u00e2nd compara\u0163ie \u00eentre \u015fcoala francez\u0103 \u015fi cea canadian\u0103, pentru c\u0103 era uimit de cuno\u015ftin\u0163ele lui Eugen \u015etef\u0103nescu \u00een domeniul silviculturii, de\u015fi f\u0103cuser\u0103 aceea\u015fi facultate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eCornel Popa era legionar!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eCornel Popa era legionar\u201d – \u00eemi spune nea Mitic\u0103 \u2013 \u015fi a\u015fa cum \u201ela p\u0103dure rupea arborele cu din\u0163ii\u201d, ideile mi\u015fc\u0103rii legionare erau de neclintit din mintea \u015fi sufletul lui, \u015fi cu din\u0163ii \u0163inea de ele.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mi\u015fcarea legionar\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103 la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu purta denumirea de Legiunea Arhanghelului Mihail, fiind o legiune paramilitar\u0103 terorist\u0103 de orientare na\u0163ional fascist\u0103, creat\u0103 dup\u0103 modelul organiza\u0163iilor fasciste SA \u015fi SS, cu un puternic caracter mistic religios, violent, anticomunist \u015fi antimasonic. \u201eC\u0103pitanul\u201d era denumit Zelea Codreanu de c\u0103tre ortacii s\u0103i \u015fi al\u0103turi de el, membrii fondatori ai mi\u015fc\u0103rii legionare au mai fost \u015fi al\u0163ii, ca de exemplu: Ion Mo\u0163a, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu \u015fi Ilie G\u00e2rnea\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La 3 ani de la \u00eenfiin\u0163are, \u00een 1930, Zelea Codreanu decide s\u0103 transforme mi\u015fcarea \u00een partid politic care poart\u0103 numele Garda de Fier, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 \u015fi alte partide \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 lupte \u00eempotriva expansiunii comunismului dinspre URSS spre restul Europei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 nu crede\u021bi, cum spun adversarii Mi\u0219c\u0103rii Legionare, c\u0103 a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mi\u0219carea Legionar\u0103 a fost o mi\u0219care autohton\u0103, n\u0103scut\u0103 din grup\u0103ri studen\u021be\u0219ti anticomuniste” \u2013 afirma Neagu Djuvara, pe care nea Mitic\u0103 avusese ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 la Paris – f\u0103c\u00e2nd referire la originile acestei mi\u015fc\u0103ri; dar, “…legionarii s-au preg\u0103tit de alegerile din \u0163ar\u0103 cu un program at\u00e2t de violent fascist, antisemit \u015fi antioccidental, \u00eenc\u00e2t liberalul I.G. Duca, \u00eens\u0103rcinat de rege s\u0103 organizeze alegerile, a crezut de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 interzic\u0103 participarea la alegeri a G\u0103rzii de Fier” \u2013 era vorba de alegerile parlamentare din 1933.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Uniformele legionarilor erau asem\u0103n\u0103toare celor militare, verzi \u2013 simboliz\u00e2nd re\u00eennoirea, de aici \u015fi denumirea de \u201ec\u0103m\u0103\u015file verzi\u201d, salut\u00e2ndu-se folosind salutul fascist. Simbolul mi\u015fc\u0103rii era crucea tripl\u0103, o re\u0163ea de z\u0103brele de \u00eenchisoare reprezent\u00e2nd martiriul \u015fi cunoscut\u0103 ca \u015fi \u201ecrucea arhanghelului Mihail\u201d. Fa\u0163\u0103 de alte mi\u015fc\u0103ri similare europene de sorginte fascist\u0103, mi\u015fcarea legionar\u0103 din Rom\u00e2nia se distingea prin importan\u0163a acordat\u0103 religiei ortodoxe. Mi\u015fcarea legionar\u0103 din Rom\u00e2nia era sus\u0163inut\u0103 cu prec\u0103dere de c\u0103tre studen\u0163i \u015fi \u0163\u0103rani.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lider plin de carism\u0103, inteligent \u015fi foarte agresiv, Zelea Codreanu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi fac\u0103 o propagand\u0103 de succes, transform\u00e2nd mi\u015fcarea \u00eentr-un adev\u0103rat spectacol la scen\u0103 deschis\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0O dat\u0103 cu chemarea generalului Antonescu la putere \u00een 4 septembrie 1940, Legiunea a \u00eencheiat o alian\u0163\u0103 cu Antonescu \u015fi astfel a luat na\u015ftere un guvern cunoscut \u00een istorie ca fiind guvernului a\u015fa-zisului \u201estat na\u0163ional legionar\u201d, partidele politice istorice refuz\u00e2nd s\u0103 participe oficial la guvernare. \u00cen ziua urm\u0103toare form\u0103rii acestui guvern, Antonescu a cerut anularea Constitu\u0163iei \u015fi a Parlamentului, for\u0163\u00e2ndu-l printr-un puci pe regele Carol al II-lea s\u0103 abdice \u00een favoarea fiului s\u0103u \u00een v\u00e2rsta de numai 18 ani, Mihai I.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ajuns\u0103 la putere, legiunea a trecut la represalii \u00eempotriva comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti \u015fi nu numai, \u00eenf\u0103ptuind cele mai cumplite asasinate \u015fi \u00eempotriva rom\u00e2nilor neevrei care nu agreau principiile legionare. Sunt cunocute ac\u0163iunile antisemite ale G\u0103rzii de Fier, cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, pogromul din Bucure\u015fti \u015fi masacrul de la Jilava.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u00e2teva versuri din imnurile legionare, care erau \u00een mare majoritate compuse pe versurile lui Radu Gyr: \u201e\u00cen l\u0103turi \u015ferpi nu scoate\u0163i capul \/ C\u0103ci apuc\u0103m s\u0103curea-n m\u00e2ini \/ Destul ne-a\u0163i omor\u00e2t copiii \/ Destul \u015fi \u00eenc\u0103 n-a\u0163i plecat\u201d sau \u201ePentru tr\u0103d\u0103tori \u015fi mi\u015fei \u015fi tr\u0103dare \/ Azi vrem gloan\u0163e \u015fi vrem \u015ftreang \u2013r\u0103zbunare!\u201d A simpatizat dintotdeauna cu mi\u015fcarea legionar\u0103, de\u015fi n-a f\u0103cut parte din aceast\u0103 grupare niciodat\u0103. C\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 grani\u0163ele Rom\u00e2niei \u00een 1948, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Dumitru Sinu a fost ajutat de c\u0103tre legionari.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>Rom\u00e2nii \u015fi nevestele lor canadience <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Majoritatea prietenilor lui nea Mitic\u0103 \u015fi-au luat so\u0163ii canadience de origine englez\u0103 sau francez\u0103. Av\u00e2nd o abilitate deosebit\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine, aproape to\u0163i \u015ftiau mai multe limbi, \u00een special engleza, franceza, germana \u015fi italiana. Unul dintre ei, Titi Filip \u015ftia \u015fi greaca \u015fi cu o grecoaic\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cornel Popa s-a c\u0103s\u0103torit cu o canadianc\u0103 din British Columbia, pe nume Eunice, o femeie de excep\u0163ie, dup\u0103 cum \u00eemi spune nea Mitic\u0103. Vorbe\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu ea la telefon, este \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201e\u015ei Cornel Popa a fost plecat \u00een Fran\u0163a o perioad\u0103\u201d – m\u0103 surprinde la un moment dat nea Mitic\u0103 \u2013 a mers s\u0103 lucreze la p\u0103dure, unul dintre copiii lor s-a n\u0103scut \u00een Fran\u0163a\u201d. \u00cen amintirea lui nea Mitic\u0103, prietenul s\u0103u Cornel Popa a r\u0103mas ca un simbol al ambi\u0163iei \u015fi h\u0103rniciei. \u00ce\u015fi aminte\u015fte cum i-a spus la plecarea \u00een Fran\u0163a: \u201eEu dac\u0103 am o drujb\u0103, \u00eemi c\u00e2\u015ftig p\u00e2inea oriunde \u00een lume!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ca un f\u0103cut, dup\u0103 ce a revenit \u00een Canada, urm\u0103toarea destina\u0163ie \u00eenscris\u0103 pe traiectul vie\u0163ii lui Cornel Popa a fost SUA, unde s-a stabilit \u00een statul Michigan. Exact ca \u015fi \u00een cazul lui nea Mitic\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen Michigan \u015fi-a cump\u0103rat 400 de acri de teren pe care a plantat nuci pentru lemn de mobil\u0103. Era pasionat de ceea ce f\u0103cea \u015fi muncea cu pl\u0103cere \u00een livada lui de nuci.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mergea acolo destul de des \u015fi uda cop\u0103ceii.\u00a0La planta\u0163ia de nuci se sim\u0163ea \u00een largul lui.\u00a0Adesea, c\u00e2nd venea vremea s\u0103 plece acas\u0103, mai z\u0103bovea chiar \u015fi dup\u0103 l\u0103sarea serii, \u00een mijlocul naturii . \u00centr-o zi, pe c\u00e2nd se afla \u00een aceast\u0103 planta\u0163ie, \u015fi-a am\u00e2nat plecarea cu \u00eenc\u0103 o or\u0103 \u015fi apoi\u00a0\u00eenc\u0103 una\u2026\u201dNu \u015ftiu dac\u0103 glasul p\u0103m\u00e2ntului din acea livad\u0103 \u00eel chemase \u015fi-l \u00eendemnase s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103, dar \u00een aceea\u015fi sear\u0103, \u00een drum spre cas\u0103 a fost lovit de o ma\u015fin\u0103 \u015fi a trecut \u00een eternitate\u2026Cornel a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea “Adormirea Maicii Domnului” din Michigan\u201d- \u00eencheie nostalgic Dumitru Sinu povestea prieteniei sale cu Cornel Popa. Fusese prietenul cu care rezonase foarte bine, pentru care munca \u015fi spiritul se reg\u0103seau \u00eentr-o combina\u0163ie reu\u015fit\u0103, iar dragostea \u015fi dorul de locurile natale erau alinate cu dulcele c\u00e2ntec al plaiului rom\u00e2nesc \u015fi farmecul poeziilor sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XVII<\/strong><\/p>\n

EUGEN \u015eTEF\u0102NESCU \u2013 26 de ani \u00een Africa \u015fi dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een cort cu GENERALUL GADDAFI!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAm fost doi \u00eenving\u0103tori\u2026 fiecare \u00een felul lui\u201d<\/em> \u2013 a rostit George Cu\u015fa<\/em> <\/em>pe 8 aprilie 2011, la Curtea Br\u00e2nconveneasc\u0103 din Constan\u0163a, cu ocazia lans\u0103rii volumului <\/em>Jurnal de pribegie<\/em>, care surprinde \u00een paginile sale o poveste de via\u0163\u0103 despre Eugen \u015etef\u0103nescu, prietenul s\u0103u din tinere\u0163e<\/em>. Inginer silvic, profesor universitar, reprezentant al Canadei la Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, expert FAO \u00een cadrul ONU, iat\u0103 ce se poate spune \u00een cuvinte pu\u0163ine despre cariera lui Genu \u015etef\u0103nescu, cum \u00eei spuneau prietenii. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>\u00ce\u0163i dau \u00een primire toat\u0103 averea mea str\u00e2ns\u0103 de-a lungul celor 35 de ani pe cele trei continente, dintre care \u00eemi va r\u0103m\u00e2ne \u00een suflet, fierbinte, Africa, acolo unde am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 oamenii simpli sunt mai aproape de cele cere\u015fti, mai buni \u015fi f\u0103r\u0103 ascunzi\u015furi<\/em>\u201d \u2013 i-a spus \u015etef\u0103nescu lui George Cu\u015fa \u00een anul 2002, la re\u015fedin\u0163a sa din Marbella, Spania, c\u00e2nd i-a smuls promisiunea de a scrie o carte bazat\u0103 pe toate materialele \u015fi noti\u0163ele ce i le \u00eencredin\u0163a atunci.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, c\u00e2nd stau fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu Dumitru Sinu, unul dintre prietenii de suflet ai lui Genu, derul\u0103m \u00eempreun\u0103 filmul vie\u0163ii unui om, care dup\u0103 cum bine spunea cineva, <\/em>a traversat Dun\u0103rea ca pe o grani\u0163\u0103 \u00eentre pu\u015fc\u0103rie \u015fi libertate,<\/em> spre a-\u015fi \u00eemplini destinul departe de \u0163ar\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Nea Mitic\u0103<\/em> Sinu \u00eemi prezint\u0103 fr\u00e2nturi din istoria vie\u0163ii lui Genu, decupate cu puterea inimii din \u00eentregul ei, iat\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care printr-o oarecare similitudine cu ceea ce se petrecuse \u00een 2002 la vila din Marbella, acum, Domnia Sa \u00eempreun\u0103 cu mine, \u00eencercam \u00een locuin\u0163a Sinu din Phoenix, Arizona, s\u0103 adun\u0103m piesele unui puzzle numit via\u0163\u0103 \u00een exil<\/em> \u015fi s\u0103 le a\u015fez\u0103m \u00een pagini de carte…<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Dumitru Sinu a trecut frontiera dintre Italia \u015fi Fran\u0163a \u015fi s-a \u00eendreptat cu amicii s\u0103i spre Paris, de\u0163inea o schi\u0163\u0103 primit\u0103 de la Vasile \u0162\u00e2ra \u2013 bistri\u0163eanul \u00eendr\u0103gostit de carte \u2013 \u015fi Eugen \u015etef\u0103nescu \u2013 \u201e<\/em>un inginer silvic rom\u00e2n care studiase la Paris \u015fi pe care l-am \u00eent\u00e2lnit peste c\u00e2\u0163iva ani \u00een Canada\u201d \u2013 \u00eemi spusese nea Mitic\u0103 la una dintre \u00eent\u00e2lnirile noastre anterioare. \u00cel cunoscuse la s\u00e2rbi.<\/strong><\/p>\n

Muncise cot la cot cu Eugen \u00een timpul perioadei petrecute \u00een lag\u0103rele iugoslave. Apoi, s-au rev\u0103zut la Paris \u015fi ulterior, la Vancouver, \u00een Canada. Atunci a avut ocazia s\u0103 petreac\u0103 mult timp \u00een compania unui om cu o istorie interesant\u0103, inteligent, cult, cu o ambi\u0163ie de invidiat \u015fi cu un caracter puternic ancorat de realitatea tr\u0103it\u0103 mereu cu demnitate, \u015fi care \u00een ciuda \u015fcolilor \u00eenalte absolvite, iubea compania \u015fi sinceritatea omului simplu, mai pu\u0163in sofisticat.<\/strong><\/p>\n

De la Constan\u0163a\u2026 la Ogradina<\/em><\/strong><\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 na\u015fterea lui Eugen, la 2 februarie 1925, \u00een familia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Ion \u015fi Virginia \u015etef\u0103nescu, nevoia de cadre didactice \u00een Dobrogea acelor vremuri a determinat t\u00e2n\u0103ra pereche s\u0103 se mute, de la B\u00e2rlad, \u00een localitatea Nicolae B\u0103lcescu din jude\u0163ul Constan\u0163a \u2013 era o criz\u0103 acut\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dobrogean, pentru c\u0103 \u00een 1896, \u015ecoala Normal\u0103 din Constan\u0163a fusese desfiin\u0163at\u0103 \u015fi erau comasa\u0163i aici institutori din toat\u0103 \u0163ara.<\/strong><\/p>\n

Termin\u0103 cursurile \u015fcolii primare din localitate \u015fi apoi continu\u0103 studiile la sec\u0163ia uman\u0103 a Liceului \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d din Constan\u0163a. Aici se \u00eemprietene\u015fte cu George Cu\u015fa, cel care a\u015faz\u0103 \u00een pagini de carte (\u201eJurnal de pribegie\u201d) vie\u0163ile lor paralele \u015fi timp de aproape 70 de ani prietenia lor \u00eenvinge toate piedicile ridicate \u00een calea ei de greut\u0103\u0163ile vremii sau de cei aproape 37 de ani \u00een care cei doi nu se v\u0103d.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1948, Eugen porne\u015fte pe drumul pribegiei, p\u0103r\u0103sind Rom\u00e2nia, pe c\u00e2nd prietenul s\u0103u gust\u0103 amarul deten\u0163iei \u00een temni\u0163ele comuniste. Genu devine student al Facult\u0103\u0163ii de Silvicultur\u0103 \u00een anul 1944, iar George urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de Filosofie, ambele apar\u0163in\u00e2nd Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene. \u00cendat\u0103 ce Cu\u015fa este arestat de c\u0103tre comuni\u015fti, el \u00eensu\u015fi membru activ al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc condus de Iuliu Maniu, Eugen \u015etef\u0103nescu \u00eempreun\u0103 cu doi dintre colegii s\u0103i, Tiberiu Ionescu \u015fi Sandu Ionescu \u2013 alt prieten al lui nea Mitic\u0103 Sinu \u2013 p\u0103r\u0103sesc \u0163ara, trec\u00e2nd Dun\u0103rea \u00eenot, \u00een apropierea localit\u0103\u0163ii s\u00e2rbe Ogradina \u015fi ajung \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 \u015fi \u00eenchisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948…<\/strong><\/p>\n

\u015eapte luni \u00een Iugoslavia<\/em><\/strong><\/p>\n

A\u015fa \u00eencepe pentru Genu \u015etef\u0103nescu drumul pribegiei, plin de piedici \u015fi \u00eencerc\u0103ri, dar \u00een fa\u0163a c\u0103rora nu s-a dat b\u0103tut. Un traseu plin de umilin\u0163e, de temeri \u015fi incertitudini va marca puternic existen\u0163a lui \u015fi-a prietenilor s\u0103i pe timpul celor \u015fapte luni petrecute la s\u00e2rbi.<\/strong><\/p>\n

De la Tekia, unde sunt adu\u015fi de gr\u0103nicerii s\u00e2rbi, ajunge la Kladova, unde \u00eel cunoa\u015fte pe avocatul bucure\u015ftean Nichita Tomescu, cu care se va revedea \u00een Canada. Apoi, refugia\u0163ii sunt transfera\u0163i la \u00eenchisoarea din Pancevo, locul de \u201etriere\u201d pentru lag\u0103rele de munc\u0103, \u015fi, \u00een final, la Kovacica, unde se \u00eent\u00e2lnesc cu Tiberiu Cunia, care f\u0103cea parte din grupul lor de studen\u0163i silvicultori, trecut la s\u00e2rbi pe undeva prin Banat, de c\u0103tre oamenii rezisten\u0163ei anticomuniste.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de a\u015fteptare \u015fi nesiguran\u0163\u0103, o nou\u0103 repartizare \u00eei conduce spre minele de c\u0103rbuni de la Banovici. O perioad\u0103 grea vor traversa la Banovici, cu un regim draconic de munc\u0103, \u015fi nu numai at\u00e2t. Aici sunt supu\u015fi \u00een permanen\u0163\u0103 unor tehnici de tortur\u0103 psihic\u0103, ce le va face via\u0163a un iad. Adesea, puteai auzi \u00een r\u00e2ndul lag\u0103ri\u015ftilor rostindu-se o fraz\u0103 devenit\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103: \u201eVia\u0163a este scurt\u0103, numai suferin\u0163a pare s\u0103 o fac\u0103 mai lung\u0103\u201d…<\/strong><\/p>\n

Fiecare zi care trecea aducea cu sine \u00een\u0103sprirea condi\u0163iilor \u015fi cre\u015fterea nemul\u0163umirilor. Majoritatea refugia\u0163ilor \u00ee\u015fi f\u0103ceau planuri de evadare. Unii, mai curajo\u015fi, au reu\u015fit s\u0103 scape, \u00een schimb cei care au fost prin\u015fi, fie au ajuns \u00een \u00eenchisoarea de la Tuzla, fie au fost executa\u0163i \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i, spre a servi drept pild\u0103 de neurmat…<\/strong><\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u015fitul lui ianuarie, sunt transfera\u0163i la Zrenianin, unde \u015federea va dura p\u00e2n\u0103 la 20 aprilie \u015fi va decurge cam \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii, ca la Banovici, cu acelea\u015fi furibunde amenin\u0163\u0103ri din partea s\u00e2rbilor, dar \u015fi cu proteste finalizate cu pedepse cu \u00eenchisoarea sau execu\u0163ia celor mai \u00eendr\u0103zne\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Apropierea de libertate avea s\u0103 se produc\u0103 cur\u00e2nd prin transferarea grupului din care f\u0103ceau parte Genu \u015etef\u0103nescu, Mitic\u0103 Sinu, Tiberiu Cunia \u015fi Tiberic\u0103 Ionescu, la fabrica de c\u0103r\u0103mizi de la Mala Bukovica, de unde, cu ajutorul suspect al unui lucr\u0103tor din fabric\u0103, reu\u015fesc s\u0103 evadeze \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la Trieste, \u00een Italia. Se sf\u00e2r\u015fise cumplita via\u0163\u0103 de lag\u0103rist \u00een \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi de-abia de-aici \u00eencolo \u00eencepea exilul!<\/strong><\/p>\n

Italia \u015fi visul francez<\/em><\/strong><\/p>\n

La Trieste via\u0163a lui Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi a ortacilor s\u0103i cunoa\u015fte o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, erau liberi \u015fi tratamentul de care se bucurau din partea autorit\u0103\u0163ilor era civilizat, mult diferit de cel din temutele lag\u0103re s\u00e2rbe\u015fti. \u015eederea la Trieste n-a fost de lung\u0103 durat\u0103, a constituit o perioad\u0103 de relaxare \u015fi refacere psihic\u0103, absolut necesar\u0103 pentru ceea ce avea s\u0103 urmeze \u00een via\u0163a lor. Se ar\u0103taser\u0103 zorii libert\u0103\u0163ii \u015fi cei trei studen\u0163i silvicultori \u2013 Genu \u015etef\u0103nescu, Tiberiu Cunia \u015fi Tiberiu Ionescu \u2013 \u00eencepuser\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 unele planuri. Sandu Ionescu r\u0103m\u0103sese la s\u00e2rbi, repartizat \u00een alt\u0103 grup\u0103 de munc\u0103, dar se vor revedea la Paris.<\/strong><\/p>\n

La Trieste, \u00een mintea lor se contureaz\u0103 ideea de a ajunge \u00een Fran\u0163a, la Paris, pentru a continua studiile. Astfel, dup\u0103 parcurgerea unui traseu pe care deja \u00eel cunoa\u015ftem din relat\u0103rile lui nea Mitic\u0103 \u015fi Tiberiu Cunia, cu un popas la Cinecitta, l\u00e2ng\u0103 Roma, \u015fi-apoi la Torino, tinerii trec grani\u0163a italo-francez\u0103.<\/strong><\/p>\n

Parisul \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu c\u0103minele Armatei Salv\u0103rii unde sunt g\u0103zdui\u0163i pentru \u00eenceput \u015fi beneficiaz\u0103 de ajutorul organiza\u0163iei pariziene pentru refugia\u0163i, IRO \u2013 Internationale Refugiee Organisation. Aplic\u0103 apoi pentru \u015ecoala Forestier\u0103 de la Nancy, recunoscut\u0103 ca fiind una dintre cele mai bine cotate unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt superior de profil din Fran\u0163a, \u015fi devin \u00een acela\u015fi an, studen\u0163i la silvicultur\u0103, cei doi ani de studiu efectua\u0163i anterior \u00een Rom\u00e2nia fiindu-le echivala\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Student la Nancy, cu g\u00e2ndul la taigaua canadian\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Doi ani de \u201etranspira\u0163ie\u201d intelectual\u0103 au urmat pentru Genu \u015fi prietenii s\u0103i \u201eforestieri\u201d, pentru c\u0103, dup\u0103 ce sunt accepta\u0163i la Nancy, trebuie s\u0103 aprofundeze limba francez\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 deslu\u015fi tainele p\u0103durilor. Inteligen\u0163a \u015fi ambi\u0163ia, seriozitatea \u015fi rigurozitatea \u00eel ajut\u0103 pe Genu \u015fi, dup\u0103 o munc\u0103 titanic\u0103 de doi ani, reu\u015fe\u015fte s\u0103 acumuleze un bagaj substan\u0163ial de cuno\u015ftin\u0163e care-i vor folosi \u00een cariera str\u0103lucit\u0103 ce-l a\u015ftepta. Diploma de absolvent al \u015fcolii forestiere franceze va fi \u00een viitor \u201epa\u015faportul pentru lumea de m\u00e2ine\u201d \u2013 a\u015fa o nume\u015fte Genu, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i.<\/strong><\/p>\n

Decanul facult\u0103\u0163ii, domnul Oudin, care le acordase credit \u00eenc\u0103 din primul an de studii, mul\u0163umit c\u0103 nu \u00eei \u00een\u015felaser\u0103 a\u015ftept\u0103rile, se ofer\u0103 s\u0103-i ajute pe tinerii silvicultori rom\u00e2ni, demni de \u00eencrederea sa, \u015fi-i \u00eendrum\u0103 spre fostele colonii franceze. Dar curajo\u015fii rom\u00e2ni visau de mult\u0103 vreme la p\u0103durile canadiene \u015fi fiindc\u0103 limba francez\u0103 nu mai constituia o problem\u0103, se \u00eendreapt\u0103 spre zona francez\u0103 a Canadei, Quebec.<\/strong><\/p>\n

Tiberiu Ionescu a optat pentru Maroc, Sandu Ionescu a r\u0103mas \u00een Fran\u0163a, de unde a plecat mai t\u00e2rziu \u00een Elve\u0163ia, dar silvicultura n-a profesat-o niciodat\u0103. Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Cunia au traversat oceanul pentru a descoperi mirajul continentului nord-american, \u00een Canada…<\/strong><\/p>\n

P\u0103r\u0103sea Fran\u0163a care-l adoptase vremelnic, \u00een care fusese sprijinit moral \u015fi material, unde se formase profesional, de\u0163in\u00e2nd \u00een buzunar o diplom\u0103 de absolvire a unei \u015fcoli renumite, cu care se m\u00e2ndre\u015fte Fran\u0163a, profesorii \u015fi mai ales cei care au avut norocul s-o urmeze.<\/strong><\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 ce s-au \u00eemplinit trei ani de c\u00e2nd p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, la 31 octombrie 1951, Genu \u015etef\u0103nescu sose\u015fte \u00een Canada, \u00een portul Quebec, la bordul unui vas cu care traverseaz\u0103 oceanul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bun\u0103 diminea\u0163a, Canada!<\/em><\/strong><\/p>\n

De-aici va pleca spre Montreal, unde va \u00eencepe o altfel de via\u0163\u0103 \u015fi-apoi mai departe, numai Dumnezeu \u015ftie pe unde… Peronul g\u0103rii din Montreal i s-a p\u0103rut ne\u00eenc\u0103p\u0103tor pentru ceata de tineri veseli care veniser\u0103 s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine \u00eempreun\u0103 cu Emil Onaca, prietenul s\u0103u. Au petrecut p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu, s\u0103rb\u0103torind sosirea lui \u00een Canada. Peste pu\u0163in timp, va lua contact cu o alt\u0103 lume \u015fi-i va spune fericit: \u201eBun\u0103 diminea\u0163a, lume nou\u0103, a Canadei!\u201d Va \u00eencerca s\u0103 \u015ftearg\u0103 din jurnalul sufletului s\u0103u paginile purt\u00e2nd \u00een ele calvarul zilelor \u015fi nop\u0163ilor de pribeag, ce p\u0103reau atunci a se sf\u00e2r\u015fi…<\/strong><\/p>\n

Timp de dou\u0103 luni, locuie\u015fte la prietenul s\u0103u Caraghiaur \u015fi la familia Cabba. Din 2 decembrie 1951, p\u00e2n\u0103 \u00een 12 august 1953, lucreaz\u0103 \u00een p\u0103durile canadiene \u00een divizia Clova apar\u0163in\u00e2nd prestigioasei companii Canadian International Paper. Ca \u015fi prietenul \u015fi colegul Cunia, care lucra \u00een aceea\u015fi divizie dar la vreo sut\u0103 de mile distan\u0163\u0103, Genu \u00eencepe de la munca de jos<\/em>, ca ajutor de cubator, adic\u0103 de m\u0103sur\u0103tor al stivelor de lemne t\u0103iate \u00een p\u0103durile apar\u0163in\u00e2nd diviziei respective. Tr\u0103ia departe de lume, al\u0103turi de t\u0103ietorii de lemne, \u00een bar\u0103ci… Limba francez\u0103 vorbit\u0103 de c\u0103tre colegi nu-l avantaja, pentru c\u0103 visa s\u0103 ajung\u0103 pe coasta vestic\u0103, pe malul Pacificului, a\u015fa c\u0103 \u00eencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e de unul singur engleza.<\/strong><\/p>\n

Profita de concediile pl\u0103tite sau nepl\u0103tite vizit\u00e2ndu-\u015fi prietenii la Montreal sau Toronto, cunosc\u00e2nd astfel o parte din \u0163ara uria\u015f\u0103 \u00een care \u00eel tr\u0103seser\u0103 funiile destinului. Petrecea cu inimoasa comunitate rom\u00e2neasc\u0103, care se str\u0103duia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 unit\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103streze comorile de suflet ce mai r\u0103m\u0103seser\u0103 intacte \u00een via\u0163a din exil.<\/strong><\/p>\n

Urc\u0103 o treapt\u0103 profesional\u0103, devenind m\u0103sur\u0103tor cu licen\u0163\u0103, iar dup\u0103 un timp, \u00een echip\u0103 cu Tiberiu Cunia, ajunge protector al p\u0103durilor, st\u00e2nd de veghe cu schimbul \u00eentr-un turn din mijlocul nesf\u00e2r\u015fitelor p\u0103duri canadiene. Aceast\u0103 perioad\u0103 de observatori ai p\u0103durii este pentru cei doi real prilej de relaxare \u015fi de preg\u0103tire temeinic\u0103 pentru ceea ce va urma \u00een vie\u0163ile lor, \u00een carierele lor, care de-abia, de-abia, \u00eencepeau s\u0103 prind\u0103 contur.<\/strong><\/p>\n

La 10 septembrie 1953 se \u00eendreapt\u0103 spre Vancouver, pe coasta vestic\u0103 a Canadei, sc\u0103ldat\u0103 de apele Pacificului.<\/strong><\/p>\n

British Columbia \u2013 un alt \u00eenceput?<\/em><\/strong><\/p>\n

Ajunge la Vancouver \u00een 15 septembrie 1953 \u015fi locuie\u015fte p\u00e2n\u0103 pe 6 iunie 1954 la familia Martin. \u00cent\u00e2lnirile \u015fi petrecerile cu prieteni vechi ca Mitic\u0103 Sinu, Cornel Popa, Victor Constantinescu sau cu mai noii s\u0103i amici Kamimura, Rene Dfleit sau Drew i-au r\u0103mas dragi amintiri.<\/strong><\/p>\n

Din 7 iunie 1954 este angajat B.C. Forest Service, la Kamloops, British Columbia, gra\u0163ie profesorului H.W.Smith de la University British Columbia \u015fi lui Amund Gronner de la Kamloops.<\/strong><\/p>\n

Ultimii ani petrecu\u0163i \u00een exil, marca\u0163i de duritatea lunilor tr\u0103ite \u00een lag\u0103rele titoiste \u015fi de toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u015fi neajunsurile de care a avut parte, i-au provocat un ulcer pe care nu-l descoper\u0103 dec\u00e2t \u00een Kamloops. For\u0163at de \u00eemprejur\u0103ri, se interneaz\u0103 o perioad\u0103 \u00een spital \u015fi se trateaz\u0103. Pierduse 52% din s\u00e2nge f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, datorit\u0103 r\u0103nii provocate de ulcer. Sub supravegherea unui colectiv medical de excep\u0163ie, a fost salvat printr-o minune, prin puterea biologic\u0103 indescriptibil\u0103 a restului de s\u00e2nge. Se externeaz\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul lunii august 1954 \u015fi \u00ee\u015fi reia activitatea.<\/strong><\/p>\n

Se \u00eentoarce la munc\u0103 \u015fi, datorit\u0103 diagnosticului cu care se externase, va lucra mai mult \u00een birou sau va face munci u\u015foare, care s\u0103-i protejeze s\u0103n\u0103tatea \u00eenc\u0103 \u015fubred\u0103. Se bucur\u0103 de prezen\u0163a \u015fi grija prietenilor \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze optimismul, continu\u00e2nd s\u0103 cread\u0103 \u00een realizarea viselor sale. Are al\u0103turi prieteni dragi, se sprijin\u0103 \u015fi se \u00eencurajeaz\u0103 reciproc f\u0103c\u00e2nd greut\u0103\u0163ile s\u0103 fie mai u\u015for de dep\u0103\u015fit \u015fi via\u0163a mai frumoas\u0103. Unul dintre cei care-i sunt al\u0103turi \u015fi cu care leag\u0103 o prietenie frumoas\u0103 este Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2lniri de suflet<\/em><\/strong><\/p>\n

Eugen \u015etef\u0103nescu era deja \u00een Canada atunci c\u00e2nd nea Mitic\u0103 p\u0103r\u0103sea Fran\u0163a pentru a-\u015fi continua pribegia pe continentul nord-american. S-au rev\u0103zut \u00een \u0162ara frunzei de ar\u0163ar<\/em>, la Vancouver.<\/strong><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lnea cu Eugen \u015etef\u0103nescu, Dumitru Sinu se sim\u0163ea \u00een largul lui, pentru c\u0103 putea vorbi \u00een tihn\u0103 despre subiecte pe care nu le putea aborda cu oricine; la r\u00e2ndul s\u0103u, Genu c\u0103uta adesea compania lui Mitic\u0103, de care se legase de c\u00e2nd \u00eel cunoscuse.<\/strong><\/p>\n

Se vedeau mereu la o cafea povestit\u0103<\/em> ore \u00een \u015fir un grup de prieteni din care erau nelipsi\u0163i monsieur Rosetti<\/em> \u2013 fost ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Elve\u0163ia, profesorul Ene, Victor Voinea \u015fi Titi Filip. Domnul Rosetti adora s\u0103 converseze \u00een francez\u0103 cu Genu \u015fi cu nea Mitic\u0103, deoarece am\u00e2ndoi vorbeau cu u\u015furin\u0163\u0103 limba lui Voltaire.<\/strong><\/p>\n

\u201eEugen era un tip calculat, educat \u015fi foarte stilat. Puteai vorbi cu el despre istoria Rom\u00e2niei, a Fran\u0163ei, despre marii scriitori sau orice alte subiecte delicate care implicau o cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103, de nu te mai s\u0103turai ascult\u00e2ndu-l \u2013 \u00eemi spune Dumitru Sinu. Influen\u0163a \u015fcolilor absolvite \u00een Europa Occidental\u0103, Fran\u0163a \u00een spe\u0163\u0103, se sim\u0163ea din plin at\u00e2t din punct de vedere al culturii, atitudinii, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere al cuno\u015ftin\u0163elor profesionale ale absolven\u0163ilor lor, lucru pe care \u00eel recunoscuse, nu o dat\u0103, \u015fi Cornel Popa, absolvent de facultate \u00een Canada\u201d.<\/strong><\/p>\n

Lui nea Mitic\u0103 \u00eei pl\u0103ceau mult dezbaterile pe marginea c\u0103r\u0163ilor citite, care se desf\u0103\u015furau de multe ori la el acas\u0103. \u201e\u00cel invitasem pe Genu la o ciorb\u0103. A venit f\u0103r\u0103 ezitare \u015fi, cum a intrat \u00een cas\u0103, m-a \u00eentrebat: E gata ciorba, m\u0103i<\/em>? \u2013 E acolo \u00een oal\u0103, e gata imediat<\/em> \u2013 i-am r\u0103spuns \u015fi profit\u00e2nd de timpul ce-l aveam la dispozi\u0163ie, am \u015fi deschis subiectul despre scriitorii ru\u015fi, pentru c\u0103 el \u00eei citise aproape pe to\u0163i\u201d.<\/strong><\/p>\n

Uneori se contraziceau pentru c\u0103 Mitic\u0103 Sinu, av\u00e2nd o memorie vizual\u0103 fantastic\u0103 \u015fi reu\u015find s\u0103 scaneze<\/em> pagin\u0103 de pagin\u0103, culegea principalele informa\u0163ii \u015fi \u00een circa patru-cinci ore avea imaginea clar\u0103 a tot ce cuprindea cartea respectiv\u0103. Eugen \u015etef\u0103nescu \u00eei spunea contariat, c\u0103 o carte de genul acela nu se poate citi \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103 zile. Mitic\u0103 venea cu argumentul \u015fi-i povestea cu u\u015furin\u0163\u0103 cartea pe care tocmai o citise \u00een ultimele ore… \u015ei tare-i mai pl\u0103cea lui \u015etef\u0103nescu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dor de Europa<\/em><\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul lui octombrie, pe c\u00e2nd se afla la verific\u0103ri \u00een Okanagana Valley, tr\u0103ie\u015fte un moment inedit: \u00een acea zon\u0103, considerat\u0103 a fi una dintre cele mai frumoase regiuni ale Canadei, \u00eent\u00e2lne\u015fte un t\u00e2n\u0103r ciob\u0103na\u015f, cu turma de mioare, care se tr\u0103gea dintr-o familie de bucovineni. Aveau o ferm\u0103 acolo, \u00een localitatea numit\u0103 Kelowna, din apropierea ora\u015fului \u015fi continuau tradi\u0163iile \u015fi \u00eendeletnicirile deprinse \u00eentr-o Bucovin\u0103 dup\u0103 care t\u00e2njeau… Genu avea o structur\u0103 sufleteasc\u0103 aparte, era un sensibil f\u0103r\u0103 asem\u0103nare; p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00eentr-un moment \u00een care nu avea de ce s\u0103 regrete, \u00eens\u0103 dorul de p\u0103rin\u0163i, de cas\u0103, de \u0163ar\u0103 \u00eel m\u0103cina \u015fi-i st\u0103p\u00e2nea adesea g\u00e2ndurile.<\/strong><\/p>\n

\u00cei era dor de Europa, unde reu\u015fise s\u0103 ob\u0163in\u0103 o diplom\u0103 de la o \u00eenalt\u0103 \u015fcoal\u0103 francez\u0103 \u015fi-acum, \u00een cel\u0103lalt col\u0163 de lume, muncea la fel ca un oarecare, ce nu avea nevoie nici de studii, \u015fi nici de diplome fran\u0163uze\u015fti de la \u015fcoli prestigioase… G\u00e2ndurile sale se \u00eendreptau tot mai des spre Europa, pentru c\u0103 toate demersurile f\u0103cute de el \u015fi de Tiberiu Cunia r\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 finalitate. A\u015fa c\u0103, la sf\u00e2r\u015fit de martie 1955, las\u0103 prim\u0103vara canadian\u0103 s\u0103-\u015fi plesneasc\u0103 mugurii \u00een voie \u015fi pleac\u0103 la New York, unde petrece, ca pe vremuri, al\u0103turi de Emil Onaca, dou\u0103 zile care, \u00een compania acestuia, f\u0103ceau c\u00e2t cel pu\u0163in dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de vacan\u0163\u0103. \u00cen acel moment \u00eens\u0103 New Yorkul \u00eensemna pentru el doar popasul scurt dinaintea travers\u0103rii Atlanticului spre \u201edragostea lui r\u0103nit\u0103\u201d, cum \u00eei spunea b\u0103tr\u00e2nei Europe…<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 zece zile de c\u0103l\u0103torie pe mare debarc\u0103 la Barcelona \u00een 16 aprilie 1955, tr\u0103ind al\u0103turi de circa 100 de spanioli care p\u0103r\u0103siser\u0103 patria lor cu 20 de ani \u00een urm\u0103, \u00een timpul R\u0103zboiului Civil, momente pline de emo\u0163ie generat\u0103 de revederea familiilor lor. Asist\u0103 la tulbur\u0103torul spectacol din timpul debarc\u0103rii \u015fi d\u0103 o rait\u0103 prin Barcelona, iar apoi se \u00eendreapt\u0103 spre Fran\u0163a, pe care o va revedea dup\u0103 patru ani…<\/strong><\/p>\n

Bra\u0163 la bra\u0163 cu amintirile \u2013 Paris \u015fi Nancy<\/em><\/strong><\/p>\n

Urm\u0103toarele dou\u0103 luni le-a petrecut la Paris. Genu \u015etef\u0103nescu ajunsese \u00een \u201eora\u015ful luminilor\u201d \u00een ajunul \u00cenvierii. Dup\u0103 ce se instaleaz\u0103 \u00eentr-un hotel modest, se duce la biserica ortodox\u0103 de pe strada Jean de Beauvais, unde pu\u0163ini \u00eel mai recunosc, dar tr\u0103ie\u015fte emo\u0163ia revederii cu prieteni \u015fi cuno\u015ftin\u0163e vechi, cu care va petrece urm\u0103toarele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Paris.<\/strong><\/p>\n

Se revede cu Stoian Br\u0103iloiu, cunoscut \u00een cercurile rom\u00e2ne\u015fti din Paris cu numele de nea Br\u0103il\u0103<\/em>, care, urm\u00e2nd s\u0103 plece \u00een vacan\u0163\u0103, \u00eei ofer\u0103 pentru o lun\u0103 camera sa. Un suflet de aur avea acest om ceva mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Genu \u015fi nea Mitic\u0103 \u015fi nu sc\u0103pa niciun prilej de a face bine celor din jur.<\/strong><\/p>\n

Au petrecut de Sfintele Pa\u015fti, dar \u015fi de 1 mai al acelui an, 1955, \u00eentr-o atmosfer\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103: ce petreceri cu b\u0103taie lung\u0103<\/em> \u015fi amintiri de neuitat! A urmat un scurt turneu \u00een sud, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva prieteni, dar pe 8 mai se \u00eentorc la Paris, pentru a participa la funeraliile lui George Enescu din data de 9 mai 1955, la cimitirul P\u00e8re-Lachaise.<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u015fi propusese s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 la Nancy, acolo unde deslu\u015fise pre\u0163 de doi ani tainele p\u0103durilor \u015fi ale limbii franceze \u00een acela\u015fi timp, iar apoi urma s\u0103 ajung\u0103 \u00een Elve\u0163ia, la Sandu Ionescu \u015fi la Tiberic\u0103 Ionescu, \u00een Maroc. Un program \u00eenc\u0103rcat, dar \u015fi stresant datorit\u0103 formalit\u0103\u0163ilor ce trebuiau f\u0103cute pentru vizitele \u00een Elve\u0163ia \u015fi Maroc, unde avea nevoie de viz\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pe data de 9 iunie 1955, era cu toate actele \u00een regul\u0103. Preg\u0103tit pentru un voiaj lung, a doua zi ia trenul spre Nancy \u015fi face un popas pentru c\u00e2teva ore \u00een ora\u015ful studen\u0163iei sale. Revede locuri care-i trezesc amintiri \u015fi parcurge pe jos traseele de alt\u0103dat\u0103, pe unde cu \u015fase ani \u00een urm\u0103 f\u0103cuse primii pa\u015fi spre o \u015fcoal\u0103 de prestigiu… R\u0103v\u0103\u015fit de aducerile-aminte, ref\u0103c\u00e2nd trasee preferate \u00een cei doi ani de \u015federe la Nancy, petrece c\u00e2teva ore \u00een compania g\u00e2ndurilor \u015fi imaginilor unui trecut nu prea \u00eendep\u0103rtat, apoi se \u00eendreapt\u0103 spre gar\u0103, pentru c\u0103 drumul s\u0103u continu\u0103 spre Elve\u0163ia, unde-l a\u015fteapt\u0103 Sandu Ionescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen \u201e\u0162ara cantoanelor\u201d cu Sandu Ionescu<\/em><\/strong><\/p>\n

De la Nancy ajunge la Basel cu Orient-Expres<\/em>-ul \u015fi, de-acolo, cu rapidul p\u00e2n\u0103 la Zurich. De-aici, ia un tren local p\u00e2n\u0103 la Will, sta\u0163ia-n care trebuia s\u0103-l a\u015ftepte Sandu. Trece rapid de emo\u0163iille c\u0103ut\u0103rilor \u00een necunoscut, pentru c\u0103 prietenul s\u0103u nu-l a\u015fteptase, dar doamna Irma, so\u0163ia lui, era prezent\u0103 \u015fi l-a identificat automat.<\/strong><\/p>\n

Un c\u0103tun cu c\u00e2teva case, printre care \u015fi cea lui Sandu, adunat \u00eentre coline \u00eenverzite te f\u0103cea s\u0103 te sim\u0163i curat \u015fi liber, s\u0103 ui\u0163i de toate nepl\u0103cerile vie\u0163ii \u015fi s\u0103 te bucuri de frumuse\u0163ea \u015fi lin\u015ftea locului.<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea din seara aceea cu prietenul s\u0103u i-a adus bucurie, de\u015fi Sandu se confrunta cu destul de multe probleme. Se n\u0103scuse Dan, unul dintre copii, un b\u0103ie\u0163el deosebit de frumos, devenit un fel liant \u00eentre Sandu \u015fi familia Irmei, care-l acceptase cu destul de mare greutate.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 trei zile petrecute \u00eentr-un cadru deosebit, cu vizite la p\u0103rin\u0163ii Irmei \u015fi cu multe ore de vorbit rom\u00e2ne\u015fte \u2013 a\u015fa cum fusese vrerea lui Sandu -, Genu \u00ee\u015fi ia r\u0103mas bun de la familia Ionescu \u015fi se pleac\u0103 spre Marsilia, de unde va lua avionul spre Rabat. Marocul \u015fi Tiberic\u0103 Ionescu \u00eel a\u015fteptau!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Maroc \u2013 o lun\u0103 de singur\u0103t\u0103\u0163i unite <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2mpinat de acela\u015fi Tiberiu Ionescu de care se desp\u0103r\u0163ise cu patru ani \u00een urm\u0103, \u00een plus doar cu c\u00e2\u0163iva ghiocei r\u0103s\u0103ri\u0163i timid la t\u00e2mple, Genu \u015etef\u0103nescu petrece 30 de zile \u00een Marocul devenit \u0163ar\u0103 de adop\u0163ie pentru t\u00e2rgovi\u015fteanul r\u0103mas acela\u015fi de c\u00e2nd s-a n\u0103scut<\/em>, consemneaz\u0103 Genu \u00een jurnalul s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

R\u0103zvr\u0103tit, ca \u00eentotdeauna, Tiberiu Ionescu \u00ee\u015fi uime\u015fte vechiul prieten cu mai noua sa pasiune pentru politica marocan\u0103. \u00cel sf\u0103tuie\u015fte prietene\u015fte s\u0103 p\u0103streze echidistan\u0163a fa\u0163\u0103 de zona politicului, care s-ar putea s\u0103 aib\u0103 influen\u0163e nefaste asupra carierei.<\/strong><\/p>\n

Luna petrecut\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un periplu prin ora\u015fele marocane Casablanca, Rabat, Agad\u00eer, Fes sau Marakesh, sau pe plajele \u00eensorite sc\u0103ldate de apele mediterano-atlantice, prin mun\u0163ii Atlas, sau printre ruinele vechilor \u015fi misterioaselor a\u015fez\u0103ri a constituit pentru cei doi prieteni o relaxare adev\u0103rat\u0103. Genu avusese parte de zile minunate, petrecute \u00een prezen\u0163a unui popor primitor. Era st\u0103p\u00e2nit de o stare de lini\u015fte ce n-o mai sim\u0163ise de foarte mult\u0103 vreme, iar amintirea lor \u00eel va \u00eendemna s\u0103 revin\u0103 \u00een mijlocul unei lumi necunoscute p\u00e2n\u0103 atunci, dar care l-a fermecat.<\/strong><\/p>\n

La data de 20 iulie a aceluia\u015fi an 1955, Eugen \u015etef\u0103nescu p\u0103r\u0103se\u015fte Marocul merg\u00e2nd spre Tanger. Peste dou\u0103 zile p\u0103r\u0103se\u015fte continentul african la bordul vasului Virgen de Africa<\/em>, ce-l va debarca \u00een \u00eensorita Spanie, la Algeciras.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Spania vocile istoriei r\u0103zbat prin sufletele rom\u00e2nilor<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Inten\u0163ia lui Genu \u015etef\u0103nescu era s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar c\u00e2teva zile \u00een Spania \u015fi-apoi s\u0103 revin\u0103 \u00een America. Pleac\u0103 din Algeciras, spre Madrid, travers\u00e2nd cu trenul Andaluzia cea plin\u0103 de farmec \u015fi pitoresc, trec\u00e2nd prin Toledo, ora\u015ful a c\u0103rui istorie zbuciumat\u0103 r\u0103zb\u0103tea prin to\u0163i porii lui spre sufletul vizitatorului, las\u0103 \u00een urm\u0103 apoi Alcazarul, ca ,dup\u0103 19 ore de drum, s\u0103 ajung\u0103 \u00een gara madrilen\u0103. Madridul \u00eei rezerv\u0103 surprize pl\u0103cute, pentru c\u0103 aici cunoa\u015fte o comunitate rom\u00e2neasc\u0103 de elit\u0103, atipic\u0103, de care se va sim\u0163i ata\u015fat toat\u0103 via\u0163a.<\/strong><\/p>\n

Citea ori de c\u00e2te ori \u00eei c\u0103dea \u00een m\u00e2n\u0103, gazeta Carpa\u0163ii<\/em>, al c\u0103rei redactor era Traian Popescu. Avea ocazia s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 acum la Madrid \u015fi programeaz\u0103 o \u00eent\u00e2lnire cu Domnia Sa. \u00cent\u00e2lnirea s-a derulat sub auspiciile respectului \u015fi apropierii suflete\u015fti iar Genu a aflat multe lucruri interesante despre comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Madrid. A stat c\u00e2teva ceasuri \u00een casa unei familii de care s-a desp\u0103r\u0163it ca \u015fi cum s-ar fi cunoscut de-o via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu Traian Popescu \u015fi Nicolae Croitoru, tulcean de origine, sosit de cur\u00e2nd din Brazilia unde lucrase vreo trei ani prin jungla Amazoanelor, Genu \u015etef\u0103nescu ajunge \u00eentr-un loc cu o puternic\u0103 rezonan\u0163\u0103 istoric\u0103, Majadahonda, la o distan\u0163\u0103 de circa 20 de kilometri de Madrid. Aici, doi dintre legionarii rom\u00e2ni care-au luptat al\u0103turi de Franco \u00eempotriva brig\u0103zilor comuniste au fost \u00eempu\u015fca\u0163i. Ion Mo\u0163a \u015fi Vasile Marin f\u0103ceau parte dintr-un grup de opt tineri, legionari de-ai lui Codreanu, care veniser\u0103 \u00een Spania fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor de-atunci s\u0103 lupte pentru dreptate \u015fi libertate. Cei doi comandan\u0163i veniser\u0103 s\u0103 sprijine voluntar trupele generalului Franco, aflate \u00een conflict cu brig\u0103zile comuniste. Presa timpului a descris oribilele execu\u0163ii ale preo\u0163ilor catolici \u015fi d\u0103r\u00e2marea bisericilor de c\u0103tre lupt\u0103torii comuni\u015fti, ceea ce a condus la formarea \u00een Rom\u00e2nia a unei echipe de opt frunta\u015fi legionari deci\u015fi s\u0103 lupte \u00een Spania pentru o Europ\u0103 unit\u0103 sub cre\u015ftinism. Restul de \u015fase membri supravie\u0163uitori ai echipei au fost rechema\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 moartea lui Mo\u0163a \u015fi Marin. Comandantul G\u0103rzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, nu-\u015fi mai permitea s\u0103 ri\u015fte pierderea conduc\u0103torilor legiunii pe frontul spaniol.<\/strong><\/p>\n

A\u015f dori s\u0103 fac aici o parantez\u0103 \u015fi s\u0103 precizez c\u0103 peste c\u00e2\u0163iva ani, mai exact \u00een 1970, \u00een prezen\u0163a comandantului Mi\u015fc\u0103rii Legionare Horia Sima, a avut loc la Majadahonda comemorarea tragicelor evenimente din anul 1937. Cu aceast\u0103 ocazie s-a descoperit placa comemorativ\u0103 de pe monumentul ridicat \u00een cinstea martirilor Ion Mo\u0163a \u015fi Vasile Marin, construit pe baza unui proiect cofinan\u0163at de c\u0103tre Guvernul spaniol, \u00een colaborare cu legionarii afla\u0163i \u00een exil.<\/strong><\/p>\n

Tot la Majadahonda, Genu \u015etef\u0103nescu viziteaz\u0103 \u201eCapella Codreano\u201d, un loc de-nchin\u0103ciune, care poart\u0103 numele cunoscutului c\u0103pitan al legionarilor, unde oamenii locului spun c\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103ceau rug\u0103ciunile tinerii rom\u00e2ni. Tot \u00een acea zon\u0103, \u00een noiembrie 1954 s-au pus bazele unui a\u015fez\u0103m\u00e2nt cultural care poart\u0103 numele de \u201eC\u0103minul Mo\u0163a-Marin\u201d, unde vor fi g\u0103zdui\u0163i tinerii rom\u00e2ni ce urmeaz\u0103 a studia \u00een Spania.<\/strong><\/p>\n

Duminica ce a urmat a fost pentru Eugen \u015etef\u0103nescu duminica surprizelor, pentru c\u0103 \u00een onoarea lui, fostul consul al Spaniei la Bucure\u015fti, Beneyto-Marty, c\u0103s\u0103torit cu o bucure\u015fteanc\u0103 d\u0103 o recep\u0163ie la el acas\u0103. Cunoa\u015fte aici al\u0163i rom\u00e2ni de marc\u0103 ai diasporei spaniole, printre care pe Georgel Demetrescu, pe so\u0163ia lui Pamfil \u015eeicaru, marele jurnalist \u015fi director al ziarului \u201eCurentul\u201d, un oponent \u00eenver\u015funat al comunismului, care a plecat din \u0163ar\u0103 \u00eenainte de 23 august 1944, cu acordul mare\u015falului Antonescu. A doua zi \u00eel viziteaz\u0103 pe ilustrul jurnalist, petrec\u00e2nd c\u00e2teva ore bune \u00een compania lui. Pamfil \u015eeicaru era imobilizat, ca urmare a unui grav accident de ma\u015fin\u0103…<\/strong><\/p>\n

Cu dou\u0103 zile \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si Madridul, are ocazia s\u0103 vad\u0103 o ferm\u0103-minune apar\u0163in\u00e2nd unui inginer agronom rom\u00e2n, ferma \u015eoriciu, care redase agriculturii hectare \u00eentregi de p\u0103m\u00e2nt arid, condus de noii s\u0103i prieteni de la Madrid.<\/strong><\/p>\n

Pe 8 august 1955, p\u0103r\u0103se\u015fte Madridul mai bogat suflete\u015fte \u015fi cu c\u00e2\u0163iva prieteni minuna\u0163i \u00een plus, \u015fi revine la Paris, de unde va pleca \u00een cur\u00e2nd spre America.<\/strong><\/p>\n

Poveste din Vancouver \u2013 intersec\u0163ia cu moartea<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 patru luni de \u015federe \u00een Europa, Genu \u015etef\u0103nescu revine pe continentul nord-american. La New York \u00eel a\u015ftepta acela\u015fi prieten, Emil Onaca. St\u0103 c\u00e2teva zile \u00een marea metropol\u0103 american\u0103 \u015fi \u00eencearc\u0103 diverse variante pentru a ob\u0163ine o burs\u0103 la una din universit\u0103\u0163ile americane. Dezam\u0103git, obosit, f\u0103r\u0103 bani \u015fi f\u0103r\u0103 a se \u00eentrevedea vreo posibilitate de continuare a studiilor postuniversitare, se \u00eentoarce la Montreal, unde st\u0103 c\u00e2teva zile la prietenul \u015fi colegul s\u0103u Tiberiu Cunia. Apoi se \u00eentoarce la Vancouver unde este a\u015fteptat \u015fi g\u0103zduit de acela\u015fi bun prieten, Dumitru Sinu.<\/strong><\/p>\n

Un eveniment nefericit se petrece \u00een via\u0163a t\u00e2n\u0103rului fr\u0103m\u00e2ntat de probleme. Pe fondul unei afec\u0163iuni mai vechi \u015fi a nemul\u0163umirilor provocate de nereu\u015fitele sale, lipsa unui loc de munc\u0103, imposibilitatea continu\u0103rii studiilor \u015fi altele \u015ftiute sau ne\u015ftiute, face o criz\u0103 puternic\u0103 de ulcer \u015fi ajunge de urgen\u0163\u0103 \u00een spital. Singura solu\u0163ie fiind opera\u0163ia, cel care este al\u0103turi de el \u015fi care semneaz\u0103 pentru acceptarea opera\u0163iei este tot nea Mitic\u0103 Sinu. Devenise \u00eengerul p\u0103zitor al vechiului s\u0103u prieten \u015fi \u00eei este al\u0103turi \u00een momente tragice, \u00een care Genu nu mai nutrea speran\u0163a de a supravie\u0163ui. O echip\u0103 de medici bravi, sufleti\u015fti, reu\u015fesc s\u0103-i salveze via\u0163a \u015fi s\u0103-i redea t\u00e2n\u0103rului inginer rom\u00e2n speran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 o internare de aproape o lun\u0103 de zile, Genu \u015etef\u0103nescu revine \u201eacas\u0103\u201d, pentru o perioad\u0103 de convalescen\u0163\u0103 \u015fi refacere. R\u0103m\u0103sese cu o treime din stomac \u015fi f\u0103r\u0103 o por\u0163iune din intestin. Studiaz\u0103 \u015fi scrie \u00een acest interval. Prime\u015fte o mul\u0163ime de scrisori \u015fi \u00eencuraj\u0103ri din partea prietenilor s\u0103i de peste tot. Spre sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie 1955, \u00ee\u015fi reia activitatea la British Columbia Forest Service, cu o echip\u0103 de la Sechelt \u015fi via\u0163a sa pare s\u0103 revin\u0103 la normalitate. Cr\u0103ciunul acelui an \u00eel petrece al\u0103turi de familia Martin. Va continua s\u0103 munceasc\u0103 aici p\u00e2n\u0103 \u00een 1959, c\u00e2nd un vis mai vechi prinde contur: continuarea studiilor postuniversitare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Visul de la Berkley finalizat \u00een Africa<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00centre 1959-1961, face masteratul \u00een \u015ftiin\u0163e forestiere, studiind \u015fi muncind \u00een acela\u015fi timp la Universitatea Berkley, California, SUA. Face parte din echipa de cercet\u0103tori \u00een domeniul silvic din cadrul California Station Berkley, \u015fi pred\u0103 cursuri de specialitate la \u015ecoala forestier\u0103.<\/strong><\/p>\n

Via\u0163a lui Eugen \u015etef\u0103nescu se \u00eendreapt\u0103 \u00eencet, \u00eencet spre \u00eemplinire: se c\u0103s\u0103torise, \u00een 1958 ap\u0103ruse primul copil, o feti\u0163\u0103 pe care o chema Mariana. \u00cen plan profesional, str\u0103duin\u0163a \u015fi munca sa intelectual\u0103 d\u0103 roade \u015fi dob\u00e2nde\u015fte titlurile universitare multr\u00e2vnite.<\/strong><\/p>\n

Munce\u015fte, persevereaz\u0103, crede \u00een for\u0163ele sale, \u00ee\u015fi ia \u015fi doctoratul, ajunge profesor universitar, devine reprezentant al Canadei la Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite \u015fi expert FAO, \u00een cadrul aceleia\u015fi organiza\u0163ii, \u00eensum\u00e2nd \u00een final 38 de ani de activitate profesional\u0103 pe diferite meridiane ale lumii.<\/strong><\/p>\n

\u00cen apogeul carierei sale, \u00een cadrul FAO, ocup\u0103 func\u0163ia de Director interna\u0163ional pentru proiecte de dezvoltare. Func\u0163ionar superior \u015fi Consilier tehnic principal<\/em>. Odat\u0103 cu plecarea sa la Roma, unde era sediul central al FAO, cariera sa va fi \u00een permanent\u0103 ascensiune. Urma s\u0103 petreac\u0103 26 de ani \u00een Africa…<\/strong><\/p>\n

26 de ani \u00een Africa<\/em><\/strong><\/p>\n

Spectacolul<\/em> continentului negru<\/em> va fi fascinant pentru Eugen \u015etef\u0103nescu. Aici are parte de o via\u0163\u0103 pus\u0103 \u00een slujba binelui pentru cei din jur, o via\u0163\u0103 \u00een care reu\u015fe\u015fte s\u0103 dezlege tainele sufletului omului simplu, \u00een care-i \u00een\u0163elege zbaterile \u015fi lupt\u0103 pentru evolu\u0163ia \u015fi prosperitatea lui. Experien\u0163e de neuitat va avea \u00eentr-o lume diferit\u0103 de cea \u00een care tr\u0103ise \u015fi unde-\u015fi g\u0103se\u015fte acel cr\u00e2mpei de lini\u015fte dup\u0103 care sufletul s\u0103u t\u00e2njea de mult…<\/strong><\/p>\n

Zece ani petrece \u00een Maroc, lucr\u00e2nd \u00een cadrul Institutului Na\u0163ional de Cercet\u0103ri Agronomice din Rabat, ca specialist \u00een domeniul fitoecologiei, \u00een care \u00ee\u015fi luase doctoratul. Pred\u0103 la diferite facult\u0103\u0163i de profil din Maroc \u015fi are o bogat\u0103 activitate de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ca expert FAO \u00een cadrul Na\u0163iunilor Unite, va lucra \u00eenc\u0103 timp \u00eendelungat \u00een Africa. Cu toate inconvenientele \u015fi greut\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate, ador\u0103 munca sa pe continentul african \u015fi r\u00e2m\u00e2ne aici timp de 26 de ani, cu mici pauze pentru concedii \u015fi deplas\u0103ri la Roma, la sediul FAO, unde se \u00eencheiau contractele, sau \u00een misiuni scurte, unde este trimis de institu\u0163ia pentru care lucra.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 zece ani petrecu\u0163i \u00een Maroc, \u00eentre anii 1961 \u015fi 1971, Genu \u015etef\u0103nescu va fi trimis pentru urm\u0103torii doi ani \u00een Tanzania, unde conduce importante proiecte de dezvoltare \u00een domeniul agriculturii \u015fi domeniilor conexe. Nu va uita niciodat\u0103 perioada tanzanian\u0103, pentru c\u0103 aici are o experien\u0163\u0103 unic\u0103: ascensiunea pe Kilimanjaro. O neglijen\u0163\u0103 care-l putea costa pierderea vederii, din fericire nu are urm\u0103ri: nu \u015ftie s\u0103-\u015fi protejeze ochii cu ochelari speciali \u015fi, ajung\u00e2nd \u00een v\u00e2rf, din cauza luminii foarte puternice, la intrarea \u00een ad\u0103post nu mai vede nimic \u015fi are dureri \u00eengrozitoare timp de cinci zile. Norocul \u00eei sur\u00e2de \u00eens\u0103 \u015fi, treptat, \u00ee\u015fi recap\u0103t\u0103 vederea. Se pare c\u0103 Eugen \u015etef\u0103nescu a fost rom\u00e2nul care a escaladat pentru prima dat\u0103 masivul Kilimanjaro.<\/strong><\/p>\n

Anul 1973 \u00eel duce spre Nigeria, unde r\u0103m\u00e2ne doar un an, ca expert \u00een amenaj\u0103ri de drumuri \u015fi dezvoltarea de resurse pastorale \u015fi ape minerale.<\/strong><\/p>\n

\u00cel fascineaz\u0103 locurile \u015fi oamenii, cu specificitatea lor, absolut \u00een toate regiunile africane \u00een care a lucrat. \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale despre Africa, el spune c\u0103 aici a g\u0103sit ceva din lini\u015ftea sufletului, \u00eentre oamenii ace\u015ftia obidi\u0163i, dar \u00eenc\u0103 r\u0103bd\u0103tori, cu grumazul \u00een juguri grele, \u00eemp\u0103ca\u0163i oarecum cu soarta…<\/em><\/strong><\/p>\n

Revine \u00een Maroc \u00een perioada 1974-1976, unde parc\u0103 via\u0163a nu era aceea\u015fi pe care o l\u0103sase \u00een urm\u0103 cu trei ani, iar apoi continu\u0103 periplul african \u015fi merge \u00een Libia generalului Gaddafi, pentru urm\u0103torii doi ani. Aici are ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 pe pre\u015fedintele Gaddafi \u015fi, \u00een misiunea sa de expert ecologist de p\u0103\u015funi, ca dezvoltator al regiunilor neagricole, timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, are ocazia s\u0103 stea \u00een compania pre\u015fedintelui Gaddafi \u015fi s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een acela\u015fi cort. \u00centr-o sear\u0103, generalul l-a surprins cu o \u00eentrebare: \u015etef\u0103nescule, am \u00een\u0163eles din discu\u0163iile avute \u015fi din atitudinea ta c\u0103 e\u015fti din Rom\u00e2nia. Da? V\u0103d c\u0103 sus\u0163ii Rom\u00e2nia, dar nu e\u015fti reprezentantul ei aici, la noi. De ce? Nu cumva e\u015fti \u00een rela\u0163ii proaste cu prietenul meu, Ceau\u015fescu?<\/em> Genu i-a explicat pe ocolite situa\u0163ia, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi decline orientarea anticomunist\u0103, dar punct\u00e2nd aspecte care generalului nu i-au sc\u0103pat: \u015etef\u0103nescule, v\u0103d c\u0103 e\u015fti \u00een tem\u0103 cu politica. Oare s\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prietenul meu, Ceau\u015fescu? Vom vedea pe parcurs! Acum te rog s\u0103 te ocupi de p\u0103\u015funi, de arbu\u015fti, de ce \u015ftii tu, dar s\u0103-mi faci o gr\u0103din\u0103 din acest de\u015fert!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen Mozambic, lucreaz\u0103 \u00een perioada 1979-1982, ca \u015fef de grup \u015fi expert FAO, ecologist, dup\u0103 care, timp de cinci ani, este Director interna\u0163ional de proiecte, Conslier tehnic principal \u015fi Expert agro-silvo-pastoral<\/em> \u00een Guineea. Recunoa\u015fterea activit\u0103\u0163ii sale deosebite \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a venit sub forma unui Document de satisfac\u0163ie \u015fi mul\u0163umiri<\/em> din partea guvernului acestei \u0163\u0103ri \u015fi prin decret preziden\u0163ial semnat de generalul Lussana Conte; o mare regiune re\u00eemp\u0103durit\u0103 prin proiectul condus de el prime\u015fte denumirea Domeniul EUGENE \u015eTEF\u0102NESCU<\/em>.<\/strong><\/p>\n

A\u015fa s-a \u00eencheiat activitatea inginerului rom\u00e2n, ca expert FAO, pentru c\u0103 dup\u0103 misiunea mozambican\u0103 se va pensiona.<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care st\u0103 departe de Canada \u015fi lucreaz\u0103 \u00een Africa, Genu cump\u0103r\u0103 o vil\u0103 \u00een Spania, care-i va fi loc de refugiu \u015fi oaz\u0103 de lini\u015fte, \u00een Andaluzia, la Marbella, pe malul Mediteranei. Aici \u00ee\u015fi adun\u0103, unul c\u00e2te unul, g\u00e2ndurile, \u00ee\u015fi or\u00e2nduie\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 cu sfin\u0163enie amintirile, privind adeseori cu nostalgie \u00eendep\u0103rtata zare, \u00een care se ascund tainele unei vie\u0163i petrecute pe un continent numit Africa…<\/strong><\/p>\n

Labirintul familiei<\/em><\/strong><\/p>\n

Majoritatea prietenilor rom\u00e2ni nec\u0103s\u0103tori\u0163i ai lui Dumitru Sinu \u00ee\u015fi luaser\u0103 neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Eugen \u015etef\u0103nescu se c\u0103s\u0103torise cu o s\u00e2rboaic\u0103, originar\u0103 din Banatul S\u00e2rbesc, inteligent\u0103, ce studiase la o universitate din Rom\u00e2nia \u015fi care vorbea perfect franceza, engleza, germana, s\u00e2rba \u015fi rom\u00e2na. \u201eAvea o voce frumoas\u0103 \u015fi c\u00e2nta \u00een corul unei biserici din Montreal\u201d \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Cu o atrac\u0163ie deosebit\u0103 spre str\u0103lucirea banului, Z\u00e2na \u2013 pentru c\u0103 a\u015fa se nume\u015fte doamna \u015etef\u0103nescu \u2013, dorea ca Eugen s\u0103 fac\u0103 mul\u0163i bani, se agita, se consuma \u015fi-l impulsiona mereu pentru a c\u00e2\u015ftiga c\u00e2t mai mult. Probabil c\u0103 a\u015fa a ajuns s\u0103 stea o perioad\u0103 destul de \u00eensemnat\u0103, 26 de ani, \u00een Africa. \u201eEugen era mult mai molcom, mai calm, mai relaxat\u201d \u2013 \u00eemi spune z\u00e2mbind nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Doi copii au avut Z\u00e2na \u015fi Eugen: o fat\u0103, pe nume Mariana \u015fi pe Paul, un copil deosebit \u015fi foarte ata\u015fat de tat\u0103l s\u0103u. Cu el mergea Genu la vila pe care o avea familia la Marbella, \u00een Spania. Mariana \u015fi mama ei nu erau \u00eenc\u00e2ntate de re\u015fedin\u0163a spaniol\u0103, fapt pentru care, dup\u0103 moartea so\u0163ului s\u0103u, Z\u00e2na o vinde.<\/strong><\/p>\n

Mariana, fiica lui Eugen, acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 de ani, a fost \u00eendrumat\u0103 de mama sa s\u0103 fac\u0103 medicina. A ascultat-o, urm\u00e2nd cursurile facult\u0103\u0163ii de profil \u00een Rom\u00e2nia, la Facultatea de Medicin\u0103 \u015fi Faramacie din Cluj, dar la \u00eentoarcere i-a spus mamei sale c\u0103, de\u015fi este licen\u0163iat\u0103…, nu va profesa niciodat\u0103 meseria de medic.<\/strong><\/p>\n

Dar, cum de cele mai multe ori, necazurile nu se sfiesc s\u0103 apar\u0103, ca un blestem al sor\u0163ii, un eveniment cutremur\u0103tor afecteaz\u0103 pentru totdeauna lini\u015ftea \u015fi mul\u0163umirea familiei \u015etef\u0103nescu…<\/strong><\/p>\n

Tragedia familiei \u015etef\u0103nescu \u2013 C\u00e2nd e\u015fti nevoit s\u0103-\u0163i \u00eengropi propriul copil<\/em>…<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Din nefericire, \u00een a doua zi de Cr\u0103ciun a anului 1988, armonia \u015fi lini\u015ftea familiei \u015etef\u0103nescu se zguduie din temelii: un accident stupid produs pe p\u00e2rtia de schi din Saint Sauveur des Monts \u00eel smulge pe Paul, de numai 23 de ani, de l\u00e2ng\u0103 cei dragi… Doar cu c\u00e2teva ore \u00eenainte, Paul se desp\u0103r\u0163ise de ai s\u0103i \u00een casa familiei Bumbaru, unde petreceau al\u0103turi de prieteni Sfintele S\u0103rb\u0103tori ale Cr\u0103ciunului, \u00eentr-un mod pu\u0163in mai ciudat dec\u00e2t de alte d\u0103\u0163i, presim\u0163ind parc\u0103 faptul c\u0103 nu-i va mai vedea niciodat\u0103 pe cei dragi…<\/strong><\/p>\n

Vestea nenorocirii a venit ca o lovitur\u0103 de tr\u0103snet asupra familiei \u015etef\u0103nescu. \u201eRadu Bumbaru l-a dus pe Genu de la Montreal la locul accidentului \u2013 m\u0103 l\u0103mure\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 a fost cel mai cumplit drum pe care l-a parcurs vreodat\u0103, pentru c\u0103 Genu era at\u00e2t de marcat de dispari\u0163ia prematur\u0103 a lui Paul, \u00eenc\u00e2t pl\u00e2ngea \u015fi-i vorbea copilului s\u0103u pe tot parcursul drumului spre p\u00e2rtia uciga\u015f\u0103…\u201d<\/strong><\/p>\n

Orice \u00eencercare de salvare a t\u00e2n\u0103rului \u015etef\u0103nescu a fost zadarnic\u0103: \u00een timpul accidentului, creierul lui Paul fusese zdrobit complet. Doar aparatele l-au mai \u0163inut \u00een via\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la sosirea p\u0103rintelui s\u0103u la spitalul din Saint Sauveur. A fost transportat de urgen\u0163\u0103 la spitalul din Montreal, conectat la aparatele care-l \u0163ineau \u00eenc\u0103 artificial \u00een via\u0163\u0103. Cu toate eforturile medicilor de-aici, inima lui Paul \u015etef\u0103nescu a \u00eencetat s\u0103 mai bat\u0103, plec\u00e2nd spre locurile lini\u015ftii ve\u015fnice \u015fi l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o mare de \u00eentristare \u015fi durere…<\/strong><\/p>\n

Cea mai trist\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare din comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 a acelor vremuri a fost cea a lui Paul \u015etef\u0103nescu. P\u0103rintele Popescu a oficiat o slujb\u0103 care a r\u0103mas mult timp dup\u0103 aceea \u00een memoria celor prezen\u0163i, al\u0103turi de imaginea \u00eendr\u0103gitului t\u00e2n\u0103r. Toat\u0103 suflarea rom\u00e2neasc\u0103 din Montreal era \u00een doliu, pe fe\u0163ele lor se citea durerea \u015fi compasiunea pentru o familie iubit\u0103 \u015fi respectat\u0103 de to\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Nimic n-a mai fost la fel \u00een existen\u0163a lui Genu dup\u0103 tragica dispari\u0163ie a fiului s\u0103u. \u00cen sufletul celor dragi a r\u0103mas un gol imens pe care nimic \u015fi nimeni nu l-a putut umple vreodat\u0103. Dintre ei plecase un \u00eenger, un t\u00e2n\u0103r frumos \u015fi inteligent care peste pu\u0163in timp, la 15 aprilie 1989, urma s\u0103 intre \u00een posesia diplomei universitare…<\/strong><\/p>\n

M-a impresionat \u00een mod deosebit o scrisoare pe care Dumitru Sinu o prime\u015fte de la Genu, la o lun\u0103 dup\u0103 pierderea lui Paul… Oric\u00e2t ai fi de tare, la citirea ei este imposibil s\u0103 nu-\u0163i curg\u0103 m\u0103car c\u00e2teva lacrimi: <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Montreal, 29 ianuarie 1989<\/em><\/strong><\/p>\n

Dragii no\u015ftri,<\/em><\/strong><\/p>\n

Cu o profund\u0103 durere \u00een suflet v\u0103 anun\u0163\u0103m plecarea din s\u00e2nul familiei noastre a celui care a fost PAUL \u015eTEF\u0102NESCU, 23 de ani, scumpul \u015fi unicul nostru fiu. El ne-a p\u0103r\u0103sit pentru totdeauna, trec\u00e2nd pragul ve\u015fniciei \u00eentr-o lume mai bun\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103, \u00abacolo unde nu e durere, nici \u00eentristare, nici suspin, ci via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit\u00bb\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen seara zilei de 26 decembrie 1988 \u2013 a doua zi de Cr\u0103ciun \u2013, la ora \u015fapte, Paul \u015fi-a dat sufletul la Sta\u0163iunea Turistic\u0103 de schi,Saint Sauveur des Monts, la o distan\u0163\u0103 de 50 km de Montreal. \u00cen dup\u0103-amiaza acelei zile ne aflam cu to\u0163ii \u00een casa familiei prietenului nostru, Radu Bumbaru, care are trei copii cu care Paul era demult legat ca prieten, tr\u0103ind zilnic \u00een mijlocul lor. Era ora trei dup\u0103-amiaz\u0103 \u015fi copiii \u00ee\u015fi preg\u0103teau schiurile s\u0103 plece pe munte. Era s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului. Eu \u015fi cu Radu ne preg\u0103team s\u0103 mergem la Titi Filip, bun \u015fi vechi prieten din Vancouver, care ne invitase s\u0103 bem un p\u0103h\u0103rel de \u00abvinelo\u00bb preparat din strugurii lui din curte. Se apropia momentul plec\u0103rii, 15.30 \u015fi Paul, ca de obicei, cu bun sim\u0163, a venit s\u0103-\u015fi ia r\u0103mas bun \u015fi s\u0103-mi ureze \u201epetrecere frumoas\u0103\u201d. M-a str\u00e2ns puternic \u00een bra\u0163e, parc\u0103 mai mult ca alt\u0103dat\u0103, p\u00e2n\u0103 ce fluxul sentimentelor se \u00eencruci\u015far\u0103 cu afec\u0163iune reciproc\u0103. Voiam s\u0103 m\u0103 desfac din bra\u0163ele lui, dar Paul nu m\u0103 l\u0103sa. Str\u00e2ng\u00e2ndu-m\u0103 parc\u0103 mai tare, \u015fi-a pus obrazul l\u00e2ng\u0103 al meu \u015fi mi-a spus simplu: \u00abAu revoir, Papa!\u00bb Emo\u0163ionat, l-am \u00eentrebat: Paulic\u0103, spune, c\u00e2nd te \u00eentorci acas\u0103? Veni\u0163i \u00een aceast\u0103 sear\u0103? S-a uitat oarecum \u00eencurcat, apoi c\u0103tre colegii lui care \u00eel a\u015fteptau, \u015fi mi-a spus: \u00abTat\u0103, nu \u015ftiu c\u00e2nd. Nu depinde de mine!….\u00bb Bine, bine, dac\u0103 nu veni\u0163i \u00een noaptea asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 veni\u0163i diminea\u0163a, nu? Mi-a r\u0103spuns \u00eens\u0103 Doru: \u00abS-ar putea s\u0103 petrecem \u00een aceast\u0103 noapte la Alain, ca \u015fi noaptea trecut\u0103, el are o caban\u0103 la 15 minute de Saint Sauveur. E posibil s\u0103 venim chiar \u00een aceast\u0103 sear\u0103!\u00bb <\/em><\/strong><\/p>\n

Paul din nou s-a uitat ciudat spre mine, m-a str\u00e2ns \u00een bra\u0163e, avertiz\u00e2ndu-m\u0103 parc\u0103 pentru nedumerirea mea, spun\u00e2nd: \u00abBye, bye, mon Papa!\u00bb I-am f\u0103cut semn de adio cu m\u00e2na, privind \u00een ochii lui ce m\u0103 urm\u0103reau. Atunci am sim\u0163it o triste\u0163e profund\u0103 uit\u00e2ndu-m\u0103 la to\u0163i trei, la tinere\u0163ea lor. Nu \u015ftiu de ce m-am g\u00e2ndit la tinere\u0163ea lor!<\/em><\/strong><\/p>\n

Seara, pe la opt, m-am \u00eentors acas\u0103, m-am dezbr\u0103cat de hainele iernii \u015fi am intrat \u00een buc\u0103t\u0103rie s\u0103 ciupesc ceva din bun\u0103t\u0103\u0163ile Cr\u0103ciunului, c\u00e2nd am auzit telefonul zb\u00e2rn\u00e2ind ca niciodat\u0103. De la cap\u0103tul firului am auzit: \u00abAici e Stanley de la Saint Jerome, Paul a avut un accident grav la Saint Sauver \u015fi acum este aici, \u00een spital, incon\u015ftient!\u00bb Am fost… parc\u0103 electrocutat \u015fi am \u0163ipat: Ce spui tu Stanley, Paul al meu, Paul al nostru e grav r\u0103nit ? dup\u0103 care am strigat spre Z\u00e2na care st\u0103tea \u00een pat: Mami, mami, Paul al nostru a avut accident grav \u015fi este \u00een Spitalul Saint Jerome! Z\u00e2na \u0163ip\u0103 \u00eengrozit\u0103: \u00abCe spui tu de Paul… grav, spital? Las\u0103, Dumnezeu e cu noi! Du-te \u00eendat\u0103 la Radu \u015fi pleca\u0163i cu ma\u015fina la spital!\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

Am plecat valv\u00e2rtej, ca un nebun, \u00eembr\u0103cat sumar pe un ger \u015fi v\u00e2nt siberian, cumplit, la Radu, cu care am pornit pe un traseu de 50 km, dificil din cauza z\u0103pezii \u015fi a v\u00e2ntului puternic. M\u0103 oboseau luminile ma\u015finilor ce veneau din fa\u0163\u0103 \u015fi m\u0103 ap\u0103sau g\u00e2ndurile funeste… Am \u00eenceput s\u0103-l chem pl\u00e2ng\u00e2nd pe copilul meu: Paulic\u0103 scump \u015fi drag, nu ne p\u0103r\u0103si! Vino acas\u0103, nu ne l\u0103sa singuri! Oh, Dumnezeule, nu ne lovi, nu-l lua pe Paulic\u0103! Presim\u0163eam sf\u00e2r\u015fitul, iar Radu \u00eencerca s\u0103 m\u0103 calmeze: \u00abGenule, nu te alarma, poate e r\u0103nit \u015fi orice r\u0103nit se poate reface, se vindec\u0103. Paul este t\u00e2n\u0103r, s\u0103n\u0103tos \u015fi puternic, rezistent.\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd am ajuns la spital, Paul era \u00eentins pe un pat mobil de opera\u0163ie cu aparatele de \u00eentre\u0163inere artificial\u0103. L\u00e2ng\u0103 el, doctorii \u015fi Stanley, prietenul lui \u015fi martor la accident, care pl\u00e2ngea, pl\u00e2ngea necontenit, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-m\u0103. \u00abPaul ne p\u0103r\u0103se\u015fte, Paul va….\u00bb M-am apropiat cu team\u0103 de corpul lui acoperit de un giulgiu alb p\u00e2n\u0103 la piept. Dormea frumos \u015fi dulce… Respira… gra\u0163ie aparatelor, iar inima b\u0103tea la fel. I-am s\u0103rutat ochii \u00eenchi\u015fi \u015fi fruntea lui tot a\u015fa de frumoas\u0103, senin\u0103 \u015fi cald\u0103 \u015fi am \u00eenceput, printre hohote potolite s\u0103 \u00eeng\u00e2n, a\u015fa disperat cum eram: Scumpul nostru Paulic\u0103, nu ne l\u0103sa, nu ne p\u0103r\u0103si, vino la tine acas\u0103, te vom \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi! I-am luat m\u00e2na dreapt\u0103, \u00eenc\u0103 fierbinte, degetele unul c\u00e2te unul, s\u0103rut\u00e2ndu-le st\u00e2nd \u00een genunchi. M-am ridicat \u015fi am pus urechea \u00een dreptul inimii, i-am s\u0103rutat p\u0103rul c\u00e2rlion\u0163at. Dar i-am remarcat capul lui frumos, frumos, u\u015for tumefiat, \u015fi cicatricele din partea dreapt\u0103, l\u00e2ng\u0103 ochi \u015fi pe obraz, \u00eenchise de doctori. Pl\u00e2ngeam, pentru c\u0103 nu-mi venea s\u0103 cred ochilor. M\u0103 sim\u0163eam un spectator \u00een fa\u0163a unui ecran str\u0103in… Doamne, ce spectacol!!!<\/em><\/strong><\/p>\n

Au venit docorii \u015fi mi-au spus c\u0103 trebuie transportat de urgen\u0163\u0103 la Spitalul din Montreal, sec\u0163ia neurologie, deoarce cazul este foarte grav \u015fi este nevoie de speciali\u015fti. A fost a\u015fezat \u00eentr-o ambulan\u0163\u0103 \u00een urma c\u0103reia ne-am \u00eencolonat \u015fi noi. Din sala de a\u015fteptare a Spitalului General din ora\u015ful nostru i-am telefonat Z\u00e2nei s\u0103 se roage p\u00e2n\u0103 ni se va da sentin\u0163a medical\u0103. Fusesem avertiza\u0163i de medic c\u0103 sunt \u015fanse minime de supravie\u0163uire, creierul fiind zdrobit, dar \u00abs\u0103 mai a\u015ftept\u0103m \u015fi concluzia medicilor operatori, poate vor g\u0103si o parte intact\u0103, capabil\u0103 s\u0103 mai r\u0103spund\u0103\u00bb, a \u00eencheiat interlocutorul nostru. Dup\u0103 c\u00e2teva momente, doctorul m-a luat de bra\u0163 de l\u00e2ng\u0103 Radu \u015fi am intrat \u00eentr-o sal\u0103 unde urma s\u0103-mi comunice starea de fapt \u00een care era Paul\u2026 Pl\u00e2ngeam \u00een hohote \u015fi \u00eel chemam pe Paulic\u0103 s\u0103-mi r\u0103spund\u0103. Nu puteam s\u0103 stau jos, cum m\u0103 ruga medicul\u2026 Ie\u015feam afar\u0103, umblam ca un bezmetic prin saloanele pline de lumea care \u00ee\u015fi a\u015ftepta alte verdicte \u015fi reveneam la locul ce mi se p\u0103rea sufocant\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

A\u015fteptarea a fost lung\u0103 \u015fi chinuitoare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een jurul orei 11 din noapte, a venit medicul specialist, un t\u00e2n\u0103r de 40-45 de ani, care s-a a\u015fezat pe sofa l\u00e2ng\u0103 mine \u015fi mi-a spus: \u00ab,\u00cemi pare nespus de r\u0103u s\u0103 v\u0103 anun\u0163 c\u0103 nu mai este nicio speran\u0163\u0103. Am \u00eencercat imposibilul, absolut tot ce se putea face, dar creierul nu mai r\u0103spunde. Paul este mort\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd am auzit aceste cuvinte, mi s-a t\u0103iat respira\u0163ia. Am crezut c\u0103 se pr\u0103bu\u015fe\u015fte cerul peste mine \u015fi am ridicat instinctiv ochii spre nev\u0103zutul cer \u015fi am \u00eenceput: Doamne, cum este posibil? Paul nu poate muri \u015fi nu este mort! Nu pot s\u0103 cred c\u0103 Paul\u2026 N-am putut s\u0103 mai pronun\u0163 cuv\u00e2ntul\u2026 Apoi, disperat, mi-am aruncat privirea spre medic: Doctore, trebuie s\u0103 \u00eencerca\u0163i s\u0103-l salva\u0163i. V\u0103 rog, v\u0103 implor s\u0103 face\u0163i tot posibilul, s\u0103 chema\u0163i cei mai mari speciali\u015fti, c\u0103ci am posibilit\u0103\u0163i! V\u0103 implor, \u00eencerca\u0163i, doctore! Dar am primit un r\u0103spuns crud: \u00abNu se poate face nimic! Creierul este distrus complet. PAUL ESTE MORT!\u00bb Cu hohote, \u00een disperare, am mai \u00eencercat: Doctore drag\u0103, \u015ftiin\u0163a de azi este de partea omului, mai \u00eencerca\u0163i! \u015ei din nou doctorul: \u00ab\u00cen asemenea cazuri \u015ftiin\u0163a nu este capabil\u0103 \u015fi nu poate face nimic, este limitat\u0103 \u00een cazul de fa\u0163\u0103. Nu poate fi niciun miracol. Paul este definitiv mort \u00een acest moment!\u00bb Iar eu am \u00eencremenit. N-am mai spus nimic. Mi-am pus c\u0103ciula pe care o cump\u0103rasem din Constan\u0163a vara trecut\u0103 cu Strahi \u015fi am ie\u015fit cl\u0103tin\u00e2ndu-m\u0103 afar\u0103 pe coridor, unde m\u0103 a\u015fteptau Radu \u015fi Stanley. Au \u00een\u0163eles totul! Ne-am \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat to\u0163i trei pl\u00e2ng\u00e2nd \u00een hohote \u015fi l-am rugat pe Radu s\u0103-mi g\u0103seasc\u0103 un telefon prin s\u0103lile spitalului s-o anun\u0163 pe Z\u00e2na. La cap\u0103tul firului am auzit vocea \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 a Z\u00e2nei: \u00abPapa! Deci PAUL ESTE MORT? Ce putem face! A\u015fa a vrut Dumnezeu! S\u0103rmanul Paulic\u0103 cel scump… cum ne-a p\u0103r\u0103sit ! Venim,venim!\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

………………………………………………………………………………………<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen seara zilei de 27 decembrie, corpul lui Paul a fost trimis de Spital la o cas\u0103 funerar\u0103, pentru a fi preg\u0103tit de \u00eenhumare, opera\u0163ie efectuat\u0103 \u00een ziua urm\u0103toare. Iar dup\u0103 amiaza acelea\u015fi zile sicriul deschis \u015fi \u00eempodobit cu flori a fost depus la \u201eChapelle ardante\u201d a casei de pompe funebre, unde lumea putea s\u0103 treac\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi lase floarea \u015fi lacrima la desp\u0103r\u0163irea de cel ce le-a fost drag. Erau a\u015fezate atunci patru sicrie \u2013 Pietro Pellegrino, Paul \u015etef\u0103nescu, Michel Hanna \u015fi Albert Convey.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Z\u00e2na a stat permanent \u00een genunchi la capul lui, citind din c\u0103r\u0163ile de rug\u0103ciuni. La rug\u0103mintea ei \u015fi a unor prieteni, sicriul a fost \u00eenchis, fiindc\u0103 Paul nu mai sem\u0103na cu el \u015fi trebuia p\u0103strat\u0103 imaginea celui ce a fost. Salonul mortuar se umpluse de tineri \u015fi tinere care se rugau \u015fi pl\u00e2ngeau f\u0103r\u0103 \u00eencetare. Flori \u015fi coroane nesf\u00e2r\u015fite. Au r\u0103mas mul\u0163i peste noapte l\u00e2ng\u0103 sicriul celui ce era gata s\u0103 treac\u0103 frontiera dintre cele dou\u0103 lumi a doua zi, Paul, cel c\u0103ruia cei ce l-au iubit nespus de mult i-au trimis scrisori, flori sau au depus bani \u00een numele lui la diferite institute sociale de cercet\u0103ri medicale, la institute de s\u0103dire a arborilor care s\u0103-i poarte numele lui \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103. Unii au compus poeme care au fost prinse de coroanele cu flori din diferite zone, al\u0103turi de telegrame, de multele scrisori sosite din Europa, Africa, America, pe unde umblase el \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cuse numero\u015fi prieteni, prietene\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Joi, 29 decembrie, diminea\u0163a, la ora 10.00, ne-am prezentat la Pompe Funebre, de unde am pornit cu dubi\u0163a neagr\u0103 urmat\u0103 de zeci de ma\u015fini spre Biserica rom\u00e2neasc\u0103 \u201eBuna Vestire\u201d, pentru slujb\u0103. L\u0103ca\u015ful era arhiplin de lume, care a ascultat pl\u00e2ng\u00e2nd slujba superb\u0103 a p\u0103rintelui Popescu, ce abia putea s\u0103 c\u00e2nte din cauza pl\u00e2nsului, iar predica d\u00e2nsului a fost iar\u0103\u015fi prilej de valuri de pl\u00e2nsete \u00een l\u0103ca\u015ful inundat de lumini \u015fi lum\u00e2n\u0103ri aprinse \u00een toate ungherele. Dup\u0103 ce p\u0103rintele \u015fi-a \u00eencheiat cuv\u00e2ntul de desp\u0103r\u0163ire, colegii \u015fi prietenii lui Paul au ridicat \u00een pl\u00e2nsete sicriul \u015fi l-au a\u015fezat \u00een carul mortuar.<\/em><\/strong><\/p>\n

Am pornit spre cimitir. Mergeam al\u0103turi de Z\u00e2na \u015fi Andreea, de Anca \u015fi Louise, zdrobi\u0163i de durere. Scene teribile, cutremur\u0103toare, pe un frig de \u201313 grade ce coborau vertiginos cu c\u00e2t ne apropiam de locul de veci aproape de v\u00e2rful muntelui. Sicriul, pe buza gropii cu p\u0103m\u00e2nt negru \u00eenghe\u0163at, a fost cobor\u00e2t dup\u0103 ultima slujb\u0103 a preotului \u00een spa\u0163iul ad\u00e2nc \u015fi \u00eentunecos, a\u015fa cum a dorit Z\u00e2na, s\u0103 aib\u0103 \u015fi ea spa\u0163iu deasupra lui m\u00e2ine-poim\u00e2ine, a\u015fa cum \u00eei este r\u00e2nduit. Scenele de adio, de desp\u0103r\u0163irea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 nu se pot descrie. Este imposibil de relatat momentele de dramatism colectiv. \u015ei nu pot dec\u00e2t s\u0103 fac loc memoriei, s\u0103 pot re\u0163ine imagini, ca apoi s\u0103 \u00eencerc s\u0103 povestesc dup\u0103 timp ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cum a fost atunci. Pentru moment nu puteam s\u0103 \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpla, nu \u00een\u0163elegeam de ce s\u0103 plece el acum \u015fi nu dup\u0103 plecarea mea….! S-au perindat to\u0163i prin fa\u0163a gropii \u00een timp ce p\u0103rintele cu c\u0103delni\u0163a ne \u00eendemna s\u0103 fim tari, s\u0103 suport\u0103m calvarul… Dar cum s\u0103 fim tari!?<\/em><\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, 27 ianuarie 1989, la o lun\u0103 dup\u0103 ce l-am a\u015fezat \u00een noua lui cas\u0103 pe Paulic\u0103 la Cimitirul Mont Royal, \u00een sec\u0163ia Mountain View, cum a dorit Z\u00e2na, ca el s\u0103 priveasc\u0103 de sus casa p\u0103rinteasc\u0103, liceul Stanislas unde studiase, am fost cu Radu la cimitir s\u0103 depunem flori, s\u0103 aprindem lum\u00e2n\u0103rile de veghe. Am g\u0103sit crucea de lemn scris\u0103 de mine \u015fi sculptat\u0103 de Radu smuls\u0103 din loc, luat\u0103 de v\u00e2nt. Am luat-o cu mine acas\u0103 pe un ger cumplit, s\u0103 dorm l\u00e2ng\u0103 el p\u00e2n\u0103 se va face timp prielnic. \u015ei Paul, dup\u0103 o lun\u0103 petrecut\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u00eenghe\u0163at, se \u00eentoarce acas\u0103, la c\u0103ldur\u0103! Doamne…..!<\/em><\/strong><\/p>\n

De la moartea lui, nu ne g\u0103sim lini\u015ftea \u015fi nici locul \u00een societate. Nu ne mai intereseaz\u0103 nimic! Valorile omene\u015fti, apreciate c\u00e2ndva, \u015fi-au pierdut esen\u0163a. \u00cen casa noastr\u0103 mereu vesel\u0103 \u015fi cald\u0103 c\u00e2ndva, c\u00e2nd exista el, troneaz\u0103 peste tot triste\u0163ea \u015fi frigul adus de pe muntele lui, unde se odihne\u015fte. Iar la subsol, \u00een micul \u015fi elegantul apartament unde \u00ee\u015fi petrecea timpul cu studiile, o candel\u0103 bleu-ciel lumineaz\u0103 \u00een deplin\u0103 t\u0103cere florile aduse de prieteni \u015fi de mama sa. Nu am schimbat nimic \u015fi nimic nu se va schimba p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd… Nici m\u0103car patul, a\u015fa cum l-a l\u0103sat, \u00een dezordine, c\u00e2nd a plecat nu l-am schimbat. M\u0103 duc adesea la pupitrul lui de student, m\u0103 retrag pentru reculegere cu capul \u00eentre m\u00e2ini \u015fi pl\u00e2ng cum n-am pl\u00e2ns niciodat\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleg legile acestei vie\u0163i \u015fi semnifica\u0163ia lor \u00een timp \u015fi spa\u0163iu. \u00cel simt pe Paul l\u00e2ng\u0103 mine \u015fi orice zgomot, c\u00e2t de u\u015for, m\u0103 face s\u0103 tresar! \u201eA venit!\u201d Apoi reiau pl\u00e2nsul \u015fi adorm pe biroul lui peste care las s\u0103-mi cad\u0103 lacrimile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine cineva \u015fi m\u0103 cheam\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Azi am primit scrisori din Guineea\u2026 \u00abNous sommes les fr\u00e9r\u00e8s de Paul, les enfants de Guinee, pleurons pour lui et prions Dieu de nous aider notre tour de revoir Paul et vivre avec lui toujours…\u00bb <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dragii no\u015ftri, cople\u015fi\u0163i de durere f\u0103r\u0103 limite, v\u0103 \u00eencheiem aceste r\u00e2nduri: Paul b\u0103iatul nostru, care a\u015ftepta Diploma Universitar\u0103 pe data de 15 aprilie 1989, ziua \u00een care urma s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 cele 24 de prim\u0103veri, a plecat f\u0103r\u0103 niciun mesaj, dintre noi. Cu el a plecat lumina str\u0103lucitoare, bucuria, n\u0103dejdea \u015fi lini\u015ftea casei noastre. Speran\u0163ele noastre s-au pr\u0103bu\u015fit, dar ne rug\u0103m pentru sufletul lui, pentru iertarea p\u0103catelor de adolescent, cu sau f\u0103r\u0103 voie, pe acest p\u0103m\u00e2nt, \u00een marea lui dragoste de oameni!…<\/em><\/strong><\/p>\n

LA REVEDERE, PAULIC\u0102 CEL SCUMP \u015eI DRAG! TE VOM IUBI PE MAI DEPARTE, P\u00c2N\u0102 LA \u00ceNT\u00c2LNIREA DE DINCOLO, M\u00c2INE, POIM\u00c2INE, C\u00c2NDVA! ADIO, COPIL BUN \u015eI DRAG! ADIO, ADIO!<\/em><\/strong><\/p>\n

V\u0103 rug\u0103m \u015fi pe voi, dragii no\u015ftri care ve\u0163i citi aceste r\u00e2nduri, s\u0103 v\u0103 ruga\u0163i pentru odihna sufletului celui ce a fost Paul \u015etef\u0103nescu, n\u0103scut la 15 aprilie 1965 la Rabat, \u00een Maroc, \u015fi plecat f\u0103r\u0103 aviz la 26 decembrie 1988, la Montreal. Fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103! <\/em><\/strong><\/p>\n

Mama, tata \u015fi surioara LUI<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P.S. \u00a0 Adaug \u00een acest plic 10 fotografii f\u0103cute la ceremonia plec\u0103rii definitive a lui Paul \u015fi una din Africa. De asemenea, prima pagin\u0103 din ziarul local, cu aceea\u015fi tem\u0103 ce m\u0103 va urm\u0103ri toat\u0103 via\u0163a, care practic mi s-a terminat o dat\u0103 cu plecarea LUI..<\/em><\/strong><\/p>\n

Genu<\/em><\/strong><\/p>\n

Anii ce au urmat s-au scurs sub impactul acestui eveniment nefericit. Genu \u015fi Z\u00e2na \u015etef\u0103nescu nu \u015fi-au mai g\u0103sit niciodat\u0103 lini\u015ftea.<\/strong><\/p>\n

Eugen \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea timpul \u00eentre Canada \u015fi Marbella. \u00cen calitate de consultant tehnic, lucreaz\u0103 \u015fi dup\u0103 pensionare, sporadic, tot \u00een Africa: \u00een 1994, \u015fapte luni \u00een Mozambic<\/em> \u015fi apoi \u00een 1994-1997 \u00een Zair \u2013 Congo.<\/em><\/strong><\/p>\n

Tot \u00een intervalul care a urmat, c\u0103l\u0103tore\u015fte mult, ajunge de c\u00e2teva ori \u00een Rom\u00e2nia, la \u00eent\u00e2lnirile colegiale ce marcau terminarea liceului, \u00eel viziteaz\u0103 pe Sandu Ionescu, \u00een Elve\u0163ia. \u00cen anul 2001, particip\u0103 la festivitatea de la Nancy organizat\u0103 cu prilejul \u00eemplinirii a 50 de ani de la terminarea facult\u0103\u0163ii, unde \u00eel \u00eenso\u0163esc Sandu Ionescu \u015fi George Cu\u015fa, fostul s\u0103u coleg de liceu. Tiberiu Cunia \u015fi Tibreric\u0103 Ionescu au fost absen\u0163i. George Cu\u015fa, \u00een schimb, a vorbit despre colegul lor, Tiberiu Cunia.<\/strong><\/p>\n

Ultimul drum \u00een \u0163ar\u0103 \u00eel face la celebrarea a 60 de ani de la terminarea liceului, \u00een 2004, pentru ca \u00een anul 2005 s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 subit, secerat de un puternic accident vascular cerebral, care se produce la Marbella. Din Spania, va fi transportat de c\u0103tre familie \u00een 2006, \u00een Canada, iar la 29 decembrie 2009 se stinge din via\u0163\u0103 plec\u00e2nd spre ve\u015fnicii s\u0103-\u015fi \u00eent\u00e2lneasc\u0103 fiul…<\/strong><\/p>\n

\u00cen discu\u0163ia cu Dumitru Sinu am surprins doar fr\u00e2nturi din via\u0163a celui pe care l-a cunoscut \u015fi l-a apreciat at\u00e2t de mult, dar c\u00e2te altele nu s-au \u00eent\u00e2mplat pe parcursul a peste 62 de ani de pribegie pe trei continente… \u00cen singur\u0103t\u0103\u0163ile sale, numai Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi h\u00e2rtia de scris au \u015ftiut c\u00e2te tr\u0103iri, c\u00e2te g\u00e2nduri \u015fi c\u00e2te sentimente au pus st\u0103p\u00e2nire pe sufletul lui…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XVIII<\/strong><\/p>\n

TIBERIU CUNIA – 63 de ani \u00een exil, o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103 \u015fi-un premiu \u201evon Humboldt\u201d! <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Preocup\u0103rile din ultima vreme referitoare la via\u0163a rom\u00e2nilor care au p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia imediat dup\u0103 instaurarea regimului comunist, constituind f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 primul val de refugia\u0163i politic declan\u015fat cu repeziciune \u00een anul 1948, m-au condus spre informa\u0163ii interesante \u015fi la identificarea unor persoane cu istorii de via\u0163\u0103 palpitante. Dest\u0103inuirile lui nea Mitic\u0103 Sinu mi-au st\u00e2rnit curiozitatea de a afla c\u00e2t mai multe lucruri despre via\u0163a \u015fi activitatea contemporanilor s\u0103i, a celor care asemeni lui au avut t\u0103ria s\u0103-\u015fi \u00eenfrunte destinul, urm\u00e2nd calea exilului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa am reu\u015fit s\u0103 intru \u00een contact cu profesorul Tiberiu Cunia, arom\u00e2n de origine, refugiat din Rom\u00e2nia \u00een toamna anului 1948. \u00cen prezent, la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 85 de ani domnul Cunia vie\u0163uie\u015fte \u00een statul New York \u015fi \u00eenc\u0103 mai are preocup\u0103ri care-l onoreaz\u0103. Este interesant de urm\u0103rit ascensiunea unui om pasionat de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nu numai, spre o carier\u0103 \u00eencununat\u0103 de realiz\u0103ri impresionante, dar \u015fi de cunoscut preocup\u0103rile sale curente, privind p\u0103strarea \u015fi conservarea culturii \u015fi limbii neamului s\u0103u, arom\u00e2nii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 63 de ani de exil, urm\u00e2nd o traiectorie sinuoas\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu temeri \u015fi inedit, cu \u00eentristare \u015fi exaltare, cu reu\u015fite \u015fi e\u015fecuri s-au scurs \u00eentr-o manier\u0103 \u00een care, optimistul \u015fi temerarul lupt\u0103tor a ie\u015fit \u00eenving\u0103tor \u00een fa\u0163a tuturor piedicilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu are ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Tiberiu Cunia \u00een anii pribegiei, drumul s\u0103u spre libertate \u015fi \u00eemplinire urm\u00e2nd o traiectorie comun\u0103, pe alocuri, cu cea a profesorului Cunia. \u015ei ast\u0103zi cei doi p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura \u015fi \u00ee\u015fi deap\u0103n\u0103 la telefon mai ales, ore \u00een \u015fir, amintirile…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Domnul profesor Tiberiu Cunia se bucur\u0103 de un statut cu care pu\u0163ini dintre confra\u0163ii no\u015ftri rom\u00e2ni sau de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i se pot m\u00e2ndri: de\u0163in\u0103tor al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiin\u0163ific\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een domeniul silviculturii \u015fi membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice din Bucure\u015fti. Drumul c\u0103tre \u00eemplinire profesional\u0103 nu a fost simplu, a necesitat munc\u0103, d\u0103ruire, sacrificiu \u015fi rigurozitate, dar toate acestea nu aveau \u015fanse de reu\u015fit\u0103 dac\u0103 nu erau f\u0103cute cu pasiune \u015fi seriozitate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Primii 22 de ani…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0S-a n\u0103scut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, \u00een Grecia, \u00eentr-o familie de arom\u00e2ni. La c\u00e2teva luni dup\u0103 na\u015fterea sa, familia lui p\u0103r\u0103se\u015fte Grecia refugiindu-se \u00een Cadrilaterul rom\u00e2nesc, la Bazargic (\u00een Bulgaria de ast\u0103zi), unde r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd soarta le deschide drumul c\u0103tre Constan\u0163a. Dup\u0103 studiile primare \u015fi gimnaziale pe care le absolv\u0103 la Bazargic, urmeaz\u0103 cursurile liceului \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u201d din Constan\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiu de \u00eenva\u0163\u0103tor de ora\u015f \u015fi \u00een acela\u015fi timp al unui neam cu o istorie zbuciumat\u0103, apar\u0163ine unei clase sociale neagreate de regimul comunist de-abia instaurat, iar intrarea pe un loc frunta\u015f (al doilea pe lista de admitere) la Facultatea de Silvicultur\u0103 – pe-atunci parte integrant\u0103 a Politehnicii bucure\u015ftene -, nu-i aduce dec\u00e2t necazuri. \u00cenc\u0103 din 1946 c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eencepe studiile universitare, se raliaz\u0103 mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 anticomuniste, oripilat de alegerea sa injust\u0103, \u00een lips\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a-\u015fi depune vreo candidatur\u0103, \u00een structura de conducere a Uniunii Na\u0163ionale a Studen\u0163ilor Rom\u00e2ni, organism controlat \u00een totalitate de c\u0103tre comuni\u015fti. Refuz\u0103 categoric func\u0163ia \u015fi devine un \u00eenfocat lupt\u0103tor anticomunist: prin structura sa \u015fi prin apartenen\u0163a la neamul arom\u00e2nesc, fiind \u00een plus \u015fi-un \u201er\u0103zvr\u0103tit cu gura mare\u201d, atrage suspiciunea ce rezid\u0103 \u00een urm\u0103rirea de c\u0103tre securitate a fiec\u0103rei mi\u015fc\u0103ri pe care o face.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prigoana comunist\u0103 \u00eel determin\u0103 ca dup\u0103 15 mai 1948, c\u00e2nd au \u00eenceput arest\u0103rile masive \u00een r\u00e2ndurile studen\u0163ilor, s\u0103 se ascund\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00een Bucure\u015fti, pe la diverse rude sau prieteni ai s\u0103i \u015fi-ai familiei. Are curajul s\u0103 se prezinte la dou\u0103 examene din sesiunea din var\u0103 a anului II universitar, dup\u0103 care se ascunde \u00een mun\u0163ii Arefului, \u00een Arge\u015f, o scurt\u0103 perioad\u0103. Cum securitatea avea peste tot informatori \u015fi se f\u0103ceau descinderi \u015fi arest\u0103ri \u00een mas\u0103, precau\u0163ia, flerul \u015fi, de ce nu, \u015fansa \u00eel direc\u0163ioneaz\u0103 din nou spre Bucure\u015fti, unde-\u015fi preg\u0103te\u015fte de aceast\u0103 dat\u0103 plecarea peste grani\u0163\u0103. Grupul de studen\u0163i din care face parte al\u0103turi de Genu (Eugen) \u015etef\u0103nescu, Sandu Ionescu (ambii prieteni \u015fi ortaci<\/em> de pribegie ai lui nea Mitic\u0103 Sinu) \u015fi Tiberiu Ionescu, to\u0163i colegi de facultate \u015fi prieteni nedesp\u0103r\u0163i\u0163i, pl\u0103nuise s\u0103 treac\u0103 la s\u00e2rbi pe la Turnu Severin, travers\u00e2nd Dun\u0103rea \u00eenot. Tiberiu Cunia \u00eens\u0103 nu \u015ftia s\u0103 \u00eenoate \u015fi cu toate c\u0103 prietenii s\u0103i \u00eencercaser\u0103 s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103, va ajunge la s\u00e2rbi pe uscat, trec\u00e2nd grani\u0163a prin Banat, sprijinit de oamenii rezisten\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nesiguran\u0163a vie\u0163ii ultimilor ani petrecu\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 era urmat\u0103 de-acum de un alt fel de nesiguran\u0163\u0103, pentru c\u0103 perioada ce o va traversa se afla sub semnul pericolelor \u015fi al deciziilor ce trebuiau luate imediat, f\u0103r\u0103 ezitare. Norocul \u00ee\u015fi putea spune cuv\u00e2ntul, dar la fel de bine putea fi inexistent. \u00cens\u0103 Tiberiu Cunia a avut principii de via\u0163\u0103 bine determinate \u015fi fundamentate cu precizie de matematician, pe logic\u0103. Toate ac\u0163iunile sale \u015fi reu\u015fitele lor au avut un important suport \u00een exerci\u0163iul de voin\u0163\u0103 \u015fi acceptare, pe care l-a rezolvat \u00eentotdeauna cu demnitate. \u015ei-a dorit o altfel de via\u0163\u0103, \u015fi-a trasat liniile directoare, a urmat algoritmul pe care mintea sa str\u0103lucit\u0103 \u015fi l-a pl\u0103smuit \u015fi a luptat pentru a-\u015fi realiza dezideratele: \u201eAm acceptat rezultatele ac\u0163iunilor mele f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng. Ceea ce nu po\u0163i schimba trebuie s\u0103 accep\u0163i. Astfel, am avut totdeauna, ceea ce numim peace of mind<\/em>, adic\u0103 lini\u015ftea sufleteasc\u0103. Acest lucru m-a ghidat \u00eentotdeauna. C\u00e2nd am fost sfidat de problemele vie\u0163ii, am \u00eencercat s\u0103 le schimb. \u00cen aceasta const\u0103 voin\u0163a omului\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>\u00cenceputurile exilului \u015fi supliciile lui \u00een Iugoslavia<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenceputul anilor de pribegie se afl\u0103 sub sceptrul unor elemente de g\u00e2ndire logic\u0103, care l-au ajutat s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eencrez\u0103tor \u00een universul unei altfel de lumi, s\u0103 \u00eenceap\u0103 lupta pentru o altfel de via\u0163\u0103, pe care \u015fi-a dorit-o, \u015fi-acum avea posibilitatea s\u0103 construiasc\u0103, piatr\u0103 cu piatr\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103, edificiul spre care \u0163intea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen Iugoslavia, domnul profesor Cunia petrece \u015fase luni, \u00een diferite lag\u0103re de concentrare \u015fi de munc\u0103 for\u0163at\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 o perioad\u0103 scurt\u0103 de deten\u0163ie la \u00eenchisoare la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi Biserica Alb\u0103, a ajuns \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Kovacica, de unde dup\u0103 aproximativ o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a fost trimis cu un grup la munc\u0103, \u00een minele de c\u0103rbuni de la Banovici. Aici s-a \u00eent\u00e2lnit cu doi dintre colegii de facultate \u2013 Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu \u2013 care reu\u015fiser\u0103 s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u00eenot (Sandu Ionescu fusese repartizat cu un alt grup, \u00een alt lag\u0103r de munc\u0103).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi condi\u0163iile de lucru \u015fi traiul erau acceptabile, fiecare dintre cei afla\u0163i acolo se g\u00e2ndea la o modalitate de evadare \u015fi de urmare a drumului ce avea s\u0103-i conduc\u0103 spre prosperitate. \u201eOficialit\u0103\u0163ile iugoslave se purtau ca ni\u015fte comuni\u015fti veritabili, convin\u015fi\u201d \u2013 relateaz\u0103 profesorul Cunia, pentru c\u0103 de-abia italienii \u015fi francezii i-au considerat pe refugia\u0163ii rom\u00e2ni \u201eamici ideologici\u201d, \u00een calitatea lor de opozan\u0163i ai comunismului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tiberiu Cunia reu\u015fe\u015fte s\u0103 evadeze, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva colegi<\/em>, dar sunt prin\u015fi \u015fi \u00eenchi\u015fi la Tuzla.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 o lun\u0103 au fost muta\u0163i \u00een Voivodina, aproape de grani\u0163a cu Rom\u00e2nia, la Zrenianin. \u015eederea la Zrenianin a fost mai lejer\u0103, ziua se puteau plimba \u00een interiorul lag\u0103rului, puteau socializa, se puteau cunoa\u015fte mai bine. \u00cen lag\u0103rul de la Zrenianin cunoscuse o seam\u0103 de oameni lumina\u0163i, aproape de care timpul a trecut mai u\u015for \u015fi o oaz\u0103 de cultur\u0103 reg\u0103sit\u0103 \u00een prezen\u0163a unor persoane speciale, i-au f\u0103cut via\u0163a mai u\u015foar\u0103. Printre ace\u015ftia se num\u0103rau: unul din discipolii lui Nae Ionescu – ilustrul mentor al titanilor Noica \u015fi Cioran – de numele c\u0103ruia nu-\u015fi aminte\u015fte, ci doar de discu\u0163iile pe teme filosofice pe care le avuseser\u0103, avocatul Cristescu, cu care se \u015ftia din \u00eenchisoarea de la Tuzla, muzicianul Mu\u015fat, Crihan, omul politic basarabean care avusese un rol decisiv \u00een alipirea Basarabiei la patria mam\u0103 \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. La un moment dat Tiberiu Cunia este trimis cu un grup de refugia\u0163i la grani\u0163a cu Italia, s\u0103 munceasc\u0103 \u00eentr-o fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, la 30 de kilometri de grani\u0163a italian\u0103, l\u00e2ng\u0103 Mala Bukovica. \u015eansa de a pleca mai departe spre Vest cap\u0103t\u0103 noi valen\u0163e \u015fi grupul de rom\u00e2ni face planuri de evadare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103m\u00e2ne \u00een a\u015fteptarea unui moment favorabil, care vine de la sine \u00eentr-o bun\u0103 zi, c\u00e2nd un lucr\u0103tor de la fabric\u0103 \u00eei ajut\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 lag\u0103rul: \u201eAm pariat din nou pe \u015fans\u0103 \u015fi am c\u00e2\u015ftigat\u201d \u2013 accentueaz\u0103 domnul Cunia. Dup\u0103 ce gr\u0103nicerii iugoslavi \u00eei deposedeaz\u0103 de toate bunurile valoroase ce le mai de\u0163ineau, ajung pe p\u0103m\u00e2ntul italian. Parc\u0103 cineva din umbr\u0103 m\u00e2nuise mersul lucrurilor a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t refugia\u0163ii s\u0103 poat\u0103 trece \u201ebariera ro\u015fie\u201d spre lumea liber\u0103. S\u0103 fi fost o comand\u0103 politic\u0103 a s\u00e2rbilor? S\u0103 fi fost o condi\u0163ie pus\u0103 de Occident lui Tito? Nu se \u015ftia, important era faptul c\u0103 pentru prima dat\u0103 dup\u0103 \u015fase luni de incertitudini, Tiberiu Cunia \u015fi camarazii s\u0103i se sim\u0163eau liberi cu-adev\u0103rat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cens\u0103, pentru fatalistul Cunia \u00eencepea o perioad\u0103 care st\u0103tea sub semnul unei \u00eentreb\u0103ri fire\u015fti: \u201eDe ce am ajuns aici? Ce voi face? Dac\u0103 nu m\u0103 temusem de spaimele vie\u0163ii de lag\u0103r, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 acum, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, astfel de \u00eentreb\u0103ri m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalist\u0103, m\u0103 preg\u0103team s\u0103 \u00eenfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, de\u015fi \u015ftiam c\u0103 multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!\u201d<\/strong><\/p>\n

Drumul spre vest: Trieste \u2013 Cinecitta \u2013 Grugliasco (Torino) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se \u015ftia \u00een cercurile intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din diaspora c\u0103 Fran\u0163a este idealul occidental pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor multora dintre refugia\u0163ii acelor timpuri. \u015ease luni de via\u0163\u0103 \u00een lag\u0103rele iugoslave fuseser\u0103 \u015fi pentru Tiberiu Cunia prilej de medita\u0163ie, at\u00e2t c\u00e2t se putea medita \u00een acele condi\u0163ii de incertitudine, pentru f\u0103urirea unor idealuri de viitor. Primul pas era f\u0103cut: sc\u0103pase de Iugoslavia \u015fi ajunsese \u00een Italia, care nu era altceva dec\u00e2t o poart\u0103 deschis\u0103 spre viitor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Italia trece succesiv prin mai multe lag\u0103re, \u00eencep\u00e2nd cu cel de la Trieste, apoi la Cinecitta, l\u00e2ng\u0103 Roma \u015fi, \u00een fine, la Grugliasco, l\u00e2ng\u0103 Torino. Era \u00eempreun\u0103 cu Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu \u2013 Sandu Ionescu f\u0103c\u00e2nd parte din alt lot. Profesorul Cunia \u00ee\u015fi aminte\u015fte acest episod: \u201e\u00centr-o sear\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Genu \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberic\u0103 Ionescu am luat trenul italian spre frontiera francez\u0103; eu eram cu o mandolin\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, ca s\u0103 ar\u0103t\u0103m cumva, c\u0103 suntem turi\u015fti \u2013 mandolin\u0103 pe care o cump\u0103rasem \u00een Italia, la Trieste, cu banii primi\u0163i de la fratele meu din Viena. Am trecut prin spatele postului de observa\u0163ie f\u0103r\u0103 s\u0103 fim lua\u0163i \u00een seam\u0103, \u015fi, peste mun\u0163i, urm\u00e2nd tot timpul direc\u0163ia spre vest, am ajuns la o \u015fosea, \u00een Fran\u0163a. H\u0103l\u0103duiam pe prima \u015fosea francez\u0103 din via\u0163a noastr\u0103, \u00een c\u0103utarea unei direc\u0163ii\u201d…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Fran\u0163a \u2013 prob\u0103 de minte, inim\u0103 \u015fi… noroc! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Ajunseser\u0103 \u00een Fran\u0163a, se sim\u0163eau \u015fi mai liberi dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 atunci. Speran\u0163ele tinerilor studen\u0163i rom\u00e2ni atingeau acum alte valen\u0163e pentru c\u0103 \u015ftiau ce doresc, \u00ee\u015fi cuno\u015fteau poten\u0163a intelectual\u0103 \u015fi doreau, mai mult ca orice, s\u0103 reu\u015feasc\u0103. Trec cu bine etapele \u00eentocmirii documentelor de emigrare dup\u0103 ce stau 24 de ore \u00een \u00eenchisoare, conform legilor franceze \u00een vigoare, c\u00e2\u015ftig\u0103 simpatia gr\u0103nicerilor \u015fi poli\u0163iei locale iar apoi, cu bilete de tren spre Paris \u00een buzunar \u015fi cu o adres\u0103 unde puteau g\u0103si sprijin \u00een capitala francez\u0103, urc\u0103 \u00een primul tren spre \u201eora\u015ful luminilor\u201d, f\u0103urindu-\u015fi planuri m\u0103re\u0163e pentru un nou \u00eenceput.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni petrecute \u00een condi\u0163ii insalubre, al\u0103turi de \u201eclo\u015farii\u2019 de pe malurile Senei, dar cu un acoperi\u015f deasupra capului \u015fi masa asigurate, tinerii au fost muta\u0163i din c\u0103minul apar\u0163in\u00e2nd \u201eArmatei Salv\u0103rii\u201d \u2013 locul care le fusese recomandat la intrarea \u00een Fran\u0163a -, \u00eentr-un alt gen de c\u0103min, cu condi\u0163ii mult mai omene\u015fti, unde au primit ajutoare de la IRO (International Refugee Organization) \u015fi au stat p\u00e2n\u0103 la plecarea la Nancy, pentru continuarea studiilor universitare. S-au bucurat de ospitalitatea francez\u0103, au fost \u00eenscri\u015fi la scurt timp la facultatea de la Nancy \u015fi au beneficiat de burs\u0103 \u2013 norocul a fost de partea lor, pentru c\u0103 era \u00een valabilitate o \u00een\u0163elegere \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia, anterioar\u0103 venirii comuni\u015ftilor la putere, prin care statul francez acorda un anumit num\u0103r de burse de studii tinerilor eminen\u0163i. \u201eRom\u00e2nia care ne alungase \u015fi ne obligase s\u0103 trecem printr-un teribil purgatoriu, \u0163ara care, dac\u0103 am fi ratat evadarea, ne-ar fi primit cu c\u0103tu\u015fele preg\u0103tite \u2013 acum, ajun\u015fi departe de ea \u015fi \u00eempotriva voin\u0163ei sale, ne-a ajutat involuntar\u201d \u2013 men\u0163ioneaz\u0103 Tiberiu Cunia \u00een amintirile sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu bune \u015fi cu rele \u00een mijlocul diasporei franceze, tinerii studen\u0163i ai \u015ecolii Superioare de la Nancy au ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe parcursul celor doi ani petrecu\u0163i \u00eentre Nancy \u015fi Paris, nume mari ale culturii Rom\u00e2niei postbelice: \u201eNoi rom\u00e2nii eram grupa\u0163i \u00een jurul bisericii ortodoxe rom\u00e2ne de pe Rue Jean de Beauvais<\/em>, \u00een jurul centrului catolic de pe Rue de Rib\u00e9ra<\/em>, \u00een jurul unui centru de ajutorare a rom\u00e2nilor refugia\u0163i etc. Nu vreau s\u0103 vorbesc despre dezbin\u0103rile \u015fi luptele fratricide din interiorul nostru; nici despre tulbur\u0103rile ocazionate de c\u0103s\u0103toria fostului rege Carol cu Elena Lupescu \u015fi oficiat\u0103 la Paris de c\u0103tre parohul Martinian Ivanovici, ci despre rela\u0163iile cu rom\u00e2nii de acolo \u2013 ca marele savant Mircea Eliade, renumitul sculptor Br\u00e2ncu\u015fi, Prin\u0163ul Nicolae, politicienii Negru\u0163i \u015fi Penescu, profesorul Petre Sergescu (fostul rector al meu de la Politehnica din Bucure\u015fti, care ne-a invitat de mai multe ori la el acas\u0103), comandantul legionar Vasile Iasinschi \u015fi mul\u0163i, mul\u0163i al\u0163ii de care nu-mi mai amintesc…\u201d. Tot la Paris se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu nume de seam\u0103 ale diasporei arom\u00e2ne, cu care, 30 de ani mai t\u00e2rziu, va pune bazele primului Congres Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 are loc un incident care-i las\u0103 un gust amar: \u201eOra 25\u201d, romanul de succes al scriitorului rom\u00e2n Virgil Gheorghiu a fost lansat \u015fi la Nancy. Cei patru studen\u0163i \u201eforestieri\u201d rom\u00e2ni \u2013 pentru c\u0103 la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce Tiberiu Cunia, Eugen \u015etef\u0103nescu \u015fi Tiberiu Ionescu ajunseser\u0103 la Paris, a ap\u0103rut \u015fi fostul lor coleg, Sandu Ionescu, de care se desp\u0103r\u0163iser\u0103 \u00een Iugoslavia -, bucuro\u015fi c\u0103 fuseser\u0103 prezen\u0163i la lansare, l-au c\u0103utat pe Virgil Gheorghiu pentru a-l saluta. Erau m\u00e2ndri fiidc\u0103 un rom\u00e2n avusese de un asemenea succes. Gheorghiu \u00eens\u0103 n-a vrut s\u0103 stea de vorb\u0103 cu ei, le-a \u00eentins o fotografie cu un autograf \u015fi asta a fost tot: \u201e…Te duci la cineva cu dragoste \u015fi te vezi respins! Ne-a l\u0103sat un gol \u00een suflet. Noi, refugia\u0163ii rom\u00e2ni dezvoltaser\u0103m \u00een Fran\u0163a un fel de esprit de corps<\/em>, o mentalitate de clan, de sim\u0163\u0103minte de fra\u0163i. De aceea, primirea extrem de rece a lui Virgil Gheorghiu ne-a dezam\u0103git extrem de mult. De altfel, am auzit mai t\u00e2rziu de la cei din Paris care tr\u0103iser\u0103 cu el \u00eempreun\u0103 mai mult timp, c\u0103 dup\u0103 ce devenise celebru Gheorghiu se ferea s\u0103-i mai vad\u0103…\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Student la Nancy<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eA\u015fa cum n-am \u00eentrebat destinul de ce m\u0103 persecut\u0103, la fel nu-l \u00eentrebam nici de ce m\u0103 ajut\u0103. Luam lucrurile a\u015fa cum erau. \u015etiam c\u0103 via\u0163a mea va fi plin\u0103 de situa\u0163ii necunoscute \u015fi-mi propusesem s\u0103 nu cheltuiesc energie g\u00e2ndindu-m\u0103 la ceea ce nu exista \u00eenc\u0103. Eram \u00eens\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 preg\u0103tit s\u0103 r\u0103spund din punct de vedere psihic, \u00een primul r\u00e2nd, oric\u0103rei situa\u0163ii. Dac\u0103 nu primeam burs\u0103? Ei bine, nu \u015ftiu acum ce a\u015f fi f\u0103cut, dar precis c\u0103 nu m-a\u015f fi speriat. A\u015f fi c\u0103utat o solu\u0163ie \u015fi \u00een mod cert a\u015f fi g\u0103sit-o\u201d \u2013 frumos g\u00e2ndea Tiberiu Cunia la cei 23 de ani ai s\u0103i, c\u00e2nd devenise student bursier al \u015ecolii Superioare din Nancy!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Student la \u015ecoala Superioar\u0103 din Nancy, t\u00e2n\u0103r, optimist, liber \u015fi dornic de realizare, Tiberiu Cunia pune aici bazele viitoarei sale cariere. Era con\u015ftient de \u015fansa pe care o avusese dar la fel de bine \u015ftia c\u0103 drumul spre des\u0103v\u00e2r\u015fire profesional\u0103 nu va fi u\u015for. Dep\u0103\u015fe\u015fte cu abilitate greut\u0103\u0163ile privitoare la limba francez\u0103, pe care o \u015ftia bini\u015for dar nu-i cuno\u015ftea expresiile idiomatice. Nu-i este u\u015for s\u0103-\u015fi ia cursurile pentru c\u0103 la vremea aceea nu se g\u0103seau sub form\u0103 tip\u0103rit\u0103, fiind nevoit s\u0103 copieze, sear\u0103 de sear\u0103, cursurile de la colegii francezi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Vacan\u0163ele, fiind necuprinse \u00een renta bursier\u0103, era nevoit s\u0103 lucreze pentru a avea din ce tr\u0103i, \u015fi astfel dup\u0103 primul an, \u00een vara lui 1950 lucra l\u00e2ng\u0103 Biarritz la o fabric\u0103 de cherestea, \u00eempreun\u0103 cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manual\u0103 a sc\u00e2ndurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar util\u0103 aceast\u0103 practic\u0103, direct \u00een produc\u0163ie. \u015ei importan\u0163a acestor ani petrecu\u0163i \u00een \u015fcoala francez\u0103 de silvicultur\u0103 s-a sim\u0163it mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ajungerea \u00een Canada. Ast\u0103zi c\u00e2\u0163i studen\u0163i g\u00e2ndesc, oare, a\u015fa? \u015ei c\u00e2\u0163i efectueaz\u0103 o astfel de practic\u0103 \u015fi nu duc la facultate doar dovada scris\u0103<\/em> a trecerii<\/em> lor printr-o fabric\u0103, ajung\u00e2nd ingineri f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 \u015ftie ce este acela un fier\u0103str\u0103u<\/em>?<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 al doilea an de studii \u015fi o lun\u0103 de turnee prin marile p\u0103duri franceze, Tiberiu Cunia \u00ee\u015fi ia examenele de absolvire \u015fi, cu diploma \u00een buzunar, se \u00eentoarce la Paris. \u015eansa, \u00eentr-adev\u0103r, fusese de partea lui \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La r\u0103scuce de drumuri: \u201eAlea jacta est!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Odat\u0103 revenit la Paris, Tiberiu Cunia se g\u00e2ndea la g\u0103sirea unui loc de munc\u0103. \u00cen domeniul forestier, Fran\u0163a \u00eei oferea prea pu\u0163ine variante, \u015ftiuse de la bun \u00eenceput c\u0103 aici va putea studia \u015fi mai pu\u0163in se g\u00e2ndise s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a munci. Era un om liber, cet\u0103\u0163ean al lumii<\/em>, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 \u015fi era momentul s\u0103-\u015fi aleag\u0103 drumul spre o carier\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cempreun\u0103 cu colegii s\u0103i, se orienteaz\u0103 spre FAO, forul interna\u0163ional care repartiza speciali\u015ftii din \u00eentreaga lume, spre \u0163\u0103ri mai pu\u0163in dezvoltate. Depun documentele necesare \u015fi \u00een final se hot\u0103r\u0103sc \u00eencotro s-o apuce: Tiberiu Cunia \u015fi Eugen \u015etef\u0103nescu pleac\u0103 spre Canada, Tiberiu Ionescu \u00een Maroc, iar Sandu Ionescu r\u0103m\u00e2ne \u00een Fran\u0163a, dar nu va practica niciodat\u0103 silvicultura, orient\u00e2ndu-se spre un alt domeniu, \u00een care prosper\u0103 \u015fi, mai t\u00e2rziu, fiind c\u0103s\u0103torit cu o elve\u0163ianc\u0103, se mut\u0103 \u00een Elve\u0163ia, unde tr\u0103ie\u015fte \u015fi azi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Uneori, \u00een via\u0163\u0103 apar momente \u00een care trebuie s\u0103 iei deciziile rapid, f\u0103r\u0103 s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti prea mult la urm\u0103ri. Tiberiu Cunia depusese la FAO solicitarea pentru ob\u0163inerea unui loc de munc\u0103 \u015fi \u00eentre timp auzise c\u0103 americanii \u00eenfiin\u0163aser\u0103 la Strasbourg o universitate pentru studen\u0163ii refugia\u0163i din Europa de Est. Profit\u00e2nd de oportunitate, se \u00eenscrie aici pentru un doctorat \u00een matematici. Paradoxal, c\u00e2nd deja era cu biletul de vapor pentru Canada \u00een buzunar \u015fi avea toate aprob\u0103rile pentru emigrare, prime\u015fte \u015fi de la Strasbourg \u00een\u015ftiin\u0163area c\u0103 este acceptat cu burs\u0103. Din nou se afla \u00eentr-un moment de r\u0103scruce: de unde s\u0103 \u015ftie care-ar fi fost decizia corect\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eDe multe ori m\u0103 \u00eentreb care mi-ar fi fost viitorul, dac\u0103 acceptam bursa. Mi s-ar fi schimbat cariera, via\u0163a, c\u0103s\u0103toria, copiii, totul… Am plecat spre Canada \u015fi nu m-am mai uitat \u00eenapoi. Alea jacta est! –<\/em> cum spunea latinul \u2013 zarurile au fost aruncate!\u201d<\/strong><\/p>\n

Canadian International Paper Co: \u201eTe angaj\u0103m, dar trebuie s\u0103 \u00eencepi de jos!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Iat\u0103 cum a fost \u00eent\u00e2mpinat t\u00e2n\u0103rul Cunia \u00een prima zi de munc\u0103 la Canadian International Paper Co! Nu era o problem\u0103, era obi\u015fnuit de-acum cu sistemul occidental \u015fi \u015ftia c\u0103 este doar o perioad\u0103 de provizorat, necesar\u0103 pentru ca angajatorul s\u0103 se edifice asupra capacit\u0103\u0163ii sale intelectuale \u015fi profesionale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ajunsese \u00een Canada, la Halifax, \u00eent\u00e2mpinat de prieteni cu care \u0163inuse leg\u0103tura. \u015eocurile nu i-au lipsit, de cum a pus piciorul pe p\u0103m\u00e2nt nord-american. \u201eDe la Halifax, am luat trenul p\u00e2n\u0103 la Montreal unde, la gar\u0103, ne a\u015fteptau prietenii. Mi-aduc aminte c\u00e2nd la cobor\u00e2re i-am spus prietenului meu Stanciu c\u0103 vreau s\u0103 mergem \u00eent\u00e2i la poli\u0163ie, s\u0103 m\u0103 \u00eenregistrez. El a r\u00e2s \u015fi mi-a spus: Ce poli\u0163ie? Aici e\u015fti \u00een America, unde oamenii nu se prezint\u0103 la poli\u0163ie \u015fi n-au nici m\u0103car un buletin de identitate<\/em>!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A urmat o perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri pentru a g\u0103si un loc de munc\u0103 \u00een domeniul pentru care se preg\u0103tise, depun\u00e2ndu-\u015fi curriculum vitae la diferite companii forestiere. \u00centre timp, pentru a-\u015fi asigura cele necesare traiului, lucra ca om de serviciu la Spitalul \u201eSacre Coeur\u201d din Montreal. P\u00e2n\u0103 \u015fi-a f\u0103cut un rost dormea pe la prieteni, c\u00e2nd la unul, c\u00e2nd la altul… Cum optimismul \u015fi \u00eencrederea nu l-au p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103, iat\u0103 c\u0103 norocul \u00eei vine \u00een ajutor \u015fi este angajat la sucursala canadian\u0103 a uneia dintre cele mai mari companii de celuloz\u0103 \u015fi h\u00e2rtie de pe continentul american \u015fi chiar din lume, celebra CIP \u2013 Canadian International Paper Co.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Pionieratul \u00een compania \u00een care va munci mul\u0163i ani de-acum \u00eenainte (1951-1968) \u015fi-l face \u00een p\u0103durile canadiene, la Clova, una din cele 5 divizii forestiere ale companiei, \u00een calitate de asistent-m\u0103sur\u0103tor. Aici \u00eencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e limba englez\u0103 \u015fi dupa 6 luni se descurc\u0103 chiar bine. Din vara lui 1952 – prima sa var\u0103 canadian\u0103, este transferat la un turn de observa\u0163ie contra incendiilor, dup\u0103 ce \u00een prealabil f\u0103cuse un curs \u00een acest domeniu. Lucra \u00een echip\u0103 cu prietenul \u015fi colegul s\u0103u, Eugen \u015etef\u0103nescu: \u201eA fost o perioad\u0103 greu de uitat pentru mine. Nu doar pentru c\u0103 ea marca \u00eenceputul carierei mele de forestier. Dar mai mult pentru c\u0103 lunile petrecute la turn au fost luni de lini\u015fte sufleteasc\u0103, de reculegere, de medita\u0163ie \u00eentr-un mediu atr\u0103g\u0103tor, \u00een mijlocul naturii. Eram departe de atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 din Europa, de consecin\u0163ele marelui r\u0103zboi. Singura leg\u0103tur\u0103 cu civiliza\u0163ia era un telefon de p\u0103dure<\/em> (nu-mi aduc aminte s\u0103 fi avut \u015fi un radio!) \u015fi odat\u0103 pe lun\u0103, un drum de-o zi \u00eentreag\u0103, pentru a ne aduce proviziile.\u201d \u00cen al doilea an petrecut \u00een p\u0103durile canadiene urc\u0103 o treapt\u0103 profesional\u0103 \u015fi devine asistent-verificator.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Muncea cu con\u015ftiinciozitate dar se s\u0103turase de plafonare, pentru c\u0103 t\u00e2n\u0103rul inginer \u015ftia c\u0103 poate mai mult. \u00ce\u015fi argumenteaz\u0103 \u00een fa\u0163a conducerii nemul\u0163umirea \u015fi sus\u0163ine ideea c\u0103 poate mai mult. Ini\u0163iativa d\u0103 roade \u015fi este repartizat pentru a face studii de produc\u0163ie, pe teren, \u00een p\u0103durile canadiene.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/em>Studii de produc\u0163ie, statistici forestiere \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Perioada care urmeaz\u0103 \u00een via\u0163a domnului Tiberiu Cunia este una de munc\u0103 asidu\u0103, de studiu efectuat pe teren, de calcule \u015fi analize c\u0103rora le g\u0103se\u015fte rezolvarea prin noi metode logice, matematice. Avea un atu considerabil \u00een ascu\u0163imea min\u0163ii \u015fi \u00eenclina\u0163ia nativ\u0103 spre matematic\u0103, reu\u015find s\u0103 promoveze ideile sale la nivelul companiei \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 o contribu\u0163ie substan\u0163ial\u0103 la cercet\u0103rile de produc\u0163ie. Reu\u015fita test\u0103rilor efectuate \u00een cadrul sta\u0163iunilor de cercetare ale companiei, rezultatele ob\u0163inute, seriozitatea \u015fi ambi\u0163ia t\u00e2n\u0103rului inginer Cunia vor duce la urm\u0103torul pas \u00een carier\u0103, transferarea lui la sediul central al companiei, la Montreal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cercet\u0103rile sale, sus\u0163inute \u015fi de un mediu de munc\u0103 adecvat \u2013 pentru c\u0103 are \u015fansa s\u0103 lucreze cu un \u015fef excep\u0163ional, \u00een persoana lui Greg Belcher \u2013, dau rezultate care-i ridic\u0103 enorm cota profesional\u0103. Public\u0103 articole \u00een revistele de specialitate, sintetiz\u00e2nd rezultatele cercet\u0103rilor, particip\u0103 la simpozioane \u015fi sesiuni de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, \u0163ine cursuri de specialitate despre metodele statisticii aplicate \u00een silvicultur\u0103 \u015fi cercet\u0103rilor opera\u0163ionale, \u00een fa\u0163a colegilor din toate cele cinci divizii forestiere, dar \u015fi a speciali\u015ftilor din afara companiei. Se specializeaz\u0103 \u015fi \u00een domeniul informaticii – era perioada \u00een care ap\u0103ruser\u0103 IBM-urile \u015fi implementarea noilor tehnologii era iminent\u0103. Cu \u00eenclina\u0163ii certe spre matematic\u0103 \u015fi logic\u0103, urmeaz\u0103 cursurile facult\u0103\u0163ii de matematic\u0103 la Universitatea McGill de la Montreal unde \u00ee\u015fi ia \u015fi masteratul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 o perioad\u0103 de munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi studiu intens, Tiberiu Cunia are nevoie de o vacan\u0163\u0103 \u015fi merge \u00een Europa.<\/strong><\/p>\n

Vacan\u0163\u0103 \u00een care m-am c\u0103s\u0103torit<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pleac\u0103 la Paris unde avea foarte mul\u0163i prieteni \u015fi apoi la Viena, la fratele s\u0103u, Ta\u015fcu, pe care nu-l v\u0103zuse de 16 ani, din 1941, c\u00e2nd acesta p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, cu destina\u0163ia Germania.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 La Paris este \u00eent\u00e2mpinat cu bucurie de c\u0103tre comunitatea arom\u00e2n\u0103. Doarme \u00een prima noapte la prietenul s\u0103u, Demostene Nacu, unde o cunoa\u015fte pe Florica Varduli, cumnata acestuia, venit\u0103 la Paris s\u0103-\u015fi ajute sora care avea doi copii mici. Nu se g\u00e2nde\u015fte la c\u0103s\u0103torie, dar pe parcursul \u015federii la Paris prietenii \u00eel sf\u0103tuiesc c\u0103 ar fi cazul s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze \u015fi el o familie. Fiind o fat\u0103 bun\u0103, cunoscut\u0103 de to\u0163i prietenii lui, o arom\u00e2nc\u0103 cinstit\u0103 \u015fi demn\u0103, dedicat\u0103 familiei, Tiberiu Cunia se hot\u0103r\u0103\u015fte \u015fi o cere \u00een c\u0103s\u0103torie, imediat dup\u0103 \u00eentoarcerea de la fratele s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu repeziciune, f\u0103r\u0103 a mai exista timp fizic pentru declara\u0163ii de dragoste \u015fi preambuluri, \u015fi Florica este cerut\u0103 de so\u0163ie de la cumnatul s\u0103u, Demostene Nacu. Accept\u0103 f\u0103r\u0103 ezitare s\u0103-i devin\u0103 partener\u0103 de via\u0163\u0103: \u201e…am f\u0103cut c\u0103s\u0103toria civil\u0103 \u00eent\u00e2i, la prim\u0103ria satului unde locuia Florica, \u00eentr-o vineri diminea\u0163\u0103. Duminica a fost oficiat\u0103 c\u0103s\u0103toria religioas\u0103 la biserica rom\u00e2neasc\u0103 de pe Rue Jean de Beauvais<\/em>. Am f\u0103cut o nunt\u0103 mare, fiindc\u0103 aveam mul\u0163i prieteni la Paris.<\/em> \u00cen luna de miere <\/em>am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la unul din hotelurile pariziene, aproape de Turnul Eiffel.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dup\u0103 acest\u0103 vacan\u0163\u0103, prelungit\u0103 cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi av\u00e2nd acordul conducerii companiei, Tiberiu Cunia \u00eempreun\u0103 cu t\u00e2n\u0103ra sa so\u0163ie revine la Montreal, pentru a continua seria cercet\u0103rilor \u015fi studiilor de care era legat at\u00e2t de mult.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Un profesionist pentru care doctoratul nu conteaz\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenit la Montreal Tiberiu Cunia reia serios munca de cercetare \u015fi studiu; \u00eencepe studiile de doctorat. Av\u00e2nd masteratul luat, se \u00eenscrie direct \u00een anul II de studiu pentru a-\u015fi completa cuno\u015ftin\u0163ele \u00een matematici avansate \u015fi statistici. Anul III \u015fi urm\u0103torii ar fi fost necesari pentru elaborarea tezei de doctorat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Evenimente neprev\u0103zute, independente de voin\u0163a domnului Cunia, aduc \u00eens\u0103 o r\u0103sturnare de situa\u0163ie \u00een planurile sale. Anul II este terminat cu succes de eminentul doctorand, \u00eens\u0103 \u00eei moare \u00eendrum\u0103torul de lucrare, ba mai mult, \u00eei pleac\u0103 \u015fi profesorul de statistic\u0103 din cadrul universit\u0103\u0163ii Mc Gill, unde studia. Erau pu\u0163ine cadre didactice specializate \u00een acel domeniu atunci \u015fi pentru a continua trebuia fie s\u0103 schimbe tema de doctorat, fie s\u0103 se transfere la o alt\u0103 universitate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Alege varianta a doua \u015fi reia studiile doctorale la Universite de Montreal, unde de data aceasta face un an de statistici aplicate. Dar, ironia sor\u0163ii face ca \u015fi pofesorul cu care studia aici s\u0103 plece pentru doi ani la Sorbona, \u00een Fran\u0163a: a r\u0103mas din nou f\u0103r\u0103 profesor \u00eendrum\u0103tor. \u201eDar acest lucru nu m-a deranjat prea mult. Toat\u0103 via\u0163a am avut un defect: nu am fost ambi\u0163ios. Nu m\u0103 interesa doctoratul \u00een sine. M\u0103 dusesem la universitate s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163. \u015ei s-a \u00eent\u00e2mplat bine, pentru c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi baza teoretic\u0103, \u015fi cea a aplica\u0163iei \u00een domeniul \u00een care m\u0103 consacrasem. Am promis la universitate c\u0103 la \u00eentoarcerea profesorului de la Sorbona, m\u0103 voi apuca de tez\u0103\u201d \u2013 dar n-a mai f\u0103cut-o niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Statistician des\u0103v\u00e2r\u015fit, cercet\u0103tor de seam\u0103 \u015fi descoperitor al unor metode statistice care l-au f\u0103cut celebru \u00een domeniu, domnul profesor Cunia scrie nenum\u0103rate articole despre inventarele\u00a0 forestiere \u015fi metodele statistice de analiz\u0103, unele fiind clasificate ca ni\u015fte contribu\u0163ii majore \u00een domeniu. Pasionat \u015fi dedicat muncii sale, iat\u0103 c\u0103 inginerul rom\u00e2n care sosise la 23 de ani pe p\u0103m\u00e2nt american, ajunsese \u00eentr-un timp relativ scurt \u00eentr-o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 forestier\u0103 din Canada, gra\u0163ie inteligen\u0163ei sale \u015fi seriozit\u0103\u0163ii cu care se implicase \u00een munc\u0103. Primul departament de Cecet\u0103ri Opera\u0163ionale din industria forestier\u0103 din lume este \u00eenfiin\u0163at de c\u0103tre Tiberiu Cunia \u015fi \u015feful s\u0103u, Greg Belcher, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre 1965-1966, a predat timp de zece luni cursuri de biometrie forestier\u0103 \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale ca profesor-invitat, la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, aceast\u0103 etap\u0103 de via\u0163\u0103 profesional\u0103 constituind primul s\u0103u contact cu mediul universitar.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Sesiuni \u015ftiin\u0163ifice, simpozioane, articole de specialitate publicate \u00een diverse reviste stiin\u0163ifice de prestigiu, prelegeri \u015fi cursuri din domeniul \u00een care devenise senator de drept, \u00eei aduc profesorului Cunia satisfac\u0163ie \u015fi \u00eemplinire profesional\u0103. Dar nu se va opri aici, pentru c\u0103 acumul\u0103rile substan\u0163iale \u00eel \u00eendemnau s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 \u015fi celor care se preg\u0103teau pentru domeniul forestier.<\/strong><\/p>\n

\u201eForget the doctoral studies!\u201d sau profesor universitar f\u0103r\u0103 doctorat<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Primele oferte de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa profesoratul au venit \u00een perioada 1963-1967, de la mai multe universit\u0103\u0163i americane. Din motive personale, refuz\u0103, continu\u00e2ndu-\u015fi munca de cercetare care-i oferea at\u00e2tea satisfac\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cens\u0103 acumul\u0103rile masive rivalizau de departe cu ale oric\u0103rui cadru universitar. Din toate p\u0103r\u0163ile veneau semnale care-i atr\u0103geau aten\u0163ia c\u0103 o carier\u0103 universitar\u0103 era urm\u0103torul segment spre care trebuia s\u0103 se \u00eendrepte. Faptul c\u0103 un profesionist ca Tiberiu Cunia nu avea doctoratul constituia un paradox pentru al\u0163ii, \u00een timp ce pentru d\u00e2nsul era nesemnificativ. Personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice ale lumii forestiere, precum Harold Young \u2013 profesor de biometrie forestier\u0103 la Universitatea din Orono-Maine – se str\u0103duiesc s\u0103-l conving\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendrepte aten\u0163ia spre catedr\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi finalizeze teza de doctorat, oferindu-i ter\u0163e variante. Tiberiu Cunia este \u00eens\u0103 neclintit \u00een convingerile sale. Peste tot, la toate universit\u0103\u0163ile la care Young intervine, pentru a-\u015fi continua doctoratul trebuia s\u0103 mai urmeze un an cursurile, or domnul Cunia avea deja un num\u0103r considerabil de cursuri \u015fi diplome, care nu erau la \u00eendem\u00e2na oricui. Erau chestiuni mai mult formale, dar pe care Tiberiu Cunia nu le accept\u0103. \u015ei totu\u015fi, gra\u0163ie unui concurs de \u00eemprejur\u0103ri, \u00een anul 1967, este solicitat la Universitatea Syracuse\u2026 La insisten\u0163ele decanului Colegiului Silvic Syracuse, merge la o discu\u0163ie, fiind asigurat c\u0103 nu se va discuta problema doctoratului: \u201eForget the doctoral studies! \u2013 uit\u0103 de studiile doctorale, i-a spus decanul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu se putea desp\u0103r\u0163i de Montreal, de comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 de-acolo, unde avea foarte mul\u0163i prieteni. S-ar fi sim\u0163it complet dezr\u0103d\u0103cinat pentru c\u0103 \u00eentre prietenii s\u0103i rom\u00e2ni \u015fi arom\u00e2ni avea sentimentul acela de \u201eacas\u0103\u201d \u015fi nu-\u015fi mai dorea o nou\u0103 desprindere de cei cu care se sim\u0163ea \u201eacas\u0103\u201d… Dumitru Sinu \u00eemi povestise de toate \u00eent\u00e2lnirile \u015fi petrecerile lor, pentru c\u0103 era un grup bine \u00eenchegat, \u00een care prietenia f\u0103cuse minuni. \u00ce\u015fi dorea ca urma\u015fii s\u0103i s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi fran\u0163uze\u015fte, \u015fi engleze\u015fte, dar s\u0103 nu uite nici limba rom\u00e2n\u0103, nici arom\u00e2na. \u015ei totu\u015fi tenta\u0163ia exista…<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 ce se sf\u0103tuie\u015fte cu so\u0163ia \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu decanul universit\u0103\u0163ii respective, fiindu-i acceptate toate condi\u0163iile puse – inclusiv un salariu mult peste cel al decanului – ia hot\u0103r\u00e2rea de a se muta \u00eempreun\u0103 cu familia la Syracuse. \u00cent\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u0163i cu ob\u0163inerea vizei, dar reu\u015fe\u015fte \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 \u015fi, \u00een ianuarie 1968, cu c\u00e2teva luni \u00eent\u00e2rziere fa\u0163\u0103 de data din contract, \u00ee\u015fi \u00eencepe cariera universitar\u0103. De-aici \u00eenainte, Tiberiu Cunia se va ad\u00e2nci \u015fi mai mult \u00een munca de cercetare \u00eempreun\u0103 cu masteranzii \u015fi doctoranzii s\u0103i, pentru c\u0103 devenise profesor universitar plin, \u00eendrum\u0103tor de masterate \u015fi doctorate, organizator \u015fi coordonator de ac\u0163iuni \u015ftiin\u0163ifice \u00een America \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, paradoxal, f\u0103r\u0103 a avea doctoratul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<\/em>Dup\u0103 30 de ani, din nou \u201eacas\u0103\u201d \u2013 congresul IUFRO la Bucure\u015fti<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A f\u0103cut parte din mai multe asocia\u0163ii de forestrie \u015fi biometrie forestier\u0103 (statistic\u0103 \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale), na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, unde a desf\u0103\u015furat o activitate intens\u0103: SAF – Society of American Foresters \u015fi ASA – American Statistical Association din SUA \u015fi CIF – Canadian Institute of Forestry din Canada, sau interna\u0163ionale – IUFRO – International Union of Forest Research Organizations. \u201eNum\u0103rul adun\u0103rilor \u015fi al congreselor pe care le-am organizat personal sau al celor \u00een a c\u0103ror organizare am fost direct implicat este de aproximativ 30-40. \u00cen special, ca leader<\/em> de Subject Group<\/em> de la IUFRO, am organizat reuniuni interna\u0163ionale (\u00een domeniul biometriei \u015fi inventarelor de p\u0103duri) \u00een mai multe \u0163\u0103ri ale lumii\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Astfel, organizeaz\u0103 primul congres interna\u0163ional dedicat inventarierii forestiere na\u0163ionale, la Bucure\u015fti. Se \u00eent\u00e2lnise cu colegii rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 din 1971, la Gainesville, \u015fi acolo se n\u0103scuse ideea de a organiza \u015fi \u00een Rom\u00e2nia o astfel de manifestare. Cu toate greut\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate \u00een perioada premerg\u0103toare desf\u0103\u015fur\u0103rii lui, congresul a fost o reu\u015fit\u0103. Peste 100 de participan\u0163i de pe mapamond \u015fi-au prezentat lucr\u0103rile \u00een fa\u0163a unei audien\u0163e de elit\u0103, organizarea \u00eentrec\u00e2nd a\u015ftept\u0103rile tuturor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eOrganizarea congresului a fost foarte bun\u0103. ICAS-ul (Institutul de Cercet\u0103ri Agricole \u015fi Silvicultur\u0103) s-a \u00eentrecut pe sine \u00eensu\u015fi\u201d- poveste\u015fte domnul Cunia. At\u00e2t \u015fedin\u0163ele zilnice c\u00e2t \u015fi activit\u0103\u0163ile recreative, inclusiv excursia pe teren \u00een p\u0103durile de pe Valea Prahovei, au fost foarte bine organizate. \u201eG\u00e2ndurile m\u0103 duceau la circumstan\u0163ele \u00een care am plecat \u015fi la faptul c\u0103 dac\u0103 m\u0103 prindeau atunci, acest congres nu ar fi avut loc…\u201d \u2013 spune Tiberiu Cunia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Rela\u0163ia Domniei Sale\u00a0 cu institutul rom\u00e2n de specialitate continu\u0103\u00a0 \u015fi se intensific\u0103 dup\u0103 acest eveniment, deschiz\u00e2nd speciali\u015ftilor rom\u00e2ni por\u0163ile spre \u015ftiin\u0163a forestier\u0103 mondial\u0103. \u00cen preajma ie\u015firii la pensie, dat fiind faptul c\u0103 aten\u0163ia profesorului Cunia avea s\u0103 se \u00eendrepte \u00eenspre un alt domeniu, face o dona\u0163ie substan\u0163ial\u0103 institutului bucure\u015ftean: \u201eAm f\u0103cut vreo 50 de pachete mari de c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi alte publica\u0163ii, cam de vreo 20-25 de kilograme fiecare, \u015fi le-am trimis cu po\u015fta la Bucure\u015fti. Biblioteca ICAS-ului s-a m\u0103rit cu peste 100 de c\u0103r\u0163i de matematici, statistici \u015fi cercet\u0103ri opera\u0163ionale; numerele din ultimii 30-40 de ani de la cinci-\u015fase reviste de specialitate \u015fi copii dup\u0103 multe articole. La biblioteca institutului, ICAS-ul a amenajat o \u00eenc\u0103pere special\u0103 cu materialele primite de la mine, pe u\u015fa c\u0103reia au scris: Biblioteca Prof. T. Cunia<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ca dovad\u0103 a recuno\u015ftin\u0163ei pe care \u015ftiin\u0163a silvic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 o poart\u0103 domnului profesor, \u00een 1994 \u00eei este decernat titlul de Membru de onoare al Academiei de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice \u201eGheorghe Ionescu \u015ei\u015fe\u015fti<\/em>\u201d \u2013 cea mai mare cinste de care se poate bucura un silvicultor. \u201eLa sf\u00e2r\u015fitul \u015fedin\u0163ei, c\u00e2\u0163iva participan\u0163i au venit s\u0103 m\u0103 felicite \u015fi mi-au spus c\u0103, dac\u0103 nu se \u00een\u015fal\u0103, este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd cineva care a primit diploma de membru de onoare a vorbit \u015fi despre altceva dec\u00e2t despre silvicultur\u0103\u201d- Tiberiu Cunia vorbise prea pu\u0163in despre silvicultur\u0103, ci atinsese \u00een special problema culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne, care va constitui preocuparea sa de baz\u0103 \u00een anii ce vor urma.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 <\/em>FAO \u015fi experien\u0163a birmanez\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte activitatea profesorului Cunia \u00een cadrul Food and Agriculture Organization (FAO) \u2013 ramur\u0103 a Na\u0163iunilor Unite, care asigur\u0103 asisten\u0163\u0103 \u015fi ajutoare, printre altele, \u00een domeniul agriculturii \u015fi silviculturii \u0163\u0103rilor mai pu\u0163in dezvoltate, aceasta a fost relativ limitat\u0103, dar a existat. Particip\u0103 la un proiect amplu \u00een Birmania, un contract \u00eencheiat de Colegiul Syracuse cu FAO, care avea ca obiectiv acordarea asisten\u0163ei necesare \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui institut de cercet\u0103ri forestiere la Yezin. A mai existat un contract, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eencheiat de c\u0103tre profesorul Cunia \u00een nume propriu, a c\u0103rui \u0163int\u0103 era elaborarea unui plan e\u015fantional pentru un nou sistem de inventar forestier na\u0163ional, bazat pe metodele moderne de statistic\u0103. A fost o experien\u0163\u0103 profesional\u0103 \u015fi personal\u0103 interesant\u0103, de care Domnia Sa \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere. Porne\u015fte singur, f\u0103r\u0103 familie, \u00een \u201eaventura birmanez\u0103\u201d, cum mai poate fi numit\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 din via\u0163a distinsului domn Tiberiu Cunia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe l\u00e2ng\u0103 misiunea \u015ftiin\u0163ific\u0103, pentru care profesorul Cunia plecase \u00een Birmania \u015fi de care se achitase cu profesionalism, aceast\u0103 experien\u0163\u0103 i-a creat posibilitatea de a cunoa\u015fte \u00eenc\u0103 o \u0163ar\u0103, \u00eenc\u0103 un popor, \u00eenc\u0103 o cultur\u0103, mult deosebite de cele \u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 atunci.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe parcursul carierei universitare \u015fi, implicit, a celei de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, Tiberiu Cunia face o serie de turnee profesionale, particip\u0103 la multiple schimburi de experien\u0163\u0103, simpozioane \u015fi congrese, fiind una dintre cele mai cunoscute personalit\u0103\u0163i din domeniul \u015ftiin\u0163elor silvice din lume.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u201eNu faci nimic, ei \u0163i-l dau f\u0103r\u0103 s\u0103-l ceri!\u201d – Premiul von Humboldt<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Premiul von Humboldt reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie de apreciere a activit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice a savan\u0163ilor americani din partea Germaniei: \u201eEste r\u0103spunsul cavaleresc al Germaniei la planul Marshall prin care America a ajutat \u00eentreaga Europ\u0103 Occidental\u0103 \u2013 dar \u00een primul r\u00e2nd Germania \u2013 s\u0103 se refac\u0103 economic, dup\u0103 devastatorul r\u0103zboi al II-lea mondial. Na\u015ful<\/em> s\u0103u este fostul cancelar german Willy Brandt. Spre deosebire de bursele von Humboldt<\/em>, care sunt deschise pentru merituo\u015fii din toat\u0103 lumea, premiul este decernat dintr-un fond special, administrat numai de von Humboldt, \u015fi se adreseaz\u0103 \u00een exclusivitate savan\u0163ilor americani. Statutul s\u0103u de excep\u0163ie, scopul s\u0103u special, acela de stimulare a raporturilor \u015ftiin\u0163ifice dintre Germania \u015fi America, au f\u0103cut ca premiul s\u0103 se bucure de anumite privilegii. De exemplu, el nu este taxat de statul american a\u015fa cum se face cu orice alt premiu. \u00cen al doilea r\u00e2nd, propun\u0103torul e un om de \u015ftiin\u0163\u0103 german. \u00cen cazul meu, a fost vorba de decanul facult\u0103\u0163ii de silvicultur\u0103 din Freiburg, Dieter Pelz, care-\u015fi f\u0103cuse doctoratul cu mine, \u00een America. \u00cen al treilea r\u00e2nd \u2013 \u015fi deosebit de important \u2013 este faptul c\u0103 strategia premiului nu sunt banii, ci tratamentul special care se acord\u0103 laureatului. Acesta este invitat 6-12 luni \u00een Germania, pe cheltuiala statului german \u015fi cu un program extrem de generos \u015fi atr\u0103g\u0103tor \u00een ceea ce prive\u015fte contactele cu lumea german\u0103, cu Germania real\u0103. E\u015fti un fel de invitat de onoare al Germaniei\u201d \u2013 explic\u0103 domnul profesor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prime\u015fte aceast\u0103 distinc\u0163ie \u00een anul 1983, \u00eens\u0103, datorit\u0103 unor probleme de s\u0103n\u0103tate, nu poate onora invita\u0163ia Germaniei dec\u00e2t un an mai t\u00e2rziu. Stagiul oferit de nem\u0163i \u00eel va efectua \u00een dou\u0103 etape: \u00een prim\u0103vara lui 1984 \u015fi apoi, pe timpul verii anului 1985, c\u00e2nd organizeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu decanul Universit\u0103\u0163ii Freiburg, al doilea congres pe tema inventarelor forestiere. Perioada petrecut\u0103 la Freiburg se remarc\u0103 printr-o activitate de \u00eendrumare \u015fi colaborare direct\u0103 cu profesorii \u015fi studen\u0163ii acestei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, dar nu este lipsit\u0103 nici de activit\u0103\u0163i extraprofesionale, vizit\u00e2nd o mare parte a Germaniei \u015fi f\u0103c\u00e2nd c\u00e2teva incursiuni \u00een Fran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen plus, aici i se va accentua dorin\u0163a de a contribui nemijlocit al\u0103turi de confra\u0163ii s\u0103i, la conservarea \u015fi p\u0103strarea culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne. Particip\u0103 la primul Congres Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2neasc\u0103, organizat la Universitatea Manheim de c\u0103tre profesorul Vasile Barba, un alt intelectual de marc\u0103, cu care va colabora foarte mult \u00een anii ce urmeaz\u0103, \u00een domeniul ligvistic.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La \u00eentoarcerea \u00een Statele Unite, un coleg american de-al domnului profesor a f\u0103cut impruden\u0163a s\u0103 \u00eel \u00eentrebe: Cum ai f\u0103cut s\u0103 cape\u0163i premiul von Humboldt?<\/em> Amuzat, Tiberiu Cunia i-a r\u0103spuns simplu \u015fi elegant: \u201eFoarte u\u015for, nu faci nimic! Ei \u0163i-l dau f\u0103r\u0103 s\u0103-l ceri\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u201eS\u00e2ngele nu se face ap\u0103!\u201d \u2013 Un arom\u00e2n dedicat neamului s\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eSpre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii mele, m-am consacrat unei alte activit\u0103\u0163i, diferite, \u00eentr-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru c\u0103 nu am studiat deloc lingvistica \u015fi legile ei). De mult timp m\u0103 preocupa ideea c\u0103 neamul nostru arom\u00e2n e pe cale de dispari\u0163ie. R\u0103sp\u00e2ndit \u00een cinci \u0163\u0103ri balcanice, cu p\u0103r\u0163i din neam complet izolate – contactele fiind extrem de rare \u00eentre arom\u00e2nii dintr-o \u0163ar\u0103 \u015fi alta -, prigoni\u0163i \u00een fiin\u0163a lor na\u0163ional\u0103, f\u0103r\u0103 \u015fcoli, c\u0103ci ele au fost \u00eenchise – o parte dup\u0103 r\u0103zboiul balcanic din 1912-1913 \u015fi restul dup\u0103 ultimul r\u0103zboi mondial din perioada 1939-1945 – f\u0103r\u0103 o limb\u0103 literar\u0103, f\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163i, f\u0103r\u0103 activit\u0103\u0163i culturale la radio sau televiziune, existen\u0163a poporului arom\u00e2n, ca etnie separat\u0103, era \u00eentr-o stare precar\u0103, menit\u0103 unei dispari\u0163ii rapide\u201d \u2013 motiveaz\u0103 Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2\u0163iva \u00eentelectuali de origine arom\u00e2n\u0103 afla\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate sunt din ce \u00een ce mai preocupa\u0163i de situa\u0163ia precar\u0103 \u00een care se g\u0103sea cultura \u015fi limba etniei din care proveneau \u015fi, \u00eencep\u00e2nd din 1976-1978 c\u00e2nd s-au re\u00eent\u00e2lnit, dup\u0103 30 de ani,\u00a0 \u00een Rom\u00e2nia, au pus bazele unei ini\u0163ative a c\u0103rei \u0163int\u0103 era men\u0163inerea \u015fi conservarea culturii \u015fi limbii arom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mai t\u00e2rziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, gra\u0163ie premiului von Humboldt \u015fi,\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu Vasile Barba, ini\u0163iaz\u0103 \u015fi organizeaz\u0103 cursuri de limb\u0103 arom\u00e2n\u0103, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri arom\u00e2ni adu\u015fi din Balcani. Profesorul Vasile Barba, \u201emotorul\u2019 angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali arom\u00e2ni, organizeaz\u0103 \u00een 1985 primul Congres Interna\u0163ional de Cultur\u0103 \u015fi Limb\u0103 Arom\u00e2n\u0103, \u00een Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, \u00een Statele Unite, \u00een 1986, de c\u0103tre Tiberiu Cunia \u015fi profesorul Aurel Ciufecu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cempreun\u0103 cu Vasile Barba \u015fi cu doi lingvi\u015fti, A. Caciuperi \u015fi N. Samarandu, profesorul Cunia ini\u0163iaz\u0103 un alt proiect: standardizarea sistemului de scris arom\u00e2n \u015fi eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea edit\u0103rii de materiale \u015fi c\u0103r\u0163i \u00een limba arom\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 ortografie f\u0103r\u0103 semne diacritice este ast\u0103zi cea folosit\u0103 \u00een mod exclusiv, de arom\u00e2nii din Serbia, Macedonia, Bulgaria \u015fi Albania, \u015fi de majoritatea celor din Rom\u00e2nia \u015fi din Grecia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen 1988 Tiberiu Cunia \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Syracuse Editura \u201eCartea Arom\u00e2n\u0103\u201d, iar primele c\u0103r\u0163i sunt publicate \u00een anul 1989. Sub semn\u0103tura profesorului Cunia, apare Dic\u0163ionarul rom\u00e2n-arom\u00e2n, cuprinz\u00e2nd \u00een jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dic\u0163ionar similar, al lui Tache Papahagi. Editura \u201eCartea Arom\u00e2n\u0103\u201d a publicat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 150 de c\u0103r\u0163i, bro\u015furi \u015fi reviste (\u00een forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate \u00een limba arom\u00e2n\u0103. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201eRivista di Litiratur\u0103 \u015fi Studii Arm\u00e2ni\u201d, care apare de dou\u0103 ori pe an, \u00een form\u0103 de carte cu 160-250 de pagini.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Predarea limbii arom\u00e2ne \u00een \u015fcoli din diferite \u0163\u0103ri \u015fi tip\u0103rirea de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste \u00een limba arom\u00e2n\u0103, c\u0103r\u0163i \u015fcolare \u015fi de literatur\u0103, pentru uzul copiilor la \u015fcoal\u0103 \u015fi al p\u0103rin\u0163ilor, acas\u0103, cere o anumit\u0103 standardizare a limbii literare arom\u00e2ne \u015fi a ortografiei. \u00cen acest sens, la Congresul Interna\u0163ional de Limb\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Arom\u00e2n\u0103 din 1996 (Freiburg) \u015fi ulterior la Bitolia, \u00een Macedonia (1997) – unde a fost organizat\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a scriitorilor, editorilor \u015fi filologilor arom\u00e2ni din fiecare stat balcanic -, s-a decis \u00eentocmirea unui \u00eendreptar ortografic \u015fi ortoepic al limbii arom\u00e2ne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dic\u0163ionarul Explicativ al Limbii Arom\u00e2ne este \u00een curs de finalizare. De cur\u00e2nd, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit pu\u0163in despre acest proiect de anvergur\u0103: cuv\u00e2ntul arom\u00e2nesc neao\u015f – pentru c\u0103 exist\u0103 pu\u0163ine neologisme \u00een limba arom\u00e2n\u0103 – este prezentat cu pronun\u0163ia lui, prin desp\u0103r\u0163irea cuv\u00e2ntului \u00een silabe \u015fi cu accentul ar\u0103tat pe silaba \u00een care cade. Este apoi explicat sensul cuv\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103, apare o list\u0103 cu sinonimele fiec\u0103rui cuv\u00e2nt, sunt date exemple \u00een care se arat\u0103 contextul \u015fi forma \u00een care acel cuv\u00e2nt se folose\u015fte, expresii idiomatice arom\u00e2ne\u015fti, \u00een care \u00een\u0163elesul cuv\u00e2ntului se schimb\u0103 \u015fi, \u00een final, traducerea cuv\u00e2ntului arom\u00e2nesc \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u015fi englez\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eEste un dic\u0163ionar masiv, ce va avea, probabil, vreo 2.000 de pagini, comparabil DEX-ului rom\u00e2nesc, publicat de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u2013 men\u0163ioneaz\u0103 domnul profesor -. Dic\u0163ionarul propriu zis, care se \u00eentinde pe 1.600 de pagini, este terminat \u015fi verificat. Acum am \u00eenceput s\u0103 scriu o prefa\u0163\u0103, iar mai t\u00e2rziu voi ad\u0103uga dou\u0103 anexe (una asupra sistemului de scris, cu toate regulile lui, diferite de regulile de scriere rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi o anex\u0103 cuprinz\u00e2nd gramatica limbii arom\u00e2ne). Acestea, probabil, vor ocupa \u00eenc\u0103 cel pu\u0163in 400 de pagini. Sper s\u0103-l termin \u00eenainte de iarna ce vine, pentru a fi tip\u0103rit \u00eenainte de venirea verii 2012. Dic\u0163ionarul va putea fi consultat \u015fi online<\/em>, dac\u0103 voi g\u0103si un t\u00e2n\u0103r care s-o fac\u0103; \u00eel avem deja \u00een computer \u015fi va fi distribuit prin internet c\u0103tre to\u0163i arom\u00e2nii. Fiind \u00een computer, va putea fi corectat sau \u00eembog\u0103\u0163it prin ad\u0103ugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. \u00cen plus, se pot face dic\u0163ionare mai mici, \u015fcolare sau de buzunar, \u015fi cuvintele pot fi traduse, gra\u0163ie facilit\u0103\u0163ilor oferite de computer, \u015fi \u00een alte limbi balcanice (greac\u0103, albanez\u0103, bulgar\u0103 etc). Posibilit\u0103\u0163ile sunt nenum\u0103rate\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centreb\u00e2ndu-l despre posibile proiecte, profesorul Tiberiu Cunia mi-a r\u0103spuns: \u201eProiecte? Am multe! Dar timpul este scurt \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 voi mai putea face multe\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL\u00a0 XIX<\/strong><\/p>\n

Dr. TRAIAN STOICOIU, chirurgul preferat al pacien\u0163ilor din Calgary, Canada, la mijlocul secolului XX<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Traian Stoicoiu este unul dintre intelectualii rom\u00e2ni care au avut curajul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia dup\u0103 instaurarea comunismului \u015fi s\u0103 se remarce \u00eentr-o societate liber\u0103, \u00een care scara valorilor era respectat\u0103. Medic chirurg de excep\u0163ie, cu \u00eenc\u0103 dou\u0103 specializ\u0103ri \u00een palmares \u2013 cardiologie \u015fi radiologie \u2013, ajunge unul dintre cei mai renumi\u0163i medici din Canada, fiind cunoscut drept cel mai bun specialist \u00een chirurgie din Calgary-ul acelor vremuri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu l-a cunoscut la Cluj, pe c\u00e2nd se antrena cu s\u00e2rg la suta de metri<\/em>: \u201eNu exist\u0103 ca tu s\u0103 nu-i ba\u0163i pe to\u0163i! Ai picior iute, de c\u0103prioar\u0103\u201d \u2013 \u00eei spunea Stoicoiu, t\u00e2n\u0103rul medic de-atunci, fost fotbalist de performan\u0163\u0103 de odinioar\u0103, cu care nea Mitic\u0103 se intersecta deseori pe terenul de sport. Medic chirurg \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, asistent universitar la Facultatea de Medicin\u0103 clujean\u0103, \u00een pu\u0163inul timp liber ce-l avea la dispozi\u0163ie, Traian Stoicoiu se relaxa f\u0103c\u00e2nd sport. Dumitru Sinu participase la mai multe competi\u0163ii \u015fi doar o singur\u0103 dat\u0103 ie\u015fise pe locul doi, \u00een rest, era numai primul. De-aici s\u0103 i se fi tras, oare, lui nea Mitic\u0103 agilitatea cu care a fugit<\/em> din Rom\u00e2nia \u00een toamna lui 1948? Se prea poate! Complexele antrenamente<\/em> care-au urmat \u00een competi\u0163ia cu via\u0163a de refugiat, de-abia atunci \u00eencepeau\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi aveau preocup\u0103ri diferite, prietenia lui Dumitru Sinu cu doctorul Stoicoiu a fost una special\u0103. Ast\u0103zi, la mai bine de 12 ani de la trecerea la cele ve\u015fnice a lui Traian Stoicoiu, nea Mitic\u0103 m\u0103 pofte\u015fte la ora aducerilor aminte<\/em> \u015fi \u00eemi poveste\u015fte despre omul, profesionistul<\/em> dar mai ales despre prietenul <\/em>Traian Stoicoiu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 <\/em>Chirurg la Cluj, pribeag \u00een Occident<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Traian Stoicoiu s-a n\u0103scut la Caracal, jude\u0163ul Romana\u0163i la 18 martie 1907, \u00eentr-o familie de intelectuali. Bunicul s\u0103u fusese judec\u0103tor la Tribunalul jude\u0163ului Romana\u0163i, iar p\u0103rin\u0163ii, cadre didactice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La zece zile de la na\u015fterea lui Traian, Matei \u015fi Maria Stoicoiu, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, pleac\u0103 din Caracal, fiind repartiza\u0163i la \u015fcoala din Vladimir \u2013 \u00een sud-estul Gorjului, la 50 de kilometri de T\u00e2rgu Jiu, unde la 1780 se n\u0103\u015ftea Tudor Vladimirescu. Ast\u0103zi localitatea \u00eei poart\u0103 numele. De la Vladimir, t\u00e2n\u0103ra familie de dasc\u0103li se mut\u0103 \u00eens\u0103 din nou, stabilindu-se la Cop\u0103cioasa, satul natal al lui Matei Stoicoiu, mai aproape de T\u00e2rgu Jiu. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, se refugiaz\u0103 \u00een Moldova, de unde revin la Cop\u0103cioasa, \u00een 1918.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Trei b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete aduseser\u0103 bucurie \u00een familiei Stoicoiu: Nicolae, Traian \u015fi Virgil (care, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, vor p\u0103r\u0103si Rom\u00e2nia, urm\u00e2ndu-\u015fi destinele spre lumea liber\u0103<\/em>) \u015fi fetele, Zoe \u015fi Iuliana.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00eei cunoa\u015fte pe Traian \u015fi pe Nicolae. Nicolae Stoicoiu era inginer chimist, fost coleg de facultate cu doamna Sonia Bunescu \u015fi cu Traian Ni\u0163escu \u2013 doi cunoscu\u0163i \u015fi prieteni ai s\u0103i. Nicolae \u015fi so\u0163ia lui, Marioara, \u00eei sunt, o perioad\u0103, oaspe\u0163i \u00een California. Doctorul Stoicoiu, la care Nicolae, fratele s\u0103u, venise \u00een vizit\u0103, fiind foarte ocupat \u015fi implicat \u00een munca de chirurg, ce nu era tocmai u\u015foar\u0103, \u00eel roag\u0103 pe Mitic\u0103 Sinu s\u0103 se ocupe de ei \u015fi \u00eei duce la Long Beach, unde locuia vechiul s\u0103u prieten. Dup\u0103 cum am ar\u0103tat \u00een capitolul despre inginerul Stoicoiu, acesta r\u0103m\u00e2ne mai mult timp pe p\u0103m\u00e2ntul american, dar spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe Virgil Stoicoiu, avocat de profesie, nea Mitic\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte la Paris, dar nu-l cunoa\u015fte prea bine. I-l prezentase Traian, de la care aflase c\u0103 era pasionat de politic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Traian Stoicoiu a absolvit facultatea de medicin\u0103 \u00een 1935 \u015fi \u00eencep\u00e2nd cu anul 1937, face parte din corpul profesoral al facult\u0103\u0163ii, ca asistent universitar. T\u00e2n\u0103rul cadru universitar, care fusese \u015fi fotbalist de performan\u0163\u0103, independent \u015fi sigur pe sine, dar cu idealurile spulberate de or\u00e2nduirea ce tocmai se instalase ca o volbur\u0103 peste lanul s\u0103u de vise, apar\u0163ine unei genera\u0163ii pentru care verbul a fugi<\/em> (din Rom\u00e2nia) devenise o obsesie\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Clujul acelor vremuri tulburi nu f\u0103cea not\u0103 discordant\u0103 fa\u0163\u0103 de alte centre universitare din \u0163ar\u0103, devenite teatre de desf\u0103\u015furare a ac\u0163iunilor mi\u015fc\u0103rii legionare \u015fi rezisten\u0163ei anticomuniste. Cei mai \u00eenver\u015funa\u0163i dintre studen\u0163i \u015fi intelectuali aderau la doctrina legionar\u0103, al\u0163ii, simpatizau doar, f\u0103r\u0103 a se implica direct, la fel ca Traian Stoicoiu. \u00cencep\u00e2nd cu mijlocul lunii mai 1948, comuni\u015ftii au \u00eenceput v\u00e2n\u0103toarea<\/em>, \u015fi, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, au arestat masiv legionari get-beget<\/em> \u015fi simpatizan\u0163i ai acestora, ceea ce i-a determinat pe mul\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0T\u00e2n\u0103rul medic avea o educa\u0163ie aleas\u0103, remarc\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna prin distinc\u0163ie \u015fi respect pentru cei din jur, iubindu-\u015fi profesia \u015fi dedic\u00e2ndu-se acesteia. Tr\u0103ia \u00een Ardealul m\u0103cinat de animozit\u0103\u0163i ce se manifestau \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi etnicii maghiari, induse de \u00eens\u0103\u015fi situa\u0163ia din \u0163ar\u0103 \u2013 o Rom\u00e2nie lovit\u0103 de ciuma ro\u015fie<\/em> \u015fi fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de mi\u015fc\u0103rile de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 S\u0103tul de situa\u0163ia incert\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een clocotul mi\u015fc\u0103rii anticomuniste \u015fi c\u00e2nd pericolul arest\u0103rilor \u00een r\u00e2ndul celor care nu agreau regimul era iminent, doctorul Stoicoiu renun\u0163\u0103 la statutul de medic chirurg \u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara, ajutat de faimosul fotbalist de origine maghiar\u0103, Iuliu Bodola.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Iuliu Bodola a fost unul dintre cei mai mari fotbali\u015fti pe care i-a avut Rom\u00e2nia. N\u0103scut la Bra\u015fov la 26 februarie 1912, debuteaz\u0103 \u00een ora\u015ful natal, la Bra\u015fovia Bra\u015fov, apoi va juca la C.A. Oradea, Venus Bucure\u015fti, Ferar Cluj \u015fi, \u00een final, la MTK Budapesta. Are 48 de selec\u0163ii \u00een echipa na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, pentru care \u00eenscrie 30 de goluri \u015fi 13 \u00een echipa similar\u0103 a Ungariei. Particip\u0103 cu echipa Rom\u00e2niei la Campionatele Mondiale din 1934 \u015fi 1938. Fostul s\u0103u coechipier de la Venus Bucure\u015fti, regretatul Ilie Savu \u00eel caracteriza astfel: \u2026f\u0103cea ravagii printre adversari, av\u00e2nd un \u015fut necru\u0163\u0103tor \u015fi lovind mingea la fel de bine cu ambele picioare<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Are \u00een palmares 112 goluri marcate \u00een prima divizie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alte 85 de goluri \u00een prima lig\u0103 ungar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Traian Stoicoiu o avusese pacient\u0103 pe m\u0103tu\u015fa lui Bodola. Cum nu era na\u0163ionalist \u015fi nu se alinia curentului antimaghiar al vremii, \u00eentre el \u015fi Bodola se n\u0103scuse o rela\u0163ie de prietenie care-i va folosi ulterior, la plecarea din \u0163ar\u0103. Bodola juca din anul 1946 la MTK Budapesta. Afl\u00e2nd inten\u0163ia t\u00e2n\u0103rului medic, se ofer\u0103 s\u0103-l ajute \u015fi, la 18 august 1948, Traian Stoicoiu trece grani\u0163a maghiar\u0103, \u00een ma\u015fina personal\u0103 a fotbalistului. Traverseaz\u0103 Ungaria \u015fi de aici ajung \u00een Austria, de unde medicul rom\u00e2n va pleca apoi spre Fran\u0163a, via Germania. Dup\u0103 mai bine de un an, este prins la grani\u0163a germano-francez\u0103, unde face zece zile de pu\u015fc\u0103rie, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la Paris, \u00een luna octombrie 1949.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri, de emo\u0163ii \u015fi examene pentru echivalarea studiilor, timp \u00een care lucreaz\u0103 ca asistent medical la un spital dintr-un or\u0103\u015fel din apropierea Parisului. \u00cen momentul ob\u0163inerii dreptului de liber\u0103 practic\u0103, profeseaz\u0103 ca medic, \u00een acela\u015fi spital, iar \u00een martie 1951 p\u0103r\u0103se\u015fte Fran\u0163a \u015fi pleac\u0103 \u00een Canada, oprindu-se pentru \u00eenceput \u00een Quebec.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cu trei specializ\u0103ri \u00een medicin\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Ajuns \u00een provincia canadian\u0103 Quebec, dup\u0103 aproape trei ani de la plecarea din \u0163ar\u0103, Traian Stoicoiu va lucra la un spital din Montreal. Perioada de \u015federe \u00een capitala provinciei este una destul de agitat\u0103. De-aici, doctorul Stoicoiu \u00eencepe colaborarea la radiourile diasporei \u015fi are interven\u0163ii la Radio Europa Liber\u0103. Nu poate profesa chirurgia, pentru c\u0103 \u00een Quebec exista un articol de lege, conform c\u0103ruia medicii chirurgi nu aveau dreptul s\u0103 opereze, dec\u00e2t dup\u0103 cinci ani de la stabilirea \u00een Quebec.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Stoicoiu nu st\u0103 pe g\u00e2nduri \u015fi se mut\u0103 la Calgary, unde se stabilise inginerul Traian Ni\u0163escu, prietenul s\u0103u din studen\u0163ie, o real\u0103 personalitate \u00een domeniul prelucr\u0103rii \u015fi comercializ\u0103rii produselor petroliere, pre\u015fedinte la Petrofina, una dintre cele mai prestigioase companii de profil din lume.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Traian Ni\u0163escu p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00eentr-un mod inedit: trecuse Dun\u0103rea \u00eenot \u00een Iugoslavia, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, care ne\u015ftiind s\u0103 \u00eenoate, traverseaz\u0103 apele fluviului ajutat\u0103 de un cauciuc \u015fi de so\u0163ul s\u0103u, \u00eenot\u0103tor des\u0103v\u00e2r\u015fit. Nea Mitic\u0103 Sinu auzise de aventura<\/em> lui Ni\u0163escu \u00een lag\u0103r la Kovacica, unde inginerul rom\u00e2n era cunoscut ca fiind un intelectual de mare clas\u0103, cu un curaj de admirat. Nu-l v\u0103zuse \u00eens\u0103 niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een Canada. Aici \u00eel viziteaz\u0103 de multe ori \u00eempreun\u0103 cu doctorul Stoicoiu. Traian Ni\u0163escu \u00eel simpatiza \u015fi, de c\u00e2te ori \u00eel invita pe Traian la el, nu uita s\u0103-i spun\u0103: Dar adu-l \u015fi pe Mitic\u0103 cu tine<\/em>!, pentru c\u0103 era o prezen\u0163\u0103 agreabil\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 lucrurile intr\u0103 \u00een normalitate, Traian Stoicoiu locuie\u015fte pentru o perioad\u0103 de \u015fase luni la inginerul Ni\u0163escu. \u00cen acest interval, muncind intens, reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenve\u0163e bine limba englez\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163ine examenele de echivalare a studiilor. Avea \u015fi \u00eenclina\u0163ie spre \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine, pentru c\u0103 vorbea fluent \u015fi franceza, germana, italiana \u015fi maghiara.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 parafat\u0103 prin rezultate excep\u0163ionale care fac din doctorul rom\u00e2n un nume str\u0103lucit pe firmamentul medicinei canadiene. Cele trei specializ\u0103ri \u00een medicin\u0103, calit\u0103\u0163ile sale profesionale, sus\u0163inute de un caracter puternic, s\u0103n\u0103tos, \u00eel propulseaz\u0103 \u00een elita medical\u0103 din Calgary \u015fi, \u00eentr-un timp relativ scurt, devine cel mai solicitat chirurg din zon\u0103: nu-i pl\u0103cea s\u0103 se laude, ci s\u0103 ac\u0163ioneze<\/em> \u2013 \u00eemi m\u0103rturisea de cur\u00e2nd \u00eentr-o convorbire telefonic\u0103, Gregory, b\u0103iatul domnului Stoicoiu \u2013 \u015ftiind s\u0103 explice foarte bine lucrurile, at\u00e2t la clinic\u0103, c\u00e2t \u015fi acas\u0103. A fost un excep\u0163ional profesionist, un permanent exemplu de corectitudine \u015fi moralitate, dar \u015fi un profesor des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een familie.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Era preferatul pacien\u0163ilor proveni\u0163i din \u0163\u0103rile europene \u2013 s\u00e2rbi, unguri, ru\u015fi, cehi, slovaci \u015fi desigur, rom\u00e2ni \u2013 iar dac\u0103 doreai cumva o recomandare c\u0103tre un medic bun, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ai fi fost \u00eendrumat spre Traian Stoicoiu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 D\u0103ruirea sa profesional\u0103 era completat\u0103 de imensa dragoste de semeni, fiind un om plin de compasiune \u015fi un generos f\u0103r\u0103 margini. Tat\u0103l meu nu a fost unul care avea nevoie s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra sa, a fost mai degrab\u0103 t\u0103cut, confident, un adev\u0103rat turn de t\u0103rie<\/em> \u2013 \u00eemi scria zilele trecute Rodica Stoicoiu, fiica chirurgului \u2013 nu cred c\u0103 l-am auzit vreodat\u0103 lament\u00e2ndu-se, dimpotriv\u0103, el putea s\u0103 \u00eemprumute din t\u0103ria sa \u015fi altora \u015fi s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de problemele lor. <\/em><\/strong><\/p>\n

Tot timpul liber l-a dedicat familiei<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Traian Stoicoiu se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Helen, asistent\u0103 medical\u0103 la spitalul la care lucra \u2013 irlandez\u0103 de origine, n\u0103scut\u0103 \u00een Quebec City \u2013, o femeie tare cumsecade, de care nea Mitic\u0103 Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere \u015fi care-i d\u0103ruie\u015fte so\u0163ului s\u0103u doi copii minuna\u0163i \u2013 Gregory \u015fi Rodica.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eC\u00e2nd mergeam la ei \u00een vizit\u0103, la Calgary, st\u0103team aproape toat\u0103 noaptea la pove\u015fti cu Traian. Cu Helen vorbeam mult despre irlandezi, despre suferin\u0163ele \u015fi despre \u0163ara lor. Aflasem cum \u015fcolile le-au fost distruse \u015fi cum au fost nevoi\u0163i s\u0103 plece la studii \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, \u015fi cum limba irlandez\u0103 era interzis\u0103 \u00een vremea aceea, inclusiv \u00een Canada. Helen era foarte simpatic\u0103 \u2013 m\u0103rturise\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 iar irlandezii sunt cei mai formidabili oameni pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een exil: muncitori, corec\u0163i, prieteno\u015fi\u201d.<\/strong><\/p>\n

Irlandeza este o limb\u0103 str\u0103veche, de origine celtic\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte din grupa insular\u0103 a a\u015fa-numitelor limbi Q-celtice (goidelice), al\u0103turi de limba sco\u0163ian\u0103 \u015fi limba manx<\/em>. Este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de limba gaelic\u0103<\/em>, dar acest termen este incorect \u015fi nu este precis. Ast\u0103zi are statut de limb\u0103 oficial\u0103 \u00een Irlanda, dar majoritatea popula\u0163iei vorbe\u015fte limba englez\u0103, ca urmare a interdic\u0163iei acestei limbi, \u00een vremurile de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi r\u0103zboaie dinaintea c\u00e2\u015ftig\u0103rii independen\u0163ei \u0163\u0103rii, \u00een anul 1937. Emigran\u0163ii irlandezi din acele timpuri au dus odat\u0103 cu ei \u00een exil tradi\u0163iile \u015fi cultura \u0163\u0103rii lor. Pe alocuri, \u00een Statele Unite, Canada \u015fi Australia, se mai \u00eent\u00e2lnesc vorbitori de limb\u0103 irlandez\u0103 autentic\u0103, dar \u00een toate aceste \u0163\u0103ri utilizarea limbii irlandeze este \u00een declin, \u00een favoarea limbii engleze.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Copiii lui Traian Stoicoiu urmeaz\u0103 \u00eendeaproape exemplul p\u0103rintelui lor. Educa\u0163ia primit\u0103 \u00een familie, sub supravegherea atent\u0103 a mamei, mereu \u00een preajma lor, dar \u015fi prin dragostea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele primite, \u00een pu\u0163inul timp liber pe care doctorul \u00eel avea la dispozi\u0163ie \u015fi \u00eel petrecea \u00een exclusivitate \u00een familie, sunt ast\u0103zi oameni realiza\u0163i, \u00eemplini\u0163i, educa\u0163i \u00een spiritul respectului fa\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi mai ales fa\u0163\u0103 de oameni, f\u0103c\u00e2nd cinste numelui Stoicoiu.<\/strong><\/p>\n

Istoria hocheiului: un proiect de anvergur\u0103 cu Greg Stoicoiu \u015fi premierul Canadei Stephen Joseph Harper <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1960 se na\u015fte primul copil al familiei Stoicoiu, Gregory. \u00ce\u015fi face studiile \u00een ora\u015ful natal, la Calgary \u015fi se orienteaz\u0103 spre arte, ob\u0163in\u00e2nd Bachelor of Arts in drawing and painting<\/em> \u2013 licen\u0163a \u00een arta desenului \u015fi picturii. A studiat \u015fi este preocupat de istorie. Istoria este una din pasiunile sale, dar nu singura.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Gregory \u00ee\u015fi aduce aminte cum, \u00een timpul liber, tat\u0103l lor \u00eei ducea \u00een mijlocul naturii, la p\u0103dure \u015fi la pescuit. V\u00e2n\u0103toarea nu-i pl\u0103cea, pentru c\u0103 iubea tot ce este viu \u015fi, prin natura profesiei, el lupta pentru a salva vie\u0163i omene\u015fti. Detesta politica, dar iubea sportul: fusese sportiv de performan\u0163\u0103, \u00eei pl\u0103cea s\u0103-l practice \u015fi o f\u0103cea doar ocazional, c\u00e2nd \u00eei permitea programul. Probabil a\u015fa s-a n\u0103scut pasiunea lui Gregory pentru sport.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ast\u0103zi cele dou\u0103 mari pasiuni ale sale se reg\u0103sesc \u00eentr-o preocupare deosebit\u0103: face parte din departamentul de cercetare, \u00eentr-un proiect de mare anvergur\u0103: o carte despre istoria hocheiului, \u00een care este foarte implicat \u00eensu\u015fi actualul premier al Canadei, Stephen Joseph Harper. Lucreaz\u0103 de \u015fapte ani la aceast\u0103 carte \u015fi Greg mi-a m\u0103rturisit c\u0103 are schi\u0163a c\u0103r\u0163ii asupra lui, oriunde se duce: I\u2019m a hockey guy<\/em> \u2013 mi-a spus Greg \u00een finalul discu\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Cuvintele lui vin ca o confirmare a faptului c\u0103 pasiunea pentru sport, \u00een special pentru hochei, este evident\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 prin implicarea \u015fi d\u0103ruirea de care d\u0103 dovad\u0103 \u00een proiectul amintit. Va fi o surpriz\u0103 deosebit\u0103 pentru canadieni, unde hocheiul a devenit un sport popular \u2013 mai ales dup\u0103 1870, c\u00e2nd un grup de studen\u0163i ai universit\u0103\u0163ii din Montreal introduc primele reguli cu privire la pucul de joc \u015fi la num\u0103rul de juc\u0103tori. Pe de alt\u0103 parte, implicarea direct\u0103 a premierului Harper \u00een scrierea c\u0103r\u0163ii, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 va cre\u015fte cota ei valoric\u0103 \u015fi interesul cititorilor canadieni \u015fi ai iubitorilor acestui sport din Canada \u015fi din toat\u0103 lumea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Stephen Joseph Harper<\/em>, n\u0103scut la 30 aprilie 1959, actualul premier al Canadei este liderul Partidului Conservador, devenind prim-ministru \u00een fruntea unui guvern minoritar, \u00een urma alegerilor federale din 2006. Este primul premier din partea Partidului Conservator recent constituit prin fuziunea partidelor Conservator Progresist \u015fi a Alian\u0163ei Canadiene. Este membru al Parlamentului canadian \u00eenc\u0103 din anul 1993, c\u00e2nd devine deputat de Calgary-vest, ocup\u00e2nd aceast\u0103 func\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. Fiind unul dintre membrii fondatori ai Partidului Reformei, este primul parlamentar care s-a al\u0103turat Coali\u0163iei Na\u0163ionale a Cet\u0103\u0163enilor. \u00cen 2002, reu\u015fe\u015fte s\u0103 reintre \u00een structurile Parlamentului Canadei, ca lider al Alian\u0163ei Canadiene, succesoarea Partidului Reformei, \u015fi reprezint\u0103 zona Calgary sud-vest. \u00cen 2003, ajunge la un acord cu liderul Partidului Conservator Progresist, Peter McKay, \u015fi cele dou\u0103 partide fuzioneaz\u0103, form\u00e2nd Partidul Conservator. Este primul lider non-interimar, ales \u00een martie 2004, \u00een fruntea acestei grup\u0103ri politice. La alegerile federale din octombrie 2008, Partidul Conservator al lui Harper c\u00e2\u015ftig\u0103 cu o minoritate vizibil\u0103, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd 143 de locuri din 308, \u00een Camera Comunelor. Dar, \u00een martie 2011, al patruzecilea Parlament canadian este dizolvat, ca urmare a votului de ne\u00eencredere din partea partidelor de opozi\u0163ie. La 2 mai 2011, \u00een urma alegerilor federale, partidul lui Harper c\u00e2\u015ftig\u0103 majoritatea, cu 166 de scaune parlamentare, \u015fi se instaleaz\u0103 un guvern majoritar format din conservatori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Din biografia \u00eendr\u0103zne\u0163ului premier reiese faptul c\u0103 are o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu comunitatea din Calgary, c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine \u015fi fiul doctorului Stoicoiu, Gregory, apropiat ca v\u00e2rst\u0103 cu premierul. Stephen Joseph Harper s-a n\u0103scut \u015fi a studiat la Toronto, unde a absolvit liceul \u015fi a intrat apoi la Universitatea Toronto, dar dup\u0103 dou\u0103 luni a renun\u0163at \u015fi s-a mutat la Edmonton, Alberta. Aici a lucrat pentru \u00eenceput \u00een sala de e-mail a companiei Imperial Oil<\/em>, ca apoi s\u0103 avanseze \u015fi s\u0103 lucreze \u00een resortul sisteme informatice<\/em> din cadrul companiei. Reia studiile postliceale la Universitatea Calgary, ob\u0163in\u00e2nd licen\u0163a \u00een economie. Tot \u00een cadrul acestei universit\u0103\u0163i, dar ceva mai t\u00e2rziu, va ob\u0163ine \u015fi titlul de master \u00een economie<\/em>, \u00een 1993. Leg\u0103turile lui Stephen Harper cu Universitatea Calgary sunt foarte puternice, drept care se \u00eentoarce adesea aici \u015fi particip\u0103 la conferin\u0163e \u015fi evenimente academice. Este cel mai recent prim-ministru, care, dup\u0103 Joe Clark, fost premier \u00een perioada 1979-1980, nu are studii juridice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cemp\u0103timit iubitor al hocheiului pe ghea\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie este fan al echipei Toronto Maple Leafs<\/em>. \u00cen prezent lucreaz\u0103 la aceast\u0103 carte \u2013 de care mi-a vorbit \u015fi Gregory Stoicoiu \u2013, despre istoria hocheiului \u015fi, ocazional, scrie diverse articole pe aceast\u0103 tem\u0103. La Campionatul Mondial de Hochei pe Ghea\u0163\u0103 pentru Juniori din 2007, Haper a ap\u0103rut pe re\u0163eaua de televiziune TSN, \u00een cadrul emisiunii ce transmitea \u00een direct finala Canada-Rusia. Cu aceast\u0103 ocazie, a intervenit cu comentarii \u015fi a fost intervievat asupra pasiunii sale pentru acest sport, \u015fi a preocup\u0103rii speciale pentru scrierea istoriei hocheiului, lucru care necesit\u0103 \u00eens\u0103 multe ore suplimentare de munc\u0103. Dar, c\u00e2nd pasiunea exist\u0103 cu adev\u0103rat, se g\u0103se\u015fte \u015fi timpul necesar \u015fi calea prin care po\u0163i s\u0103 gu\u015fti satisfac\u0163ia \u00eemplinirii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Revenind la Gregory Stoicoiu, a\u015f ad\u0103uga, ca o opinie personal\u0103, c\u0103 prin faptul c\u0103 lucreaz\u0103 al\u0103turi de premierul Stephen Harper la elaborarea unei c\u0103r\u0163i despre istoria hocheiului, rezid\u0103 un caracter deosebit al acestuia, marcat prin seriozitate, pricepere \u015fi dedicare. Are cui s\u0103-i semene: Gregory a avut un model excelent \u00een persoana tat\u0103lui s\u0103u, despre care, spre finalul conversa\u0163iei noastre, \u00eemi zicea: He was a tremendous person. He was my best friend<\/em> \u2013 a fost un om excep\u0163ional, a fost cel mai bun prieten al meu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar nici sora lui, Rodica, nu este mai prejos. Se bucur\u0103 de cele mai \u00eenalte titluri academice \u00een domeniul teologiei.<\/strong><\/p>\n

Rodica Stoicoiu – Doctor \u00een teologie, profesor universitar \u00een Maryland, USA <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Al doilea copil al lui Traian \u015fi Helen Stoicoiu este Rodica. Ea vine pe lume la doi ani dup\u0103 fratele s\u0103u Greg, \u00een anul 1962. Locuie\u015fte \u00een Maryland, Statele Unite. Este profesor de teologie la \u201eMount St. Mary\u2019s University\u201d, din ora\u015ful Emmitsburg.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cu masteratul luat la \u201eUniversity of Notre Dame\u201d \u015fi doctoratul la \u201eThe Catholic University of America\u201d, autoare a c\u0103r\u0163ii \u201eGenesis, Evolution and the Search for a Reasoned Faith\u201d, \u00een prezent, pred\u0103, \u00eentr-un spectru larg, cursuri de Istoria Bisericii, Teologie Fundamental\u0103 \u015fi Sacramente<\/em>. Este implicat\u0103 at\u00e2t \u00een latura academic\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea pastoral\u0103, fiind \u015fi director de liturghie la parohia \u201eSt. Agnes\u201d (este specializat\u0103 \u00een \u201eTeologia liturghiei\u201d). Aria cercet\u0103rilor sale cuprinde dialogul ortodox-catolic, teologia trinitarian\u0103 \u015fi istoria bisericii primare. \u00cen prezent, Rodica Stoicoiu se concentreaz\u0103 \u015fi asupra altor articole din domeniul teologic, de care se va folosi \u00een editarea viitoarelor sale c\u0103r\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Printre alte lucruri pe care mi le-a povestit despre tat\u0103l s\u0103u, Rodica Stoicoiu \u00ee\u015fi aduce aminte cum, la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui, au luat cuv\u00e2ntul c\u00e2\u0163iva dintre participan\u0163ii la funeralii, cunoscu\u0163i, prieteni sau fo\u015fti pacien\u0163i, adres\u00e2nd ultimul lor omagiu celui plecat \u00een eternitate, \u00eentr-un cadru marcat de sobrietate \u015fi respect. Au fost reliefate omenia, generozitatea \u015fi robuste\u0163ea lui moral\u0103 \u015fi mai ales faptul c\u0103 ne\u00eentrecutul chirurg a ajutat pe toat\u0103 lumea: unora le-a g\u0103sit de lucru, altora, le-a \u00eemprumutat sau le-a d\u0103ruit bani, f\u0103r\u0103 a a\u015ftepta s\u0103-i fie restitui\u0163i, cum, pentru o parte dintre ei, a girat la b\u0103nci, pentru a-\u015fi cump\u0103ra case. To\u0163i au vorbit despre un om, despre un prieten, despre un profesionist care a tr\u0103it o via\u0163\u0103 de generozitate tacit\u0103\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Singurul prieten pe care-l am este Mitic\u0103 Sinu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Pe Traian Stoicoiu \u015fi Mitic\u0103 Sinu \u00eei lega o prietenie frumoas\u0103 \u015fi veche, \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, c\u00e2nd alergau pe aceea\u015fi pist\u0103\u2026 Doctorul Stoicoiu, fostul fotbalist care-l \u00eencuraja pe Mitic\u0103 \u201es\u0103 lupte pentru suta de metri<\/em> \u015fi s\u0103 devin\u0103 campion, c\u00e2\u015ftigase competi\u0163ia cu profesia<\/em>, ajunsese un medic de marc\u0103 \u00een Canada, avea o familie frumoas\u0103 \u015fi mul\u0163i prieteni dragi \u00een jur.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 s-a \u00eentrecut pe sine, a \u00eenvins capcanele exilului, a ignorat greut\u0103\u0163ile, s-a \u00eemplinit \u00een plan familial, avea propriul s\u0103u hotel \u015fi o duzin\u0103 de prieteni de calitate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Analiza\u0163i \u00een profunzime, cei doi au avut dintotdeauna cel pu\u0163in o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter comun\u0103: dragostea de oameni, care al\u0103turi de generozitate, compasiune \u015fi demnitate, constituie principalele linii directoare ce marcheaz\u0103 vie\u0163ile lor. Dup\u0103 trecerea grani\u0163elor Rom\u00e2niei, traseele urmate de cei doi prieteni sunt diferite, \u00eens\u0103 drumurile lor se intersecteaz\u0103 \u2013 prima dat\u0103 la Paris, \u015fi apoi, \u00een Canada.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Timpul petrecut la Montreal a fost scurt, \u00eens\u0103 dup\u0103 stabilirea doctorului Stoicoiu la Calgary, Dumitru Sinu \u00eel vizita destul de des. Tr\u0103gea la casa familiei Stoicoiu \u015fi petreceau ore \u00eentregi povestind \u015fi dep\u0103n\u00e2nd amintiri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103 r\u0103m\u00e2nea de multe ori f\u0103r\u0103 niciun ban, era un \u00eemp\u0103timit juc\u0103tor la burs\u0103\u2026 Atunci \u00eel suna pe Traian, d\u00e2ndu-i de \u00een\u0163eles c\u0103 situa\u0163ia lui financiar\u0103 nu era din cele mai bune \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i spun\u0103, pe ocolite, c\u0103 are nevoie de bani. Stoicoiu \u00eens\u0103 i-o reteza scurt: Spune de c\u00e2t ai nevoie \u2013 2.000, 3.000? <\/em>\u2013 \u015fi-i oferea ajutorul. Traian Stoicoiu \u00eel \u00een\u0163elegea \u015fi-l ajuta, pentru c\u0103 \u0163inea foarte mult la el \u015fi, \u00een plus, avea \u015fi de unde.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Se \u00eent\u00e2mplase ca Traian Stoicoiu s\u0103 fie prezent la o cin\u0103, al\u0103turi de c\u00e2teva familii de rom\u00e2ni. Comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 era destul de unit\u0103 \u015fi rom\u00e2nii no\u015ftri obi\u015fnuiau s\u0103 petreac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu diverse ocazii. Vreo doi dintre cei prezen\u0163i au f\u0103cut impruden\u0163a s\u0103-l b\u00e2rfeasc\u0103 pe nea Mitic\u0103\u2026 At\u00e2t i-a trebuit doctorului Stoicoiu: s-a ridicat imediat de la mas\u0103, \u015fi-a luat p\u0103l\u0103ria \u015fi paltonul \u015fi a plecat spun\u00e2ndu-le doar at\u00e2t: Acum pute\u0163i vorbi de Mitic\u0103, dar \u00een prezen\u0163a mea, nu!<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eEu am aflat de acest incident de-abia peste c\u00e2\u0163iva ani. Nici n-am apucat s\u0103-i mul\u0163umesc, pentru c\u0103 Traian nu mai era\u2026\u201d \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mitic\u0103 Sinu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2ni boga\u0163i din Calgary<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Doctorul Stoicoiu era unul dintre cei mai de vaz\u0103 rom\u00e2ni din Calgary, \u00een perioada aceea, al\u0103turi de pre\u015fedintele companiei Petrofina, inginerul Ni\u0163escu, nume marcant al petrochimiei mondiale \u015fi un recunoscut inventator.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar v\u00e2rfurile<\/em> \u00een materie de avere erau Prin\u0163ul \u015eu\u0163u, Negroponte \u015fi un moldovean, Mike Porojne.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201ePrin\u0163ul \u015eu\u0163u de\u0163inea \u00een zon\u0103 terenuri \u00eentinse \u015fi ferme renumite \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mitic\u0103 Sinu. C\u00e2nd treceai cu trenul prin acea zon\u0103, se anun\u0163a: Acum trecem prin domeniul Prin\u0163ului \u015eu\u0163u<\/em>!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Foarte bogat era \u015fi un alt rom\u00e2n din Calgary, Mike Porojne. F\u0103cuse bani mul\u0163i, pentru c\u0103 madame<\/em> Porojne avea un unchi care lucra la prim\u0103rie. Cunosc\u00e2nd proiectele care erau \u00een obiectivul administra\u0163iei locale, acest unchi<\/em> sf\u0103tuie\u015fte familia Porojne s\u0103 cumpere terenuri \u00een zonele de interes, unde urma s\u0103 se investeasc\u0103 masiv \u015fi s\u0103 se construiasc\u0103 edificii de interes guvernamental. Cum pre\u0163ul de r\u0103scump\u0103rare a terenurilor sau imobilelor din zonele \u0163int\u0103<\/em>, era mai mare dec\u00e2t pre\u0163ul pie\u0163ei, cei desp\u0103gubi\u0163i c\u00e2\u015ftigau \u00een plus. Av\u00e2nd informa\u0163ia de la surs\u0103<\/em>, Porojne c\u00e2\u015ftig\u0103 sume considerabile, pe care apoi le reinveste\u015fte \u00een tot felul de afaceri profitabile. \u201eA ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 un hotel pe care l-a v\u00e2ndut mai t\u00e2rziu cu opt milioane de dolari \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 dar nu s-a jenat s\u0103-mi spun\u0103: Mitic\u0103, \u00een via\u0163a mea, eu n-am citit o carte<\/em>\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiica lui Mike Porojne era c\u0103s\u0103torit\u0103 cu b\u0103iatul unui preot din Rom\u00e2nia. Mare comunist, popa! C\u00e2nd mergea \u00een vizit\u0103, \u00een \u0163ar\u0103, bog\u0103ta\u015ful canadian de origine rom\u00e2n\u0103 era primit cu mare pomp\u0103, fiind invitat la recep\u0163ii al\u0103turi de oficialit\u0103\u0163ile locale, \u015fi bucur\u00e2ndu-se de o aten\u0163ie deosebit\u0103. C\u00e2nd revenea \u00een Canada, fire\u015fte, nu avea ce vorbi de r\u0103u de comuni\u015fti, lui \u00eei mersese bine \u00een \u0163ar\u0103! Doctorul Stoicoiu purta adesea discu\u0163ii contradictorii cu Porojne \u015fi nu ezita s\u0103-i spun\u0103 despre comunism c\u0103 este cel mai diabolic sistem din c\u00e2te-au fost vreodat\u0103 \u015fi c\u0103 el, Porojne, habar nu are cine sunt comuni\u015ftii<\/em>\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comuni\u015ftii \u015fi regimul lor draconic \u00eel determinaser\u0103 pe Traian Stoicoiu s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia. A tr\u0103it mai bine de o jum\u0103tate de veac departe de \u0163ar\u0103, printre str\u0103ini, \u015fi nu s-a mai \u00eentors vreodat\u0103 acas\u0103\u2026 Poate c\u0103 ar fi f\u0103cut-o dac\u0103 s-ar mai fi \u00eent\u00e2lnit o dat\u0103 cu Br\u00e2ncu\u015fi, a\u015fa, ca \u00een anii tinere\u0163ii, \u00een parcul ora\u015fului T\u00e2rgu Jiu\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doctorul Traian Stoicoiu \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Oltean din Cop\u0103cioasa Gorjului, cu tat\u0103l judec\u0103tor, ani buni \u00een slujba drept\u0103\u0163ii la Tribunalul Jude\u0163ean Romana\u0163i, Matei Stoicoiu, se \u00eentoarce \u00een \u0163inuturile natale imediat dup\u0103 na\u015fterea fiului s\u0103u, Traian, cunoscutul chirurg de mai t\u00e2rziu, din Calgary.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nu se cunosc date certe despre ascensiunea profesional\u0103 a lui Matei Stoicoiu, \u015ftiu \u00eens\u0103 de la nepotul s\u0103u, Gregory, c\u0103 a fost un dasc\u0103l renumit al Gorjului \u015fi el, \u015fi so\u0163ia sa, \u015fi c\u0103 la un moment dat a ajuns director de \u015fcoal\u0103. Am mai aflat de la Grgory c\u0103 se cuno\u015ftea bine cu Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. C\u0103 au fost sau nu colegi de \u015fcoal\u0103, a\u015fa cum au ap\u0103rut unele informa\u0163ii \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103, \u00een anii trecu\u0163i, nu am aflat, \u00eens\u0103 c\u0103 rela\u0163ia dintre cei doi era apropiat\u0103 \u015ftiu din surs\u0103 direct\u0103 \u015fi sigur\u0103. Matei Stoicoiu \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi au discutat mult pe marginea monumentelor sculptate de maestru, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirilor lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Gregory mi-a mai relatat c\u0103 \u015fi tat\u0103l s\u0103u a avut onoarea s\u0103 stea de vorb\u0103 cu Br\u00e2ncu\u015fi. Era student la Cluj pe vremea aceea \u015fi venise acas\u0103, ocazie cu care, Matei Stoicoiu l-a prezentat ilustrului sculptor. Ceea ce Gregory mai \u015ftia de la tat\u0103l s\u0103u este faptul c\u0103, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirii cu Br\u00e2ncu\u015fi, \u00een parcul de la T\u00e2rgu Jiu, Traian Stoicoiu aflase mai multe detalii despre renumitele monumente br\u00e2ncu\u015fiene. Nu putea s\u0103-mi precizeze dac\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi le-a denumit Masa t\u0103cerii<\/em> sau Masa apostolilor neamului<\/em>, nici dac\u0103 inegalabila Coloan\u0103 a infinitului<\/em> ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit<\/em>, sau Poarta s\u0103rutului<\/em> ar fi purtat denumirea de Monumentul \u00eentregirii neamului<\/em>. Dar sigur este faptul c\u0103 aceste memorabile opere br\u00e2ncu\u015fiene au fost comandate \u015fi executate \u00een memoria eroilor neamului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Prin 1950, dup\u0103 ce a ajuns \u00een Fran\u0163a, Traian Stoicoiu a avut bucuria s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 din nou pe Br\u00e2ncu\u015fi, de data aceasta la Paris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne un simbol pentru sculptura rom\u00e2neasc\u0103, unic \u00een felul lui, iar adev\u0103rul despre operele lui nu-l va \u015fti nimeni, niciodat\u0103, dec\u00e2t autorul, \u015fi acest adev\u0103r s-a aflat doar \u00een g\u00e2ndirea artistic\u0103 \u015fi creativ\u0103 a ilustrului sculptor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Traian Stoicoiu s-a stins din via\u0163\u0103 \u00een anul 1999… Despre mor\u0163i s\u0103 vorbim numai de bine!<\/em> \u2013 spune o vorb\u0103 veche rom\u00e2neasc\u0103 \u2013, dar nu acesta este motivul pentru care am prezentat \u00een termeni elogio\u015fii personalitatea lui Traian Stoicoiu. M\u0103 g\u00e2ndeam la acea genera\u0163ie de aur <\/em>\u2013 a\u015f numi-o eu, f\u0103r\u0103 s\u0103 exagerez \u2013, care, ajung\u00e2nd \u00een lumea liber\u0103<\/em>, a dovedit inteligen\u0163\u0103, ambi\u0163ie, seriozitate, respect fa\u0163\u0103 de munc\u0103, fa\u0163\u0103 de sine \u015fi de semeni, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor realiz\u0103ri profesionale de excep\u0163ie \u015fi m\u00e2ndria c\u0103 au apar\u0163inut poporului rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XX<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 vrei s\u0103 reu\u015fe\u015fti \u00een via\u0163\u0103 f\u0103-\u0163i cel pu\u0163in un prieten evreu<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Dac\u0103 a existat ceva care \u015fi-a pus amprenta asupra vie\u0163ii lui Dumitru Sinu, protagonist al unor scene de via\u0163\u0103 inedite dup\u0103 trecerea grani\u0163elor de stat ale Rom\u00e2niei, atunci se poate afirma, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, c\u0103 evreii pe care i-a cunoscut de-a lungul vremii au avut un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een ascensiunea sa spre o via\u0163\u0103 prosper\u0103.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDoamn\u0103, pute\u0163i s\u0103 be\u0163i din gamela mea\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201ePe c\u00e2nd ne aflam \u00een lag\u0103rul din Iugoslavia \u2013 \u00ee\u015fi \u00eencepe istorisirea nea Mitic\u0103 \u2013 \u00een aceea\u015fi \u00eenc\u0103pere cu cei din grupul de rom\u00e2ni din care f\u0103ceam \u015fi eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca s\u0103 se poat\u0103 auzi \u00een lini\u015ftea nop\u0163ii \u015foaptele vecinilor\u201d. Fusese una dintre lungile nop\u0163i petrecute \u00een lag\u0103rul s\u00e2rbesc, \u00een care, dinspre paturile de refugia\u0163i rom\u00e2ni care se aflau \u00een apropierea sa, nea Mitic\u0103 a auzit o discu\u0163ie \u00eentre doi so\u0163i de cur\u00e2nd sosi\u0163i acolo: Bine, m\u0103i Alecule, acum am m\u00e2ncat, dar mie mi-e a\u015fa de sete, de numa\u2019!<\/em> Dar de unde s\u0103-\u0163i aduc eu ap\u0103 acum?-<\/em> a \u00eentrebat-o\u00a0 so\u0163ul, pentru c\u0103 nu \u015ftia unde era f\u00e2nt\u00e2na \u015fi mai era \u015fi noapte, iar ei nu cuno\u015fteau mai nimic din regulile casei<\/em>\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103, la vremea aceea t\u00e2n\u0103r cu suflet mare \u015fi de felul lui s\u0103ritor atunci c\u00e2nd era nevoie \u2013 doar crescuse \u00een spiritul unei familii de ardeleni cinsti\u0163i \u015fi cu fric\u0103 de Dumnezeu \u2013 auzind conversa\u0163ia, s-a apropiat de d\u00e2n\u015fii oferindu-se s\u0103 le dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor: \u201eDoamn\u0103, v\u0103 aduc eu ap\u0103! Dar va trebui s\u0103 be\u0163i din gamela mea\u2026\u201d \u015ei a\u015fa a f\u0103cut! Vesela folosit\u0103 \u00een lag\u0103r sem\u0103na cu cea din unit\u0103\u0163ile noastre militare, locul farfuriei de sup\u0103 fiind \u0163inut de gamel\u0103<\/em>. Era o noapte \u00eentunecat\u0103 \u015fi drumul spre f\u00e2nt\u00e2n\u0103 era plin de noroi, dar nu era o problem\u0103, Mitic\u0103 al nostru avea cizme!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen diminea\u0163a urm\u0103toare, cei doi i-au mul\u0163umit pentru gestul pe care-l f\u0103cuse cu o sear\u0103 \u00een urm\u0103 \u015fi au intrat \u00een vorb\u0103. Era o familie de intelectuali, mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Mitic\u0103, domnul fiind rom\u00e2n, iar doamna evreic\u0103: Alexandru \u015fi Sonia Bunescu. S-au \u00eemprietenit de \u00eendat\u0103 \u015fi prieteni au r\u0103mas o via\u0163\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u201eDu-te la Paris, \u00ee\u0163i pl\u0103tesc eu biletul\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Domnul Bunescu se n\u0103scuse \u00een Alexandria \u00een anul 1895. Student al \u015ecolii Na\u0163ionale de Construc\u0163ii Drumuri \u015fi Poduri \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, fusese transferat la \u015ecoala Superioar\u0103 de Artilerie. A \u00eentrerupt pentru o perioad\u0103 studiile primei facult\u0103\u0163i, continu\u00e2ndu-le dup\u0103 r\u0103zboi. Inteligent \u015fi devotat idealurilor poporului rom\u00e2n, Alexandru Bunescu s-a remarcat at\u00e2t \u00een timpul primei conflagra\u0163ii c\u00e2t \u015fi dup\u0103, pe c\u00e2nd lucra la Institutul Geografic al Armatei, iar \u00een 1925 a fost avansat la gradul de c\u0103pitan. Dup\u0103 terminarea studiilor civile \u00een 1920 \u015fi apoi \u00een perioada interbelic\u0103, Bunescu s-a afirmat pe plan profesional, \u00eenregistr\u00e2nd succese remarcabile. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a ajuns proprietarul unei fabrici, a intrat \u015fi \u00een structurile statului \u015fi a ocupat mai multe func\u0163ii importante: Director la \u201eMonitorul Oficial\u201d \u015fi la patru tipografii guvernamentale, membru \u00een Consiliul director al mai multor institu\u0163ii guvernamentale printre care \u015fi la Serviciile Rom\u00e2ne de Po\u015ft\u0103, Telegraf \u015fi Telefon. Ajunge chiar secretar – asistent \u00een Ministerul Lucr\u0103rilor Publice \u015fi al Comunica\u0163iilor. \u00cen 1940 este silit s\u0103 demisioneze din toate func\u0163iile guvernamentale de c\u0103tre guvernul fascist de atunci, datorit\u0103 na\u0163ionalit\u0103\u0163ii so\u0163iei lui, pentru c\u0103 doamna Bunescu era evreic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Se relanseaz\u0103 \u00een ingineria construc\u0163iilor \u015fi devine membru activ al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc al lui Maniu \u00een 1940; ulterior face parte din Comitetul Executiv al partidului \u015fi este numit subsecretar de stat \u00een guvernul Generalului R\u0103descu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Comuni\u015ftii \u00eel aresteaz\u0103 \u00een 1947 \u015fi dup\u0103 eliberare, \u00een perioada august 1947 \u2013 octombrie1948 se ascunde, fiindu-i team\u0103, iar apoi hot\u0103r\u0103\u015fte \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia lui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia plec\u00e2nd spre Israel, via Iugoslavia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acesta era \u00een linii mari, trecutul omului pe care nea Mitic\u0103 \u00eel cunoscuse, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, \u00een lag\u0103rul iugoslav. Destinul a f\u0103cut ca \u00een anii ce au urmat, nea Mitic\u0103 s\u0103-i re\u00eent\u00e2lneasc\u0103. Familiei Bunescu nu i-a pl\u0103cut \u00een Israel \u015fi a plecat de-acolo \u00een Fran\u0163a, iar dup\u0103 doi ani, cei doi so\u0163i au trecut Atlanticul \u015fi s-au stabilit la New York.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amintirile despre familia Bunescu au fost a\u015fezate cu grij\u0103 \u00een taini\u0163ele sufletului s\u0103u, deoarece \u00eentotdeauna i-a sim\u0163it aproape pe Alexandru \u015fi Sonia: \u201eEram la Paris \u015fi lucram \u00eentr-un restaurant, sp\u0103lam vase; doamna Bunescu \u00eemi aducea ciorapi spun\u00e2ndu-mi: Aici ai nevoie de ciorapi, stai mult \u00een picioare <\/em>\u015f<\/em>i transpiri!<\/em> Erau ni\u015fte oameni minuna\u0163i!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00cen Fran\u0163a, Alexandru Bunescu \u00ee\u015fi confirm\u0103 din nou capacitatea de lider, ajung\u00e2nd la un moment dat vicepre\u015fedinte al Grupului pentru Europa Unit\u0103; el \u0163inea \u00een permanen\u0163\u0103\u00a0 leg\u0103tura cu guvernul francez, prezent\u00e2ndu-i informa\u0163ii despre adev\u0103rata situa\u0163ie din Rom\u00e2nia acelor vremuri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 De la Paris, familia Bunescu a plecat \u00een Statele Unite, la New York iar nea Mitic\u0103 s-a \u00eendreptat spre Canada, stabilindu-se \u00een provincia Quebec, la Montreal. Au p\u0103strat tot timpul leg\u0103tura \u015fi peste c\u00e2\u0163iva ani i-a vizitat la New York, unde Bunescu a lucrat la diverse firme de consultan\u0163\u0103 \u00een construc\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp a fost un \u00eenfl\u0103c\u0103rat lupt\u0103tor \u00eempotriva comunismului, colabor\u00e2nd cu mai multe posturi de radio anticomuniste, cum ar fi Europa liber\u0103 \u015fi Vocea Americii. A avut o activitate deosebit\u0103 \u015fi a ocupat numai func\u0163ii de conducere \u00een diverse comitete \u015fi asocia\u0163ii ale rom\u00e2nilor din diaspora.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit cu mare admira\u0163ie despre ace\u015fti oameni: pe de-o parte mi-l descria pe omul, profesionistul \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd pe rom\u00e2nul Alexandru Bunescu, iar pe de alta, nu uita s\u0103 aminteasc\u0103 mereu bun\u0103tatea de nedescris \u015fi grija ce i-a purtat-o Sonia\u00a0 Bunescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00centotdeauna \u00eent\u00e2lnirile lor, \u00een vizitele pe care le f\u0103cea la New York, erau pline de farmec \u015fi de c\u0103ldur\u0103. Ore \u00een \u015fir st\u0103teau \u015fi povesteau, amintindu-\u015fi de zilele tr\u0103ite \u00eempreun\u0103 \u00een lag\u0103rul din Iugoslavia \u015fi apoi \u00een Italia sau Fran\u0163a. To\u0163i trei rememorau momentele petrecute \u00een Fran\u0163a, la Paris, iar nea Mitic\u0103 era marcat cel mai tare de dorul acelor vremuri. Doamna Bunescu, impresionat\u0103 de dorin\u0163a lui de-a revedea Fran\u0163a, i-a spus, \u00eentr-o zi, f\u0103r\u0103 nici o ezitare: Du-te la Paris! \u00ce\u0163i pl\u0103tesc eu biletul de avion<\/em>. \u015ei i l-a pl\u0103tit!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eAce\u015fti oameni m-au ajutat enorm!\u201d \u2013 a continuat nea Mitic\u0103, afirm\u00e2nd cu toat\u0103 convingerea: \u201e\u0102\u015ftia sunt evreii, ei nu uit\u0103 o binefacere; pe de alt\u0103 parte, ce te cost\u0103 s\u0103 faci un bine dezinteresat?\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103 m\u0103 tai la un deget, din mine curge s\u00e2nge ro\u015fu, galben \u015fi albastru\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Pe c\u00e2nd Dumitru Sinu era la Montreal, nu \u015ftiu cum s-a \u00eent\u00e2mplat, dar \u015fi acolo a avut parte de prieteni \u015fi cuno\u015ftin\u0163e – evrei de care-\u015fi amintea \u015fi acum perfect. \u00censeamn\u0103 c\u0103 momentele tr\u0103ite \u00een preajma acestora au r\u0103mas bine \u00eentip\u0103rite \u00een mintea sa ascu\u0163it\u0103 \u015fi mult i-au folosit \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele lor! A\u015f putea spune c\u0103 \u00een multe din ac\u0163iunile sale i-au folosit drept model, pentru c\u0103 avea o admira\u0163ie deosebit\u0103 pentru spiritul lor \u00eentreprinz\u0103tor, pentru inteligen\u0163a lor sclipitoare, pentru agilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103, \u00een tot ce-au cl\u0103dit de-a lungul istoriei lor zbuciumate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDomnul Altaras \u015fi domnul Trotu\u015fan erau doi evrei rom\u00e2ni care lucrau la Montreal, la cur\u0103\u0163at z\u0103pada. Erau ni\u015fte persoane deosebite: De-l \u00eentrebai pe domnul Trotu\u015fan dac\u0103 este rom\u00e2n, acesta r\u0103spundea f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri: dac\u0103 m\u0103 tai la un deget, din mine curge s\u00e2nge ro\u015fu, galben \u015fi albastru!<\/em> – \u015fi-a amintit nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind admirativ \u2013 degeaba \u00eencerca avocatul Nichita Tomescu, membru marcant al diasporei din Montreal s\u0103-i infirme spusele, zic\u00e2ndu-i: Curge pe naiba! Nu curge nimic!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Pe domnul Altaras dac\u0103-l salutai \u00een orice limb\u0103, el \u00ee\u0163i r\u0103spundea \u00een rom\u00e2ne\u015fte; c\u00e2nd vorbea cu nea Mitic\u0103 despre Rom\u00e2nia spunea plin de m\u00e2ndrie: M\u0103i Mitic\u0103, ce \u0163ar\u0103 minunat\u0103 am avut!.<\/em> Era sincer \u015fi deschis \u015fi iubea mult Rom\u00e2nia. Avocatul Nichita Tomescu \u00eens\u0103 \u00eei tachina mereu spun\u00e2ndu-le mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios: A\u0163i f\u0103cut bani, de aia a\u0163i iubit Rom\u00e2nia!<\/em>. Ager la minte \u015fi foarte sigur pe spusele sale, evreul \u00eens\u0103 nu s-a l\u0103sat intimidat: M\u0103i, bani au f\u0103cut \u015fi ungurii \u015fi sa\u015fii, dar n-au \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2n\u0103 ca \u015fi noi! N-au devenit niciodat\u0103 at\u00e2t de rom\u00e2ni!<\/em> \u2013 l\u0103s\u00e2ndu-l astfel pe Nichita Tomescu f\u0103r\u0103 replic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Nu o dat\u0103, \u00een discu\u0163iile purtate cu el, domnul Altaras \u00eei spunea lui nea Mitic\u0103 ce mult regret\u0103 c\u0103 a trebuit s\u0103 plece din Rom\u00e2nia: Tu nu \u015ftii, m\u0103i Mitic\u0103, pentru c\u0103 erai la Cucuie\u0163ii din Vale, dar la Bucure\u015fti se manevrau at\u00e2\u0163ia bani!<\/em>. Tomescu, care asista la discu\u0163ii spunea: Este clar ceea ce se spune, c\u0103 \u00eentotdeauna acolo unde sunt evrei e \u015fi ghe\u015feft<\/em>. Dac\u0103 din \u00eent\u00e2mplare asista la acest gen de discu\u0163ii contradictorii, nea Mitic\u0103 \u00eei spunea lui Tomescu f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103: \u201eDomnule, pe mine m-au ajutat evreii! Nu m-a ajutat nici un rom\u00e2n. Evreii m-au ajutat \u015fi cu afacerile dar \u015fi cu sfaturi de valoare!\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oameni talenta\u0163i la business<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103 era prieten cu Altaras \u015fi uneori mergea la el acas\u0103 \u015fi petreceau ore \u00een \u015fir, povestind. \u00cel asculta \u00eentotdeauna cu aten\u0163ie \u015fi cu mare pl\u0103cere, pentru c\u0103 de fiecare dat\u0103 avea de \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva din experien\u0163a evreului. Era o dat\u0103 cu Radu-Spital<\/em>, cel de care am amintit \u00eentr-o relatare anterioar\u0103, \u00een vizit\u0103 la Altaras \u015fi st\u00e2nd la o \u015fuet\u0103, evreul, \u00een mare form\u0103 ca de obicei, le-a dezv\u0103luit c\u00e2teva dintre secretele<\/em> afacerilor. Omul acesta f\u0103cuse o adev\u0103rat\u0103 pasiune pentru monedele din aur. \u00cei \u00eentrerupea pe cei doi prieteni: M\u0103i, ia asculta\u0163i voi conversa\u0163ia aceasta! \u015eti\u0163i cui telefonez acum? Lui \u00abmadame Steinberg<\/em>\u00bb! E cea mai bogat\u0103 femeie din Montreal.<\/em> O suna periodic \u015fi cump\u0103ra de la ea monede din aur la un pre\u0163 convenabil. \u015etia s\u0103-i intre pe sub piele<\/em> \u015fi exploata sl\u0103biciunea femeii, ob\u0163in\u00e2nd \u00eentotdeauna un pre\u0163 foarte bun pentru monedele at\u00e2t de dragi lui. \u015ei reu\u015fea s\u0103 cumpere la pre\u0163ul care-l avantaja, bine\u00een\u0163eles!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eM-a \u00eentrebat domnul Altaras dac\u0103 nu cunosc pe cineva la Toronto, dac\u0103 nu am un prieten acolo. Eu \u00eel aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mul\u0163i ani \u00een acel ora\u015f canadian. Aron avea leg\u0103turi str\u00e2nse cu companii din Rom\u00e2nia, care exportau m\u0103rfuri diverse \u00een toat\u0103 lumea. I-am f\u0103cut leg\u0103tura \u015fi Altaras a plecat de \u00eendat\u0103 la Toronto pentru a demara o colaborare cu el\u201d, \u00eemi relateaz\u0103 nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind cu sub\u00een\u0163eles. De-acum \u00eel cuno\u015fteam \u015fi \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 din ce \u00eemi povestea, precis c\u0103 avusese \u015fi el ceva de \u00eenv\u0103\u0163at.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Altaras avea o comand\u0103 de ghete fabricate \u00een Rom\u00e2nia, pentru un magazin din Toronto;\u00a0 era vorba de vreo 3.000 de perechi. \u00cencep\u00e2nd colaborarea cu Aron – cel mai cunoscut intermediar pe rela\u0163ia cu Rom\u00e2nia -, a fost pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un alt evreu rom\u00e2n care i-a facilitat \u00eencheierea contractului cu produc\u0103torul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u201eDermata\u201d- Cluj.\u00a0 Altaras a comandat de \u00eendat\u0103 3.000 de perechi de ghete.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ei, dar frumuse\u0163ea \u015fi mai ales miezul<\/em> afacerii acum urmeaz\u0103! C\u00e2nd marfa a ajuns la destina\u0163ie, Altaras a constatat cu stupoare c\u0103 primise toate cele 3.000 de perechi, dar toate ghetele erau pentru piciorul st\u00e2ng. Ce putea face cu 6.000 de ghete pentru acela\u015fi picior? \u00cenfuriat la culme, omul a contactat imediat evreul care-i mijlocise afacerea, reclam\u00e2nd situa\u0163ia creat\u0103. Calm, acesta l-a lini\u015ftit \u00eentr-un fel specific pentru cei rutina\u0163i \u00een afaceri: P\u0103i \u0163i le-am trimis \u015fi pe cele pentru piciorul drept, sunt deja pe drum.\u00a0Spune-le c\u0103 se rezolv\u0103 problema, doar c\u0103 va trebui s\u0103 mai cumpere \u00eenc\u0103 3.000 de ghete pentru piciorul drept<\/em>. Iste\u0163, nu? Doar c\u0103 aceast\u0103 atitudine putea avea dou\u0103 t\u0103i\u015furi: rela\u0163ia putea fi stopat\u0103 pentru totdeauna \u00een urma acestui incident<\/em> voit, cu scopul de a determina beneficiarul s\u0103 majoreze comanda.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Nea Mitic\u0103 a \u015ftiut s\u0103 trag\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la latitudinea sa, s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 merit\u0103 sau nu s\u0103 uzeze de astfel de tehnici \u00een derularea unei afaceri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u015etia nea Mitic\u0103 multe astfel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri despre modul \u00een care s-au \u201edescurcat\u201d rom\u00e2nii evrei. \u201e\u015etiau s\u0103 fac\u0103 business – \u00eemi spune prietenul meu octogenar.\u00a0Nu \u00eenve\u0163i de la rom\u00e2ni aproape nimic. Noi \u015ftim foarte pu\u0163in s\u0103 facem comer\u0163. Evreii au tr\u0103it prin toate \u0163\u0103rile \u015fi au \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 se descurce. \u015etiu s\u0103 se impun\u0103, jos p\u0103l\u0103ria!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDar cum sunt evreii?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Evreii au constituit pentru nea Mitic\u0103 \u00eentotdeauna motiv de admira\u0163ie \u015fi \u00een acela\u015fi timp, modele de via\u0163\u0103 demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana \u015fi suferin\u0163ele evreilor de-a lungul vremii \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cu care a r\u0103mas de la ei, studiindu-le istoria \u015fi tr\u0103ind \u00een preajma lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre ha\u015fidismul fondat \u00een Podolia secolului al XVIII-lea, precum \u015fi despre toate curentele legate de iudaism, exemplific\u00e2ndu-mi cu citate din marii g\u00e2nditori ai vremurilor, fiecare idee adus\u0103 \u00een discu\u0163ie. N-a uitat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 nici de anti-semitism, fiind bine informat, pentru c\u0103 el citea enorm la vremea aceea a tinere\u0163ii, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103-\u015fi ia por\u0163ia zilnic\u0103<\/em> de cunoa\u015ftere din lumea minunat\u0103 a c\u0103r\u0163ilor!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Citisem povestea lui Rabbi Israel, un f\u0103c\u0103tor de minuni despre care se spune c\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 sute de ani tr\u0103ia \u00eentr-o colib\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 din Mun\u0163ii Carpa\u0163i. Unii spun c\u0103 nu a existat niciodat\u0103!? Acest Rabbi Israel a cobor\u00e2t din mun\u0163i pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu bucurie nem\u0103surat\u0103, c\u0103ci bucuria din fiecare lucru viu, spunea el, este forma cea mai \u00eenalt\u0103 de venerare. A plecat \u00eenspre Podolia, Ucraina de ast\u0103zi, la nord de Cern\u0103u\u0163i, unde a\u00a0 devenit magician popular \u015fi maestru spiritual, a atras o mul\u0163ime de discipoli la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea. A fost o mi\u015fcare destul de mare, cunoscut\u0103 sub numele de ha\u015fidism, o mi\u015fcare mistic\u0103 foarte intens\u0103, care a schimbat peisajul intelectual evreiesc al zonei geografice amintite. Le vorbea oamenilor despre sfin\u0163enia p\u0103durilor, a c\u00e2mpiilor, a pietrelor, a ierbii, toate con\u0163in\u00e2nd o sc\u00e2nteie din Sufletul viu; fiecare act al vie\u0163ii, respira\u0163ia, m\u00e2ncatul, mersul, trebuie \u00eendeplinit cu bucurie, extaz, c\u0103ci fiecare dintre ele vorbe\u015fte despre Dumnezeu. Le spunea c\u0103 dorin\u0163a inimii de a adora este mai pre\u0163ioas\u0103 dec\u00e2t forma sau locul ador\u0103rii. \u00cen jurul s\u0103u se adunaser\u0103 mul\u0163i discipoli la vremea aceea \u015fi pentru faptele minunate \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lui, Rabbi Israel a fost numit Baal Shem Tov, care \u00eensemna \u201eMaestrul Numelui Minunat\u201d. Cariera lui s-a \u00eencheiat \u00eentr-un t\u00e2rg \u00een Podolia care se cheam\u0103 Miedzibusz.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201ePentru evrei, \u00een fiecare epoc\u0103, a studia, a activa \u00een domeniul comer\u0163ului, \u00een via\u0163a cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a r\u0103mas o tradi\u0163ie; ei nu munceau din greu, aveau profesii care foloseau mai mult creierul dec\u00e2t bra\u0163ele, dar munceau ore multe! Nu o dat\u0103 mi s-a spus: E\u015fti ca evreii!. Dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 lumea nu-i cunoa\u015fte cu adev\u0103rat! Vrei s\u0103 \u015ftii cum sunt evreii?\u201d- \u015fi vocea lui nea Mitic\u0103 \u015fi-a schimbat tonul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eEvreii spun: unde e bine, acolo e patria! (Ubi bene ibi patria!)\u201d \u00cel completez spun\u00e2ndu-i c\u0103 expresia este cunoscut\u0103 de la grecul Aristofan \u00een comedia Plutus; de asemenea poetul latin Pacuvius o folose\u015fte \u00eentr-un vers; c\u0103 al\u0163ii spun dimpotriv\u0103: Unde-i patria, acolo-i bine (Ubi patria, ibi bene!)\u201d. \u201eCe mai, domnule, sunt silitori, riguro\u015fi \u015fi se dedic\u0103 muncii lor: dac\u0103 un evreu e avocat, el va lupta s\u0103 fie cel mai bun, dac\u0103 e medic, cu siguran\u0163\u0103 se va afla printre medicii de top!\u201d \u015ei Dumitru Sinu continu\u0103 s\u0103 m\u0103 uimeasc\u0103 cu felul \u00een care abordeaz\u0103 un subiect prin care, involuntar, fiecare dintre noi, c\u00e2nd se refer\u0103 la el, face imediat o asociere a evreilor cu banii! \u201eDe mii de ani, evreii au descoperit c\u0103 fiecare om are un pre\u0163, iar pre\u0163ul omului este banul! De la o genera\u0163ie la alta, acest concept s-a mo\u015ftenit, devenind oarecum leit-motivul existen\u0163ei lor: trebuie s\u0103 faci c\u00e2t mai mul\u0163i bani, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu se \u015ftie c\u00e2nd e nevoie de un om valoros, care s\u0103 aib\u0103 \u015fi un pre\u0163 c\u00e2t mai mare!\u201d Interesant mod de a g\u00e2ndi, nu? Pragmatici prin excelen\u0163\u0103, evreii sunt inteligen\u0163i \u015fi agili dar au \u015fi un \u015farm aparte, umorul lor fiind renumit. R\u0103sfoindu-i \u00eensemn\u0103rile, am citit \u00een caietul lui nea Mitic\u0103 o sumedenie de maxime \u015fi cuget\u0103ri cu \u015fi despre evrei; am re\u0163inut un banc ce reflect\u0103 faptul c\u0103 nici atunci c\u00e2nd sunt la necaz, spiritul de glum\u0103 nu-i p\u0103r\u0103se\u015fte: un evreu a sim\u0163it c\u0103 i se apropie sf\u00e2r\u015fitul \u015fi \u00eei spune nevestei lui: Cheam\u0103-l pe\u00a0 preot, cred c\u0103 mi-a sosit ceasul!<\/em> So\u0163ia s-a uitat la el mirat\u0103 r\u0103spunz\u00e2ndu-i: \u00cen via\u0163a ta n-ai chemat niciun preot, mai are rost s\u0103-l chemi acum?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSpionaj \u00een sinagog\u0103?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amintindu-\u015fi o \u00eent\u00e2mplare petrecut\u0103 la Halifax, pe vremea c\u00e2nd vie\u0163uia \u00een Canada, nea Mitic\u0103 a \u0163inut s\u0103 mi-o povesteasc\u0103. Fascinat de tot ce \u00eensemnau evreii<\/em> \u015fi dorind s\u0103 vad\u0103 cum se desf\u0103\u015foar\u0103 un program religios la ei, a intrat \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa \u00eentr-o sinagog\u0103 din acest ora\u015f.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul slujbei religioase, Dumitru Sinu \u2013 dup\u0103 cum obi\u015fnuia atunci c\u00e2nd se documenta \u2013 a scos un pix \u015fi o h\u00e2rtie \u015fi a \u00eenceput s\u0103-\u015fi noteze ce considerase c\u0103 trebuie re\u0163inut. De \u00eendat\u0103 ce-a fost v\u0103zut, l\u00e2ng\u0103 el au ap\u0103rut c\u00e2teva persoane, spun\u00e2ndu-i politicos c\u0103 este o problem\u0103 cu scrisul \u00een sinagog\u0103, c\u0103 este interzis! Nea Mitic\u0103 \u015fi-a cerut scuze \u015fi le-a spus pe un ton calm c\u0103 se afl\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un astfel de l\u0103ca\u015f. Doamna Nicole, so\u0163ia lui a intervenit apoi \u00eentr-o francez\u0103 impecabil\u0103, confirm\u00e2ndu-i spusele \u015fi lini\u015ftindu-i pe cei ce \u00eel asaltaser\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centreb\u00e2ndu-l apoi pe Mitic\u0103 cum a intrat \u00een sinagog\u0103, acesta le-a r\u0103spuns pe-un ton glume\u0163 dar ceva mai ridicat: \u201ePe u\u015f\u0103! Cum pe unde am intrat?\u201d. Se vede treaba c\u0103 nici rom\u00e2nul nostru nu era lipsit de umor, \u015ftia \u015fi cum \u015fi c\u00e2nd s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 spiritul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDatorit\u0103 unui evreu am eu ast\u0103zi hotelul!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eDac\u0103 vrei s\u0103 reu\u015fe\u015fti \u00een via\u0163\u0103 f\u0103-\u0163i cel pu\u0163in un prieten evreu!\u201d asta mi-a spus nea Mitic\u0103 spre finalul dialogului nostru, care dura deja de c\u00e2teva ore bune, povestindu-mi apoi cum a ajuns el s\u0103 fie proprietarul unui hotel.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La scurt timp dup\u0103 sosirea \u00een California, a avut norocul s\u0103 lucreze \u00een Laguna Beach, ca manager la un hotel care apar\u0163inea lui Max Sobelman, un evreu n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia dar crescut \u015fi educat la New York. V\u0103z\u00e2ndu-l pe Mitic\u0103 om serios, con\u015ftiincios, riguros \u015fi priceput \u00een ceea ce f\u0103cea, evreul l-a chemat \u00eentr-o zi \u00een biroul s\u0103u \u015fi i-a spus c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acelui an dac\u0103 profitul hotelului se va ridica la o anumit\u0103 sum\u0103, \u00eei promite c\u0103-l va ajuta s\u0103 de\u0163in\u0103 \u015fi Mitic\u0103, propriul lui hotel.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cum rom\u00e2nul nostru nu era lipsit nici de inteligen\u0163\u0103 \u015fi nici de ambi\u0163ie \u015fi cum stimulentul nu era unul de neglijat, s-a pus serios pe treab\u0103 \u015fi a izbutit ca la data bilan\u0163ului, cifrele s\u0103-i fie favorabile. Evreul s-a \u0163inut de cuv\u00e2nt, l-a ajutat s\u0103 ob\u0163in\u0103 un \u00eemprumut avantajos \u015fi i-a v\u00e2ndut chiar unul dintre motelurile sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Fiind descurc\u0103re\u0163 prin excelen\u0163\u0103, \u00eentr-un timp nea\u015fteptat de scurt, nea Mitic\u0103, rom\u00e2nul plecat \u00een lumea larg\u0103 de prin \u00eemprejurimile Sibiului s\u0103-\u015fi caute norocul \u2013 a reu\u015fit s\u0103 ramburseze \u00eentreg \u00eemprumutul (\u00een aproximativ de doi ani), devenind astfel proprietar cu drepturi depline asupra hotelului: \u201eDatorit\u0103 unui evreu am eu ast\u0103zi hotelul!\u201d, a repetat Dumitru Sinu, plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cel care l-a ajutat \u00eentr-un moment \u00een care nici nu visase!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXI<\/strong><\/p>\n

Dilema: Un rom\u00e2n pis\u0103log sau un inginer norocos?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre prietenii \u015fi cunoscu\u0163ii lui nea Mitic\u0103 Sinu se poate vorbi, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 s\u0103 te plictise\u015fti, iar de scris, po\u0163i scrie at\u00e2t c\u00e2t te \u0163ine condeiul, pentru c\u0103 ai despre ce! Profile umane at\u00e2t de variate s-au intersectat cu persoana lui \u00een anii petrecu\u0163i \u00een exil, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 le analizezi \u00een am\u0103nun\u0163ime, este pu\u0163in probabil s\u0103 nu descoperi \u00een fiecare m\u0103car un gr\u0103unte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sau o pic\u0103tur\u0103 de cunoa\u015ftere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 460 de persoane con\u0163ine lista de cuno\u015ftin\u0163e a octogenarului \u00eenc\u0103 plin de vigoare, dornic de a-mi dest\u0103inui o via\u0163\u0103 palpitant\u0103, petrecut\u0103 \u00een cinci \u0163\u0103ri, pe dou\u0103 continente! Cei care i-au fost apropia\u0163i, s-au bucurat \u015fi se mai bucur\u0103 \u00eenc\u0103 de p\u0103strarea amintirilor vii \u00een memoria lui. A\u015fa este \u015fi inginerul Nicolae Stoicoiu, pe care Mitic\u0103 Sinu l-a cunoscut pe p\u0103m\u00e2nt american, \u00een California, unde se deruleaz\u0103 fimul amintirilor sale \u00een acest episod <\/em>al foiletonului<\/em> vie\u0163ii de emigrant.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doi olteni, doi\u00a0 fra\u0163i, dou\u0103 profile!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Stoicoiu venise \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa Marioara s\u0103-\u015fi viziteze fratele mai mic, la Calgary \u2013 medicul Traian Stoicoiu, un chirurg renumit \u00een Canada, \u00een acel timp. C\u0103 inten\u0163ionase sau nu s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara grani\u0163elor Rom\u00e2niei, nu se \u015ftie, dar \u015ftim sigur de la Dumitru Sinu c\u0103 el a f\u0103cut-o, stabilindu-se pentru o vreme pe continentul nord-american.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fra\u0163ii Stoicoiu erau olteni \u015fi proveneau dintr-o familie onorabil\u0103 din Gorj. Ambii – intelectuali, urm\u00e2nd cursurile universitare \u00een perioada interbelic\u0103, simpatizeaz\u0103 cu mi\u015fcarea legionar\u0103, dar nu fac parte niciodat\u0103 din r\u00e2ndurile acesteia. \u00cen mod cert, simplul fapt c\u0103 au cochetat cu doctrina grup\u0103rii legionare nu i-a absolvit de trecerea t\u0103v\u0103lugului comunist<\/em> peste vie\u0163ile \u015fi profesiile lor, ceea ce le-a influen\u0163at, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, destinele.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae, cel mai mare dintre ei era inginer; fusese coleg de facultate cu so\u0163ia lui Alexandru Bunescu, Sonia – cuplul pe care Mitic\u0103 \u00eel cunoa\u015fte \u00een lag\u0103rul din Iugoslavia \u015fi cu care leag\u0103 o prietenie pe via\u0163\u0103, \u015fi cu Traian Ni\u0163escu, ilustrul director \u015fi inventator rom\u00e2n de la Petrofina, o prestigioas\u0103 companie din domeniul petrolier. Ni\u0163escu, minte luminat\u0103, spirit intreprinz\u0103tor \u015fi organizatoric de excep\u0163ie era supranumit Napoleonul petrolului<\/em>, fiind foarte apreciat pentru seriozitatea \u015fi meritele sale. Iat\u0103 c\u0103 at\u00e2t familia Bunescu c\u00e2t \u015fi Traian Ni\u0163escu, colegii \u015fi prietenii lui erau demult pleca\u0163i pe drumul pribegiei c\u00e2nd Nicolae Stoicoiu ajunge\u00a0 la nea Mitic\u0103, \u00een Long Beach, California.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe doctorul Traian Stoicoiu \u00eel cunoscuse Mitic\u0103 Sinu la Cluj, unde era \u015fi asistent universitar.\u00a0 P\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103. Trecuse grani\u0163a ajutat de un fotbalist de origine maghiar\u0103 din Cluj, Iuliu Bodola, cu care se \u00eemprietenise dup\u0103 ce o operase pe m\u0103tu\u015fa acestuia\u2026Traiectoria vie\u0163ii lui \u00een exil s-a \u00eenscris \u00een c\u00e2teva coordonate interesante: Ungaria \u2013 Austria \u2013 Fran\u0163a\u00a0 \u015fi \u00een cele din urm\u0103, Canada.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cei doi, Traian \u015fi Nicolae Stoicoiu mai aveau un frate, Virgil, pe care nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103-l \u00eent\u00e2lnise la Paris, dar nu cuno\u015ftea detalii despre el, dec\u00e2t c\u0103, spre deosebire de ceilal\u0163i doi, care erau ni\u015fte pragmatici \u00eenn\u0103scu\u0163i, acest al treilea fiu al familiei Stoicoiu era implicat \u00een politic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Doctorul Stoicoiu \u00ee\u015fi aduce fratele \u015fi cumnata, sosi\u0163i de cur\u00e2nd din Rom\u00e2nia \u00een vizit\u0103 la nea Mitic\u0103, la Long Beach. Perfec\u0163ionist p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2nzele albe, inginerul Stoicoiu era o persoan\u0103 foarte tipicar\u0103, nu chiar u\u015for de tolerat: \u201cP\u00e2n\u0103 \u015fi modul \u00een care so\u0163ia felia p\u00e2inea trebuia s\u0103 fie perfect!\u201d- \u00eemi relateaz\u0103 z\u00e2mbind nea Mitic\u0103. Traian, care era total diferit de fratele s\u0103u \u015fi totodat\u0103 unul dintre cei mai buni chirurgi din Canada, \u00eei spusese c\u0103 nu avea timp \u015fi nervi s\u0103 se ocupe \u00eendeaproape de oaspe\u0163ii sosi\u0163i din \u0163ar\u0103, a\u015fa c\u0103 \u00eei duce pe Nicolae \u015fi Marioara la Long Beach \u015fi \u00eei las\u0103 pe m\u00e2na prietenului s\u0103u, spun\u00e2ndu-i f\u0103r\u0103 rezerve: Eu nu m\u0103 pot \u00een\u0163elege cu el, e un pis\u0103log! \u0162i-l las \u0163ie!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201c\u0102sta nu-i inginer, Mike, \u0103sta e doctor!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cum prietenia dintre Dumitru Sinu \u015fi Traian Stoicoiu era una de excep\u0163ie, fratele medicului este primit cum se cuvine \u015fi tratat ca un oaspete ales de c\u0103tre nea Mitic\u0103. \u00centr-una din zile, acuz\u00e2nd dureri de spate, Nicolae Stoicoiu este dus de c\u0103tre Mitic\u0103 la un doctor american de origine texan\u0103, cu care prietenul meu octogenar avea o rela\u0163ie foarte bun\u0103, \u00een vederea efectu\u0103rii unor investiga\u0163ii medicale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frenchy!<\/em> – acesta era apelativul folosit de c\u0103tre medicul american atunci c\u00e2nd era cu Mitic\u0103 Sinu, la cafea. Pentru c\u0103 aproape zilnic cei doi t\u0103if\u0103suiau l\u00e2ng\u0103 o cea\u015fc\u0103 de cafea, la vreun local din ora\u015f. \u201cDomnule doctor, eu v-am spus de zece ori c\u0103 sunt rom\u00e2n!\u201d \u2013 venea replica prietenului meu, ori de c\u00e2te ori doctorul \u00eei zicea astfel, din dorin\u0163a-i snoab\u0103 de a fi auzit c\u0103 vorbe\u015fte fran\u0163uze\u015fte. Voia s\u0103 arate celor care se aflau prin preajm\u0103, c\u0103 el, doctorul american, proprietar al unui spital, a \u015fase clinici \u015fi al c\u00e2torva ansambluri de apartamente (condomenii) \u00een California acelor timpuri, mai are \u00een plus \u015fi aceast\u0103 virtute de vorbitor de francez\u0103<\/em>. O reconfirmare a faptului c\u0103\u00a0 snobismul nu \u015fi-a ales niciodat\u0103 adep\u0163ii pe criterii tabu, \u015fi c\u0103 nu \u0163ine cont nici de pozi\u0163ia social\u0103, nici de condi\u0163ia material\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201cIe\u015fea cu mine s\u0103 vorbeasc\u0103 fran\u0163uze\u015fte – continu\u0103 istorisirea Dumitru Sinu \u2013 iar eu, de\u015fi aveam hotelul pe atunci, mai lucram \u00een timpul liber \u015fi la el la spital, mai mult pentru socializare. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 impresioneze, rup\u00e2nd<\/em> c\u00e2teva cuvinte \u015fi expresii \u00eentr-o francez\u0103 st\u00e2lcit\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd au ajuns la cabinetul medicului, Nicu Stoicoiu a fost chestionat asupra durerii care \u00eel sup\u0103ra. Pentru a fi c\u00e2t se poate de explicit, inginerul a cerut o foaie de h\u00e2rtie \u015fi un creion \u015fi \u00een c\u00e2teva minute, a desenat corpul omenesc \u00eentr-o prezentare perfect\u0103, indic\u00e2nd cu abilitate de medic locul unde acuza durerea. Afl\u00e2nd c\u0103 este inginer \u015fi, pe bun\u0103 dreptate, uimit de acurate\u0163ea cu care rom\u00e2nul \u00eei redase din punct de vedere anatomic locul afec\u0163iunii, medicul exclam\u0103 impresionat: \u0102sta nu-i inginer, Mike, \u0103sta e doctor! –<\/em> \u015fi i-a prescris apoi un tratament.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201cD\u0103-i apartamentul trei luni pe gratis!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u0163in\u0103tor al unui spital, al mai multor clinici \u015fi apartamente, a 30 de acri de p\u0103m\u00e2nt\u00a0 pe care-i cump\u0103rase \u00eempreun\u0103 cu actorul Bob Hope, doctorul acesta, pe c\u00e2t era de bogat, pe-at\u00e2ta era de zg\u00e2rcit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bonusurile nu faceau parte din practicile sale stimulative sau de recunoa\u015ftere a meritelor, \u00een rela\u0163ia cu angaja\u0163ii. Nea Mitic\u0103, indignat de atitudinea aceasta care reliefa zg\u00e2rcenia \u015fi permi\u0163\u00e2ndu-\u015fi o discu\u0163ie mai lejer\u0103, \u00eel \u00eentreab\u0103 \u00eentr-o zi, foarte curios de r\u0103spunsul ce-l va primi: \u201cDomnule doctor, de ce nu dai \u015fi dumneata un bonus simbolic, m\u0103car de Cr\u0103ciun angajatilor pe care \u00eei ai? Nu mie, c\u0103 nu am nevoie, dar la am\u0103r\u00e2\u0163ii \u0103\u015ftia cu care lucrez\u2026\u201d \u015etii de ce nu le dau?<\/em>– a venit r\u0103spicat r\u0103spunsul acestuia \u2013 pentru c\u0103 te fur\u0103!<\/em> Mirat, Mitic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se dumireasc\u0103 asupra suspiciunilor doctorului \u015fi continu\u0103: \u201cCe s\u0103 fure, domnule? H\u00e2rtia de la toalet\u0103? \u2013\u00ab<\/em>Vezi c\u0103\u00a0 \u015ftii?<\/em>\u00bb<\/em> \u2013 a r\u0103spuns z\u00e2mbind doctorul, \u015fi \u00eentr-adev\u0103r am observat ulterior c\u0103 fiecare lua tot ce se putea, inclusiv h\u00e2rtia de toalet\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Av\u00e2nd \u00een vedere dorin\u0163a lui Nicolae Stoicoiu \u015fi a so\u0163iei sale de a r\u0103m\u00e2ne \u00een California, Dumitru Sinu a trebuit s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 apoi de g\u0103sirea unei locuin\u0163e pentru cei doi so\u0163i, care nu aveau copii. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 doctorul la care fuseser\u0103 avea un complex de apartamente \u015fi \u00eent\u00e2mplarea f\u0103cea c\u0103 Mitic\u0103 o cuno\u015ftea chiar pe doamna care se ocupa cu administrarea lor, \u015fi care ocupa func\u0163ia de manager al complexului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, a doua zi dup\u0103 vizita la cabinetul medicului, \u00eel ia pe Nicu Stoicoiu \u015fi pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 la aceast\u0103 doamn\u0103, rug\u00e2nd-o s\u0103-i recomande un apartament: \u201cAve\u0163i un apartament pentru d\u00e2nsul? E cam s\u0103rac \u2013 \u00eei spune amicul meu – pl\u0103tesc eu, dar dorim un apartament modest, curat \u015fi c\u00e2t mai ieftin!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din p\u0103cate, nu aveau liber un asemenea apartament, doar unul mai scump, situat pe malul oceanului, cu vedere la mare \u015fi cu toate dot\u0103rile necesare unui trai decent, \u00eens\u0103 acela costa, nu glum\u0103!\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cCam scump\u2026\u201d \u2013 spune Mitic\u0103, \u015ftiind c\u0103 inginerul Stoicoiu nu are posibilit\u0103\u0163i materiale \u00een acel moment iar el, oric\u00e2t ar fi vrut s\u0103-l ajute, nu-\u015fi permitea s\u0103-i \u00eenchirieze o locuin\u0163\u0103 prea scump\u0103. Atunci doamna manager, cunosc\u00e2ndu-l pe Mitic\u0103 \u015fi v\u0103z\u00e2ndu-i bunele inten\u0163ii l-a sunat pe doctor: A venit Mike cu prietenul lui \u015fi vor un apartament, domnule doctor, dar noi nu-l avem dec\u00e2t pe cel de pe malul oceanului. Mike \u00eemi spune \u00eens\u0103, c\u0103 e cam scump\u2026<\/em>. Afl\u00e2nd c\u0103 este vorba despre inginerul cu care fusese Dumitru Sinu la el la cabinet, doctorul \u00eei uime\u015fte pe to\u0163i \u015fi vine cu o solu\u0163ie neb\u0103nuit\u0103 de nimeni: D\u0103-i apartamentul trei luni pe gratis!<\/em> Mirat de atitudinea partenerului s\u0103u de conversa\u0163ie \u00een limba francez\u0103, nea Mitic\u0103, bucuros c\u0103 problema locuin\u0163ei familiei Stoicoiu se rezolvase, \u00eei mul\u0163ume\u015fte respectuos doamnei respective, spun\u00e2ndu-\u015fi \u00eens\u0103 \u00een sinea lui: \u201cAuzi m\u0103i, nu d\u0103 un bonus de 10 dolari la angaja\u0163i \u015fi acum \u00eei d\u0103 la \u0103sta apartamentul pe gratis, pe marginea Oceanului? !\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fire\u015fte, se pot face tot felul de supozi\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte atitudinea doctorului vis \u00e1 vis de inginerul Stoicoiu\u2026 S\u0103 fie acele fire invizibile care-i leag\u0103 uneori pe cei ce au anumite deprinderi oarecum asem\u0103natoare, \u00een spe\u0163\u0103 – un zg\u00e2rcit notoriu – \u00een persoana doctorului – \u015fi un pis\u0103log perfec\u0163ionist<\/em>, cum era catalogat Nicolae Stoicoiu de \u00eensu\u015fi fratele s\u0103u? Sau zg\u00e2rcenia doctorului s\u0103 fi cedat \u00een fa\u0163a inteligen\u0163ei pe care a admirat-o \u00een atitudinea \u015fi sc\u00e2nteia ce a intuit-o \u00een mintea inginerului rom\u00e2n? R\u0103m\u00e2ne la latitudinea fiec\u0103ruia s\u0103 trag\u0103 concluziile, dar adev\u0103rul nu-l va \u015fti niciodat\u0103 nimeni, dec\u00e2t \u00eensu\u015fi onor\u2019 domnul doctor!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Copiii, pun\u0163i de suflet \u00eentre prieteni \u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Familia Stoicoiu a locuit \u00een acel apartament timp de doi ani.\u00a0 Primele 3 luni au stat pe gratis iar dup\u0103 aceea au pl\u0103tit o sum\u0103 modic\u0103. De\u015fi nu se cunoscuser\u0103 cu Mitic\u0103 Sinu, cei doi so\u0163i s-au bucurat din plin de sprijinul lui, dup\u0103 ce au hot\u0103r\u00e2t\u00a0 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een California. Nu era simplu s\u0103 te descurci a\u015fa u\u015for \u00eentr-o \u0163ar\u0103 necunoscut\u0103, \u00eentr-o lume diferit\u0103 de cea \u00een care ai tr\u0103it o parte considerabil\u0103 din via\u0163\u0103 \u015fi mai ales, s\u0103 te treze\u015fti dintr-o dat\u0103 al nim\u0103nui: f\u0103r\u0103 mam\u0103, f\u0103r\u0103 tat\u0103, f\u0103r\u0103 prieteni<\/em> – cum adesea se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se spun\u0103 \u00een astfel de situa\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei doi so\u0163i erau ferici\u0163i c\u0103 \u00een familia Sinu g\u0103siser\u0103 nu numai prietenia dezinteresat\u0103, dar mai ales privilegiul de a sta \u00een preajma celor mici, pentru c\u0103 Sandra \u015fi Nicolae erau pe-atunci doar ni\u015fte copila\u015fi, iar lor, Dumnezeu nu le r\u00e2nduise s\u0103 aib\u0103\u00a0 parte de bucuria copiilor. Stoicoiu vorbea zilnic la telefon cu Mitic\u0103 Sinu \u015fi se \u00eent\u00e2lneau ori de c\u00e2te ori le st\u0103tea \u00een putin\u0163\u0103, \u00een familie, pentru c\u0103 doreau s\u0103 vad\u0103 copiii, s\u0103 se joace cu ei \u015fi s\u0103 fie c\u00e2t mai mult \u00een preajma lor\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 c\u00e2tva timp, Marioara \u015fi Nicolae Stoicoiu s-au mutat \u00eentr-un alt stat.\u00a0Au continuat s\u0103-\u015fi telefoneze \u015fi s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 atunci c\u00e2nd era posibil. De cele mai multe ori \u00eens\u0103, mergea familia Sinu la ei, cu copila\u015fi cu tot. Se \u00een\u0163elegeau tare bine cele dou\u0103 familii. Exist\u0103 momente \u00een vie\u0163ile fiec\u0103ruia dintre noi, \u00een care sim\u0163im mai mult ca orice pe lume, nevoia de a ne bucura de prezen\u0163a, de apropierea \u015fi sinceritatea unor prieteni adev\u0103ra\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u015ftia c\u0103 familia Sinu urmeaz\u0103 s\u0103-i viziteze, Nicu Stoicoiu \u00eel suna de nenum\u0103rate ori pe nea Mitic\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-l doar at\u00e2t: Ce faci, domnule? N-ai plecat \u00eenc\u0103?<\/em> Dar nimeni nu se sup\u0103ra pe el, ce dac\u0103 era pis\u0103log?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aflu \u00een final de la Dumitru Sinu c\u0103 Nicolae \u015fi Marioara Stoicoiu s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia. Erau destul de \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi c\u00e2nd veniser\u0103 \u00een Long Beach, a\u015fa c\u0103 la revenirea \u00een \u0163ar\u0103 aveau o v\u00e2rst\u0103 destul de \u00eenaintat\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia le-au lasat nepo\u0163ilor mo\u015ftenire toat\u0103 agoniseala str\u00e2ns\u0103 pe parcursul vie\u0163ii. Au p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 lume plec\u00e2nd spre cele ve\u015fnice de pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, fiind \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i am\u00e2ndoi, acas\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0CAPITOLUL XXII<\/strong><\/p>\n

\u00centoarcerea la SAINT GERVAIS <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Motto:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eToate lucrurile care sunt pline de amintiri degaj\u0103 o visare\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0care te \u00eembat\u0103 \u015fi care te face s\u0103 mergi r\u0103t\u0103cind mult timp\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Victor Hugo<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Dumitru Sinu visul american<\/em> a prins contur la mul\u0163i ani dup\u0103 plecarea din Rom\u00e2nia. Peregrin\u0103ri \u00eendelungi, \u00eencep\u00e2nd cu lag\u0103rele pentru, refugia\u0163i din Iugoslavia \u015fi Italia, continu\u00e2nd cu aventura francez\u0103<\/em>, care a avut cel mai puternic impact asupra sa, Canada – cu lec\u0163iile ei de via\u0163\u0103 \u015fi mai apoi Statele Unite – au adunat \u00een sufletul lui amintiri pe care aripile timpului n-au reu\u015fit vreodat\u0103 s\u0103 le \u015ftearg\u0103. Pe toate \u0163i le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu mare drag dac\u0103 ai prilejul s\u0103 stai de vorb\u0103 cu el. Personal, de c\u00e2te ori am avut privilegiul s\u0103-l ascult, m-am sim\u0163it asemenei unui spectator<\/em> fidel care vizioneaz\u0103 un foileton inedit, foiletonul unei vie\u0163i tumultuoase \u00een care se \u00eembin\u0103 armonios realitatea, aventura \u015fi spiritul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei nu degeaba am folosit motto<\/em>-ul de mai sus, ci pentru c\u0103 tot ce urmeaz\u0103 s\u0103 dezv\u0103lui \u00een continuare se datoreaz\u0103 amintirii, o amintire f\u0103r\u0103 egal r\u0103mas\u0103 \u00een sufletul prietenului meu despre un loc, despre o \u0163ar\u0103 care i-a fost o mare parte a vie\u0163ii de refugiat, a doua patrie<\/em> – Fran\u0163a!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vremurile bune din Fran\u0163a au fost invocate \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een discu\u0163iile cu prietenii sau cuno\u015ftin\u0163ele sale. \u015eansa de a cunoa\u015fte at\u00e2tea min\u0163i luminate, de a se bucura\u00a0 de prezen\u0163a unor personalit\u0103\u0163i culturale de marc\u0103 \u015fi de a-\u015fi lua tainul<\/em> de hran\u0103 spiritual\u0103 dup\u0103 bunul plac al sufletului nu sur\u00e2de oricui, a\u015fa c\u0103 temerarul octogenar se consider\u0103 cu-adev\u0103rat norocos \u015fi din acest punct de vedere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 ajunge \u00een Statele Unite, este c\u0103s\u0103torit cu o femeie deosebit\u0103 de origine francez\u0103, are o fat\u0103 superb\u0103 n\u0103scut\u0103 la Montreal \u015fi un b\u0103iat venit pe lume la Los Angeles, parc\u0103 anume pentru\u00a0 pentru a-i \u00eentregi visul \u015fi totu\u015fi, adesea, \u00een discu\u0163iile cu amicii, care n-au fost niciodat\u0103 pu\u0163ini sau de calitate \u00eendoielnic\u0103, Dumitru Sinu tr\u0103ie\u015fte cu nostalgie anii petrecu\u0163i \u00een Fran\u0163a, \u00een special \u00een Paris, ora\u015ful\u00a0 unic \u00een lume<\/em> din punctul lui de vedere \u015fi al multor altora care au gustat din preaplinul d\u0103rniciei sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul de a se re\u00eentoarce \u00een Fran\u0163a prindea contur \u00eencet, \u00eencet. \u00ce\u015fi dorea foarte mult ca \u0163ara lui Voltaire s\u0103 deschid\u0103 orizontul cunoa\u015fterii pentru copiii s\u0103i \u015fi ace\u015ftia s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eenve\u0163e bine limba francez\u0103 \u015fi s\u0103 descopere cultura poporului francez acolo, la el acas\u0103. Animat de g\u00e2nduri nobile, purt\u00e2nd \u00een suflet numai amintirile frumoase \u015fi f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul altfel de aspecte care puteau converge spre o latur\u0103 mai pu\u0163in benefic\u0103 a acestei noi aventuri<\/em>, nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi ia \u00eentr-o zi \u00eentreaga familie \u015fi pleac\u0103 spre Paris.<\/strong><\/p>\n

\u201eMitic\u0103, tu nu ai venit \u00een Fran\u0163a, tu ai plecat din America!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Revenirea la Paris i-a dat ocazia s\u0103-\u015fi revad\u0103 prieteni dragi \u015fi s\u0103 inspire \u00een tihn\u0103 parfumul amintirilor… Aici se bucurase de prezen\u0163a, grija \u015fi prietenia familiei Bunescu, participase la at\u00e2tea ac\u0163iuni culturale unde ascultase vocile unor intelectuali de marc\u0103, scriitori \u015fi filozofi ai diasporei, \u015fi nu numai. Toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele unui trecut de care-\u015fi amintea cu pl\u0103cere, oric\u00e2nd, \u00eei folosiser\u0103 mult \u00een experien\u0163a canadiano-american\u0103 de mai t\u00e2rziu, p\u0103str\u00e2ndu-le \u015fi-acum ca pe ni\u015fte comori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cent\u00e2lnirea cu Cornel Cri\u015fan, unul dintre prietenii cu care a trecut frontiera la s\u00e2rbi, \u00eei va schimba \u00eens\u0103 traiectoria, trezindu-i-se interesul pentru Saint Gervais, localitatea spre care prietenul s\u0103u \u00eel \u00eendrumase \u015fi unde va r\u0103m\u00e2ne pentru urm\u0103torii opt ani din via\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei doi copii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd s-au rev\u0103zut, Cornel s-a bucurat dar n-a ezitat s\u0103-l \u00eentrebe mirat: P\u0103i, ce-ai f\u0103cut, Mitic\u0103?<\/em> \u201eAm venit \u00een Fran\u0163a!\u201d – a fost r\u0103spunsul lui nea Mitic\u0103. Mitic\u0103, tu n-ai venit \u00een Fran\u0163a, tu ai plecat din America!<\/em> \u2013 i-a replicat Cri\u015fan pe un ton u\u015for ridicat, asemeni unui profesor care enun\u0163\u0103 cu fermitate un mare adev\u0103r, \u00eendemn\u00e2ndu-\u015fi studentul la reflec\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eE mare lucru s\u0103 pleci din America – \u00eemi explica acum nea Mitic\u0103.\u00a0 America este America! \u00cen orice \u0163ar\u0103 din lume te vei duce \u015fi dac\u0103-i vei \u00eentreba pe cei de acolo unde ar vrea s\u0103 locuiasc\u0103, majoritatea \u00ee\u0163i vor spune – \u00een America<\/em>!\u00a0 Nu a fost u\u015for s\u0103 renun\u0163 la America.\u201d\u00a0 Cu toate acestea a renun\u0163at, dar nu definitiv, \u015fi-a realizat dorin\u0163a de a-\u015fi educa copiii \u00een spiritul culturii franceze \u015fi, totodat\u0103, de a revedea Fran\u0163a \u015fi oamenii minuna\u0163i pe care i-a \u00eent\u00e2lnit acolo.<\/strong><\/p>\n

Saint Gervais \u2013 un nou \u00eenceput?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cornel Cri\u015fan absolvise facultatea \u00een Fran\u0163a \u015fi acum era inginer chimist la Paris. Era bucuros c\u0103 Mitic\u0103 revenise \u015fi i-a recomandat s\u0103 se stabileasc\u0103 la Saint Gervais, un or\u0103\u015fel superb, a\u015fezat la poalele Alpilor, \u00een apropiere de Mont Blanc, de unde r\u0103zbat peste vreme, glasurile a trei civiliza\u0163ii \u00eenvecinate: Fran\u0163a, Elve\u0163ia \u015fi Italia. Nu dup\u0103 mult timp Cornel \u00eel va urma pe nea Mitic\u0103, \u015fi se va muta la Saint Gervais\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei cinci b\u0103ie\u0163i ai lor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Or\u0103\u015fel cochet, cu cl\u0103diri construite \u00eentr-un stil arhitectural deosebit, apar\u0163in\u00e2nd \u00eenceputului de secol XX, cu str\u0103du\u0163e pietruite \u015fi curate \u015fi cu un aer de burg elve\u0163ian, asezonat din plin cu fine\u0163ea \u015fi lirismul parfumului fran\u0163uzesc \u015fi vioiciunea specific\u0103 italienilor din vecin\u0103tate, or\u0103\u015felul din Alpi a fost c\u00e2t se poate de primitor cu Dumitru Sinu \u015fi familia lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 de la sosirea \u00een Saint Gervais, norocul \u00eei sur\u00e2de lui nea Mitic\u0103: prima persoan\u0103 cu care intr\u0103 \u00een contact este un cet\u0103\u0163ean francez care se afla \u00een fa\u0163a casei sale \u015fi\u2026cosea iarba. M\u00e2nat parc\u0103 de nostalgia verilor de-acas\u0103, din Sebe\u015ful de Sus, c\u00e2nd mergea la coas\u0103 al\u0103turi de ai s\u0103i, Nea Mitic\u0103 s-a apropiat de francez, cer\u00e2ndu-i voie s\u0103-i ascut\u0103 coasa. Cu o precizie de invidiat \u015fi o pl\u0103cere cum nu mai sim\u0163ise demult, el unduie cutea<\/em> pe t\u0103i\u015ful ce va curma suspinul ierbii, continu\u00e2nd s\u0103 s\u0103 discute cu francezul r\u0103mas mut de uimire: nu mai v\u0103zuse pe cineva care s\u0103 ascut\u0103 coasa f\u0103r\u0103 s\u0103 arunce m\u0103car o privire spre lama o\u0163elit\u0103. Apoi i-a cerut voie s\u0103 coseasc\u0103 \u015fi m\u00e2nuind-o cu \u00eendem\u00e2nare, a c\u00e2\u015ftigat de \u00eendat\u0103 simpatia \u015fi prietenia b\u0103tr\u00e2nelului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0M\u0103rturisindu-i c\u0103 dore\u015fte s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Saint Gervais \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cei doi copii, nea Mitic\u0103 prime\u015fte pe loc invita\u0163ia de a locui \u00een casa omului. S-a instalat \u00een locuin\u0163a francezului \u015fi a r\u0103mas acolo timp de 8 ani. \u201ePl\u0103team doar 200 de dolari pe lun\u0103\u201d -, \u00eemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103. \u00cen tot acest timp s-a \u00een\u0163eles foarte bine cu francezul care zilnic servea masa cu ei; doamna Nicole g\u0103tea foarte bine, fiind\u00a0 dintotdeauna o gospodin\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proprietarul era comunist convins \u015fi mereu \u00eei spunea lui Dumitru Sinu: Noi nu suntem comuni\u015fti de ieri sau de azi! Noi am creat Camera Comunelor!<\/em> Amicul meu \u00eel asculta f\u0103r\u0103 s\u0103-l contrazic\u0103, nu ducea lips\u0103 de diploma\u0163ie, ba chiar dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de c\u00e2nd se cunoscuser\u0103 i-a f\u0103cut cadou o excursie \u00een Rusia. Francezul s-a \u00eentors dezam\u0103git: voise s\u0103 vad\u0103 cum tr\u0103ie\u015fte muncitorimea sovietic\u0103 \u015fi parc\u0103 imaginea ce \u015fi-o f\u0103urise asupra comunismului \u00eencepea s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 din consisten\u0163\u0103. \u00cei povestise multe lui nea Mitic\u0103 \u015fi din fiecare relatare r\u0103zbatea c\u00e2te-o umbr\u0103 ce se-a\u015fternea u\u015for, u\u015for, peste ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci, aproape c\u0103 idealizase. Simpatic \u015fi atent, francezul r\u0103spl\u0103te\u015fte darul lui nea Mitic\u0103 – excursia \u00een Rusia -, cu o aten\u0163ie inedit\u0103: un borcan cu caviar!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eVreau ca urma\u015fii mei s\u0103 \u00eenve\u0163e limba lui Voltaire!\u201d\u00a0 <\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a intra \u00een legalitate, imediat ce s-a instalat la Saint Gervais, Dumitru Sinu a contactat oficialit\u0103\u0163ile locale. A mers la primarul ora\u015fului pentru a solicita viza de \u015federe \u00een Fran\u0163a. De ce vre\u0163i\u00a0 s\u0103 locui\u0163i aici?<\/em> \u2013 a venit \u00eentrebarea plin\u0103 de suspiciuni a primarului din Saint Gervais. \u201e\u00cemi doresc ca urma\u015fii mei s\u0103 \u00eenve\u0163e limba lui Voltaire. Noi v\u0103 facem un serviciu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aici!\u201d, i-a replicat dezinvolt rom\u00e2nul. Primarul, \u015fugub\u0103\u0163 \u00een felul lui, nu a ezitat atunci s\u0103 glumeasc\u0103: Noi avem aici pe unul care m\u0103tur\u0103\u2026 \u00eel cheam\u0103 Voltaire!<\/em> \u015fi i l-a ar\u0103tat lui nea Mitic\u0103 pe geam. Dar a fost amabil, d\u00e2ndu-le aprobarea de care aveau nevoie \u015fi apoi, pe tot parcursul \u015federii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, re\u00eennoirea vizei f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 mai mearg\u0103 la Paris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Saint Gervais localnicii erau mult mai prieteno\u015fi ca la Paris. To\u0163i se cunoa\u015fteau \u00eentre ei \u015fi o dat\u0103 c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-le simpatia, erai privit ca \u015fi unul de-al lor. Marea majoritate a locuitorilor de-aici de\u0163ineau propriet\u0103\u0163i at\u00e2t la munte c\u00e2t \u015fi la \u015fes \u015fi le valorificau pe fiecare cum puteau mai bine. Se ocupau cu t\u0103iatul lemnelor, munceau mult dar \u015ftiau s\u0103 se \u015fi relaxeze atunci c\u00e2nd era nevoie, \u015fi, slav\u0103 Domnului, aveau la \u00eendem\u00e2n\u0103 at\u00e2tea mijloace s-o fac\u0103!<\/strong><\/p>\n

Saint Gervais – o oaz\u0103 de lini\u015fte, prospe\u0163ime \u015fi relaxare!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Or\u0103\u015felul turistic Saint Gervais primea pe tot parcursul anului o mul\u0163ime de vizitatori care iarna se bucurau de privilegiul de a schia sau patina, iar vara profitau din plin de aerul curat de munte \u015fi de posibilitatea de a practica nestingheri\u0163i alpinismul sau alte sporturi extreme.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apropierea de Mont Blanc, cel mai \u00eenalt v\u00e2rf din Alpii francezi \u015fi din Europa de Vest, cu o altitudine de 4810 m, amplasarea ora\u015fului \u00eensu\u015fi la cota de 850 m, oferea vizitatorilor s\u0103i oportunit\u0103\u0163i nelimitate de relaxare \u015fi practicare a sporturilor albe, pe pistele amenajate pentru schi \u015fi patinoare. Lui nea Mitic\u0103 mediul \u00eei era oarecum familiar, pentru c\u0103 se n\u0103scuse la poalele mun\u0163ior \u015fi tr\u0103ise prima parte a vie\u0163ii \u00een satul natal, situat aproape la aceea\u015fi cot\u0103 ca \u015fi or\u0103\u015felul \u00een care se instalase acum, la deplin\u0103 maturitate. \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cl\u0103diri elegante din care r\u0103zbat \u015foaptele unei epoci pline de farmec \u015fi romantism, str\u0103zi pe care g\u0103se\u015fti zilnic la promenad\u0103 oameni cu fe\u0163e luminoase, panorama inegalabilului Mont Blanc \u015fi peste toate, frumuse\u0163ile montane din \u00eemprejurimi, confereau or\u0103\u015felului-sta\u0163iune o atractivitate deosebit\u0103. Paradis alb pe timp de iarn\u0103 \u015fi adev\u0103rat puzzle de peisaje feerice, cu p\u0103duri seculare \u015fi paji\u015fti pline de flori \u00een verile \u00eensorite, acest col\u0163 de rai te izb\u0103ve\u015fte de umbrele g\u00e2ndurilor \u015fi te transpune \u00eentr-o lume pur\u0103, lini\u015ftit\u0103, patriarhal\u0103, care parc\u0103 este f\u0103urit\u0103 de m\u00e2na lui Dumnezeu anume ca s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 cur\u0103\u0163ime pentru suflet \u015fi minte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Sta\u0163iunea de azi, recunoscut\u0103 ca fiind \u0163inta celebrit\u0103\u0163ilor \u2013 actori, scriitori, oameni politici \u2013 un loc ideal pentru petrecerea concediilor, vine cu un plus de modernism \u015fi modalit\u0103\u0163i de relaxare multiple, \u00eentrunind toate calit\u0103\u0163ile pentru a fi ridicat\u0103 la rang de perl\u0103 a Alpilor<\/em>. Pistele de schi moderne \u015fi patinoarele, instala\u0163iile de transport pe cablu care fac leg\u0103tura cu celelalte sta\u0163iuni din acest areal, snowpark-ul amenajat la standarde profesioniste, atrag iarna o sumedenie de turi\u015fti care, cu certitudine revin pe timpul verii s\u0103 se bucure de frumuse\u0163ile locurilor \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de relaxare ce se deschid \u00een fa\u0163a lor la orice pas. Piscinele cu ap\u0103 termal\u0103 valorificat\u0103 \u00een slujba omului de mai bine de 200 de ani, zecile de trasee montane \u015fi locurile neatinse de suflul civiliza\u0163iei – \u00een care ui\u0163i c\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een secolul vitezei, reg\u0103sindu-te doar \u00een unduirea florilor sau c\u00e2ntecul zecilor de specii de p\u0103s\u0103ri ce vie\u0163uiesc \u00een p\u0103duri -, terenuri de golf\u00a0 sau tenis, manejuri, posibilitatea practic\u0103rii sporturilor extreme – toate fac parte din minun\u0103\u0163iile oferite de Saint Gervais-ul de azi, care l-a \u00eenfiat <\/em>pe nea Mitic\u0103 timp de opt ani… Or\u0103\u015felul nu este unul izolat de restul civiliza\u0163iei, dimpotriv\u0103, este situat la o or\u0103 distan\u0163\u0103 de aeroportul din Geneva iar la poalele muntelui opresc mereu trenuri \u00een gara Le Fayet.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cum spiritul lui Dumitru Sinu este mereu viu, indiferent de locul \u00een care se afl\u0103, \u00eentotdeauna el g\u0103se\u015fte ceva care s\u0103 rezonenze cu mediul \u00een care tr\u0103ie\u015fte; a\u015fa a f\u0103cut \u015fi la Saint Gervais, juc\u00e2ndu-se cu cuvintele a compus o poezioar\u0103 nostim\u0103 legat\u0103 de pasiunea pentru sporturile de iarn\u0103: \u201eCe bine-i pe patine \/ De-ai \u015fti c\u00e2t e de bine \/ Mereu a\u015f patina, deloc n-a\u015f \u00eenv\u0103\u0163a \/ Ce bine-i pe patine!”. <\/em>G\u00e2ndindu-se apoi la implica\u0163iile asupra studiului sau renun\u0163\u0103rii la studiu \u00een favoarea distrac\u0163iilor, poezia continua astfel: \u201eCe bine-i l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103 \/ C\u00e2nd \u015ftii tot ce te-ntreab\u0103 \/ \u00ce\u0163i pune nota 8 \u015fi-\u0163i spune: bine, treci la loc! \/ Ce bine-i l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103! \/\/ Ce r\u0103u e l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103\/ C\u00e2nd nu \u015ftii ce te-ntreab\u0103 \/ \u00ce\u0163i pune nota 3 \u015fi palme c\u00e2te vrei \/ Ce r\u0103u e l\u00e2ng\u0103 tabl\u0103!\u201d. <\/em>Asta \u015fi \u00een contextul \u00een care copiii s\u0103i \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 studeieze \u00een Fran\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen Saint Gervais nu prea erau emigran\u0163i. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte doar de un australian \u015fi un englez care locuiau acolo. Se cunoa\u015fteau aproape to\u0163i \u00eentre ei, era o comunitate mic\u0103, pa\u015fnic\u0103, armonioas\u0103 \u015fi nu se putea ca o persoan\u0103 care ajunge la Saint Gervais s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O m\u00e2n\u0103 de rom\u00e2ni valoro\u015fi la poalele Alpilor<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Saint Gervais era ora\u015ful de adop\u0163ie<\/em> \u015fi pentru alte c\u00e2teva familii de rom\u00e2ni. Dup\u0103 venirea lui Dumitru Sinu deci, \u00eel urmase \u015fi Cornel Cri\u015fan, cel care-l \u00eendrumase spre acest loc.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 So\u0163ia lui Cornel era fran\u0163uzoaic\u0103, n\u0103scut\u0103 la Paris; \u00eei d\u0103ruise cinci b\u0103ie\u0163i frumo\u015fi, aveau o c\u0103snicie fericit\u0103 dar uneori, c\u00e2nd auzea c\u00e2t de fluent \u015fi de frumos vorbea doamna Nicole Sinu limba rom\u00e2n\u0103, \u00ee\u015fi dojenea consoarta, ar\u0103t\u00e2nd spre so\u0163ia lui Mitic\u0103: Dar asta cum a \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte?,<\/em> pentru c\u0103 fran\u0163uzoiaca lui nu \u015ftia dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Din p\u0103cate, doamna Cri\u015fan a murit destul de t\u00e2n\u0103r\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cornel Cri\u015fan era un inginer chimist str\u0103lucit. Gra\u0163ie brevetelor sale de inven\u0163ie a devenit un nume \u00een stiin\u0163\u0103 prin patentarea c\u00e2torva tipuri de medicamente. Pensia pe care a primit-o de la statul francez n-a fost de neglijat. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 se situa undeva \u00een jurul a 5.000 franci, ceea ce \u00eensemna foarte mult! S-a stins din via\u0163\u0103 de cur\u00e2nd, acolo \u00een Saint Gervais-ul amintirilor lui nea Mitic\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nu i-a putut uita vreodat\u0103 pe ace\u015fti oameni, pentru c\u0103 to\u0163i cei cu care s-a \u00eenfr\u0103\u0163it erau de o calitate irepro\u015fabil\u0103, el i-a iubit \u015fi i-a stimat tot timpul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum s\u0103 po\u0163i uita un om ca Vasile \u0162\u00e2ra, bistri\u0163eanul \u00eendr\u0103gostit de carte, dup\u0103 cum bine am ar\u0103tat \u00eentr-un capitol dedicat lui \u00een exclusivitate? Erudit de clas\u0103, licen\u0163iat la Sorbona \u015fi profes\u00e2nd \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la catedr\u0103 se bucura de o recunoa\u015ftere deosebit\u0103 din partea societ\u0103\u0163ii culturale franceze. Avea al\u0103turi o so\u0163ie asiatic\u0103, prin venele c\u0103reia curgea s\u00e2ngele albastru al unei dinastii din \u00eendep\u0103rtata Indochin\u0103. El a men\u0163inut tot timpul leg\u0103tura cu nea Mitic\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m faptul c\u0103 Vasile \u00eei trimisese schi\u0163a de trecere a fontierei franceze, pe c\u00e2nd se afla \u00eenc\u0103 \u00een Italia. \u015ei iat\u0103 c\u0103 dup\u0103 mul\u0163i ani, acum destinul le f\u0103cea posibil\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea la Saint Gervais.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt prieten drag de care \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere Dumitru Sinu este arhitectul rom\u00e2n Elian. Nepot al ilustrului Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu, fost prim ministru al Rom\u00e2niei interbelice, Elian a fost cel mai fericit c\u00e2nd nea Mitic\u0103 s-a mutat la Saint Gervais. Se \u00eent\u00e2lneau aproape zilnic \u015fi niciodat\u0103 nu uita s\u0103-i spun\u0103:\u00a0 Nea Mitic\u0103, a\u015fa-s de bucuros c\u0103 ai venit aici, c\u0103 nu mai vorbeam rom\u00e2ne\u015fte cu nimeni!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un b\u0103rbat frumos, \u00eenalt, bine f\u0103cut \u015fi foarte inteligent, Elian era c\u0103s\u0103torit \u015fi avea doi copii: un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. Nici so\u0163ia acestuia nu era rom\u00e2nc\u0103. Nea Mitic\u0103 nu-\u015fi mai aminte\u015fte \u0163ara ei de origine, Estonia sau o alt\u0103 \u0163ar\u0103 mic\u0103 de pe continent, dar \u015ftie c\u0103 f\u0103cuse facultatea de medicin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi la Saint Gervais avea propriul ei cabinet medical. Doamna Elian a plecat spre ve\u015fnicie \u015fi d\u00e2nsa, destul de t\u00e2n\u0103r\u0103, la fel ca \u015fi so\u0163ia lui Cornel Cri\u015fan. Cunoscutul arhitect tr\u0103ie\u015fte \u015fi azi \u015fi Sandra, fiica lui nea Mitic\u0103 \u00eel viziteaz\u0103 destul de des, reu\u015find astfel s\u0103 continue ce-a \u00eenceput tat\u0103l ei cu mult timp \u00een urm\u0103, convers\u00e2nd cu Elian \u00een dulcea limb\u0103 a lui Eminescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La mas\u0103 cu \u201eneamul T\u0103t\u0103r\u0103scu\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 se afla \u00eenc\u0103 \u00een or\u0103\u015felul de la poalele Alpilor, c\u00e2nd mama lui Elian a venit \u00een vizit\u0103 la fiul s\u0103u. Doamna Elian era una dintre surorile lui Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Liberalul T\u0103t\u0103r\u0103scu a de\u0163inut func\u0163ii importante \u00een guvernele Rom\u00e2niei interbelice, \u00een mai multe etape: prim-ministru, \u00een func\u0163ie \u00een perioada 3 ianuarie 1934 \u2013 28 decembrie 1937 \u015fi 25 noiembrie 1939 \u2013 4 iulie 1940 \u015fi ministru al afacerilor externe, \u00een func\u0163ie \u00een perioada 2 octombrie 1934 \u2013 9 octombrie 1934,\u00a0 11 februarie 1938 \u2013 29 martie 1938 \u015fi 6 martie 1945 \u2013 29 decembrie 1947.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu se tr\u0103gea dintr-o familie de vi\u0163\u0103 boiereasc\u0103 din \u0163inuturile Gorjului. El a studiat dreptul \u015fi economia politic\u0103 la Paris, a avut o prodigioas\u0103 activitate politic\u0103. Sunt multe lucruri care se pot spune despre aceast\u0103 personalitate, despre care cu siguran\u0163\u0103 mul\u0163i dintre dumneavoastr\u0103 a\u0163i citit, iar numele s\u0103u a r\u0103mas scris cu litere mari \u00een istoria neamului\u2026 \u00cen 1950, \u00eenchisorile comuniste g\u0103zduiau nu mai pu\u0163in de 11 membri ai familiei T\u0103t\u0103r\u0103scu: Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu \u015fi patru fra\u0163i ai s\u0103i, Sanda \u2013 fiica demnitarului, trei veri \u015fi dou\u0103 m\u0103tu\u015fi ale politicianului rom\u00e2n. Acestea din urm\u0103 nu au rezistat \u015fi s-au sinucis \u00een deten\u0163ie. La Paris, unde fratele Sandei T\u0103t\u0103r\u0103scu studia dreptul s-a \u00eent\u00e2mplat o alt\u0103 nenorocire: c\u00e2nd a auzit c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a fost arestat, b\u0103iatul lui T\u0103t\u0103r\u0103scu a f\u0103cut un atac de schizofrenie. A murit \u00een 1969, \u00eentr-un azil din capitala Fran\u0163ei\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 nea Mitic\u0103 avea acum ocazia s\u0103 stea la mas\u0103 cu sora unei ilustre personalit\u0103\u0163i apar\u0163in\u00e2nd Rom\u00e2niei interbelice, mama arhitectului Elian. Familia Sinu era deseori invitat\u0103 la masa lui Elian \u015fi petreceau \u00eempreun\u0103 ore \u00een \u015fir. Distinsa doamn\u0103 Elian, rafinat\u0103, educat\u0103 \u015fi foarte prietenoas\u0103 era fascinat\u0103 de peripe\u0163iile din via\u0163a de refugiat a lui nea Mitic\u0103 \u015fi adeseori \u00eei spunea: A\u0163i avut o via\u0163\u0103 at\u00e2t de palpitant\u0103, dar n-a scris nimeni despre asta?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Mitic\u0103 \u00eei spusese adesea lui Vasile \u0162\u00e2ra – care era de multe ori prezent la \u00eent\u00e2lnirile cu familia Elian: \u201eEu \u0163i-am zis, m\u0103i cap luminat, s\u0103 scrii ceva!\u201d,<\/em> dar r\u0103spunsul ilustrului erudit venea cu un calm imperturbabil: M\u0103i Mitic\u0103,\u00a0 \u015fi eu \u0163i-am spus c\u0103 mai mult\u0103 lume scrie dec\u00e2t cite\u015fte!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 fi fost doamna Elian cea care l-a stimulat pe nea Mitic\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi adune amintirile \u00een noti\u0163ele sale? Poate c\u0103 \u015fi interesul manifestat de c\u0103tre distinsa doamn\u0103 fa\u0163\u0103 de cunoa\u015fterea vie\u0163ii de refugiat i-a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103 odat\u0103 \u015fi-odat\u0103, tot va reu\u015fi s\u0103-\u015fi adune \u00eentr-o carte, amintirile.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alteori, nea Mitic\u0103 o lua pe doamna Elian la plimbare, doar avea tot timpul la dispozi\u0163ie \u015fi-i vorbea la nesf\u00e2r\u015fit despre tainele, bucuriile \u015fi capcanele exilului, despre oameni \u015fi locuri, despre istorie \u015fi cultur\u0103.\u00a0 La r\u00e2ndul s\u0103u era uluit de cultura vast\u0103 a doamnei Elian \u015fi de u\u015furin\u0163a cu care vorbea franceza \u015fi germana. Nest\u0103vilita-i curiozitate nu l-a l\u0103sat \u00een pace \u015fi a \u00eentrebat-o \u00eentr-o zi, cum a reu\u015fit aceast\u0103 performan\u0163\u0103. Ambi\u0163ia mea a fost s\u0103 vorbesc la fel de bine ca ei! – <\/em>\u00a0a venit simplu \u015fi clar, r\u0103spunsul stilatei doamne. Doamna Elian nu a r\u0103mas pentru mult timp la Saint Gervais, mut\u00e2ndu-se la fiica sa care locuia la Paris.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eToat\u0103 lumea se pup\u0103 cu toat\u0103 lumea la Saint Gervais!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Saint Gervais se instaurase un cadru familial pentru c\u0103 se cuno\u015fteau to\u0163i \u00eentre ei. \u201eNicole se pupa cu toate femeile c\u00e2nd mergeam la un magazin. Trebuia s\u0103 a\u015ftept p\u00e2n\u0103 le pupa pe toate, \u00een Fran\u0163a to\u0163i se pup\u0103\u201d – m\u0103 l\u0103mure\u015fte r\u00e2z\u00e2nd nea Mitic\u0103. Era o comunitate \u00een care domnea armonia \u015fi \u00een\u0163elegerea \u015fi-n care valorile erau recunoscute.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2nii din Saint Gervais \u015fi Mitic\u0103 st\u0103teau adesea la mas\u0103 cu primarul, cu \u015feful poli\u0163iei, cu medicii \u015fi profesorii de-acolo. \u201ePoli\u0163i\u015ftii erau dr\u0103gu\u0163i, nu aveau probleme \u00een sate\u201d, sus\u0163ine nea Mitic\u0103 \u015fi intelectualitatea era unit\u0103. \u00ce\u015fi f\u0103cuse \u015fi prieteni francezi \u015fi de\u015fi adora s\u0103 stea de vorb\u0103 cu oamenii inteligen\u0163i, cul\u0163i, Dumitru Sinu nu f\u0103cea discriminare: dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie la mas\u0103 cu oameni politici, cu intelectuali de marc\u0103 sau personalit\u0103\u0163i de orice fel \u015fi ap\u0103rea un cunoscut, om simplu, nu ezita s\u0103-l pofteasc\u0103 la masa lor, trat\u00e2ndu-l omene\u015fte \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se simt\u0103 la fel de important. Avea \u00a0\u00eens\u0103 trei prieteni francezi, un medic, un jurnalist \u015fi un profesor, cu care \u00eei pl\u0103cea s\u0103 ias\u0103 \u015fi s\u0103 stea ore \u00een \u015fir l\u00e2ng\u0103 o cafea, abord\u00e2nd teme ample \u015fi variate despre via\u0163\u0103, despre politic\u0103, cultur\u0103 sau orice alt domeniu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0C\u00e2nd intra nea Mitic\u0103 \u00eentr-un local se ridicau to\u0163i \u00een picioare, inclusiv oamenii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u2013 \u201eCa la noi la sate!\u201d – precizeaz\u0103 Mitic\u0103 Sinu.\u00a0\u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 odat\u0103 l-a vizitat la Saint Gervais un prieten din Statele Unite, Aurel Lungu, care s-a minunat de felul \u00een care s-a integrat Mitic\u0103 acolo \u015fi l-a \u00eentrebat: Dar cum de te cunosc to\u0163i \u0103\u015ftia?<\/em> Simplu: a \u015ftiu \u00eentotdeauna s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut, s\u0103 respecte \u015fi de aceea a fost la r\u00e2ndul s\u0103u respectat, a iubit c\u0103r\u0163ile \u015fi oamenii care le-au scris \u015fi a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit bucuria cunoa\u015fterii cu cei din jurul s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 cum am ajuns s\u0103-l cunosc personal pe Dumitru Sinu, eu nu-mi ridic astfel de semne de \u00eentrebare, pentru c\u0103 acest fel de a fi al lui este unic, inconfundabil \u015fi nu are cum s\u0103 nu fie agreat de c\u0103tre oricine ajunge s\u0103 \u00eel descopere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103rb\u0103torile tradi\u0163ionale fran\u0163uze\u015fti \u015fi cele religioase constituiau un alt prilej, de \u015fi mai mare apropiere dintre cet\u0103\u0163enii or\u0103\u015felului Saint Gervais. \u015etiau s\u0103 se distreze \u00eentr-un mod original, c\u00e2ntau cu to\u0163ii, dansau cu to\u0163ii, se pupau cu to\u0163ii ie\u015find pe str\u0103zi cu mic, cu mare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiind \u00een apropierea grani\u0163ei cu Elve\u0163ia, nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi ducea familia destul de des \u00een \u0163ara cantoanelor<\/em> \u015fi tare le mai pl\u0103ceau copiilor hamburgerii elve\u0163ieni! \u201eErau mai scumpi, dar erau foarte buni!\u201d – \u00eemi explic\u0103 nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVa veni o vreme c\u00e2nd vom bea \u00een fiecare zi \u015fampanie!\u201d<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu \u00eentotdeauna via\u0163a familiei Sinu a fost rozie<\/em>. Au existat \u015fi perioade grele, \u00een care a trebuit s\u0103 se su\u0163in\u0103 unul pe cel\u0103lalt, s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare \u015fi speran\u0163\u0103 c\u0103 vor veni \u015fi vremuri mai bune. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 atunci c\u00e2nd o duceau greu \u00eei promisese lui Nicole c\u0103 va veni o vreme, c\u00e2nd \u00een fiecare zi vor bea \u015fampanie. Se pare c\u0103 la Saint Gervais avea s\u0103 se \u00eentrupeze \u00een realitate visul celor doi so\u0163i care au trecut \u00eempreun\u0103 prin perioade \u015fi mai bune, \u015fi mai rele.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-una din zile, doamna Nicole s-a trezit c\u0103 so\u0163ul s\u0103u \u00eei aduce acas\u0103 14 sticle de \u015fampanie. \u00ce\u015fi \u0163inuse promisiunea \u015fi timp de \u015fapte zile au b\u0103ut \u015fampanie \u00een fiecare zi.\u00a0\u00a0 Venise vremea promis\u0103 so\u0163iei sale dragi \u015fi se bucurau acum al\u0103turi de copiii lor de o altfel de via\u0163\u0103, mai sigur\u0103, mai lini\u015ftit\u0103 \u015fi mai bun\u0103. Dar cum \u015fi de prea mult bine se satur\u0103 omul, dup\u0103 primele \u015fapte sticle de \u015fampanie au considerat c\u0103 restul trebuie puse la p\u0103strare \u015fi le-au savurat, una c\u00e2te una, atunci c\u00e2nd primeau \u00een vizit\u0103 prieteni dragi. Erau ferici\u0163i la Saint Gervais, chiar erau ferici\u0163i!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAmerica e tot America!\u201d\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Leg\u0103tura cu Statele Unite n-a fost \u00eentrerupt\u0103 nicio clip\u0103 de c\u0103tre Dumitru Sinu, pe tot parcursul \u015federii sale la Saint Gervais: el venea aici \u00een fiecare an pentru a-\u015fi achita taxele fa\u0163\u0103 de statul american. Avea o afacere \u00een derulare care trebuia manageriat\u0103 \u015fi supravegheat\u0103 \u015fi mai ales trebuiau \u00eentocmite declara\u0163iile de impozit pe venit, la \u00eenceputul fiec\u0103rui an, pentru anul precedent.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu toate c\u0103 Saint Gervais a constituit pentru el \u015fi familia lui o perioad\u0103 din via\u0163\u0103 minunat\u0103, cu amintiri de neuitat, un loc \u00een care s-a sim\u0163it \u00een largul s\u0103u, unde a avut un cerc de prieteni de elit\u0103 care l-au apreciat \u015fi l-au iubit, se pare c\u0103 America, for\u0163a care atrage aici oameni din \u00eentreaga lume, inclusiv din state cu un stadiu avansat de dezvoltare economic\u0103, l-a determinat s\u0103 revin\u0103 \u00een Lumea Nou\u0103<\/em>. \u201eAmerica e tot America!\u201d, este locul care l-a chemat dintotdeauna, unde \u015fi-a v\u0103zut visul \u00eemplinit de cum a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00e2ntul ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 opt ani petrecu\u0163i la Saint Gervais, nea Mitic\u0103 decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Statele Unite \u015fi de data aceasta se va stabili la Reno, \u00een Nevada. Desp\u0103r\u0163irea de Saint Gervais nu a fost u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103 Sandra \u015fi Nicolae, cei doi copii ai s\u0103i au r\u0103mas acolo pentru a-\u015fi termina studiile, dar hot\u0103r\u00e2rea era luat\u0103 \u015fi nu a dat un pas \u00eenapoi. America \u00eei lipsea \u015fi nu putea s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 acelei chem\u0103ri venite de undeva din interiorul lui.<\/strong><\/p>\n

Nicolae s-a \u00eentors \u00een SUA dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, dup\u0103 ce a terminat liceul, iar Sandra s-a c\u0103s\u0103torit cu un francez \u015fi a r\u0103mas acolo.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Copii realiza\u0163i, p\u0103rin\u0163i mul\u0163umi\u0163i \u2013 familie fericit\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Sandra \u015fi\u00a0 Philippe, so\u0163ul ei, locuiesc \u015fi ast\u0103zi la Saint Gervais. Au doi copii, un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103. Periodic \u00ee\u015fi viziteaz\u0103 p\u0103rin\u0163ii, dar mai ales nepo\u0163ii sunt cei care ajung mai des, la Phoenix. Nea Mitic\u0103 e m\u00e2ndru de ei, se simte un om \u00eemplinit \u015fi din acest punct de vedere, mai ales c\u00e2nd vede c\u0103 sunt realiza\u0163i \u015fi nu uit\u0103 nicio clip\u0103 de r\u0103d\u0103cinile lor rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Philippe de\u0163ine o\u00a0 companie de prelucr\u0103ri metalice unde confec\u0163ioneaz\u0103 la marea art\u0103 <\/em>articole de t\u00e2mpl\u0103rie, obiecte de interior, garduri, balustrade \u015fi accesorii ornamentale de interior sau exterior, toate executate \u00eentr-o manier\u0103 deosebit\u0103, remarc\u00e2ndu-se prin unicitatea produselor de acest fel \u00een Saint Gervais \u015fi \u00een \u00eemprejurimi. \u00cemi poveste\u015fte nea Mitic\u0103 despre utilajele performante pe care le-a achizi\u0163ionat ginerele s\u0103u \u015fi despre standardul ridicat la care lucreaz\u0103. E mul\u0163umit \u015fi m\u00e2ndru \u00een acela\u015fi timp pentru c\u0103-\u015fi \u015ftie fata \u00een siguran\u0163\u0103 \u015fi fericit\u0103 al\u0103turi de un b\u0103rbat care o iube\u015fte, care este foarte harnic \u015fi priceput.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei ca mul\u0163umirea \u015fi bucuria lui Dumitru Sinu s\u0103 fie \u015fi mai mare, Sandra \u015fi Philippe au r\u0103scump\u0103rat \u00een Sebe\u015ful copil\u0103riei sale casa lui p\u0103rinteasc\u0103. Au renovat-o, au utilat-o cu tot ce este necesar \u00eentr-o gospod\u0103rie ca s\u0103 fie confortabil\u0103, s\u0103 se simt\u0103 bine \u00een ea \u015fi merg \u00een fiecare an \u00een Rom\u00e2nia. Copiii lor iubesc muntele, ador\u0103 traseele montane din \u00eemprejurimile Sebe\u015fului de Sus, reu\u015find s\u0103 parcurg\u0103 de mai multe ori tot ce se putea parcurge pe muntele Suru \u015fi Negoiu, dar au vizitat \u015fi mare parte din restul Mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015fului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nepo\u0163ii francezi, n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i \u00een Saint Gervais dar \u015fi cu p\u0103rticica aceea de s\u00e2nge rom\u00e2nesc curg\u00e2ndu-le prin vene, c\u00e2nd ajung \u00een Sebe\u015ful lui nea Mitic\u0103, nu o dat\u0103 sunt opri\u0163i pe uli\u0163ele satului de c\u00e2te-o femeie neao\u015f\u0103 sau de c\u0103tre vreun nene care le spune: P\u0103i eu \u015ftiu cine sunte\u0163i voi! Voi sunte\u0163i ai lui nenea Niculi\u0163\u0103!<\/em> (bunicul lui nea Mitic\u0103).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ei nu cunosc dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 dar leg\u0103turile lor cu Sebe\u015ful de Sus sunt puternice; aici s-a n\u0103scut bunicul lor \u015fi prin ei, prin venirea lor aici, an de an, cu dragoste de oameni \u015fi de locuri inima lui nea Mitic\u0103 va fi mereu acas\u0103<\/em> \u015fi va continua s\u0103 bat\u0103 rom\u00e2ne\u015fte.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTot ce are omul, la un moment dat nu mai are valoare\u201d- \u00eemi spune nea Mitic\u0103, f\u0103c\u00e2nd referire la perioada Saint Gervais! Anii petrecu\u0163i \u00een acest or\u0103\u015fel au avut farmecul lor, copiii au urmat \u015fcoli fran\u0163uze\u015fti, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise, avusese parte de fericire, de lini\u015fte \u015fi de prieteni, dar parc\u0103 \u00eencepuse s\u0103 se sature de toate \u015fi-atunci revenise \u00een Statele Unite. Fusese frumos, fusese bine, dar via\u0163a familiei Sinu trebuia s\u0103-\u015fi urmeze noua traiectorie\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Plin de via\u0163\u0103 ca de obicei, nea Mitic\u0103 \u00eemi spune z\u00e2mbind \u00een finalul acestei \u00eent\u00e2lniri: \u201ePe toate nu po\u0163i s\u0103 le ai, c\u0103 n-ai unde le pune!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXIII<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

IOANA DUMITRIU \u2013 O violonist\u0103 apus\u0103<\/em> prea devreme<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi un om simplu, f\u0103r\u0103 posibilit\u0103\u0163i reale de a urma \u015fcoli \u00eenalte, cu o dorin\u0163\u0103 aprig\u0103 de a \u015fti<\/em>, toat\u0103 via\u0163a lui – prieten des\u0103v\u00e2r\u015fit al c\u0103r\u0163ilor -, Dumitru Sinu a p\u0103truns cu abilitate de str\u0103lucit autodidact tainele cunoa\u015fterii. A studiat istorie \u015fi filozofie, care au constituit pentru el o provocare permanent\u0103, s-a delectat cu literatur\u0103 de calitate \u2013 citind, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, marii clasici ai literaturii rom\u00e2ne \u015fi universale, literatur\u0103 contemporan\u0103, versurile celor mai mari poe\u0163i ai lumii. Rom\u00e2nul str\u0103mutat din Sebe\u015ful de Sus al M\u0103rginimii Sibiului<\/em> \u00een Lumea Nou\u0103<\/em>, av\u00e2nd \u00een urma 63 de ani de via\u0163\u0103 \u00een exil – a \u015ftiut s\u0103-\u015fi bucure sufletul aplec\u00e2ndu-se spre pictur\u0103, dar \u015fi spre muzic\u0103, miunata art\u0103 a sunetelor. Are al\u0103turi o so\u0163ie – \u00eemp\u0103timit\u0103 iubitoare de muzic\u0103 bun\u0103 -, iar \u00een casa lor g\u0103se\u015fti sute de \u00eenregistr\u0103ri de toate genurile, de la muzica popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 perlele muzicale ale titanilor muzicii clasice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Meloman convins, mare iubitor al muzicii clasice, al muzicii instrumentale – vioara ocup\u00e2nd locule ei special \u00een topul preferin\u0163elor sale -, domnul Sinu a avut ocazia s\u0103 o \u00eent\u00e2lneasc\u0103 la Phoenix pe regretata violonist\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103, Ioana Dumitriu,\u00a0 instrumentist\u0103 valoroas\u0103 a orchestrei \u201cPhoenix Symphony\u201d<\/em> din capitala statului Arizona, fa\u0163\u0103 de care a avut o stim\u0103 \u015fi un respect deosebit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Personalitate evident\u0103 \u00een r\u00e2ndul instrumenti\u015ftilor de valoare din Statele Unite ale Americii, \u015fi nu numai, violonist\u0103 de elit\u0103, membr\u0103 de aproximativ trei decenii \u00een \u201cPhoenix Symphony Orchestra\u201d, Ioana Dumitriu a fost prea pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een comunitatea romaneasc\u0103 din zona metropolei Phoenix, p\u00e2n\u0103 \u00een iulie 2009, c\u00e2nd o veste cumplit\u0103 a adus-o \u00een centrul aten\u0163iei publice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei eu am avut pl\u0103cerea s\u0103 o cunosc pe aceast\u0103 doamn\u0103 a viorii \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, nea Mitic\u0103 a fost cel care m-a ascultat povestindu-i tot ce \u015ftiam despre Ioana Dumitriu, din discu\u0163iile purtate cu ea \u00eenainte de a trece la Domnul\u2026.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Apusul unei stele<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen diminea\u0163a zilei de vineri, 17 iulie, \u00een Phoenix, Arizona, soarele nu a mai r\u0103s\u0103rit pentru violonista Ioana Dumitriu. Dup\u0103 o lupt\u0103 cumplit\u0103 cu cancerul, timp de 18 luni, a trecut la cele ve\u015fnice la ora 3:50 a.m., la Sherman House Hospice din Phoenix.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0I-au fost al\u0103turi \u00een ultimele clipe membri familei \u015fi c\u00e2\u0163iva prieteni apropia\u0163i. Ioana Dumitriu a p\u0103r\u0103sit pentru totdeauna Arizona, Phoenix Symphony Orchestra, \u015fi pe cei dragi, plec\u00e2nd spre o alt\u0103 lume, a muzicii eterne.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Am cunoscut-o pe violonista rom\u00e2nc\u0103 la un concert al orchestrei “Phoenix Symphony”. I-am propus atunci un interviu \u015fi ne-am \u00eent\u00e2lnit la restaurantul Mimi’s Cafe, din Glendale. Aici mi-a dep\u0103nat istoria vie\u0163ii ei. F\u0103r\u0103 a fi urm\u0103rit\u0103 de obsesia bolii, a z\u00e2mbit, a r\u00e2s, a vorbit \u00eentr-un ton pozitiv, timp de trei ore c\u00e2t am stat cu ea la taifas. M\u0103rturisesc c\u0103 m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 aud clasica poveste de succes despre un om cu o evolu\u0163ie obi\u015fnuit\u0103, \u00eentr-o ascensiune programat\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Am fost surprins s\u0103 descop\u0103r c\u0103 lucrurile erau diferite…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Triste\u0163ile \u015fi bucuriile copil\u0103riei<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 N\u0103scut\u0103 pe 20 iunie 1950, \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103 din D\u0103rm\u0103ne\u015fti (pe nume Cruceru), Ioana Dumitriu cunoa\u015fte neajunsurile materiale de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de pleurezie la v\u00e2rsta de cinci ani, din cauza condi\u0163iilor grele de via\u0163\u0103 iar p\u0103rin\u0163ii o las\u0103 la \u0163ar\u0103, \u00een grija bunicilor care i-ar fi putut asigura, dup\u0103 p\u0103rerea lor, un trai mai bun.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din fericire, o familie de intelectuali maghiari din Bucure\u015fti, familia Farkas, afl\u0103 de situa\u0163ia ei \u015fi decide s\u0103 o \u00eenfieze. A\u015fa se face c\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fase ani, Ioana p\u0103trunde \u00eentr-un mediu cu totul diferit fa\u0163\u0103 de cel de care avusese parte p\u00e2n\u0103 atunci, iar via\u0163a ei se schimb\u0103 radical.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rin\u0163ii adoptivi sunt oameni cu dragoste de frumos – mama este pictori\u0163\u0103, \u015fi \u00ee\u015fi doresc ca fiica lor s\u0103 urmeze o \u015fcoal\u0103 de muzic\u0103, chiar dac\u0103 se constat\u0103 c\u0103 Ioana nu aude cu urechea dreapt\u0103. De\u015fi la v\u00e2rsta de \u015fapte ani, \u00een urma unei infec\u0163ii, feti\u0163a \u00ee\u015fi pierde complet auzul la aceast\u0103 ureche, familia Farkas decide ca totu\u015fi, ea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 frecventeze, \u00een paralel cu\u00a0 \u015fcoala normal, \u015fi \u015fcoala elementar\u0103 de muzic\u0103. Studiaz\u0103 timp de un an pianul, iar apoi sus\u0163ine un examen foarte greu, \u00een urma c\u0103ruia, p\u0103rerea unanim\u0103 a profesorilor este c\u0103 talentul Ioanei este mult prea vizibil pentru a fi irosit, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00eei recomand\u0103 s\u0103 se reorienteze spre un instrument cu coarde, mai complex dar \u015fi mai dificil.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primii pa\u015fi pe strunele viorii: \u201cAre talent, dar nu vrea!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rin\u0163ii \u00eei cump\u0103r\u0103 Ioanei o vioar\u0103 Stradivarius<\/em> \u015fi o duc la concerte, \u00eens\u0103 \u015fcoala de muzic\u0103 vine \u00een conflict cu stilul ei de via\u0163\u0103 si cu dorin\u0163a de a fi liber\u0103. Are talent, dar nu vrea<\/em>! – repeta mereu profesorul de muzic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi p\u0103rin\u0163ii sunt foarte severi cu ea \u015fi studiile muzicale merg \u00eenainte, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, p\u00e2n\u0103 Ioana \u00eempline\u015fte 16 ani, adolescenta de atunci viseaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi aleag\u0103 un alt drum \u00een via\u0163\u0103, total diferit de ceea ce f\u0103cuse p\u00e2n\u0103 atunci: pentru ea, viitorul \u00eensemna facultatea de medicin\u0103 \u015fi nu conservatorul.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, Ioana afl\u0103 c\u0103 nu este fiica familiei Farkas, ceea ce \u00eei accentueaz\u0103 sentimentele rebele; ajunge s\u0103 le spun\u0103 celor ce o adoptaser\u0103 c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 \u00eei mai asculte, pentru c\u0103, oricum, nu erau p\u0103rin\u0163ii ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Faci ce dore\u015fti, noi nu te mai sprijinim<\/em>, i-au replicat ace\u015ftia dup\u0103 o discu\u0163ie mai dur\u0103, f\u0103r\u0103 a trece \u00eens\u0103 vreodat\u0103 la fapte\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Maturitate adolescentin\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Ioana decide c\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi vad\u0103 casa p\u0103rinteasc\u0103, a\u015fa c\u0103 inventeaz\u0103 un pretext nevinovat \u015fi porne\u015fte spre cei ce i-au dat via\u0163\u0103, \u00eent\u00e2lnindu-\u015fi astfel mama, tat\u0103l, surorile \u015fi fratele. Drumul i se pare \u00eens\u0103 neatr\u0103g\u0103tor, iar contrastul izbitor dintre mediul de via\u0163\u0103 cu care era obi\u015fnuit\u0103 \u015fi ceea ce vede acum o face s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 serios la faptul c\u0103, r\u0103d\u0103cinile descoperite de cur\u00e2nd o vor trage \u00een jos \u015fi \u00eei vor afecta viitorul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioana revine la p\u0103rin\u0163ii adoptivi, \u015fi pentru prima dat\u0103 ia \u00een serios vioara, aprofund\u00e2nd \u00een special, teoria muzicii<\/em> – materie fa\u0163\u0103 de care ar\u0103tase p\u00e2n\u0103 atunci dezinteres total. Av\u00e2ndu-l profesor pe Modest Iftinchi, un talent recunoscut al viorii, depune o munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi \u00een 1973 Ioana absolv\u0103 Conservatorul \u201cCiprian Porumbescu\u201d<\/em> din Bucure\u015fti, unde este coleg\u0103 cu renumita violonist\u0103 Silvia Marcovici, o persoan\u0103 care a dat \u00eentotdeauna dovad\u0103 de un tact \u015fi o delicate\u0163e aparte<\/em>, dup\u0103 cum mi-a relatat doamna Dumitriu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Muzician de orchestr\u0103 la Filarmonica de Stat \u201cGeorge Enescu\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u00een acela\u015fi an 1973 cu Dan Dumitriu, un coleg mai mare, de la clasa de viol\u0103, cu care s-a cunoscut \u00een timpul facult\u0103\u0163ii, \u00eenc\u0103 din 1969. Cei doi au \u00eempreun\u0103 trei copii – Monica (1975), Roger John (1983) \u015fi\u00a0 Robert Daniel (1988).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii, Ioana particip\u0103 la o audi\u0163ie la Filmarmonica de stat \u201cGeorge Enescu\u201d<\/em>, promoveaz\u0103 examenul\u00a0 \u015fi \u00eencepe s\u0103 se formeze ca muzician de orchestr\u0103. Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de repeti\u0163ii zilnice sub bagheta violonistului Ion Voicu, apoi urmeaz\u0103 s\u0103 participle la nenum\u0103rate turnee \u00een str\u0103in\u0103tate, at\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile socialiste, c\u00e2t \u015fi \u00een cele de dincolo de cortina de fier.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Daca Ioana concerteaz\u0103 \u00een cea mai buna orchestr\u0103 din Rom\u00e2nia, so\u0163ul ei, Dan Dumitriu are \u015fansa de a c\u00e2nta \u00een Orchestra Radio-Televiziunii Rom\u00e2ne<\/em>, cu care merge \u00een diferite turnee peste hotare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0De la Filarmonica \u201cGeorge Enescu\u201d la \u201cPhoenix Orchestra\u201d\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Schimbarea \u00een via\u0163a cupului Dumitriu apare \u00een anul 1979, c\u00e2nd Dan pleac\u0103 \u00eentr-un turneu \u00een Italia, cu Orchestra RadioTeleviziunii Rom\u00e2ne. Ajuns la Vene\u0163ia, o anun\u0163\u0103 pe Ioana c\u0103 nu se mai \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia \u015fi alege ca destina\u0163ie final\u0103 ora\u015ful Boston, din statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Era ziua de 30 august 1979, c\u00e2nd Ioana afl\u0103 c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, so\u0163ul ei a ajuns acas\u0103<\/em>\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi contactat\u0103 \u015fi interogat\u0103 de c\u0103tre securitatea rom\u00e2n\u0103, \u00een mai pu\u0163in de un an i se al\u0103tur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu feti\u0163a lor, Monica. P\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1980 Dan lucreaz\u0103 la o fabric\u0103, \u00eens\u0103 din anul urm\u0103tor v\u00e2ntul \u00eencepe s\u0103 le bat\u0103 \u00een p\u00e2nze<\/em> so\u0163ilor Dumitriu, care reu\u015fesc s\u0103 ob\u0163in\u0103 c\u00e2te un loc \u00een orchestra simfonic\u0103 Phoenix Orchestra<\/em> din Arizona – la vremea aceea o orchestr\u0103 regional\u0103. \u00centre timp, \u00een special gra\u0163ie directorului muzical Theo Alcantara, Phoenix Orchestra<\/em> cre\u015fte, atr\u0103g\u00e2nd tot mai mul\u0163i instrumenti\u015fti de valoare, pentru ca \u00een anul 1983 s\u0103 devin\u0103 o orchestr\u0103 major\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrurile se pun \u00een mi\u015fcare pentru Ioana \u015fi Dan Dumitriu, care din 1981 au \u015fansa s\u0103 profeseze meseria \u00een care ob\u0163inuser\u0103 o diplom\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 membri \u00eentr-una dintre cele 35 de orchestre simfonice majore din SUA. \u00cen timp ce dincolo de ocean, peisajul muzical este populat de mii de orchestre locale, regionale, studen\u0163e\u015fti, doar cei care ajung s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o orchestr\u0103 major\u0103, a\u015fa ca \u015fi so\u0163ii Dumitriu, pot spune c\u0103 au tras cartea norocoas\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioana era o femeie \u00eemplinit\u0103 \u015fi povestea despre cei doi s-ar fi putut \u00eencheia aici, daca o \u00eent\u00e2mplare nefericit\u0103 nu ar fi f\u0103cut ca lucrurile s\u0103 se abat\u0103 de la f\u0103ga\u015ful normal, \u00eentunec\u00e2ndu-le orizontul, \u00eentr-un moment \u00een care totul le mergea din plin, at\u00e2t pe plan profesional, c\u00e2t \u015fi \u00een via\u0163a de familie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd nu mai lup\u0163i cu via\u0163a, ci pentru via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u00eenceputul anului 2008, Ioana Dumitriu este diagnosticat\u0103 cu cancer metastatic. Boala debuteaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een anul 2001, c\u00e2nd \u00een urma unei mamografii, violonista afl\u0103 c\u0103 are un nodul tumoral \u00een stadiu incipient. \u00cen 2004, rezultatul biopsiei indic\u0103 o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a situa\u0163iei iar verdictul medicilor este, nici mai mult nici mai pu\u0163in, dec\u00e2t cancer mamar\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi ve\u015ftile rele se vor \u0163ine lan\u0163, celebra violonist\u0103, de altfel o fire optimist\u0103, nu se las\u0103 intimidat\u0103 de cumplita boal\u0103 \u015fi refuz\u00e2nd chimoterapia, se apuc\u0103 s\u0103 studieze pe cont propriu diverse metode naturiste de tratament, chiar dac\u0103 astfel de terapii nu sunt \u00eencurajate \u00een general, de lumea medical\u0103. Explica\u0163ia este una simpl\u0103: \u00een momentul \u00een care tratamentul alternativ se dovede\u015fte a fi mai eficient, oamenii mai apeleaz\u0103 la medicina conven\u0163ional\u0103, dar care este extrem de costisitoare. Ar mai fi totu\u015fi de ad\u0103ugat faptul c\u0103 la ora actual\u0103, tratamentul conven\u0163ional este acoperit de companiile de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate, pe c\u00e2nd cel alternativ trebuie suportat de c\u0103tre pacient.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tratamentul naturist pe care Ioana Dumitriu \u00eel urmeaz\u0103 o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een Mexic, deoarece aici, \u00een SUA, costurile sunt mult mai ridicate, se pare c\u0103 \u00eencepe s\u0103 dea roade, \u00eentruc\u00e2t testele efectuate arat\u0103 c\u0103 jum\u0103tate din tumorile existente s-au retras. Are \u00eencredere \u00een viitor \u015fi din acest moment, nu mai lupt\u0103 pentru drumul ei \u00een via\u0163\u0103, ci pentru via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei totu\u015fi, inevitabilul s-a produs\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioana Dumitriu va r\u0103m\u00e2ne la Phoenix Symphony Orchestra<\/em> p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 2009. N-a renun\u0163at niciodat\u0103 s\u0103 spere \u00een \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea ei \u015fi continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 absolut normal, chiar \u015fi dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eencetat activitatea. Printre pasiunile ei se num\u0103rau g\u0103titul, counseling-ul, tricotatul \u015fi \u00eengrijirea celor dou\u0103 animale de companie \u2013 c\u0103\u0163elu\u015fa Lala \u015fi Noah Bird.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 momentul interviului, am rev\u0103zut-o pe Ioana Dumitriu la o \u00eentrunire rom\u00e2neasc\u0103 cre\u015ftin-cultural\u0103, \u00een Surprise. De asemenea, am mai discutat cu ea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la telefon. La fel de prietenoas\u0103 cum o \u015ftiam, m\u0103 invita de fiecare dat\u0103 la concerte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din nefericire, cancerul a curmat acest destin frumos conturat \u015fi \u00eemplinit, la numai 59 de ani\u2026 Ioanei Dumitriu \u00eei supravie\u0163uiesc so\u0163ul Dan, membru al\u00a0 aceleia\u015fi Phoenix Symphony Orchestra<\/em>, cei trei copii \u015fi singurul nepot – Zion Noah Henderson.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0A fost iubit\u0103 de colegi \u015fi de public, respectat\u0103 \u015fi admirat\u0103 pentru talentul \u015fi con\u015ftiinciozitatea ei. Spectacolele cu Simfonia a 9-a de Beethoven, sus\u0163inute de Phoenix Symphony Orchestra<\/em> \u00een zilele de 11, 12 \u015fi 13 septembrie 2009 au fost dedicate memoriei violonistei rom\u00e2nce Ioana Dumitriu…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXIV<\/strong><\/p>\n

\u201cAm fost prieteni o via\u0163\u0103, dar n-am \u015ftiut c\u0103 e \u0163igan!\u201d<\/strong><\/h1>\n

\u00a0\u201eDrag\u0103 nene Mitic\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103 a\u015f dori s\u0103 ne mai vedem odat\u0103 e foarte adev\u0103rat, dar nu se poate \u2013 nu \u015ftiu c\u00e2te zile mai am ca s\u0103 mai vin eu la dumneata, de\u015fi distan\u0163a de la Las Vegas la Phoenix e un fleac. S\u0103 vii dumneata la mine \u2013 Doamne fere\u015fte! Vreau s\u0103 v\u0103 aduce\u0163i aminte de mine \u015fi de cei ce veneau cu mine la dumneavoastr\u0103 la hotel, la Long Beach \u015fi puneam pe foc sticlele de coniac, a\u015fa cum eram atunci: eu cu acordeonul \u015fi vagabonzii care c\u00e2ntau\u00a0: A\u015fa beu oamenii buni\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa \u00eencepe scrisoarea adresat\u0103 lui Dumitru Sinu (nea Mitic\u0103) de c\u0103tre Mike Florian, prietenul s\u0103u, scris\u0103 pe un pat de spital din Reno (Nevada), doar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de a \u00eenchide ochii pentru totdeauna.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe mul\u0163i \u00eei mai cunoscuse de-a lungul timpului nea Mitic\u0103 \u015fi despre cei mai mul\u0163i dintre ei mi-a povestit c\u00e2te ceva; fiecare avusese rolul lui \u00een via\u0163a sa plin\u0103 de inedit, de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi de oameni de toate felurile \u015fi categoriile sociale; de la fiecare dintre ei \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 amintiri\u2026 \u015ei ce amintiri! Nu o dat\u0103 mi-a spus: \u201e\u00cen via\u0163a mea am cunoscut 460 de oameni de care \u00eemi amintesc\u201d. C\u00e2nd \u00eel auzeam, chiar m\u0103 \u00eentrebam, oare c\u00e2te zile vom r\u0103sfoi \u00eempreun\u0103 acea nepre\u0163uit\u0103 carte a amintirilor lui? \u015etiam c\u0103 \u00eentotdeauna voi mai descoperi ceva din via\u0163a acestui om, o via\u0163\u0103 unic\u0103, \u00een felul ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din nou m\u0103 \u00eent\u00e2lnisem cu nea Mitic\u0103 \u015fi cu siguran\u0163\u0103 urma s\u0103 aflu ceva palpitant. Intui\u0163ia \u00eemi func\u0163ionase perfect pentru c\u0103 de data aceasta \u00eemi vorbise despre un om care i-a fost prieten o lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u015fi despre care n-a \u015ftiut c\u0103 este \u0163igan, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care a primit de la el scrisoarea pe care se str\u0103duise s-o scrie \u00een ultimele sale zile de via\u0163\u0103. Nu voia cu niciun pre\u0163 s\u0103-\u015fi duc\u0103 secretul cu el \u00een lumea drep\u0163ilor<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei Nea Mitic\u0103 \u00eencepu s\u0103-mi citeasc\u0103 scrisoarea lui Florian: C\u00e2nd am fost la dumneata, \u00een c\u00e2teva zile am r\u0103sfoit cartea sau c\u0103r\u0163ile pe care o s\u0103 le publici. Nu ne-ai \u00eentrebat niciodat\u0103 cine suntem, \u015ftiai doar c\u0103 suntem bucure\u015fteni. Nenea Mitic\u0103, \u00eenainte de a muri vreau s\u0103-\u0163i scriu c\u00e2teva r\u00e2nduri… Ce m-a surprins, c\u0103 \u00een desaga dumitale de \u00eensemn\u0103ri ai scris a\u015fa de pu\u0163in despre \u0163igani. N-am avut \u00een via\u0163a mea secrete \u00een afar\u0103 de \u0103sta… regretam c\u0103 o s\u0103 mor \u015fi c\u0103 nu i-am spus lui nenea Mitic\u0103 c\u0103 sunt \u0163igan, pentru c\u0103 eram \u0163igan din mam\u0103 \u015fi tat\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai spunea \u00een r\u00e2ndurile acelea, scrise poate \u00een timp ce-l cople\u015feau durerile bolii necru\u0163\u0103toare ce l-a r\u0103pus, c\u0103 \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00eentip\u0103rite \u00een minte, pentru toat\u0103 via\u0163a, amintirile lui nea Mitic\u0103 despre bunicul s\u0103u: Din toate pove\u015ftile dumitale, bunicu\u2019 dumitale, Dumnezeu s\u0103-l ierte, spuneai c\u0103 zicea:\u00ab S\u0103 nu ias\u0103 omul cu m\u00e2na goal\u0103 de la noi din curte. S\u0103 da\u0163i bun\u0103 ziua la toat\u0103 lumea!\u00bb C\u00e2nd fratele dumneavoastr\u0103 l-a \u00eentrebat:\u00ab \u015ei la \u0163igani?\u00bb Nenea Niculi\u0163\u0103, bunicul, r\u0103spunsese: \u00abTot Dumnezeu i-a f\u0103cut \u015fi pe ei!\u00bb C\u00e2nd to\u0163i ai no\u015ftri, din Long Beach, spuneau c\u0103, Cocu\u0163a e o c….\u0103, dumneata ne explicai c\u0103 bunicu\u2019, nenea Niculi\u0163\u0103 n-a utilizat acest cuv\u00e2nt niciodat\u0103 \u015fi zicea: \u00abs\u0103raca, umbl\u0103 pustiu…\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cit\u00e2ndu-l pe nea Niculi\u0163\u0103, Mike Florian f\u0103cuse doar o introducere la ceea ce urma de fapt s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103: Doamne, \u015fi ce bunici am avut, Dumnezeu s\u0103 le ierte p\u0103catele! Ei mi-au cump\u0103rat prima dat\u0103 o muzicu\u0163\u0103, pe urm\u0103 chitar\u0103, pe urm\u0103 acordeon… Pl\u00e2ng mereu – de ce n-am pomenit niciodat\u0103 la nimeni numele lor?<\/em> Aceasta era marea durere a lui Mike, el nu povestise nim\u0103nui, niciodat\u0103 despre bunicii lui pentru c\u0103 erau \u0163igani!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2t\u0103 putere avusese at\u00e2\u0163ia ani de c\u00e2nd era prieten cu nea Mitic\u0103 s\u0103-\u015fi ascund\u0103 cu at\u00e2ta grij\u0103 originea! Nu \u015fi-a dat seama nici nea Mitic\u0103, niciodat\u0103, c\u0103 Mike ar fi altceva dec\u00e2t bucure\u015ftean<\/em>, mai ales c\u0103 Florian f\u0103cea glume despre \u0163igani – a\u015fa c\u0103 orice asociere \u00eentre \u0163igani \u015fi Mike Florian era exclus\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eHai la nea Mitic\u0103 \u015fi la Nicole!\u201d<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi continua povestirea \u015fi retr\u0103ia amintirile acelor vremuri \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 scrisoarea din care spicuise c\u00e2teva pasaje pentru a m\u0103 familiariza cu tema discu\u0163iei: \u201eLocuiam pe vremea aceea \u00een California, aveam hotelul meu la Long Beach. Mike Florian era un bucure\u015ftean cu care m\u0103 \u00eemprietenisem \u015fi-mi era tare drag, c\u00e2nta minunat la acordeon. Venea la mine des, uneori m\u0103 vizita chiar zilnic. \u00ce\u015fi aducea \u015fi amicii cu el c\u00e2nd li se f\u0103cea de chefuri – s\u0103 tot fi fost vreo zece -; m\u00e2ncam cu to\u0163ii ce ne g\u0103tea Nicole, so\u0163ia mea. Ne sim\u0163eam tare bine \u00eempreun\u0103. Hotelul meu avea \u015fi apartamente, cu fire place <\/em>\u00een living room<\/em>, iar c\u00e2nd venea Mike cu prietenii s\u0103i, vagabonzii<\/em> \u2013 cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103-i numeasc\u0103, \u2013 ne retr\u0103geam \u00eentr-un apartament, f\u0103ceam focul \u00een c\u0103min \u015fi se-ncingea distrac\u0163ia at\u00e2t c\u00e2t ne \u0163ineau balamalele<\/em>!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chefurile de la Long Beach r\u0103m\u0103seser\u0103 amintiri frumoase \u00een sufletele lor. Mergeau mul\u0163i amici de-ai lui Mike la nea Mitic\u0103, to\u0163i erau bucure\u015fteni \u015fi locuiau \u00een California. Mike Florian \u015fi prietenii lui st\u0103teau pe unde puteau. D\u0103duser\u0103 adresa hotelului din Long Beach celor cu care corespondau \u015fi nea Mitic\u0103 primea o mul\u0163ime de scrisori destinate lor. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2lneau \u00eentre ei, era suficient s\u0103 se uite unul spre cel\u0103lalt \u015fi \u00ee\u015fi citeau g\u00e2ndurile spun\u00e2ndu-\u015fi apoi : Hai la nea Mitic\u0103 \u015fi la Nicole!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDoamne, ce le mai pl\u0103cea coniacul \u015fi dup\u0103 ce se \u00eencingeau bine, aruncau \u00een focul din c\u0103min c\u00e2te o sticl\u0103; \u015fi nu era ieftin, cam 30 de dolari pl\u0103teau pe sticl\u0103, \u00eens\u0103 nu conta, acesta devenise deja un ritual \u015fi ei \u00eel respectau.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eNea Mitic\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 colhoz cu noi!\u201d<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Long Beach, \u00eent\u00e2lnirile cu Mike \u015fi prietenii lui \u00eel apropiaser\u0103 pe nea Mitic\u0103 din ce \u00een ce mai mult de ei; \u00eencepuse s\u0103-i cunoasc\u0103 \u015fi de multe ori \u00ee\u015fi spunea \u00een sinea lui: \u201eCine e bun de munc\u0103, e bun \u015fi de distrac\u0163ie \u015fi invers!\u201d A\u015fa i-a \u00eencol\u0163it \u00een minte o idee pe care le-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o pentru c\u0103 le dorea doar binele, \u00eel fascinaser\u0103 cu modul lor de a-\u015fi p\u0103stra \u015fi cimenta prietenia, cu felul unic de a se distra, de parc\u0103 nu ar fi avut nici o grij\u0103. Le propusese s\u0103 fac\u0103 \u00eempreun\u0103 o corpora\u0163ie, unde s\u0103 fie to\u0163i asocia\u0163i, s\u0103 contribuie fiecare cu partea sa de bani \u015fi nea Mitic\u0103 s\u0103 caute case \u015fi apartamente de ocazie pe care ei s\u0103 le cumpere, cu alte cuvinte voia s\u0103-i ini\u0163ieze \u00een afacerile imobiliare \u015fi s\u0103-i consilieze p\u00e2n\u0103 se rutineaz\u0103. Le spunea: \u201eMie nu-mi trebuie nici un ban de la voi, at\u00e2ta preten\u0163ie am, s\u0103 cump\u0103ra\u0163i apartamentele pe care le g\u0103sesc eu \u015fi s\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u0163i pe mine s\u0103 g\u0103sesc deal-uri<\/em> pentru voi\u201d,\u00a0 altruismul \u00eel stimulase s\u0103 se implice direct \u00een via\u0163a lor, c\u0103ut\u00e2nd \u015fi identific\u00e2nd oportunit\u0103\u0163i pentru ca afacerea lor s\u0103 se dezvolte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Degeaba le sugerase de nenum\u0103rate ori: \u201eFace\u0163i o corpora\u0163ie \u015fi casier \u00eel pune\u0163i pe Mihai Colceru\u201d, unul dintre ei care se dovedise a fi mai econom, mai zg\u00e2rcit, cum le pl\u0103cea lor s\u0103-i zic\u0103, ei \u00eens\u0103 nu se l\u0103sau \u00eendupleca\u0163i. Pe deasupra mai \u015fi glumeau pe seama acestei propuneri: Nea Mitic\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 colhoz cu noi!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Odat\u0103 cu trecerea anilor au regretat ignoran\u0163a de-atunci; c\u00e2nd au venit s\u0103-l viziteze pe Dumitru Sinu la Phoenix, \u00een Arizona, i-au spus cu p\u0103rere de r\u0103u: Dac\u0103 te-am fi ascultat atunci\u2026 c\u00e2te apartamente am fi avut acum!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ultima scrisoare<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am citit \u00eempreun\u0103 scrisoarea aceea plin\u0103 de emo\u0163ie fireasc\u0103 tr\u0103it\u0103 de un muribund care-\u015fi negase originile, de teama implica\u0163iilor sociale ce le-ar fi avut \u00een via\u0163a lui – statutul de \u0163igan -, un om care nu dorea s\u0103 moar\u0103 cu taina aceasta ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 celui pe care-l respectase at\u00e2t de mult, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 curg\u0103<\/em> din sufletul s\u0103u tot ce p\u0103strase cu sfin\u0163enie o via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0De c\u00e2te ori \u00eemi telefonezi m\u0103 \u00eentrebi mereu dac\u0103 n-am ceva pentru cartea dumitale… Uite c\u00e2teva r\u00e2nduri: despre \u0163igani s-au scris c\u00e2teva sute de c\u0103r\u0163i. Despre evrei, sute de biblioteci. Despre rom\u00e2ni, aproape nimic. Italienii au o c\u00e2ntare foarte interesant\u0103: \u00abDe unde vii tu frumoaso? Eu vin din Italii. Dar tu b\u0103rbat m\u00e2ndru, de unde vii? Din Andaluzia\u00bb <\/em>\u2013 scria Florian, ating\u00e2nd mai departe subiecte sensibile din istoria a trei popoare pe care \u00eencerca, \u00een felul lui, s\u0103 le pun\u0103 \u00een antitez\u0103: \u0163iganii, evreii \u015fi rom\u00e2nii. Redau \u00een cele ce urmeaz\u0103 un fragment din scrisoarea lui Florian, \u00een care face referire la aceast\u0103 tem\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dou\u0103 popoare vechi de c\u00e2nd e lumea: \u0163iganii \u015fi jidanii \u2013 c\u00e2t\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 popoare \u015fi c\u00e2t\u0103 similitudine! \u0162iganul oriunde se duce, el r\u0103m\u00e2ne \u0163igan. Jidanul \u00een orice \u0163ar\u0103 se duce, el r\u0103m\u00e2ne jidan. Cum de nimeni nu s-a \u00eendurat s\u0103 scrie dou\u0103 r\u00e2nduri, despre cine sunt rom\u00e2nii? Sigur c\u0103, de c\u00e2te ori am auzit ceva de \u0163igani, jidani, rom\u00e2ni, am tras cu urechea, sigur c\u0103, toate \u00een lume se schimb\u0103, nimic nu st\u0103 pe loc. Care sunt \u015fi au acela\u015fi s\u00e2nge ca tine? Dou\u0103 popoare vechi: jidanii \u015fi \u0163iganii: unii se plimb\u0103 cu banii \u015fi cu fric\u0103 \u2013 jidanii; \u0163iganii nu au nimic: nici fric\u0103, nici bani. Acum: Cine sunt rom\u00e2nii? Te \u00eentrebi de ce francezii de la Ludovic al XIV-lea i-au dat afar\u0103 \u015fi pe jidani \u015fi pe \u0163igani de 3-4 ori? Rom\u00e2nii, nu! S-au str\u00e2ns peste 950.000 de evrei \u015fi 3-4 milioane de \u0163igani. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u015fi \u0163iganii \u015fi jidanii au \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte (ungurii, secuii, s\u0103 \u015ftii, prea pu\u0163in!). Nu numa\u2019 c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at dar au \u015fi scris poezii \u015fi c\u00e2nt\u0103ri, colinde etc.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi Florian nu era un om cu studii \u00eenalte, pe nea Mitic\u0103 l-a uluit bagajul de cuno\u015ftin\u0163e pe care-l de\u0163inea, date \u015fi informa\u0163ii despre istoria \u0163iganilor, puterea de analiz\u0103 a istoriei popoarelor, diferen\u0163e \u015fi similitudini \u00eentre acestea precum \u015fi umorul inegalabil al celor veseli mereu, \u0163iganii!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen scrisoarea c\u0103tre nea Mitic\u0103, Mike Florian f\u0103cea referire \u015fi la mi\u015fcarea legionar\u0103, red\u00e2nd pasaje \u00eentregi din c\u00e2ntecele legionarilor \u015fi polemiz\u00e2nd pe baza lor. Abordase subiecte sensibile \u015fi diverse, ceea ce dovedea, din nou, c\u0103 \u00een jurul lui Dumitru Sinu n-au poposit orice fel de oameni, el a \u015ftiu cum s\u0103-\u015fi aleag\u0103 \u015fi mai ales cum s\u0103-\u015fi p\u0103streze prietenii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din istoria <\/em>Bohemienilor<\/em> (\u0163iganilor)<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0Fascinat de ceea ce aflase din scrisoarea lui Mike Florian, nea Mitic\u0103 devenise foarte interesat \u00een a afla c\u00e2t mai multe lucruri despre acest popor. A citit c\u0103r\u0163i, a c\u0103utat informa\u0163ii \u015fi le-a coroborat cu cele reliefate de c\u0103tre Mike \u00een scrisoare, pentru c\u0103 \u0163iganii, istoria\u00a0 \u015fi toat\u0103 via\u0163a lor deveniser\u0103 pentru el un subiect provocator:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eM-am interesat de Dumnezeul \u0163iganilor \u2013 \u015fi-a \u00eenceput relatarea nea Mitic\u0103. Maurkmoul\u00e9, a\u015fa se nume\u015fte Dumnezeul \u0163iganilor, \u00abLeur petit Bon Dieu\u00bb (Micul lor Dumnezeu). Maurice F\u00e9audierre, scriitor francez (1909-1992), \u00een \u00abMarea istorie a Bohemianilor\u00ab (La grande histoire des Boh\u00e9miens\u201d) vorbe\u015fte despre sosirea \u0163iganilor \u00een Europa \u015fi modul \u00een care s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe continent \u015fi \u00een lumea \u00eentreag\u0103 de-a\u00a0 lungul vremurilor.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Dar ce este acela un boh\u00e9mien<\/em>, bohemian<\/em> \u00een limba rom\u00e2n\u0103? – l-am \u00eentrebat. Ar \u00eensemna locuitor din Boemia, sinonim cu \u0163igan, romani, gypsy etc. \u201eBoh\u00e9mien? Cu alte cuvinte ar \u00eensemna c\u0103 oriunde te duci, te joci cu destinul: dac\u0103 tu \u00eencerci s\u0103 cuno\u015fti misterul… el fuge. Dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 evi\u0163i destinul, el vine la tine. Continu\u0103 drumul acesta miraculos sub acoperi\u015ful c\u0103ru\u0163ei tale! Tu \u0163i-ai ales aceast\u0103 libertate! Tu \u0163i-ai ales necunoscutul! Via\u0163a pentru tine e un vis! Tu tr\u0103ie\u015fti \u015fi iube\u015fti! Da, dac\u0103 te st\u0103p\u00e2nesc toate aceste virtu\u0163i, atunci cu siguran\u0163\u0103 e\u015fti boh\u00e9mien.\u201d Povestirea lui nea Mitic\u0103 parc\u0103 se transformase dintr-o dat\u0103 \u00eentr-o pies\u0103 de teatru, av\u00e2ndu-l ca protagonist pe boh\u00e9mien.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 I-am \u00een\u015firuit c\u00e2teva date \u015ftiute, cum c\u0103 prima atestare a romilor \u00een Imperiul Bizantin apare \u00eentr-un text hagiografic georgian, \u00een jurul anului 1068. Dou\u0103 secole au fost prezen\u0163i pe teritoriul Imperiului Bizantin, dup\u0103 care au migrat spre Occident, ca urmare a ocup\u0103rii zonei de c\u0103tre turci \u015fi a cuceririi Constantinopolului (sec. XV). Astfel, din Grecia, romii au trecut \u00een \u0163\u0103rile de limb\u0103 slav\u0103 din Balcani: Serbia, Bulgaria \u015fi \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne: \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 (1385), Moldova (1400). \u00cen Ungaria \u015fi Polonia cercet\u0103torii presupun prezen\u0163a romilor \u00eenc\u0103 din secolul XIII. \u00cen Germania, cronica bavarez\u0103 a lui Andreas men\u0163ioneaz\u0103 romii \u00een 1417, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 ei fiind atesta\u0163i \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri ca: Elve\u0163ia, Fran\u0163a, \u0162\u0103rile de Jos, Italia, Anglia, Rusia, Lituania, Suedia, Spania, Scandinavia, iar \u00een XVII romii sunt atesta\u0163i pe continentul american, \u00een sec. XIX \u015fi \u00een Australia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u201eCum au ajuns \u0163iganii \u00een Europa? – intervine Dumitru Sinu -. Iat\u0103 ce am g\u0103sit eu \u00een c\u0103ut\u0103rile mele: \u00een 1419 \u2013 a ap\u0103rut un cortegiu fabulos de \u0163igani \u00een Boemia, de unde li se trage numele pomenit, apoi \u00een Ungaria \u015fi unii dintre ei au continuat drumul spre ora\u015fele din nordul Germaniei; aveau ni\u015fte cai foarte frumo\u015fi, dresa\u0163i; \u00een 1422 – coboar\u0103 caravane \u00een Italia; italienii i-au botezat zingaris;<\/em> \u00een 1422 – apar \u015fi \u00een Paris, dansau \u015fi aveau \u015fi o maimu\u0163\u0103 dup\u0103 ei; dup\u0103 ce terminau spectacolul<\/em>\u00a0 f\u0103ceau chet\u0103. De-acolo a r\u0103mas expresia \u015fi ast\u0103zi: Payer en monnaie le singe<\/em> (pl\u0103tim banii pentru maimu\u0163\u0103); \u00een 1539 \u2013 Regele Francois I (1494-1547) interzice intrarea \u00een Fran\u0163a a acestor boh\u00e9miens<\/em> \u015fi \u00eei expulzeaz\u0103 pe cei pe care-i g\u0103se\u015fte; \u00een 1560- Regele Carol (Charles) al IX-lea (1550-1574) le d\u0103 r\u0103gaz de dou\u0103 luni pentru plecare; cei care nu plecau f\u0103ceau pu\u015fc\u0103rie 3 ani, iar femeilor \u015fi copiilor li se t\u0103ia p\u0103rul imediat, erau ra\u015fi pe cap; \u00een anii 1612-1666 \u2013 se d\u0103 o nou\u0103 lege contra acestor vagabonzi<\/em>; la 11 iulie 1682 \u2013 Louis al XIV-lea d\u0103 o alt\u0103 lege contra\u00a0 satanicilor<\/em>, cum erau numi\u0163i de c\u0103tre francezi. Germanii, englezii \u015fi spaniolii – \u00eencepuser\u0103 \u015fi ei s\u0103-i bage \u00een pu\u015fc\u0103rii, s\u0103 le dea foc la c\u0103ru\u0163e. \u00cei numeau\u00a0 copii de diavoli, <\/em>parias intouchables<\/em> <\/em>\u2013 parazi\u0163i murdari, bandi\u0163i, etc. \u00abDe unde veni\u0163i? Din Egipt? Din India?\u00bb -erau \u00eentreba\u0163i de toat\u0103 lumea din jurul lor -. \u00cen 1829 \u00a0prin declara\u0163ia regelui Louis, to\u0163i ace\u015fti boh\u00e9mieni<\/em> erau trimi\u015fi la \u00eenchisoare iar nevestele \u015fi copiii \u00een prizonierat. Regele Ludovic (Louis) al XIV-lea (1638-1715) d\u0103 ordin s\u0103 fie aresta\u0163i \u00een Fran\u0163a to\u0163i bohemieni sau egipteni, cum li se mai spunea. La \u00eenchisoare erau duse \u015fi femeile \u015fi copiii. Fac o parantez\u0103\u00a0: se estimeaz\u0103 c\u0103 sunt la ora actual\u0103 peste 8 milioane \u00een toat\u0103 lumea. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 de unde vin \u015fi nu m\u0103 intereseaz\u0103 ce doresc, c\u0103 vin de pe malul Gangelui, Siria, Persia\u2026<\/em> \u2013 acesta era sloganul bohemienilor care nu aveau nimic dec\u00e2t dorin\u0163a de aventur\u0103. \u00cei g\u0103se\u015fti \u00een China, Mexic, Peru, Brazilia. Prezentul sau trecutul nu-i mai intereseaz\u0103 \u2013 viitorul, vor vedea ei! Omul o s\u0103 fie salvat de poe\u0163i, de mistici \u015fi de dansatori.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu f\u0103cuse aceast\u0103 trecere \u00een revist\u0103\u00a0 a istoriei \u0163iganilor, fiind bine documentat, pentru c\u0103 scrisoarea lui Florian \u00eel incitase din nou la cunoa\u015ftere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em> <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eEu sunt fericit, Ioane, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu de ce!\u201d<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centrerupsesem citirea scrisorii lui Mike, cu interven\u0163ia lui nea Mitic\u0103 despre istoria bohemienilor<\/em>, ob\u0163inusem multe informa\u0163ii interesante despre \u0163igani \u015fi parc\u0103 tot mai a\u015fteptam s\u0103 descop\u0103r \u015fi alte lucruri captivante despre ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crede-m\u0103, sunt fericit c\u0103 \u00ee\u0163i scriu \u2013 am uitat \u015fi de cancer,\u00a0 \u00eel tratez cu indiferen\u0163\u0103, m\u0103 simt \u0163igan, cum nu m-am sim\u0163it niciodat\u0103. S\u0103 pleci far\u0103 s\u0103 \u015ftii ce te a\u015fteapt\u0103 \u015fi tot ce ai cu tine ca bagaj, s\u0103 fie inim\u0103 de lup! Glorie \u0163ie, soare! Tu ai creat via\u0163a! D\u0103, Doamne, dou\u0103 veri \u015fi-o var\u0103! \u00cei bine \u015fi vara \u015fi vara! C\u00e2nd ai plecat te joci cu destinu\u2019, dac\u0103 cau\u0163i care-i misteru\u2019, el se ascunde, iar dac\u0103-l evi\u0163i, el vine la tine. Navigheaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eentrebi care-i sf\u00e2r\u015fitu\u2019!-,<\/em> spunea Mike \u00een r\u00e2ndurile pe care nea Mitic\u0103 le citea; nici el nu se mai \u00eentreba \u00een momentul \u00een care scrisese, care-i va fi sf\u00e2r\u015fitul, \u015ftia doar c\u0103 este foarte aproape \u015fi se gr\u0103bise s\u0103 scrie c\u00e2t mai multe lucruri despre etnia c\u0103reia \u00eei apar\u0163inea \u015fi de care acum era m\u00e2ndru, nu-\u015fi mai ascundea originile, nu mai conta nimic \u00een afara faptului de a m\u0103rturisi prietenului s\u0103u tot ce mai putea m\u0103rturisi, despre neamul lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi pe fondul unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri triste, pentru c\u0103 citeam scrisoarea unui muribund, momentele care au urmat parcurgerii celor a\u015fezate cu migal\u0103 \u015fi cu mult\u0103 d\u0103ruire \u015fi sinceritate de c\u0103tre Mike Florian pe foile \u00eenvechite, ne-au f\u0103cut s\u0103 z\u00e2mbim: \u00eentr-adev\u0103r, dup\u0103 cum bine spunea \u015fi Florian, ei, \u0163iganii, au spirit, \u0163iganii \u015ftiu s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 clipa, \u015ftiu s\u0103 se distreze, se las\u0103 mereu \u00een bra\u0163ele hazardului f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 griji, inhibi\u0163ii sau frici \u015fi-ntotdeauna sunt plini de dragoste.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u0162iganii n-au nimic, dar au spirit de aventur\u0103: \u00abM\u0103, \u0163igane, \u2019\u0163i arde satu\u2019! Nu-mi duce grija, m\u0103 mut \u00een altu\u2019!\u00bb \u0162iganii – la \u00abpomean\u0103\u00bb! El e singur c\u00e2nd ajunge la cel ce d\u0103 colaci, dar zice a\u015fa: \u00abDa\u0163i-ne \u015fi nou\u0103!\u00bb. Nimeni nu-\u0163i mul\u0163ume\u015fte mai frumos la poman\u0103, dar s\u0103 te fereasc\u0103 Dumnezeu s\u0103 aib\u0103 un \u0163igan pic\u0103 pe dumneata, nu te mai po\u0163i sp\u0103la nici cu apa din Iordan!<\/em>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd erau \u00eentreba\u0163i: Ce m\u00e2nca\u0163i voi pe drum? – Ce g\u0103sim!-<\/em> era r\u0103spunsul lor sincer \u015fi dezinvolt. Au \u0163iganii Dumnezeul lor! – <\/em>este expresia pe care o auzim de multe ori \u00een jurul nostru, atunci c\u00e2nd se face referire la ei. \u0162iganii sunt mereu ferici\u0163i, au \u00een ei ceva ce nu se poate defini \u00een vreun fel, ceva ce le creeaz\u0103 o stare de bine interior permanent \u2013 Cred c\u0103 e un fel de dragoste pentru tot ce-i \u00een jur,<\/em> spunea Mike Florian.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eu sunt fericit, Ioane, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu de ce! C\u00e2teodat\u0103 ne facem castele de z\u0103pad\u0103… <\/em>Tot ce aveau \u00een jur era efemerul, tot ce-aveau \u00een suflet, eternitatea! \u015ei c\u00e2te alte vorbe de duh, pl\u0103smuite de mintea \u0163iganilor n-au devenit celebre!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ascult\u00e2ndu-l pe nea Mitic\u0103, z\u00e2mbesc, amintindu-mi ni\u015fte butade \u0163ig\u0103ne\u015fti de pe la noi pe care acum le reg\u0103seam \u00een misterioasa scrisoare: Fie frigu\u2019 c\u00e2t de mare, numa\u2019 v\u00e2ntu\u2019 s\u0103 nu bat\u0103!<\/em> \u2013 \u0163iganilor nu le place v\u00e2ntul pentru c\u0103 le spulber\u0103 pofta de via\u0163\u0103! D\u0103, Doamne, dou\u0103 veri \u015fi-o var\u0103!<\/em> \u2013 iarna nu este un anotimp preferat, cred \u015fi eu, nu este pl\u0103cut s\u0103-\u0163i petreci iarna \u00eentr-o c\u0103ru\u0163\u0103 cu coviltir! \u0162iganul spune \u00eentotdeauna: Am, da\u2019 nu prea am!<\/em> \u2013 lesne de \u00een\u0163eles c\u0103 nu i-ar strica un pic de pomean\u0103<\/em>, \u015fi subtil, nu? \u015ei multe alte expresii care poart\u0103 pecetea spiritului autentic al \u0163iganilor, care se mai aud \u015fi azi, peste tot acolo unde poposesc!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 \u201eAi v\u0103zut c\u0103 n-a v\u0103zut?\u201d<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 ajunsese la un pasaj din scrisoarea lui Florian, care se pare c\u0103 \u00eei pl\u0103cuse tare mult!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spunea Mike un banc\u00a0 cu doi\u00a0 \u0163igani \u00een tren:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00abAi v\u0103zut c\u0103 n-a v\u0103zut?\u00bb, a fost exclama\u0163ia f\u0103cut\u0103 de unul dintre cei doi \u0163igani ce tocmai urcaser\u0103 \u00eentr-un tren \u015fi conductorul le verificase biletele de c\u0103l\u0103torie. Auzindu-le afirma\u0163ia, conductorul se \u00eentoarce \u00eenapoi \u015fi mai verific\u0103 o dat\u0103 biletele; dup\u0103 ce pleac\u0103, ei iar exclam\u0103: \u00abEi, ai v\u0103zut c\u0103 n-a v\u0103zut?\u00bb \u00cenfuriat, c\u00e2nd trenul ajunge \u00een prima gar\u0103, conductorul trimite un coleg s\u0103 le verifice biletele din nou; la fel, \u0163iganul a \u0163inut-o pe-a lui: \u00abAi v\u0103zut c\u0103 n-a v\u0103zut?\u00bb- \u00abM\u0103i, dac\u0103 nu ne spune\u0163i ce n-am v\u0103zut v\u0103 batem cum nu v-a b\u0103tut nime\u2019!\u00bb – spusese conductorul sup\u0103rat -, la care \u0163iganul r\u0103spunse vesel: \u00abDomnule conductor, noi am schimbat biletele: Emil mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu\u00bb. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aveau darul de a face tot felul de \u015fotii \u015fi de glume care imprimau buna dispozi\u0163ie \u00een jurul lor \u015fi nu se dezmin\u0163eau niciodat\u0103, indiferent de \u00eemprejurare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Snoavele cu \u0163iganii \u015fi na\u015fu\u2019sunt proverbiale,<\/em> se reg\u0103sesc \u00een multe ipostaze din via\u0163a acestor temerari ai aventurii permanente \u015fi a vorbelor de duh. \u00cei scria Florian lui nea Mitic\u0103: Spunea un\u00a0 \u0163igan din Cugir, Cornel Popescu \u00eel chema: \u00abDac\u0103 ar fi sl\u0103nin\u0103, precum nu-i f\u0103in\u0103, ap\u0103 de m\u0103m\u0103lig\u0103 ne d\u0103 na\u015fu\u2019\u00bb, \u015ftii mata nea Mitic\u0103 unde se ducea omu\u2019 cu o foame de lup \u015fi cu o speran\u0163\u0103, ce numai \u0163iganii o au \u2013 la na\u015fu\u2019!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0Sunt o mul\u0163ime de colinde specifice, ale \u0163iganilor, care au miezul<\/em> lor \u015fi care am \u00een\u0163eles c\u0103 sunt c\u00e2ntate \u015fi \u00een vremurile noastre, \u00een unele zone din Rom\u00e2nia. Mike Florian redase una dintre ele \u00een aceast\u0103 scrisoare a lui c\u0103tre nea Mitic\u0103:<\/strong><\/p>\n

\u00abDe Cr\u0103ciun cu Colindu\u2019\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

Cobor\u00e2t-a Dumnezeu la curtea Bogatului<\/em> \/ \u00cen mijlocul satului, la curtea Bogatului:\/ Gata-i pr\u00e2nzu\u2019 s\u0103 pr\u00e2nz\u00e2m \/ Pr\u00e2nzu-i gata, nu-i de voi<\/em> \/ C\u0103-i de boieri ca \u015fi noi.\/ Dumnezeu s-a sup\u0103rat \/ \u015ei de-acolo a plecat \/ La marginea satului,<\/em> \/ \u00centr-o c\u0103su\u0163\u0103 a intrat<\/em> \/ \u015ei din nou a \u00eentrebat:\/ Gata-i pr\u00e2nzu\u2019 s\u0103 pr\u00e2nz\u00e2m?<\/em> \/ Ar fi gata, da\u2019 n-avem, \/ Dar mergem \u015fi-mprumut\u0103m<\/em> \/<\/strong><\/p>\n

\u015ei de pr\u00e2nz noi tot v\u0103 d\u0103m!<\/em> \u0162iganul totdeauna spunea: Am, da\u2019 nu prea am!,<\/em> \u00eens\u0103 sufletul lui a fost mare \u015fi a \u015ftiut s\u0103-\u015fi trateze oaspe\u0163ii a\u015fa cum se cuvine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scrisoarea mai con\u0163inea \u015fi altfel de glume \u015fi snoave de-ale \u0163iganilor, de care Mike \u00ee\u015fi amintise \u015fi le l\u0103sase s\u0103 curg\u0103 fluviu<\/em> c\u0103tre prietenul s\u0103u, unele dintre ele, mai mult sau mai pu\u0163in deocheate, dar pline de haz; \u015fi nu uitase \u00een final s\u0103 accentueze: Rom\u00e2nu\u2019 e mereu cu poezia pe buz\u0103! Cine a spus c\u0103 rom\u00e2nul e n\u0103scut poet?<\/em> \u2013 \u015fi asta pentru c\u0103 ei erau m\u00e2ndri c\u0103 sunt \u0163igani-rom\u00e2ni!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Plecat cu sufletu-mp\u0103cat la cele ve\u015fnice\u2026<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scrisoarea\u00a0 lui Florian se \u00eencheia brusc, iar mesajul frazei de final avea parc\u0103 ecoul unui testament pentru eternitate: Nenea Mitic\u0103! Din ce \u0163i-am scris a\u015f dori s\u0103 g\u0103se\u015fti o pagin\u0103 \u00een cartea dumitale pentru aceste trei popoare…,<\/em> era vorba despre \u0163igani, evrei \u015fi rom\u00e2ni. Poate c\u0103 ar mai fi avut multe de spus Mike Florian, numai Dumnezeu \u015ftie ce, \u00eens\u0103 nu a mai apucat s-o fac\u0103 pentru c\u0103 s-a stins…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u201eNea Florian a murit dup\u0103 ce mi-a scris… Telefonam… Tot vocea lui la telefon… Nea Florian, te rog s\u0103 m\u0103 chemi! La hotel, acela\u015fi telefon. Niciun telefon…madame Bira,<\/em> v\u0103 rog s\u0103-mi telefona\u0163i la hotel, sunt \u00eengrijorat….\u201d – \u00eemi povestea nea Mitic\u0103. \u00cens\u0103 telefonul primit de la madame Bira<\/em> i-a confirmat temerile: Mike murise \u015fi-o rugase pe so\u0163ia lui s\u0103 nu-i spun\u0103 lui nea Mitic\u0103 despre plecarea sa la cele ve\u015fnice. Nea Mitic\u0103, Mike Florian a murit dup\u0103 ce \u0163i-a scris… A\u00a0 mai tr\u0103it patru zile…el a fost pentru mine o adev\u0103rat\u0103 bijuterie, diamantul meu… am avut o via\u0163\u0103 fericit\u0103 timp de 12 ani. \u00cenainte de a muri l-am \u00eentrebat: cui s\u0103 dau bijuteriile pe care tu mi le-ai f\u0103cut cadou?\u00a0 Nu m\u0103 pot uita la ele, pl\u00e2ng…\u00abD\u0103-le la ni\u015fte \u0163igance, mi-a spus…\u00bb <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acestea au fost cuvintele lui Mike, spuse femeii ce-i fusese aproape p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 de via\u0163\u0103. El plecase cu sufletu-mp\u0103cat pentru c\u0103 se eliberase, nu dusese cu el \u00een morm\u00e2nt, taina unei vie\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXV<\/strong><\/p>\n

R\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u015fti – Satul natal, copil\u0103ria, tradi\u0163iile \u015fi p\u0103m\u00e2ntul patriei<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen apropierea masivului Suru din Mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015fului \u2013 des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i str\u0103juitori ai \u0163inuturilor\u00a0 transilvane \u2013, unde st\u0103p\u00e2ne\u015fte peste oameni verdele culmilor \u00eemp\u0103durite \u015fi seme\u0163ia \u015fteiurilor de st\u00e2nc\u0103 sc\u0103ldate de ape reci \u015fi limpezi, la poalele mun\u0163ilor Moa\u015fa \u015fi T\u0103taru, curge nest\u0103vilit\u0103 spre a se stinge \u00een \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea dulce a Oltului, valea Sebe\u015fului de Sus; localitatea purt\u00e2nd acela\u015fi nume, leag\u0103n de legend\u0103 al bunilor \u015fi str\u0103bunilor no\u015ftri, \u00eensufle\u0163it\u0103 dup\u0103 vrerea lui Dumnezeu de o comunitate neao\u015f\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, al c\u0103rui prototip este omul de omenie, a d\u0103ruit de-a lungul vremurilor multe genera\u0163ii care au r\u0103mas acas\u0103 sau au luat drumul pribegiei, r\u0103sfir\u00e2ndu-se pe toate meridianele lumii. Dar niciodat\u0103, indiferent de sutele sau miile de mile dep\u0103rtare la care vie\u0163uiau, nu \u015fi-au uitat locurile \u00een care au fost pl\u0103smui\u0163i. C\u00e2nd fac aceste afirma\u0163ii le sus\u0163in cu putere prin exemple certe, cunosc\u00e2nd mul\u0163i rom\u00e2ni care au ales calea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, dar care nu \u015fi-au renegat \u015fi nu \u015fi-au uitat vreodat\u0103 ob\u00e2r\u015fia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen toamna anului 1948, fiu al acestor locuri\u00a0 minunate, Dumitru Sinu a l\u0103sat bocetul celor dragi s\u0103-\u015fi asculte ecoul pe Valea Moa\u015fei \u015fi a trecut grani\u0163ele Rom\u00e2niei, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi norocul printre str\u0103ini. Ast\u0103zi stau de vorb\u0103 cu el, la cei optzeci \u015fi cinci de ani ai s\u0103i \u015fi m\u0103 fascineaz\u0103 cu povestea unei vie\u0163i tr\u0103ite intens, cu bune \u015fi cu rele \u00een acela\u015fi timp.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre Sebe\u015ful de Sus \u015fi M\u0103rginime<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Satu<\/em>l<\/em> meu, gr\u0103din\u0103 dulce,\/ Eu din tine nu m-a\u015f duce, \/ De mirosul florilor, \/ De dragul m\u00e2ndru\u0163elor, \/De verdele brazilor \/ \u015ei de dragul fra\u0163ilor, \/ De ro\u015fu\u2019 bujorilor, \/ De dragul surorilor, \/ De negrul molif\u0163ilor, \/ De dragul p\u0103rin\u0163ilor – <\/em>\u00eemi recitase nea Mitic\u0103, cu m\u00e2ndria rom\u00e2nului care nu a uitat de unde a plecat, ba mai mult n-a uitat niciun strop din spiritul celor \u00eentre care s-a n\u0103scut \u015fi pe care l-a mo\u015ftenit de la ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0A\u015fa a debutat \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd nea Mitic\u0103, purt\u00e2nd amprenta emo\u0163iilor ce-i st\u0103p\u00e2neau amintirile s-a dezl\u0103n\u0163uit ca un torent, asemeni celor de pe Valea Sebe\u015fului s\u0103u drag \u00een prim\u0103verile \u00een care se topeau z\u0103pezile la munte, \u00een povestirea celor mai frumoase momente tr\u0103ite \u00een satul copil\u0103riei. Apoi a urmat povestea…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00centr-o zi frumoas\u0103 de toamn\u0103 a anului 1948 s-a produs o schimbare major\u0103 \u00een cursul vie\u0163ii mele, o schimbare care mi-a marcat profund existen\u0163a: am plecat din satul meu spre o lume plin\u0103 de mister… \u00cemi amintesc cu nostalgie acea toamn\u0103 frumoas\u0103, cu toate splendorile ei: la trei ani dup\u0103 terminarea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, locuitorii \u0163inutului Sibiului \u015fi-ai satului meu, se bucurau din plin de roadele ei…\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria \u015fi m\u00e2ndria de a povesti despre \u0163inuturile de ob\u00e2r\u015fie, f\u0103ceau ca ochii lui Dumitru Sinu s\u0103 aib\u0103 o str\u0103lucire aparte. Venea dintr-un loc \u00eenc\u0103rcat de istorie \u015fi legend\u0103; \u00eemprejurimile Sibiului au constituit\u00a0 de-a lungul veacurilor scena pe care s-au desf\u0103\u015furat evenimente cu r\u0103sunet \u00een istoria neamului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAtestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u0163ii nu se cunoa\u015fte cu exactitate, \u00eens\u0103, o serie de documente despre Sebe\u015ful de Sus, dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din timpul domina\u0163iei austro-ungare se afl\u0103 la Viena, Budapesta, Cluj \u015fi Sibiu. Multe dintre acestea, tip\u0103rite la Sibiu, au fost culese \u015fi publicate de c\u0103tre profesorul Florin Pu\u015fcariu \u00een 1913 \u015fi ast\u0103zi sunt p\u0103strate la Muzeul Brukenthal din ora\u015ful de pe Cibin\u201d. \u00cen vocea amicului ce-mi st\u0103tea \u00een fa\u0163\u0103 sim\u0163eam o und\u0103 de m\u00e2ndrie, pe bun\u0103 dreptate justificat\u0103:\u00a0 apar\u0163inea acestor plaiuri \u015fi povestea cu drag \u015fi dor de ele!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen imediata vecin\u0103tate a Sebe\u015fului de Sus se afl\u0103 localit\u0103\u0163ile Sebe\u015ful de Jos,\u00a0 Racovi\u0163\u0103 \u015fi Avrig.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen Sebe\u015ful de Jos, de\u015fi nu era cu nimic mai presus dec\u00e2t satul meu, tr\u0103ia o categorie de oameni cu un spirit al afacerilor mai dezvoltat, dornici de afirmare, c\u0103rora le pl\u0103cea s\u0103 ias\u0103 mereu \u00een eviden\u0163\u0103; erau mai cunoscu\u0163i la Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103 dec\u00e2t sebe\u015fenii mei care erau majoritatea plugari \u015fi me\u015fte\u015fugari; cei care-au r\u0103mas acolo \u015fi nu s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een lume, erau lega\u0163i de p\u0103m\u00e2ntul lor \u015fi-l lucrau cu toat\u0103 dragostea\u201d -, poveste\u015fte nea Mitic\u0103 r\u0103sfoind cu migal\u0103 filele trecutului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 3 kilometri de Sebe\u015ful de Sus se afl\u0103 o alt\u0103 localitate \u00een care mai r\u0103sun\u0103 \u015fi ast\u0103zi vocile istoriei: Racovi\u0163\u0103 \u2013 care a devenit cunoscut\u0103 gra\u0163ie \u00eenfiin\u0163\u0103rii grani\u0163ei militare transilvane de c\u0103tre \u00eemp\u0103r\u0103teasa imperiului austro ungar, Maria Terezia \u00een 1765; \u00eenc\u0103 din 1698, \u00eenainte de militarizarea complet\u0103 a satului, Racovi\u0163\u0103, ca de altfel toate localit\u0103\u0163ile apar\u0163in\u00e2nd Regimentului de Grani\u0163\u0103 de la Orlat, s-a confruntat cu puternice conflicte interconfesionale datorate procesului de unire a Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Catolic\u0103. Racovi\u0163enii au luptat viteje\u015fte pe timpul celor dou\u0103 conflagra\u0163ii mondiale f\u0103c\u00e2nd cinste din plin locurilor de ba\u015ftin\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot \u00een apropierea Sebe\u015fului de Sus, la o distan\u0163\u0103 de c\u00e2\u0163iva kilometri se afl\u0103, comuna de pe vremea copil\u0103riei lui nea Mitic\u0103, respectiv ora\u015ful de azi, legendarul Avrig. \u015ecoala Ardelean\u0103<\/em> a avut un reprezentant de seam\u0103 care a apar\u0163inut acestor locuri \u2013 Gheorghe Laz\u0103r, fiu\u00a0 al Avrigului, unde se g\u0103se\u015fte \u00eenmorm\u00e2ntat ast\u0103zi. Din locuri cu o istorie zbuciumat\u0103 \u015fi cu oameni bravi a plecat pe drumul pribegiei Dumitru Sinu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u015eelimb\u0103r, de unde \u00eenc\u0103 mai r\u0103zbat strig\u0103tele de lupt\u0103 ale osta\u015filor lui Mihai Viteazul din timpul b\u0103t\u0103liei \u00eempotriva armatei conduse de Andrei Bathory, acesta a ob\u0163inut victoria bine meritat\u0103 cu pre\u0163ul s\u00e2ngelui v\u0103rsat de bravii s\u0103i osta\u015fi \u015fi a reu\u015fit s\u0103-l \u00eenl\u0103ture \u015fi s\u0103 scoat\u0103 Transilvania din sistemul politic polon.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103lmaciu \u015fi Bradu, dou\u0103 localit\u0103\u0163i apar\u0163in\u00e2nd acelora\u015fi \u0163inuturi erau recunoscute ca av\u00e2nd un mare num\u0103r de sa\u015fi coloniza\u0163i; nu toate satele din m\u0103rginime au fost populate cu sa\u015fi, \u00een niciun caz cele din mun\u0163i sau de la poalele acestora.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul sfin\u0163e\u015fte locul!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Locurile de la poalele Moa\u015fei n-ar fi fost \u00eens\u0103 at\u00e2t de frumoase far\u0103 \u00eensufle\u0163irea pe care le-o d\u0103dea o comunitate de oameni cinsti\u0163i \u015fi harnici \u015fi care au \u00eenv\u0103\u0163at de la str\u0103bunii lor c\u0103 omenia, munca, respectul fa\u0163\u0103 de sine \u015fi fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adev\u0103rat. \u015ei Doamne, c\u00e2t de adev\u0103ra\u0163i erau s\u0103tenii lui nea Mitic\u0103! Ei i-au servit drept etalon \u00een anii petrecu\u0163i \u00een mijlocul lor, dar \u015fi c\u00e2nd a plecat pe drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe unde au venit oamenii satului nostru, nu se \u015ftie, ceea ce \u00eens\u0103 se mai spune \u015fi ast\u0103zi este c\u0103 cei care s-au prip\u0103\u015fit pe aceste meleaguri pline de frumuse\u0163i \u015fi au b\u0103ut ap\u0103 din minunata vale B\u0103tr\u00e2na<\/em> s-au \u00eendr\u0103gostit de locurile acestea binecuv\u00e2tate \u015fi nu s-au mai putut dezlipi de ele niciodat\u0103, acolo au r\u0103mas!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Invazia t\u0103tarilor din anul 1241 a fost resim\u0163it\u0103 \u015fi aici; au p\u00e2rjolit tot ce le-a stat \u00een cale; se spune c\u0103 unii dintre ei, dup\u0103 cum povesteau batr\u00e2nii, au c\u0103zut de pe cai<\/em>\u201d \u015fi au r\u0103mas aici; a\u015fa au primit aceste locuri numele de Plaiul T\u0103tarului<\/em>, care mai apoi s-a transmis de la o genera\u0163ie la alta.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu ce puteau s\u0103 se ocupe s\u0103tenii lui Dumitru Sinu mai bine la poalele mun\u0163ilor dec\u00e2t cu agricultura \u015fi cre\u015fterea animalelor?! Cultivau cu sudoarea frun\u0163ilor \u015fi truda m\u00e2inilor p\u0103m\u00e2ntul ce le d\u0103ruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari.\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cre\u015fteau animale cu mult\u0103 dragoste de ele \u015fi me\u015fte\u015fugeau cu \u00eendem\u00e2nare: satul avea o varni\u0163\u0103<\/em>, unde se f\u0103cea varul \u015fi o fabric\u0103<\/em> de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi \u0163igle, at\u00e2t de necesare \u00een construirea caselor, o pres\u0103<\/em> pentru uleiul necesar alimenta\u0163iei. S\u0103tenii cre\u015fteau albine \u015fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar \u015fi teascul<\/em> pentru prelucrarea cerii; era \u015fi moara de ap\u0103 cu piu\u0103<\/em>, unde pe l\u00e2ng\u0103 ob\u0163inerea f\u0103inii din cereale sebe\u015fenii lui nea Mitic\u0103 duceau la sp\u0103lat \u0163oalele \u015fi cergile \u0163esute de m\u00eenile pricepute ale femeilor din sat. \u201eTrei joag\u0103re pentru t\u0103iat bu\u015ftenii aveam \u00een sat, dar s\u0103 nu uit, \u015fi dou\u0103 cazane zdravene de \u0163uic\u0103!\u201d – mi-a spus r\u00e2z\u00e2nd nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apoi, dup\u0103 ce a stat o clip\u0103 s\u0103-\u015fi le reaminteasc\u0103 \u00eentocmai, a recitat\u00a0 versurile unui c\u00e2ntec popular de plug\u0103rie: Ar\u0103 badea cu plugu\u2019 \/ C\u00e2tu-i c\u00e2mpu\u2019 de-a lungu\u2019 \/ \u015ei ar\u0103 \u015fi sam\u0103n\u0103 \/ \u015ei din gur\u0103 cuv\u00e2nt\u0103: \/ S\u0103 te faci, gr\u00e2ule, faci \/ Ca iarba printre copaci, \/ S\u0103 stai bine la t\u0103iat \/ Ca m\u00e2ndra la s\u0103rutat, \/ S\u0103 stai bine la cosit, \/ Ca m\u00e2ndru\u0163a la iubit.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cemi amintesc de un cosa\u015f de la noi din sat, c\u0103ruia i se zicea Dacul;<\/em> c\u00e2nd era vremea f\u00e2nului, venea la noi c\u00e2teva zile s\u0103 ne coseasc\u0103 iarba, \u015fi-n timp ce tr\u0103gea din greu la coas\u0103 c\u00e2nta un c\u00e2ntec care suna cam a\u015fa: Pl\u00e2nge valea cu suspine \/ Eu cu m\u00e2ndra n-o duc bine \/ I-auzi cum r\u0103sun\u0103 valea \/ \u015ei m\u00e2ndru\u0163a-mi \u0163ine calea\u2026 <\/em>Eu auzindu-l, l-am \u00eentrebat curios: p\u0103i cum merge mai departe<\/em>? \u2013 c\u0103ci aveam doar opt ani!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDa\u0163i bun\u0103 ziua la to\u0163i\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103-\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 ast\u0103zi de cineva cu admira\u0163ie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, acela este cu siguran\u0163a nea Niculi\u0163\u0103,\u00a0 bunicul din partea tat\u0103lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEra un om deosebit bunicul Niculi\u0163\u0103 \u2013 reia nostalgic nea Mitic\u0103. Era cump\u0103tat, calm, cu suflet plin de bun\u0103tate \u015fi m\u0103rinimie, evlavios,\u00a0 nu \u00eenjura nici m\u0103car atunci c\u00e2nd era c\u0103tr\u0103nit \u015fi ap\u0103sat de necazuri. Apreciat pentru h\u0103rnicia \u015fi omenia lui, nea Niculi\u0163\u0103, foarte priceput la zid\u0103rie, era un renumit constructor de case; sa\u015fii din T\u0103lmaciu (c\u0103 la Sebe\u015ful de Sus nu era nici urm\u0103 de sas) \u00eel tocmeau s\u0103 le ridice casele \u015fi-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia \u015fi h\u0103rnicia lui. Cum sa\u015fii erau ni\u015fte firi reci \u015fi aveau preten\u0163ia ca rom\u00e2nii s\u0103 li se adreseze cu apelativul st\u0103p\u00e2ni,<\/em> observ\u00e2nd felul \u00een care se poart\u0103 ace\u015ftia cu nea Niculi\u0163\u0103, un s\u0103tean a zis: \u00abI-am auzit pe sa\u015fi d\u00e2nd bun\u0103 ziua lui nea Niculi\u0163\u0103 \u015fi sco\u0163\u00e2ndu-\u015fi p\u0103l\u0103riile \u00een fa\u0163a lui\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Era invitat \u015fi la nun\u0163i la sa\u015fi, de\u015fi nu invitau dec\u00e2t rom\u00e2nii \u00eenst\u0103ri\u0163i, c\u0103ci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculi\u0163\u0103 ne-a \u00eenv\u0103\u0163at: \u00abDa\u0163i bun\u0103 ziua la to\u0163i!\u00bb<\/em>\u00a0 Noi \u00eentrebam mira\u0163i: \u015ei la \u0163igani?\u00a0 iar el r\u0103spundea calm: \u00ab\u015ei la \u0163igani, c\u0103 doar Dumnezeu i-a f\u0103cut \u015fi pe ei\u00bb\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Niculi\u0163\u0103 c\u00e2nta din frunz\u0103 ca nimeni altul \u015fi avea \u015fi o voce foarte frumoas\u0103. Codrii mun\u0163ilor \u00eel d\u0103ruiser\u0103 cu har, iar prin c\u00e2ntecul din frunz\u0103 nu se desp\u0103r\u0163ea nicic\u00e2nd de fream\u0103tul lor. Era invitat \u015fi la nun\u0163i, \u015fi la cele s\u0103se\u015fti, unde, \u00eembr\u0103cat \u00een straiul popular mo\u015ftenit din str\u0103buni atingea inimile mesenilor \u015fi le modela dup\u0103 spiritul \u015fi sufletul s\u0103u minunat cu c\u00e2ntecele lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 era harnic, cinstit \u015fi omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitic\u0103 avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toat\u0103 lumea: \u00ee\u015fi punea so\u0163ia s\u0103 coac\u0103-n cuptorul de p\u00e2ine un soi de col\u0103cei \u015fi umplea c\u00e2teva l\u0103zi cu ei, d\u0103ruindu-i apoi copiilor s\u0103raci.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Aceast\u0103 virtute au mo\u015ftenit-o \u015fi feciorul, Ion Sinu, tat\u0103l lui nea Mitic\u0103, dar \u015fi nepotul lui nea Niculi\u0163\u0103, cu care ast\u0103zi m\u0103 desf\u0103t \u00een amintirile despre satul lui natal.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eMi-a r\u0103mas de la bunicul \u015fi de la tat\u0103l meu un bagaj enorm de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte despre via\u0163\u0103, atitudine fa\u0163\u0103 de cei din jur, caracter… C\u00e2nd aveam oameni la lucru, tata \u00eemi spunea: \u00ab\u00centotdeauna c\u00e2nd \u00ee\u0163i vine cineva la lucru, nu-l pune direct la treab\u0103, ci \u00eentreab\u0103-l prima dat\u0103 dac\u0103 a m\u00e2ncat\u00bb – a rostit nea Mitic\u0103 plin de emo\u0163ia amintirilor despre acele fiin\u0163e dragi lui ce l-au educat \u015fi l-au format pentru via\u0163\u0103 \u2013 \u015fi n-am uitat asta niciodat\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Niculi\u0163\u0103 avea sufletul parc\u0103 rupt din Rai<\/em> \u015fi de multe ori, ce visa se \u00eemplinea; a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00eentr-o zi frumoas\u0103 de toamn\u0103, c\u00e2nd veneau vitele de la p\u0103\u015fune \u015fi unul dintre boii lui lipsea, probabil se r\u0103t\u0103cise de ciread\u0103. C\u0103tr\u0103nit nevoie mare, a fost bietul om, \u015fi \u00een zadar l-a c\u0103utat, boul n-a fost de g\u0103sit. \u00cen noaptea de Sf\u00e2ntul Nicolae, <\/em>\u00een acela\u015fi an a visat c\u0103 boul lui s-a \u00eentors acas\u0103. S-a trezit \u015fi a ie\u015fit afar\u0103 \u00een toiul nop\u0163ii\u00a0 \u015fi nu mic\u0103 i-a fost mirarea c\u00e2nd a z\u0103rit la poart\u0103, cuminte, a\u015ftept\u00e2nd parc\u0103 s\u0103-i deschid\u0103 cineva, tocmai animalul pierdut \u00een toamn\u0103. Nicolae Sinu\u00a0 murit \u00een 1941, \u00eentr-o zi c\u00e2nd deschidea poarta ca s\u0103 ias\u0103 cu carul cu boi, probabil f\u0103cuse infarct…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u201eDormi Laz\u0103re, dormi…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe m\u0103sura ce se ad\u00e2ncea \u00een povestire, vedeam cum ochii lui nea Mitic\u0103 dob\u00e2ndesc o str\u0103lucire aparte, \u00ee\u015fi aducea aminte de at\u00e2tea lucruri \u015fi \u00eent\u0103mpl\u0103ri \u00eenc\u00e2t nu prididea s\u0103 mi le fac\u0103 cunoscute dup\u0103 cum \u00eei veneau \u00een minte:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen sat la noi era o femeie pe care o chema Tiuca, iar pe so\u0163ul ei – Laz\u0103r, o familie cu stare material\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t majoritatea celorlal\u0163i;\u00a0 Dumnezeu le d\u0103duse doar un singur copil, o fat\u0103. Era m\u00e2ndr\u0103 Tiuca de fata ei \u015fi-o voia m\u0103ritat\u0103 dup\u0103 un b\u0103iat \u00eenst\u0103rit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cum am mai spus, \u00een satul nostru erau mai mul\u0163i plugari dec\u00e2t bog\u0103tani, erau harnici \u015fi \u00ee\u015fi munceau p\u0103m\u00e2ntul cu drag, tr\u0103iau cu dragostea de locuri \u015fi de oameni, se ajutau \u015fi se respectau \u00eentre ei, chiar dac\u0103 nu erau neamuri. Spiritul lor, credin\u0163a \u00eei unea pe cei mai mul\u0163i ca \u00eentr-o familie, cu mici excep\u0163ii, binen\u0163eles. Lumea satului era una curat\u0103, departe de ur\u0103 \u015fi ranchiun\u0103, a\u015fa cum am auzit c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ziua de azi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Tiuca tare era fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de g\u00e2nduri \u015fi spunea sear\u0103 de sear\u0103 so\u0163ului s\u0103u, cu o und\u0103 vizibil\u0103 de repro\u015f \u00een glas: Dormi Laz\u0103re, dormi, c\u0103 pentru fata noastr\u0103 \u00een tot satul nu-s dec\u00e2t doi baie\u0163i!<\/em>, ca \u015fi cum lui nu-i p\u0103sa de viitorul copilei; dar fata nu s-a m\u0103ritat \u00een sat, era frumoas\u0103 tare \u015fi alesul inimii ei a fost din alt\u0103 localitate, a\u015fa c\u0103 visul Tiuc\u0103i nu s-a \u00eemplinit.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00ce\u015fi amintise Dumitru Sinu de o alt\u0103 familie,\u00a0 care locuia ceva mai jos de casa Tiuc\u0103i; tot Laz\u0103r se numea capul familiei, (era finul lui ) \u015fi avea zece copii: patru b\u0103ie\u0163i \u015fi \u015fase fete. Dar acest om nu-\u015fi f\u0103cea probleme de genul celor ce-o fr\u0103m\u00e2ntau pe Tiuca. Finul Laz\u0103r mergea de multe ori la familia lui nea Mitic\u0103 \u015fi povestea despre copiii s\u0103i; \u00ee\u015fi ar\u0103ta m\u00e2inile bat\u0103torite de munc\u0103, dar \u00eenc\u0103 puternice \u015fi cu \u00een\u0163elepciunea \u0163\u0103ranului neao\u015f din p\u0103r\u0163ile acelea spunea, ar\u0103t\u00e2nd spre fiecare deget: Uite, ori c\u0103 m\u0103 tai la \u0103sta, ori la \u0103sta, ori la celalate degete, tot la fel m\u0103 doare.\u00a0 A\u015fa e \u015fi cu cei zece copii ai mei. \u00cemi pas\u0103 de to\u0163i la fel, to\u0163i sunt ai mei<\/em>\u201d – \u015fi Doamne, m\u00e2ndru mai era de ei \u015fi nu-\u015fi dorea averi, c\u0103ci cea mai mare avere a sa erau copila\u015fii, nu-\u015fi f\u0103cea griji pentru ei,\u00a0\u00a0 \u015ftia c\u0103 fiecare \u00ee\u015fi va g\u0103si drumul potrivit \u00een via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen\u0163elepciunea unui copil:\u201eacum nu m\u0103 duc, c\u0103 am prins deja cum se face\u00a0 r\u00e2nta\u015ful\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La fel ca \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor \u015fi copiii \u0163inuturilor lui nea Mitic\u0103 aveau o mentalitate s\u0103n\u0103toas\u0103 despre via\u0163\u0103, despre familie, aveau \u00een\u0163elepciunea \u015fi spiritul\u00a0 dob\u00e2ndite de la p\u0103rin\u0163i sau datorate traiului pe care \u00eel duceau; vorbindu-mi despre sat \u015fi oamenii lui \u015fi-a amintit apoi de un copil de 15 ani care l-a impresionat foarte mult cu modul lui de g\u00e2ndire \u00eentr-o situa\u0163ie delicat\u0103 \u00een care se afla familia lui:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00centr-o zi, dintr-o cas\u0103 cu cinci copiii a plecat femeia (so\u0163ie \u015fi mam\u0103), a par\u0103sit casa, so\u0163ul \u015fi copiii f\u0103r\u0103 a se uita \u00eenapoi. Finul Laz\u0103r s-a dus la so\u0163ul ei \u015fi i-a spus: \u00abDu-te m\u0103i, dup\u0103 ea! Au trecut dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de c\u00e2nd a plecat, du-te \u015fi ad-o acas\u0103!\u00bb<\/em> Dar b\u0103rbatul \u00eei r\u0103spundea calm, de\u015fi nu era simplu pentru un b\u0103rbat s\u0103 se descurce cu at\u00e2\u0163ia copii: \u00abVecine, eu nu m\u0103 duc dup\u0103 ea; \u015ftie ea unde st\u0103m, dac\u0103 vrea s\u0103 vin\u0103, vine singur\u0103\u00bb. <\/em>Laz\u0103r s-a dus apoi la b\u0103iatul cel mare care avea 15 ani \u015fi i-a spus: \u00abM\u0103i, tu e\u015fti cuminte, du-te tu dup\u0103 maic\u0103-ta!\u00bb<\/em>. Dar b\u0103iatul i-a dat lui Laz\u0103r un r\u0103spuns la care nu se a\u015ftepta: \u00abPrimele zile a fost mai grele, acum nu m\u0103 duc c\u0103 am prins eu deja cum se face r\u00e2nta\u015ful\u00bb\u2026\u201d<\/em> Absen\u0163a mamei, doar prin acest lucru se resim\u0163ea, \u00een rest…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din prune furate iese-o \u0163uic\u0103 \u00eentoars\u0103! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 deschisese cuf\u0103rul tainic al amintirilor \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce povestea \u00ee\u015fi amintea tot mai multe \u015fi mai multe lucruri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri despre \u015fi cu s\u0103tenii lui, pentru care avea o real\u0103 considera\u0163ie. O \u00eent\u00e2mplare cu t\u00e2lc \u015fi din care reiese frumuse\u0163ea caracterului oamenilor din zona de ob\u00e2r\u015fie a vajnicului povestitor \u015fi iubitor al locurilor \u015fi oamenilor ce le-au dat \u00eensufle\u0163ire, a r\u0103mas pentru amicul meu drept pild\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eTetea\u201d Vasile, un s\u0103tean harnic \u015fi tare cumsecade plecase \u00eentr-o zi la f\u00e2n \u015fi cum pe drum \u015fi-a dat seama c\u0103 uitase acas\u0103 furcoiul, s-a \u00eentors s\u0103-l ia; c\u00e2nd a ajuns \u00eens\u0103, a observat c\u0103 \u00een gr\u0103dina sa o vecin\u0103 \u00eei scutura de zor prunii\u2026A stat omul nostru \u015fi a privit-o cum \u00ee\u015fi umple desagii \u015fi cum gole\u015fte de roade cinci dintre prunii s\u0103i\u00a0 \u015fi c\u00e2nd a dat s\u0103 se aplece s\u0103-\u015fi pun\u0103 desagii pe um\u0103r, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spun\u00e2ndu-i cu calm \u015fi bl\u00e2nde\u0163e: \u00abNu te opinti, te ajut eu s\u0103 le treci!\u00bb<\/em> \u015fi a ajutat-o el s\u0103 treac\u0103 \u00een curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amu\u0163ise, nu a mai spus nimic \u015fi a acceptat ajutorul omului. Despre \u00eent\u00e2mplarea\u00a0 aceasta s-a auzit \u00een sat; tetea Vasile nu a spus \u00eens\u0103 niciodat\u0103 nim\u0103nui despre ea \u015fi nici nu i-a repro\u015fat ceva. Femeia \u00eens\u0103 a povestit prietenilor; cei care \u00eel \u00eentrebau pe Vasile despre acest incident<\/em>, primeau un r\u0103spuns nea\u015fteptat: \u00abAh, a\u015fa vorbe\u015fte ea, \u015fti\u0163i voi cum sunt\u00a0 femeile, vorbesc mult….\u00bb<\/em>\u00a0 \u015fi d\u0103dea din m\u00e2n\u0103, ca \u015fi cum nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat nimic.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vecina cu pricina a f\u0103cut apoi \u0163uic\u0103 din prune \u015fi a dus din ea \u015fi la biseric\u0103; avea ceva pe suflet \u015fi sim\u0163ea nevoia s\u0103 \u015fi-l descarce, spun\u00e2ndu-i preotului din sat: P\u0103rinte, s\u0103 da\u0163i la oameni s\u0103 bea \u015fi s\u0103 le spune\u0163i c\u0103 e de la tetea Vasile<\/em>. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit preotul cu Vasile i-a spus z\u0103mbind: Ce \u0163uic\u0103 bun\u0103 ai f\u0103cut, tete Vasile! Mi-au spus oamenii c\u0103 n-au mai b\u0103ut a\u015fa o \u0163uic\u0103 bun\u0103<\/em>. La care tetea Vasile i-a r\u0103spuns calm: P\u0103rinte, asta este o \u0163uic\u0103 \u00eentoars\u0103! – <\/em>dar preotul nu \u00een\u0163elesese t\u00e2lcul vorbelor lui. Era de bun\u0103 seam\u0103 \u0163uica \u00eentoars\u0103, c\u0103ci prunele erau din gr\u0103dina lui, iar plata i-a fost \u00eentoars\u0103<\/em> de vecina cea bucluca\u015f\u0103, sub form\u0103 de \u0163uic\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAm s\u0103 \u0163in minte toat\u0103 via\u0163a pilda lui tetea Vasile!\u201d \u2013 mi-a spus nea Mitic\u0103 cu sclipiri diamantine \u00een ochi\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103i, da\u2019 la voi, to\u0163i sunt poe\u0163i?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen satul\u00a0 \u00een care v\u0103zuse lumina zilei pentru prima dat\u0103 nea Mitic\u0103, veneau s\u0103 petreac\u0103 c\u00e2teva clipe de lini\u015fte, \u00een armonia naturii \u015fi oameni de vaz\u0103 ai acelor vremuri. A\u015fa era familia Matei: profesorul Matei era directorul Academiei Comerciale din Bra\u015fov iar so\u0163ia sa, doamna Sanda \u00ee\u015fi avea originile \u00een neamul Br\u0103tienilor. Sanda Matei era prieten\u0103 cu so\u0163ia mare\u015falului Antonescu, doamna Maria.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-una din zilele \u00een care familia Matei se afla la Sebe\u015ful de Sus, doamna mare\u015fal Maria Antonescu, vr\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Sanda a telefonat la prim\u0103ria din sat\u00a0 prezent\u00e2ndu-se, cum de altfel era normal: Aici este doamna mare\u015fal Maria Antonescu, a\u015f vrea s\u0103 vorbesc cu doamna Sanda Matei<\/em>. La telefon a r\u0103spuns o femeie, care cu cea mai mare dezinvoltur\u0103, lipsit\u0103 total de orice fel de complexe i-a zis r\u0103spicat, oarecum versificat: Aici este Victoria lui Zaharie \u015fi m\u0103tur prin can\u0163\u0103l\u0103rie! <\/em>C\u00e2nd a vorbit cu Sanda, Maria Antonescu i-a relatat dialogul cu femeia de serviciu a institu\u0163iei la care sunase \u015fi amuz\u00e2ndu-se, i-a spus prietenei sale:\u00a0 M\u0103i, da\u2019 la voi to\u0163i sunt poe\u0163i?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei a\u015fa este, rom\u00e2nul a avut dintotdeauna spirit, nu degeaba se spune: Rom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet!<\/em> Aceast\u0103 sintagm\u0103, at\u00e2t de uzitat\u0103 pentru a descrie \u00een cuvinte pu\u0163ine sufletul rom\u00e2nului este un dar de la Dumnezeu \u015fi nimeni nu poate s\u0103 ni-l ia vreodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eBine, tat\u0103, c\u0103 mi-ai f\u0103cut-o \u015fi pe asta!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spiritul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n autentic este de neegalat, dup\u0103 cum \u015ftim cu to\u0163ii \u015fi dup\u0103 cum pute\u0163i vedea \u015fi din relat\u0103rile prietenului meu; \u00een via\u0163a de zi cu zi, la bucurie sau la necaz, acel s\u00e2mbure neao\u015f, de glum\u0103, n-a pierit niciodat\u0103, indiferent de situa\u0163ie. \u201eEra \u00een sat la noi un om tare pozna\u015f, Ion Savu \u015fi era cunoscut ca Ion a lui Irimie, pozna\u015ful satului<\/em> \u201c- z\u00e2mbea nea Mitic\u0103, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care \u00eel mo\u015ftenea, f\u0103r\u0103 indoial\u0103, urm\u00e2ndu-i exemplul \u015fi \u0163in\u00e2ndu-se de \u015fotii. F\u0103cea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Venise vremea de \u00eensur\u0103toare \u015fi feciorul pozna\u015fului \u00ee\u015fi g\u0103sise mireasa. Au \u00eenceput preg\u0103tirile de nunt\u0103 \u015fi se agitau oamenii, nu glum\u0103! \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2na nun\u0163ii feciorul plecase cu treburi la ora\u015f, erau de pus la punct ultimele preg\u0103tiri \u015fi avea de f\u0103cut multe drumuri. \u00centr-una din zile, pe c\u00e2nd se \u00eentorcea viitorul mire de la ora\u015f cu t\u00e2rguielile pentru nunt\u0103, l-a g\u0103sit pe tat\u0103l cel pozna\u015f mort; feciorul a amu\u0163it \u015fi s-a dus la c\u0103p\u0103t\u00e2iul lui spun\u00e2ndu-i sup\u0103rat: \u00abBine, tat\u0103, mi-ai f\u0103cut-o \u015fi pe asta!\u00bb <\/em>– nici mort nu-l vedea altfel, dec\u00e2t pozna\u015f. Multe figuri \u015fi poante \u00eei f\u0103cuse Ion a lui Irimie feciorului s\u0103u, dar iat\u0103 c\u0103 acum i-o f\u0103cuse lat\u0103: murise \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na nun\u0163ii lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eO fi el mare dolaru\u2019, da\u2019-i muncit, bat\u0103-l amaru\u2019!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu pu\u0163ini au fost aceia care de-a lungul timpului au luat drumul pribegiei \u015fi au plecat din Sebe\u015ful de Sus \u00een lumea larg\u0103, chiar dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u015fi de-atunci \u00eencoace. Unii au r\u0103mas, al\u0163ii au revenit acas\u0103 dup\u0103 o vreme.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDintre cei care au plecat din satul meu \u015fi au ales America \u2013 zice nea Mitic\u0103 \u2013 90% s-au stabilit la Detroit, parc\u0103 erau atra\u015fi unii de al\u0163ii \u00eencheg\u00e2ndu-\u015fi acolo o comunitate a lor \u015fi numai a lor, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele de-acum p\u0103str\u0103toare a tradi\u0163iilor din M\u0103rginimea Sibiului; chiar \u015fi acum, nun\u0163ile copiilor sau nepo\u0163ilor cons\u0103tenilor mei se fac \u015fi aici, \u00een America, cu sarmale \u015fi pr\u0103jituri preparate \u00een cas\u0103 \u015fi cu muzic\u0103 popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din zona noastr\u0103; chiar de cur\u00e2nd am aflat c\u0103 va fi o nunt\u0103 mare, cu vreo cinci sute de invita\u0163i, la care se vor g\u0103ti c\u00e2teva mii de sarmale, \u00ee\u0163i dai seama: rom\u00e2nu-i tot rom\u00e2n<\/em>, fie el \u00een orice col\u0163 al lumii, nu-\u015fi uit\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u015fi nici tradi\u0163iile neamului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei din sat care fuseser\u0103 \u00een America se adunau la cr\u00e2\u015fm\u0103-n sat, separat de ceilal\u0163i \u015fi c\u00e2ntau: O fi el mare dolarul\/ Da\u2019-i muncit, bat\u0103-l amaru.<\/em> Ei \u015ftiau cel mai bine c\u00e2t de greu le fusese \u015fi cum reu\u015fiser\u0103 s\u0103 adune dolarii cu care se \u00eentorseser\u0103 \u00eenapoi \u00een sat!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-a spus nea Mitic\u0103 mai multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri despre cei care reveniser\u0103 acas\u0103 dup\u0103 anii de pribegie. Unii dintre ei aveau tendin\u0163a s\u0103 se laude, pl\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 cu ceea ce povesteau s\u0103tenilor despre locurile pe unde umblaser\u0103 \u015fi mai ales despre ce f\u0103cuser\u0103 acolo.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd te-apuc\u0103 dorul de v\u0103trar\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De multe ori, cei care reveniser\u0103 \u00een sat dup\u0103 ani buni de stat prin str\u0103in\u0103tate erau \u00eentreba\u0163i de c\u0103tre cons\u0103tenii lor, oarecum mira\u0163i de revenirea lor acas\u0103, despre cum e traiul prin locurile dinafara grani\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eToma Suciu era din Sebe\u015ful de Sus \u015fi fusese \u00een America de unde se \u00eentorsese de cur\u00e2nd\u201d – povestea nea Mitic\u0103. Oamenii din sat \u00eel \u00eentrebau mereu:\u00abBine, m\u0103i Toma, da\u2019 de ce te-ai \u00eentors tu din America unde se spune c\u0103 e at\u00e2t de bine \u015fi c\u0103 acolo curge peste tot lapte \u015fi miere?\u00bb<\/em> \u2013 erau surprin\u015fi de revenirea lui acas\u0103. \u00cen mintea lor se \u00eempleteau \u00eentreb\u0103ri de tot felul, dar r\u0103spunsul lui Toma a venit surprinz\u0103tor: \u00abC\u00e2nd te apuc\u0103 dorul de v\u0103trar, de troaca \u00een care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 mama p\u00e2inea \u015fi de sc\u00e2r\u0163\u00e2itul f\u00e2nt\u00e2nii nu mai rezi\u015fti \u015fi-atunci te \u00eentorci acas\u0103\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2mpl\u0103ri de tot felul \u015fi amintiri picante se relatau \u00een fa\u0163a sebe\u015fenilor\u00a0 aduna\u0163i la birtul din sat, sau cine \u015ftie pe unde se \u00eent\u00e2lneau mai mul\u0163i, atunci c\u00e2nd cei veni\u0163i din str\u0103in\u0103tate \u00ee\u015fi\u00a0 povesteau via\u0163a petrecut\u0103 departe de cas\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eB\u0103, io m-am b\u0103tut la Chicago!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEra \u00eentr-o zi \u00een cr\u00e2\u015fma din sat unul Popicu\u2019, mic de statur\u0103, dar aprig \u015fi ar\u0163\u0103gos; la un moment dat s-a sup\u0103rat pe Toma Ardeleanu, un s\u0103tean care doar ce se \u00eentorsese din America \u015fi l-a lovit; gestul acestuia nu l-a afectat pe Toma \u00een niciun fel, l-a ignorat. Cum erau dornici de spectacol<\/em>, cei prezen\u0163i au \u00eenceput s\u0103-l tachineze pe Toma: \u00abM\u0103i Toma, da\u2019 tu la\u015fi pe Popicu\u2019 s\u0103 dea cu tabacheaua \u00een tine? Te la\u015fi tu la cel mai mic om din sat?\u00bb<\/em> \u015ei dup\u0103 c\u00e2teva momente de t\u0103cere, Toma striga: \u00abB\u0103, eu m-am b\u0103tut la Chicago\u00bb. <\/em>\u015ei s-a ridicat descheindu-\u015fi nasturii c\u0103m\u0103\u015fii \u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-le urmele cicatrizate de pe spate a cincisprezece crest\u0103turi de cu\u0163it;\u00a0 se b\u0103tuse cu mafio\u0163ii din Chicago\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0To\u0163i cei care erau de fa\u0163\u0103 au amu\u0163it auzindu-i spusele; s-a dus apoi vestea \u00een sat despre aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare \u015fi ori de c\u00e2te ori se isca vreo ceart\u0103 \u00eentre s\u0103teni, spuneau, nu f\u0103r\u0103 un gr\u0103unte de team\u0103 \u00een glas : Eu m-am b\u0103tut la Chicago!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201e\u015etiu c\u0103 ai fost \u00een America, \u015ftiu \u015fi c\u0103 e\u015fti zg\u00e2rcit dar chiar a\u015fa, s\u0103 m\u0103n\u00e2nci ace?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii dintre cei care fuseser\u0103 pleca\u0163i erau recunoscu\u0163i ca fiind \u015fi zg\u00e2rci\u0163i, nu le fusese u\u015for s\u0103 c\u00e2\u015ftige banii \u015fi \u00eei dr\u0103muiau cu mare grij\u0103. S\u0103tenii f\u0103ceau \u00eens\u0103 glume la adresa lor \u015fi profitau de orice ocazie pentru a le-o spune.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eEra unul, Nicolae C\u0103lin, a lui Horduc<\/em> \u00eei spuneau \u00een sat \u2013 z\u00e2mbe\u015fte nea Mitic\u0103 \u015fi continu\u0103 pe un ton glume\u0163; fusese \u015fi el \u00een America \u015fi venise acas\u0103, la nevast\u0103. Sebe\u015fencele noastre purtau pe cap un acoper\u0103m\u00e2nt tradi\u0163ional, numit p\u0103stur\u0103<\/em>. \u00centr-o zi, pe c\u00e2nd f\u0103cea de m\u00e2ncare i-a c\u0103zut femeii un ac cu care \u00ee\u015fi prindea p\u0103stura<\/em> pe cap, chiar \u00een oala cu m\u0103m\u0103lig\u0103. B\u0103rbatul n-a b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 avea \u00een farfurie acul \u015fi \u00een timp ce m\u00e2nca, acesta i s-a \u00eenfipt \u00een gur\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-l cu ea deschis\u0103; doar medicul din sat a reu\u015fit s\u0103 i-l scoat\u0103 bietului om \u015fi cum gura satului nu poate fi oprit\u0103, imediat s-a dus vestea peste tot.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Tetea Ion a lui Irimie, care nu sc\u0103pa nicio ocazie s\u0103 fac\u0103 glume pe seama altora, dup\u0103 \u00eent\u00e2mplarea cu m\u0103maliga \u015fi acul, \u00eent\u00e2lnindu-l pe Nicolae a lui Horduc pe uli\u0163\u0103, i-a spus r\u00e2z\u00e2nd \u00een batjocur\u0103: Bine m\u0103i, nea Nicolae, \u015ftiu c\u0103 ai fost \u00een America, \u015ftiu \u015fi c\u0103 e\u015fti zg\u00e2rcit, dar chiar a\u015fa, s\u0103 m\u0103n\u00e2nci ace?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Obiceiuri, tradi\u0163ii \u015fi\u2026neuitare!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Multe am vorbit \u00een acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale natale, despre Sebe\u015ful de Sus din M\u0103rginime<\/em>, despre oamenii lui \u015fi despre spiritul lor, dar n-am v\u0103zut nicic\u00e2nd mai mult\u0103 bucurie \u015fi vioiciune \u00een ochii lui ca atunci c\u00e2nd mi-a povestit despre obiceiurile pe care nu le uitase, despre tradi\u0163iile ce s-au p\u0103strat p\u0103n\u0103 ast\u0103zi \u015fi despre portul popular al sebe\u015fenilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Multe vorbe \u00een\u0163elepte care sus\u0163ineau obiceiurile locurilor \u00eemi spunea Dumitru Sinu \u015fi le rostea tr\u0103indu-le, asemeni celor ce le d\u0103ruiser\u0103 spre \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi luare-aminte:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eNu te duce cu m\u00e2na goal\u0103 la st\u00e2n\u0103, pune-n desag\u0103 o bucat\u0103 de sl\u0103nin\u0103, o ceap\u0103, o ro\u015fie, dou\u0103-trei mere, un morman de prune \u015fi du-le la oameni!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u0162ine minte: Dumnezeul cu care pleci din Avrig spre Negoiu, cu acela\u015fi Dumnezeu ajungi Sus; iar cu Dumnezeul cu care pleci de la noi, din Sebe\u015ful de Sus, cu acela\u015fi ajungi la Suru!<\/em><\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 ai oi, nu uita s\u0103 urci cu ele sus la munte \u00eentre Pa\u015fti \u015fi Rusalii \u015fi s\u0103 le cobori dup\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 Marie!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Citisem de cur\u00e2nd ce scrisese despre rom\u00e2ni Jules Michelet: Rom\u00e2nul p\u0103streaz\u0103 ne\u015ftirbit tot ceea ce i-au l\u0103sat str\u0103bunii: portul, moravurile, limba \u015fi mai cu seam\u0103 marele lor nume de romani! Noble\u0163e prea bine dovedit\u0103. Limba lor e \u00eentru totul latin\u0103.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-a zburat g\u00e2ndul la aceste vorbe de duh c\u00e2nd \u00eel ascultam pe nea Mitic\u0103 povestindu-mi despre ce a \u00eensemnat satul pentru el de-a lungul vremurilor \u015fi mi-am dat seama c\u00e2t de adev\u0103rate sunt.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u00e2ndru-i portu\u2019-n sat la noi!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Foaie verde de trifoi \/ M\u00e2ndru-i portu\u2019-n sat la noi \/ Cu c\u0103trin\u0163\u0103 \u015fi cu ie \/ \u015ei cu flori la p\u0103larie –\u00a0 <\/em>parc\u0103 a\u015fa sun\u0103 versurile unui c\u00e2ntec popular pe care-l auzisem \u015fi eu \u00een copil\u0103rie \u015fi care nu mai \u015ftiu cum continua, acum \u00eens\u0103, nea Mitic\u0103 \u00eemi reda cu lux de am\u0103nunte portul popular\u00a0 din Sebe\u015ful de Sus.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u015fi amintise de \u00eembr\u0103c\u0103mintea s\u0103tenilor, portul popular fiind de o specificitate aparte \u00een zona \u0162\u0103rii Oltului, cum se mai numea \u0163inutul dintre Olt \u015fi Mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi din care f\u0103cea parte \u015fi satul s\u0103u: \u201eElementele caracteristice \u00een portul femeilor sunt: v\u00e2n\u0103toarea alb\u0103 sau p\u0103stura cu flori ro\u015fii pentru cap, \u015fur\u0163ele vinete din dou\u0103-trei foi cu ochi<\/em>, iar \u00een spate c\u0103trin\u0163ele ro\u015fii, iile cu pumna\u015fii \u00eentor\u015fi, apoi chieptarul cu flori mari, tot ro\u015fii \u015fi cu ciucurei; buboul negru, care era purtat \u00een trecut at\u00e2t de b\u0103rba\u0163i c\u00e2t \u015fi de femei. La b\u0103rba\u0163i, c\u0103me\u015fa cu m\u00e2neca larg\u0103, pantaloni \u0163esu\u0163i din c\u00e2nep\u0103 \u00een trei sau patru i\u0163e, pe cap – p\u0103l\u0103rii mici, rotunde iar \u00een picioare c\u0103l\u0163unide din p\u0103nur\u0103 sau de piele; \u00een general portul popular era dominat de culori puternice, cu prec\u0103dere ro\u015ful.\u00a0\u00a0\u00a0 Sebe\u015ful de Sus a fost un sat tipic transilv\u0103nean \u2013 continua nea Mitic\u0103 \u2013 \u015fi-mi aduc aminte mai ales de acele p\u0103l\u0103rii micu\u0163e, negre, c\u00e2teodat\u0103 unsuroase, cu care-\u015fi acopereau capetele b\u0103rba\u0163ii …\u015fi numai ei \u015ftiu c\u00e2te g\u00e2nduri st\u0103teau ascunse sub ele\u201d…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu uitase amicul meu octogenar nici cel mai mic am\u0103nunt \u00een descrierea costumelor populare din satul s\u0103u: toate obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile \u00eei r\u0103m\u0103seser\u0103 vii \u00een minte!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd vii bade-n \u015fez\u0103toare\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din noiembrie \u015fi p\u00e2n\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul lui februarie, femeile din Sebe\u015ful lui nea Mitic\u0103 se adunau la o cas\u0103 \u015fi petreceau serile \u00eempreun\u0103; torceau firul de l\u00e2n\u0103 sau coseau iile sau c\u0103trin\u0163ele lor at\u00e2t de frumoase, c\u0103m\u0103\u015file b\u0103rba\u0163ilor sau lucru\u015foarele de artizanat cu care-\u015fi \u00eempodobeau casele. C\u00e2ntau, recitau versuri, spuneau snoave \u015fi petreceau \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fete fecioare sau femei m\u0103ritate, tinere sau mai pu\u0163in tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau \u00een \u015fez\u0103toare legau prietenii trainice \u015fi povesteau vrute \u015fi nevrute.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai erau \u015fez\u0103torile pe vremea aceea \u015fi locurile de \u00eent\u00e2lnire cu tinerii din sat, pentru c\u0103 seara t\u00e2rziu, acolo mergeau feciorii s\u0103 vad\u0103 ce fete sunt la \u015fez\u0103toare \u015fi c\u00e2t sunt de harnice; mul\u0163i dintre ei acolo \u00ee\u015fi alegeau viitoarele neveste pentru c\u0103 \u00een \u015fez\u0103tori, le puteau vedea cel mai bine virtu\u0163ile. Ba de multe ori se mai incingea \u015fi c\u00e2te-o hor\u0103 de uitau de fus \u015fi furc\u0103 \u015fi jucau p\u00e2n\u0103 \u00een zori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spune un c\u00e2ntec popular din Ardeal: \u201eC\u00e2nd vii bade-n \u015fez\u0103toare \/ Nu sta la u\u015f\u0103-n picioare \/ Ci te uit\u0103-n \u015fir de-a r\u00e2ndu\u2019 \/ \u015ei te-a\u015feaz\u0103 un\u2019 \u0163i-e g\u00e2ndu\u2019\/ De \u0163i-e g\u00e2ndu-n alt\u0103 parte \/ Du-te bade mai departe. <\/em>\u00a0A\u015fa era \u015fi la \u015fez\u0103toarea din satul lui nea Mitic\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai era o doin\u0103 frumoas\u0103 \u00een care se ar\u0103ta dorin\u0163a feciorului de a ajunge la \u015fez\u0103toare \u015fi ale c\u0103rei versuri sunau cam a\u015fa: De-ar veni luna lu\u2019 mai \/ S\u0103 m\u0103 pui st\u0103var la cai, \/ S\u0103 m\u0103 uit din deal \u00een vale, \/ Pe care m\u0103 sui c\u0103lare, \/ Pe \u015fargul cu coama mare, \/ Pintenog de trei picioare, \/ D\u0103, murgule, pasu\u2019 mare \/ S-ajungem \u00een sat cu soare \/ C-am o m\u00e2ndr\u0103 ca o floare \/ \u015ei ne-a\u015fteapt\u0103-n \u015fez\u0103toare. \/ Pe lai\u0163a cu florile \/ Unde stau dorurile \/ Pe lai\u0163a cu floricele \/ Unde-s dorurile mele.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nu-\u015fi mai aminte\u015fte acum toate c\u00e2ntecele de \u015fez\u0103toare, dar cu certitudine \u00ee\u015fi aduce aminte c\u0103 aceste \u00eentruniri erau cele care \u00eensufle\u0163eau satul pe timpul iernii, p\u0103str\u0103toare de tradi\u0163ii \u015fi nesecat izvor de crea\u0163ie popular\u0103 autentic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ce se vorbea seara \u00een \u015fez\u0103tori era ca un fel de barometru al \u015ftirilor \u015fi evenimentelor din sat, pentru c\u0103 nimic nu le sc\u0103pa f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u015ftiut, vrednicelor femei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cemi amintesc cu drag c\u00e2teva versuri dintr-un alt c\u00e2ntec de \u015fez\u0103toare \u2013 a continuat nea Mitic\u0103: Azi e luni \u015fi m\u00e2ine-i mar\u0163i \/ Poim\u00e2ine-i t\u00e2rg la Gala\u0163i. \/ M\u0103 dusei \u015fi eu la t\u00e2rg, \/ S\u0103 v\u0103d boii cum se v\u00e2nd, \/ Vacile cum se pl\u0103tesc, \/ M\u00e2ndrele cum se iubesc!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201cBucur\u0103-te soacr\u0103 mare!\u201d- obiceiuri de nunt\u0103<\/em>\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumea satului a fost \u00eentotdeauna plin\u0103 de creativitate \u015fi spirit; fiec\u0103rei etape din via\u0163a unui om, \u0163\u0103ranul rom\u00e2n autentic a \u015ftiut s\u0103-i c\u00e2nte sau s\u0103-i recite, dup\u0103 obiceiurile str\u0103vechi, transmise de la o genera\u0163ie la alta.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu, \u00een retrospectiva f\u0103cut\u0103 asupra vie\u0163ii satului natal \u00ee\u015fi amintea cum la nun\u0163i, de exemplu, femeile desc\u00e2ntau \u015fi de cele mai multe ori \u0163inta cimiliturilor lor era n\u0103na\u015ful <\/em>ori soacra:<\/strong><\/p>\n

Face\u0163i-mi o \u0163\u00e2r\u2019 de drum, \/ S\u0103 m\u0103 duc la domnu\u2019 nun, \/ S\u0103-i sucesc must\u0103\u0163ile, \/ S\u0103-i plac\u0103 nevestele, \/ S\u0103-i sucesc musta\u0163a bine, \/ S\u0103 m\u0103 plac\u0103 \u015fi pe mine, <\/em>sau alt desc\u00e2ntec, de data aceasta pentru soacra mare: Bucur\u0103-te soacr\u0103 mare \/ C\u0103-\u0163i aduci sc\u0103rpin\u0103toare \/ \u015ei unde te-o sc\u0103rpina \/ \u015eapte ani nu te-o m\u00e2nca.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nimic din ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een sat nu sc\u0103pa de biciul<\/em> vorbelor apar\u0163in\u00e2nd rapsozilor populari ai comunit\u0103\u0163ii; bun\u0103oar\u0103, nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum au desc\u00e2ntat la o nunt\u0103 femeile din sat c\u00e2nd un b\u0103iat de \u0163igan a luat de so\u0163ie o fat\u0103 de rom\u00e2n:<\/strong><\/p>\n

Celuit-a, celuit \/ Un fecior de corturar \/ Pe-o fat\u0103 de general \/ Corturaru\u2019 om de\u015ftept \/ Se-mbr\u0103c\u0103 locotenent, <\/em>iar fata c\u00e2nta: De la casa cu parfum \/ Am ajuns s\u0103 dorm \u00een fum \/ De la cas\u0103 \u015fi palate \/ Am ajuns cer\u015find prin sate.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eNu \u015ftiu dac\u0103 era chiar fat\u0103 de general mireasa, dar \u015ftiu c\u0103 aveau o imagina\u0163ie foarte bogat\u0103 cons\u0103tenii mei \u00een astfel de situa\u0163ii!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eGat\u0103 mam\u0103 cuf\u0103ru\u2019!\u2019\u2019<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 cum vr\u00e2nd nevr\u00e2nd, dup\u0103 ascultarea at\u00e2tor povestiri adev\u0103rate despre satul rom\u00e2nesc, \u00eemi mai trece \u015fi mie prin minte c\u00e2te-un c\u00e2ntec, c\u00e2te-un vers din zona din care m-am n\u0103scut: \u201eGat\u0103 mam\u0103 cuf\u0103ru\u2019\/ C\u0103 mi-o venit ordinu\u2019\u201d<\/em>, spune o hor\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de c\u0103t\u0103nie<\/em>. Nici nea Mitic\u0103 nu uitase s\u0103-mi povesteasc\u0103 c\u00e2te ceva despre aceast\u0103 etap\u0103 din via\u0163a fiec\u0103rui b\u0103rbat din sat – armata!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eVersurile \u015fi c\u00e2ntecele de c\u0103t\u0103nie<\/em> mi-au pl\u0103cut de c\u00e2nd eram copil; c\u00e2nd venea perioada de recrutare, c\u00e2te 25-30 de feciori din sat plecau c\u0103tane<\/em>!\u201d \u2013 \u00eemi spune spre sf\u00e2r\u015fitul \u00eent\u00e2lnirii noastre nea Mitic\u0103, recit\u00e2ndu-mi c\u00e2teva versuri pe care feciorii le spuneau c\u00e2nd primeau ordinul de recrutare: \u00centr-o zi de s\u0103rb\u0103toare \/ Primii acas\u0103 scrisoare \/ Ordinu\u2019 de recrutare \/ \u015ei-au scris cu cerneal-albastr\u0103 \/ C\u00e2nd era s\u0103-mi iau nevast\u0103 \/ \u015ei-au scris cu cerneal\u0103 verde \/ C\u00e2nd eram mai drag la fete. <\/em>C\u00e2nd plecau \u00een armat\u0103, feciorii c\u00e2ntau c\u00e2ntece ca acesta: Dar-ar Dumnezeu un foc \/ S\u0103 ard\u0103 Sibiul tot, \/ S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 numai parii, \/ S\u0103 se-n\u0163epe generalii, \/ Generalii \u015fi maiorii \/ Care c\u0103t\u0103nesc feciorii.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA\u015f putea s\u0103-\u0163i vorbesc la infinit despre satul meu f\u0103r\u0103 s\u0103 obosesc\u201d\u2026 \u00eemi spusese nea Mitic\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul discu\u0163iei noastre. Trebuie s\u0103 recunosc talentul de inegalabil povestitor al lui Dumitru Sinu \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, emo\u0163ia puternic\u0103 ce mi-a l\u0103sat-o dragostea lui infinit\u0103 pentru locurile natale, pentru satul \u00een care a fost pl\u0103m\u0103dit din lutul iubirii de neam \u015fi de glie, de unde a plecat apoi \u00een lumea larg\u0103 s\u0103-\u015fi caute norocul \u015fi unde a \u00eenv\u0103\u0163at, c\u0103 omul cu suflet frumos \u015fi sensibil s-a n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0CAPITOLUL XXVI<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

DUMITRU SINU \u2013 Fr\u00e2nturi de via\u0163\u0103, opinii, amintiri\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoria nu este acumularea evenimentelor de orice fel care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. Este \u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ilor umane<\/em> –<\/em> spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o p\u0103rticic\u0103 din istoria emigran\u0163ilor rom\u00e2ni, o istorie \u00eenc\u0103 nescris\u0103. Oameni ca nea Mitic\u0103 sunt legende vii, iar via\u0163a lor \u0163ese istoria \u015fi traiectoria societ\u0103\u0163ilor umane \u00een care au poposit, s-au integrat \u015fi asupra c\u0103rora \u015fi-au pus amprenta. Via\u0163a rom\u00e2nilor din Occident este un amestec armonios de cultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ii natale, cu cele ale \u0163\u0103rii adoptive.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu, alias nea Mitic\u0103 are o bogat\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi un caracter integru, o putere de net\u0103g\u0103duit de a p\u0103trunde \u00een con\u015ftiin\u0163ele celor cu care intr\u0103 \u00een contact. Este unul dintre rom\u00e2nii pleca\u0163i din \u0163ar\u0103\u00a0pentru a-\u015fi urma destinul departe de locurile natale,\u00a0care a avut grij\u0103 \u00eentotdeauna s\u0103-\u015fi dezvolte\u00a0acea latur\u0103 a cunoa\u015fterii necesar\u0103 fiec\u0103ruia dintre noi, pentru a ne desprinde de g\u00e2ndurile deseori \u00eenvolburate ale tr\u0103irilor prezentului \u015fi a le filtra prin lumina cuv\u00e2ntului rostit frumos.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Voi \u00eencerca de aceast\u0103 dat\u0103 s\u0103 v\u0103 fac cuno\u015ftin\u0163\u0103 mai \u00eendeaproape cu Dumitru Sinu \u015fi s\u0103 prezint o p\u0103rticic\u0103 din ceea ce este \u015fi ce tr\u0103ie\u015fte el \u00een Phoenix-ul de care s-a ata\u015fat cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 \u015fi unde mi-a fost dat s\u0103-l cunosc, cu toate amintirile adunate \u00eentr-un suflet cum rar am \u00eent\u00e2lnit.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAcas\u0103 m\u0103 simt cel mai bine, cu amintirile \u015fi c\u0103r\u0163ile mele…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel vizitez la casa din centrul ora\u015fului Phoenix am impresia c\u0103 fac o c\u0103l\u0103torie \u00een trecut. M\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu toate amintirile sale \u015fi le retr\u0103im \u00eempreun\u0103. Ele se deruleaz\u0103 ca ni\u015fte \u00een\u015fir-te m\u0103rg\u0103rite<\/em> din taini\u0163ele unei min\u0163i nev\u0103duvite vreodat\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi sclipire, cu o d\u0103ruire \u015fi-un magnetism care te atrage spre o comoar\u0103 nepre\u0163uit\u0103 pentru minte \u015fi suflet.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna voi considera un c\u00e2\u015ftig al sufletului \u015fi-un indubitabil mijloc de cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fiecare discu\u0163ie purtat\u0103 cu fascinantul octogenar care n-a uitat c\u0103 a v\u0103zut lumina zilei \u00eentr-un sat de la poalele muntelui Suru din lan\u0163ul mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi nici c\u0103 trebuie s\u0103 dea bun\u0103 ziua<\/em> fiec\u0103rui om pe care-l \u00eent\u00e2lne\u015fte. A fost mereu avid de cunoa\u015ftere \u015fi n-a contenit s\u0103-\u015fi asume riscuri, s\u0103 escaladeze zidurile grele ale exilului, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la cei 85 de ani pe care \u00eei poart\u0103 demn, un altruist, un om deschis \u015fi primitor, a\u015fa cum a \u00eenv\u0103\u0163at de la p\u0103rintele s\u0103u, de la bunicul – nea Niculi\u0163\u0103 \u015fi de la cei \u00een mijlocul c\u0103rora \u015fi-a tr\u0103it prima parte a vie\u0163ii – s\u0103tenii Sebe\u015fului de Sus, din \u00eemprejurimile Sibiului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd \u00eel vizitez pe Dumitru Sinu \u00eemi place s\u0103-mi las ma\u015fina \u00een parcarea de la magazinul Safeway<\/em>, de unde mai sunt circa 200 de metri p\u00e2n\u0103 la locuin\u0163a sa. Merg apoi pe jos spre locul \u00een care am avut at\u00e2tea \u00eent\u00e2lniri pl\u0103cute \u015fi pline de miez<\/em>. Mi\u015fcarea \u00eemi prinde bine. Dup\u0103 aproximativ 45 de minute de condus de la mine de-acas\u0103 p\u00e2n\u0103 aici, m\u0103 preg\u0103tesc pentru orele ce curg \u00eentotdeauna mai repede dec\u00e2t a\u015f putea crede.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Asem\u0103n\u0103tor cu acest magazin era \u015fi cel \u00een care, acum aproape cincizeci de ani, a \u00eent\u00e2lnit-o pentru prima dat\u0103, \u00een Canada, pe Nicole, so\u0163ia sa. \u00cemi amintesc relatarea acelei \u00eent\u00e2lniri, care a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un<\/em> coup de foudre<\/em> autentic:\u00a0 \u201eAm cerut-o pe Nicole \u00een c\u0103s\u0103torie \u00een primul minut c\u00e2nd am v\u0103zut-o, nu \u00een prima or\u0103, ci \u00een primul minut: Cum te cheam\u0103? C\u00e2\u0163i ani ai? Tu vei fi nevasta mea!<\/em>\u201d. C\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t spusese acele cuvinte \u015fi c\u00e2t de r\u0103spicat \u015fi iat\u0103 c\u0103 s-a dovedit a fi alegerea cea mai bun\u0103, pentru c\u0103 au avut o c\u0103snicie frumoas\u0103 \u015fi o via\u0163\u0103 de familie armonioas\u0103, au r\u0103mas mereu al\u0103turi, indiferent de piedicile ridicate \u00een calea lor de-a lungul timpului. Reamintindu-mi acel episod, m\u0103 \u00eendreptam spre casa lui nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind \u00een sinea mea \u015fi g\u00e2ndindu-m\u0103, c\u0103 parc\u0103 anume alesese o asemenea loca\u0163ie, spre permanenta aducere aminte a acelor vremuri. \u015fi \u00eemi spuneam: Nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een via\u0163a aceasta<\/em>!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen apropiere se z\u0103resc blocurile \u00eenalte din centru, impozante \u015fi cu arhitectur\u0103 modern\u0103 \u015fi fa\u0163ade din sticl\u0103, cu ochi care par a m\u0103 privi \u015fi a m\u0103 invidia de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd p\u0103\u015fesc pragul casei lui nea Mitic\u0103. Pot ele intui, oare, ce comori ale sufletului stau ascunse acolo?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acas\u0103<\/em> a lui nea Mitic\u0103 este o oaz\u0103 de lini\u015fte r\u0103t\u0103cit\u0103 \u00een forfota ora\u015fului, o cas\u0103 spa\u0163ioas\u0103, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii exuberante, dar cu mult gust \u015fi foarte primitoare, cald\u0103, din pere\u0163ii c\u0103reia parc\u0103 r\u0103zbate mirosul cernelii \u015fi aroma dulce a amintirilor, cu o gr\u0103din\u0103 plin\u0103 cu flori, cu terasa de unde adesea distinsul meu prieten \u00ee\u015fi admir\u0103 florile\u00a0 – toate sem\u0103nate \u015fi \u00eengrijite cu dragoste, de m\u00e2na sa.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De multe ori m\u0103 a\u015fteapt\u0103 cu u\u015fa larg deschis\u0103 \u015fi \u015ftiu atunci c\u0103 \u00eel voi g\u0103si\u00a0 \u00een camera unde \u00eei place s\u0103 stea de obicei, s\u0103 citeasc\u0103 sau s\u0103 mai adauge c\u00e2te ceva \u00een caietele pline de noti\u0163e, \u015fi unde po\u0163i r\u0103sfoi \u00een voie tot felul de reviste. Alteori, m\u0103 a\u015fteapt\u0103 pe teras\u0103, la umbr\u0103, chiar \u015fi pe timp de var\u0103 \u2013 se pare c\u0103 nu l-a deranjat niciodat\u0103 c\u0103ldura din Arizona.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd intri \u00een cas\u0103, living room<\/em>-ul te \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu o atmosfer\u0103 cald\u0103, familial\u0103, mobilat simplu \u015fi cu bun gust. Pe unul dintre pere\u0163i, \u00eencadrat\u0103 de dou\u0103 s\u0103bii \u00eencrustate cu \u00eensemne pe care nu le po\u0163i deslu\u015fi la prima vedere, st\u0103 frumos aranjat\u0103 uniforma militar\u0103 a lui Nicolae, b\u0103iatul lui nea Mitic\u0103. El a fost \u00eenrolat \u00een armata american\u0103 \u015fi a avut merite deosebite. Peretele este \u00eempodobit cu diplomele \u015fi medaliile b\u0103iatului, care se ocup\u0103 acum cel mai mult de afacerile familiei. Pentru \u0163inut\u0103 exemplar\u0103, eficien\u0163\u0103 \u015fi fidelitate \u00een perioada 1996-1999<\/em> \u2013 citesc pe una din diplomele de merit ale lui Nicolae. Din buzunarul drept al vestonului iese la iveal\u0103 fotografia fostului militar. \u00cei st\u0103tea bine \u00een uniform\u0103 \u015fi seam\u0103n\u0103 leit cu tat\u0103l s\u0103u. Ceilal\u0163i pere\u0163i sunt orna\u0163i cu tablouri pictate de \u00eensu\u015fi Nicolae, care este pasionat de art\u0103. L-a mo\u015ftenit \u015fi pe t\u0103r\u00e2m spiritual pe tat\u0103l s\u0103u. Picturi abstracte, culori vii, forme geometrice \u015fi iluzii optice care poart\u0103 \u00een ele sufletul artistului, creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 de vernisaj \u00een camera de zi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nu se putea s\u0103 lipseasc\u0103 biblioteca din living<\/em>, de fapt toat\u0103 casa lui nea Mitic\u0103 e plin\u0103 de c\u0103r\u0163i pentru c\u0103 \u015ftim bine, c\u0103r\u0163ile reprezint\u0103 marea lui pasiune. Studiez de multe ori c\u0103r\u0163i din rafturile pe care stau aliniate frumos exemplare de colec\u0163ie \u015fi m\u0103 delectez de fiecare dat\u0103, redescoperind bijuterii<\/em>\u00a0 pe care nu le po\u0163i r\u0103sfoi oriunde. Beletristic\u0103, filosofie, s\u0103n\u0103tate, spiritualitate, de toate g\u0103se\u015fti \u00een biblioteca lui Dumitru Sinu, nu numai din toate domeniile dar \u015fi \u00een mai multe limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103. Fabulele lui La Fontaine \u00een mai multe volume legate \u00een piele, Balzac, Moli\u00e8re \u015fi al\u0163i colo\u015fi ai literaturii franceze \u015fi universale, volume nenum\u0103rate \u00een limba lui Voltaire, \u00een englez\u0103, italian\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103. Se spune c\u0103 o carte pe care n-o recite\u015fti este ca un prieten pe care l-ai uitat<\/em>. Nea Mitic\u0103 n-a uitat pe nimeni. I-a a\u015fezat pe to\u0163i prietenii lui \u00een sert\u0103ra\u015fe speciale ale sufletului s\u0103u imens, a scris despre fiecare c\u00e2te ceva, a colectat amintiri, fr\u00e2nturi de via\u0163\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Z\u0103resc apoi al\u0103turi de Biblie, Coranul \u015fi o edi\u0163ie \u00een limba englez\u0103 a istoriei poporului arab.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La loc de cinste stau \u015fi volumele medicului indian Deepak Chopra, cel care a scris 25 de c\u0103r\u0163i, traduse \u00een 35 de limbi \u015fi care ne provoac\u0103 la o transformare \u00een persoane libere \u015fi iubitoare, la preschimbarea comport\u0103rilor inferioare, precum frica, ignoran\u0163a, ru\u015finea, \u00een cele mai pre\u0163ioase sentimente care exist\u0103: iubire \u015fi \u00eemplinire. Tot la loc de cinste stau \u015fi dic\u0163ionare filosofice \u015fi opere ale marilor g\u00e2nditori ai Greciei antice \u015fi multe altele, din care \u015fi-a extras mereu sevele cunoa\u015fterii, prietenul meu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deasupra, pe bibliotec\u0103 stau c\u00e2teva antichit\u0103\u0163i, obiecte din bronz – o cizm\u0103 din aram\u0103, un vapora\u015f, un trenule\u0163 miniatural care arboreaz\u0103 drapelul rom\u00e2nesc \u015fi un mo\u015fneag cu barb\u0103 alb\u0103, poate chiar prototipul \u00een\u0163eleptului a\u015fezat la loc de cinste \u00een casa lui nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Al\u0103turi de rafturile pline cu c\u0103r\u0163i valoroase, o m\u0103su\u0163\u0103 rotund\u0103 din \u00eempletitur\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi-un scaun confortabil confec\u0163ionat din acela\u015fi gen de fibr\u0103, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 te \u00eembie la lectur\u0103. Setea de cunoa\u015ftere a lui Dumitru Sinu este omniprezent\u0103 \u00een casa lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen master bedroom<\/em>, troneaz\u0103 un pat \u2013 mobilier antic (la mare c\u0103utare \u00een America zilelor noastre!) \u015fi alte piese \u00een acela\u015fi stil, mobil\u0103 f\u0103cut\u0103 din lemn de culoare \u00eenchis\u0103 cu sculpturi decorative, radiind parc\u0103 din fiecare ungher o lini\u015fte regeasc\u0103 \u015fi armonie. Probabil c\u0103 aici se odihne\u015fte pe parcursul zilei Dumitru Sinu, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nea Mitic\u0103 \u015fi Nicole dorm la hotel, unde au un apartament cu toate dot\u0103rile aferente traiului unei familii, cu buc\u0103t\u0103rie, cu televizor \u015fi mai ales, cu c\u0103r\u0163i \u015fi reviste c\u00e2te vrei. Dar aproape \u00een fiecare zi, mai pu\u0163in \u00een weekend, diminea\u0163a \u00een jurul orei 10, doamna Nicole \u00eel aduce pe nea Mitic\u0103 acas\u0103<\/em> pentru c\u0103 aici se simte \u00een largul s\u0103u, aici cite\u015fte, scrie, converseaz\u0103 ore \u00een \u015fir la telefon, sau st\u0103 de vorb\u0103 cu c\u00e2te un prieten care \u00eel viziteaz\u0103. N-a condus niciodat\u0103 ma\u015fina, i-a pl\u0103cut mult s\u0103 circule pe jos ceea ce i-a fost de un real folos \u00een men\u0163inerea unei s\u0103n\u0103t\u0103\u0163i de invidiat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O alt\u0103 camer\u0103 a casei g\u0103zduie\u015fte o bibliotec\u0103 impresionant\u0103 \u00een care troneaz\u0103, ca ni\u015fte regine ale cunoa\u015fterii, o sumedenie de c\u0103r\u0163i apar\u0163in\u00e2nd greilor <\/em>literaturii rom\u00e2ne \u015fi universale, dar \u015fi c\u0103r\u0163i scrise de cei cu care s-a \u00eent\u00e2lnit, a avut contact sau s-a \u00eemprietenit de-a lungul vie\u0163ii, nea Mitic\u0103, pe care cred c\u0103 nu gre\u015fesc dac\u0103-l numesc omul enciclopedie<\/em>. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd intru \u00een aceast\u0103 camer\u0103 am impresia c\u0103 Minulescu a spus special pentru mine \u015fi prietenul meu Mitic\u0103: Intra\u0163i \u00een templul literaturii pe poarta cea mare, nu pe u\u015fi l\u0103turalnice.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deseori, c\u00e2nd am mers la el \u00een vizit\u0103 l-am g\u0103sit \u00eentr-o camer\u0103 plin\u0103 de reviste, caiete \u015fi foi cu noti\u0163e, unde scrie, unde-\u015fi adun\u0103 g\u00e2ndurile \u015fi amintirile \u015fi le a\u015fterne pe h\u00e2rtie. \u00cen lini\u015fte, la biroul simplu dar \u00eenc\u0103rcat de pove\u015fti adev\u0103rate, Dumitru Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte, scrie fr\u00e2nturi de via\u0163\u0103, pe care mi le dest\u0103inuie\u015fte f\u0103r\u0103 pic de zg\u00e2rcenie. Via\u0163a sa a cunoscut din plin aventura, \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amintirile-i sunt fascinante \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eel ascul\u0163i te captiveaz\u0103 tot mai mult \u015fi tot mai multe ai vrea s\u0103 afli, minun\u00e2ndu-te ce experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 a putut s\u0103 aib\u0103. \u015ei toate aceste tr\u0103iri ale sale se a\u015feaz\u0103 \u00een timp, sunt filele unei c\u0103r\u0163i scrise cu sevele sufletului, c\u0103p\u0103t\u00e2nd acel farmec care te \u00eendeamn\u0103 la cunoa\u015ftere, la aprofundare \u015fi mai ales, la luare aminte\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAcas\u0103<\/em> m\u0103 simt cel mai bine, cu amintirile \u015fi c\u0103r\u0163ile mele\u2026\u201d \u2013 nu uit\u0103 s\u0103-mi spun\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel vizitez.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eDumnezeu nu gre\u015fe\u015fte niciodat\u0103, El face totul perfect!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 St\u0103team ore \u00eentregi ascult\u00e2ndu-l pe nea Mitic\u0103 acas\u0103,<\/em> \u015fi de multe ori, doamna Nicole, care venea s\u0103-l ia la hotel se \u00eentorcea singur\u0103, pentru c\u0103 so\u0163ul s\u0103u \u00eei spunea z\u00e2mbind: \u201eDraga mea, las\u0103 c\u0103 m\u0103 aduce prietenul meu, mai st\u0103m pu\u0163in de vorb\u0103\u201d. Iar c\u00e2nd \u00eentrerupeam conversa\u0163ia, pentru c\u0103 noi am fi discutat altfel mult \u015fi bine, plecam \u00eempreun\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-una din zilele acelea, c\u00e2nd am ajuns la hotel, Dumitru Sinu mi-a ar\u0103tat florile frumoase din fa\u0163a acestuia, spun\u00e2ndu-mi: \u201eToate plantele \u015fi florile acestea au fost s\u0103dite \u015fi \u00eengrijite de c\u0103tre mine. Privesc zilnic cum \u00ee\u015fi deschid petalele \u015fi cum fiecare este unic\u0103 \u00een felul ei. Culorile lor parc\u0103 se scurg din penelul unui pictor, spre \u00eenc\u00e2ntarea ochiului \u015fi a sufletului \u00een acela\u015fi timp… Dumnezeu nu gre\u015fe\u015fte niciodat\u0103, El face totul perfect!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Frumuse\u0163ea sufletului s\u0103u este un adev\u0103r care se poate citi cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 dragoste a lui nea Mitic\u0103 pentru tot ce este viu, pentru c\u0103 el iube\u015fte florile \u015fi iube\u015fte via\u0163a cu toate frumuse\u0163ile \u015fi umbri\u015furile ei. Niciodat\u0103 nu m-a \u00eent\u00e2mpinat altfel dec\u00e2t bine dispus \u015fi fiecare \u00eent\u00e2lnire a noastr\u0103 a debutat cu o glum\u0103 bun\u0103 sau o \u00eent\u00e2mplare hazlie, menite parc\u0103 s\u0103 creeze \u015fi-apoi s\u0103 men\u0163in\u0103 acest spirit pe tot parcursul orelor petrecute \u00eempreun\u0103. Acela\u015fi lucru \u00eens\u0103, mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi c\u00e2nd vorbim la telefon, are darul de a m\u0103 bine dispune chiar din prima clip\u0103 c\u00e2nd \u00eel aud \u015fi de a imprima o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 pe tot parcursul conversa\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Revenind la sintagma de mai sus, Dumnezeu a fost foarte generos cu nea Mitic\u0103, d\u0103ruindu-i un caracter puternic, demnitate \u015fi o fantastic\u0103 putere de analiz\u0103 \u015fi sintez\u0103, dragoste de via\u0163\u0103, de p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc \u015fi de oamenii lui \u015fi nu numai, el i-a iubit pe to\u0163i cei care au dovedit c\u0103-i merit\u0103 aprecierea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu nu a reu\u015fit s\u0103-\u015fi termine studiile \u00een \u0163ar\u0103 – vremurile, condi\u0163iile, greut\u0103\u0163ile i-au fost potrivnice. \u00cen plus, l-a st\u0103p\u00e2nit mereu o dorin\u0163\u0103 nest\u0103vilit\u0103 de a cunoa\u015fte alte locuri \u015fi al\u0163i oameni, de a-\u015fi \u00eencerca norocul \u00een lumea larg\u0103. Spiritul de aventur\u0103 \u015fi curiozitatea sa nativ\u0103 l-au ambi\u0163ionat s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een exil tot ce n-a reu\u015fit acas\u0103; s\u0103 citeasc\u0103 tot ce n-a citit \u015fi s\u0103 se \u00eenfrupte din tainele c\u0103r\u0163ilor, dob\u00e2ndind cu timpul un bagaj enorm de cuno\u015ftin\u0163e pe care orice om care se pretinde a fi cult \u015fi-ar dori s\u0103 le de\u0163in\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0A terminat liceul la Sibiu \u015fi a continuat s\u0103 \u00eenve\u0163e tot restul vie\u0163ii sale. Nici acum, la cei 85 de ani, setea de lectur\u0103 \u015fi de cunoa\u015ftere nu i-a disp\u0103rut, c\u0103ci Dumnezeu a f\u0103cut totul perfect iar noi ar trebui s\u0103 ne apropiem c\u00e2t mai mult de perfec\u0163iune prin propria str\u0103duin\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu un spirit de observa\u0163ie mereu la cote maxime, chibzuit \u015fi plin de modestie, Dumitru Sinu a \u00eenv\u0103\u0163at tot timpul: de la via\u0163\u0103, din c\u0103r\u0163i, de la marii g\u00e2nditori ai lumii sau chiar de la omul de r\u00e2nd. Abordeaz\u0103 discu\u0163ii pe teme filosofice \u015fi orice aspect al vie\u0163ii \u00eel dezbate cu o abilitate nemaipomenit\u0103, opiniile sale rivaliz\u00e2nd cu ale unor g\u00e2nditori de marc\u0103 ai omenirii. Are o cultur\u0103 solid\u0103, niciodat\u0103 cu el nu te po\u0163i plictisi pentru c\u0103 \u015ftie s\u0103 te captiveze \u015fi s\u0103 te determine s\u0103 mai dore\u015fti \u00eenc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 s\u0103-i ascul\u0163i pledoariile. Cu harul cu care este \u00eenzestrat \u00een ceea ce spune, pres\u0103r\u00e2nd pe alocuri c\u00e2te-o vorb\u0103 de duh, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 \u00eentotdeauna ceea ce este mai important, f\u0103c\u00e2nd ca relatarea evenimentelor trecutului s\u0103u s\u0103-\u0163i foloseasc\u0103 \u0163ie, celui care-l ascul\u0163i, drept lec\u0163ie de via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201cDar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot Eminescu e cel mai mare!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0C\u00e2nd stai cu nea Mitic\u0103 de vorb\u0103, el nu \u00eencearc\u0103, \u00een niciun caz, s\u0103 te impresioneze sau s\u0103 se laude. Spune cu at\u00e2ta convingere, de exemplu, c\u0103 via\u0163a este scurt\u0103 \u015fi trebuie \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 te focalizezi pe ceea ce este important \u015fi util, \u00eenc\u00e2t te \u00eendeamn\u0103 s\u0103-\u0163i faci rapid o autoevaluare \u015fi s\u0103-\u0163i stabile\u015fti priorit\u0103\u0163ile.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eMare lucru este dac\u0103 nu te amesteci cu oricine\u201d- \u00eemi spune mereu \u015fi-mi reaminte\u015fte de fiecare dat\u0103 ce a \u00eenv\u0103\u0163at d\u00e2nsul de la nea Niculi\u0163\u0103, bunicul s\u0103u: s\u0103 se amestece<\/em> doar cu cel care are s\u00e2mbure \u00een ceea ce spune.<\/em> \u015ei nu-i \u00een\u0163elept? Ba da! Am admirat la Dumitru Sinu permanent capacitatea de a extrage \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din via\u0163a \u015fi g\u00e2ndirea omului din popor \u015fi de a le compara \u015fi \u00eembina cu ale celor mai mari g\u00e2nditori ai lumii. Nu o dat\u0103 a f\u0103cut referire la scrierile lui Homer, ale lui Diogene sau Socrate. Dar nu numai c\u0103 le-a citit operele, curiozitatea \u015fi dorin\u0163a permanent\u0103 de a \u015fti<\/em> l-a determinat s\u0103 citeasc\u0103 tot ce a g\u0103sit despre vie\u0163ile fiec\u0103ruia \u00een parte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u0163i poate vorbi ore \u00een \u015fir f\u0103r\u0103 s\u0103 oboseasc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 te plictiseasc\u0103, de to\u0163i corifeii istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale. \u00cen biblioteca sa, cu sute de volume rare, g\u0103se\u015fti c\u0103r\u0163ile lui Dostoievski, Pu\u015fkin, Dante Alighieri sau Shakespeare \u015fi la loc de cinste, toate c\u0103r\u0163ile lui Emil Cioran. Nu lipse\u015fte din impresionanta sa bibliotec\u0103 nici Mircea Eliade sau Petre \u0162u\u0163ea, ori adev\u0103ratele comori de poezie din c\u0103r\u0163ile celor mai \u00eensemna\u0163i poe\u0163i ai literaturii universale. \u015etie pe dinafar\u0103 enorm de multe poezii, este ca o enciclopedie din paginile c\u0103reia nu te mai saturi s\u0103 cite\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u00e2te o \u00eent\u00e2mplare pe care o poate asocia cu vreo \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 extras\u0103 din c\u0103r\u0163ile marilor g\u00e2nditori \u015fi scriitori, nu ezit\u0103 s\u0103 fac\u0103 trimiteri la scrierile lor, cunosc\u00e2ndu-le bine operele. Dup\u0103 ce \u00eemi vorbe\u015fte cu entuziasm despre toate acestea, face \u00eens\u0103 o mic\u0103 pauz\u0103 \u015fi \u00eemi spune cu o voce calm\u0103: \u201eDar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot Eminescu e cel mai mare! \u015ei, printre altele, pentru faptul c\u0103 a spus:\u00a0 \u00abPo\u0163i zidi o lume-ntreag\u0103 \/ S\u0103 d\u0103r\u00e2mi orice ai spune \/ Peste toate o lopat\u0103 \/ De \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 se depune\u00bb – <\/em>\u015fi-apoi continu\u0103, aten\u0163ion\u00e2ndu-m\u0103 subtil -: Niciodat\u0103 s\u0103 nu ui\u0163i lopata lui Eminescu! M\u0103 uit la to\u0163i ace\u015fti mari scriitori ai lumii: nu zic c\u0103 nu au fost mari, \u00eens\u0103 nici unul nu a descris rostul vie\u0163ii ca \u015fi Eminescu. Lopata lui Eminescu este finalul tuturor. Pe to\u0163i \u00eei a\u015fteapt\u0103 doar acea lopat\u0103…\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit de multe ori despre efemeritatea vie\u0163ii: \u201eLa mine la hotel, adesea \u00eei \u00eentreb pe americanii \u0103\u015ftia, ce p\u0103rere au despre moarte \u015fi dac\u0103 s-au g\u00e2ndit vreodat\u0103 la realitatea mor\u0163ii.\u00a0R\u0103m\u00e2n surprins c\u00e2nd constat c\u0103 majoritatea dintre ei nici nu se g\u00e2ndesc c\u0103 \u00eentr-o zi vor muri; po\u0163i s\u0103 faci orice \u00een via\u0163a aceasta pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot la lopata lui Eminescu ajungi!\u201d\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eCioran a fost ca o batoz\u0103: el i-a luat pe to\u0163i \u015fi i-a treierat!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u015etia at\u00e2t de multe despre Emil Cioran… Pe Cioran \u015fi pe Octavian Goga, nea Mitic\u0103 \u00eei numea cons\u0103tenii\u00a0 mei<\/em>, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi au originile to\u0163i trei \u00een \u0163inuturile Sibiului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eDup\u0103 p\u0103rerea mea, Cioran a fost ca o batoz\u0103: el i-a luat pe to\u0163i \u015fi i-a treierat, a separat gr\u00e2ul cel bun de pleav\u0103 \u015fi neghin\u0103 – mi-a m\u0103rturisit Dumitru Sinu -. \u00cen Fran\u0163a, unde l-am ascultat de multe ori la diverse prezent\u0103ri publice, Emil Cioran era cunoscut ca unul dintre cei mai valoro\u015fi intelectuali ai vremurilor de-atunci \u015fi-al celor ce-au urmat, era nelipsit de la toate reuniunile ce se \u0163ineau la cafenelele scriitorilor \u015fi unde se dezb\u0103teau ideile \u015fi operele celor mai mari scriitori, filosofi \u015fi g\u00e2nditori ai Fran\u0163ei \u015fi diasporei. To\u0163i \u00ee\u015fi exprimau opiniile asupra temelor abordate, iar lui Cioran \u00eei d\u0103deau cuv\u00e2ntul la sf\u00e2r\u015fit. Cu siguran\u0163\u0103, obiectivitatea cu care acesta \u00ee\u015fi spunea p\u0103rerea, \u00eei ajuta la elucidarea punctelor de vedere expuse, pentru c\u0103 ceea ce rom\u00e2nul, filosof \u015fi scriitor de marc\u0103 avea s\u0103 spun\u0103, r\u0103m\u00e2nea pe frontispiciul discu\u0163iilor purtate ca o pecete. Adesea era r\u0103gu\u015fit a doua zi, at\u00e2t de mult vorbise \u00een seara precedent\u0103!\u201d Interesante amintiri \u015fi catalog\u0103ri!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o lume aflat\u0103 \u00een plin\u0103 vitez\u0103, \u00eentr-una dintre cele mai mari metropole americane \u00een care accentul se pune pe competitivitate, pe cunoa\u015ftere, seriozitate \u015fi rigurozitate \u00een tot ceea ce faci ca s\u0103-\u0163i po\u0163i asigura ascensiunea pe t\u0103r\u00e2m profesional, casa lui nea Mitic\u0103 a fost pentru mine o adev\u0103rat\u0103 oaz\u0103 de relaxare. De c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit, fiecare ocazie de a-l vizita este similar\u0103 cu o evadare din cotidian, o \u015fans\u0103 de a p\u0103trunde dincolo de superficialitatea discu\u0163iilor \u015fi \u00eent\u00e2lnirilor obi\u015fnuite. Cu el am dezb\u0103tut \u015fi dezbat \u00een profunzime acel gen de subiecte delicate, sensibile, \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u0163ii, care te \u00eenal\u0163\u0103, \u00ee\u0163i aduc un plus de cunoa\u015ftere, din punct de vedere cultural, pe de-o parte, \u015fi constituie totodat\u0103, nepre\u0163uite lec\u0163ii de via\u0163\u0103. L\u00e2ng\u0103 nea Mitic\u0103 am \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat semnifica\u0163ia unui proverb rom\u00e2nesc: Cine nu are un b\u0103tr\u00e2n, s\u0103 \u015fi-l cumpere!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adesea, venind de la vreo \u00eent\u00e2lnire de afaceri sau de la un seminar, dup\u0103 o zi stresant\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de probleme de tot soiul, \u00eemi doream s\u0103 poposesc la nea Mitic\u0103. Eram invadat de o adev\u0103rat\u0103 pl\u0103cere, o bucurie sufleteasc\u0103 imens\u0103, numai la g\u00e2ndul c\u0103 voi deschide u\u015fa casei lui, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een tainele unei alte lumi, o lume diferit\u0103, rupt\u0103 complet de ritmul infernal \u00een care ne tr\u0103im zilele.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poate c\u0103 dac\u0103 \u00een Statele Unite nu ar exista at\u00e2t de mul\u0163i cona\u0163ionali de-ai mei, dac\u0103 n-a\u015f avea minuna\u0163i prieteni cu care s\u0103 petrec weekend-uri sau s\u0103 conversez, dorul de \u0163ar\u0103, dorul de-acas\u0103 ar fi mult mai pregnant. C\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u015fti un om ca nea Mitic\u0103, e imposibil s\u0103 nu dore\u015fti s\u0103 te vezi cu el. Personalitatea lui puternic\u0103 te cheam\u0103 s\u0103-l ascul\u0163i, s\u0103 \u00eenve\u0163i c\u00e2te ceva de la domnia sa, pentru c\u0103, sincer, ai ce \u00eenv\u0103\u0163a! Odat\u0103, d\u00e2nsul mi-a amintit un c\u00e2ntec pe care-l fredona cu amicii s\u0103i dup\u0103 plecarea din \u0163ar\u0103 \u015fi m-a cuprins un sentiment, care m\u0103 st\u0103p\u00e2nise mult timp dup\u0103 ce am ajuns \u00een America – acel dor pe care-l \u0163ii, numai Dumnezeu \u015ftie cum, lipit de suflet mereu, care se infiltreaz\u0103 \u00een fiecare p\u0103rticic\u0103 din tine \u015fi a c\u0103rui alinare n-o po\u0163i g\u0103si altundeva dec\u00e2t acas\u0103<\/em>: Trist\u0103 este floricica \/ Care cre\u015fte \u00eentre spini \/ Dar mai trist\u0103 este via\u0163a\/ Petrecut\u0103 prin str\u0103ini \/ Cu str\u0103inii-am stat la mas\u0103 \/ \u015ei cu ei m-am osp\u0103tat \/ Dar g\u00e2ndind la mine acas\u0103 \/ Lacrimi multe am v\u0103rsat\u2026<\/em>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu nea Mitic\u0103 despre Rom\u00e2nia \u015fi despre rom\u00e2ni<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi plecat din \u0163ar\u0103 din toamna anului 1948, Dumitru Sinu nu \u015fi-a uitat nicic\u00e2nd ob\u00e2r\u015fia. Am prezentat \u00eentr-un capitol anterior multe dintre lucrurile pe care mi le-a povestit despre satul s\u0103u, despre locuri, despre oameni \u015fi obiceiurile lor, despre spiritul \u0163\u0103ranului autentic pe care l-a stimat, l-a iubit \u015fi l-a avut model. \u00centotdeauna nea Mitic\u0103 a fost, este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne rom\u00e2n adev\u0103rat! Cunoa\u015fte at\u00e2t de bine istoria Rom\u00e2niei, literatura \u015fi reprezentan\u0163ii ei de seam\u0103, valorile na\u0163ionale, geografia, ora\u015fele, satele, evenimentele importante \u015fi este \u00een permanent\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u0163ara, se informeaz\u0103 despre tot \u015fi despre toate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu a prea cunoscut experien\u0163a comunismului \u015fi mereu \u00eemi spune c\u0103 tr\u0103ie\u015fte cu nostalgia vremurilor c\u00e2nd era bine<\/em>… Pentru majoritatea emigran\u0163ilor rom\u00e2ni, patria str\u0103mo\u015filor va r\u0103m\u00e2ne mereu vie \u00een memoria lor. A\u015fa a fost \u015fi cu nea Mitic\u0103. Trecerea timpului a diluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia s-au estompat\u2026 A\u015fa este f\u0103cut omul, s\u0103 uite de rele \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 aminte cu drag de perioadele frumoase ale vie\u0163ii. Trecutul reprezint\u0103 pentru fiecare emigrant tinere\u0163ea, o Rom\u00e2nie pe care \u015fi-a construit-o \u00een suflet \u2013 pu\u0163in utopic\u0103, pu\u0163in idilic\u0103\u2026 specific\u0103 oamenilor cu dou\u0103 patrii. Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitic\u0103 o imagine realist\u0103 asupra Rom\u00e2niei zilelor noastre. Prietenul meu \u015fi-a iubit \u00eentotdeauna \u0163ara, graiul \u015fi portul str\u0103mo\u015fesc, oamenii p\u0103m\u00e2ntului \u00een care s-a n\u0103scut, dar mi-a spus c\u0103 este de acord cu Cioran – care spunea la un moment dat c\u0103 noi nu avem nimic<\/em>\u2026 \u201eRom\u00e2nului \u00eei cam place s\u0103 se laude \u2013 spune nea Mitic\u0103 \u2013, eu m\u0103 bucur c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnesc rom\u00e2ni de succes, este o m\u00e2ndrie a sufletului meu de rom\u00e2n, dar c\u00e2nd aud laude nejustificate sunt m\u00e2hnit; trebuie s\u0103 fim reali\u015fti \u015fi s\u0103 nu ne atribuim alte calit\u0103\u0163i, dec\u00e2t pe cele cu care, \u00eentr-adev\u0103r, ne putem eviden\u0163ia \u00eentre alte na\u0163ii\u201d. \u00cen sus\u0163inerea convingerilor sale mi-a dat exemplul japonezilor, care \u00ee\u015fi \u00eenva\u0163\u0103 copiii c\u0103 de fapt, ei nu au nimic \u00een afar\u0103 de mintea pe care trebuie s\u0103 \u015fi-o valorifice la maxim: Tot ce ave\u0163i este inteligen\u0163a voastr\u0103, merge\u0163i la \u015fcoal\u0103 c\u00e2t mai departe, studia\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, preg\u0103ti\u0163i-v\u0103…<\/em> Afirm\u0103 cu t\u0103rie: \u201eTrebuia ca \u00een \u015fcoli s\u0103 ne fi \u00eenv\u0103\u0163at adev\u0103rul despre tot ce \u0163ine de neamul nostru rom\u00e2nesc, care este un neam brav, cu r\u0103d\u0103cini puternice \u015fi origini str\u0103vechi, iar despre Rom\u00e2nia noastr\u0103 trebuia s\u0103 ne fi \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este o \u0163ar\u0103 mic\u0103, c\u0103 avem \u015fi noi ce avem!\u201d Era tare indignat c\u0103 s-au scris pe vremea comunismului at\u00e2tea poezii patriotice exagerate, laudative, cu at\u00e2ta emfaz\u0103 despre calit\u0103\u0163i pe care nu le avem, ascunz\u00e2nd defecte, pe care, \u00een definitiv, fiecare popor le are \u015fi pe care trebuie s\u0103 le \u00eenl\u0103ture. Inten\u0163ia de a-\u0163i pream\u0103ri neamul este bun\u0103, dar patriotismul \u00ee\u015fi poate avea locul doar dup\u0103 ce con\u015ftiin\u0163a obiectiv\u0103 a fost stabilit\u0103. Mai \u00eent\u00e2i lumina min\u0163ii \u015fi apoi focul aprins al patriotismului<\/em>, scria cineva.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi iube\u015fte foarte mult satul natal \u015fi amintirile anilor petrecu\u0163i acolo i-au r\u0103mas mereu vii! Dar tr\u0103ind at\u00e2\u0163ia ani departe de Rom\u00e2nia, cutreier\u00e2nd \u0163\u0103ri \u015fi continente, av\u00e2nd \u015fansa de a cunoa\u015fte \u015fi a face o ierarhizare realist\u0103 a valorilor, opinia lui este impar\u0163ial\u0103, chiar dac\u0103 inima sa a b\u0103tut tot timpul \u015fi bate \u00een continuare rom\u00e2ne\u015fte. Nu suport\u0103 oamenii care fac exces de laude \u015fi c\u00e2nd are ocazia s\u0103-i asculte, nu preget\u0103 a le spune direct: \u201eM\u0103i, fra\u0163ilor, da\u2019 ce suntem noi, rom\u00e2nii, buricul p\u0103m\u00e2ntului cumva? Suntem \u015fi noi un popor mic, dar \u00een loc s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu ce-au fost str\u0103bunii no\u015ftri, noi trebuie s\u0103 muncim, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, s\u0103 avem grij\u0103 de valorile noastre \u015fi s\u0103 ne eviden\u0163iem prin fapte \u015fi realiz\u0103ri remarcabile \u00eentre toate popoarele acestei lumi\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eRom\u00e2nii sunt iste\u0163i, prind repede totul, sunt descurc\u0103re\u0163i, cu alte cuvinte\u201d- \u00eemi spunea adesea nea Mitic\u0103 – \u015fi continua prin a-mi da exemple din Rom\u00e2nia zilelor noastre, f\u0103c\u00e2nd referiri la ceea ce se petrece \u00een \u0163ara pe care a p\u0103r\u0103sit-o acum 63 de ani… Nu agreeaz\u0103 acest subiect, ar fi preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu imaginea Rom\u00e2niei lui de-atunci<\/em>… c\u00e2nd era bine<\/em>. Niciunui rom\u00e2n care-\u015fi iube\u015fte \u0163ara nu-i este u\u015for s\u0103 vad\u0103 cum se degradeaz\u0103 cu fiecare zi ce trece scara valorilor, cum triumf\u0103\u00a0 doar puterea banului, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 seam\u0103 de interesul na\u0163ional.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103-mi place sau nu, trebuie s\u0103 fiu realist \u015fi s\u0103 subscriu opiniei lui Cioran \u015fi-anume, c\u0103 ne batem de multe ori cu c\u0103r\u0103mida \u00een piept, m\u00e2ndrindu-ne cu ce-au fost \u015fi ce-au f\u0103cut bunii \u015fi str\u0103bunii no\u015ftri, \u00een loc s\u0103 punem m\u00e2na s\u0103 facem noi ceva pentru \u0163\u0103ri\u015foara asta \u015fi s\u0103 ne remarc\u0103m cu-adev\u0103rat \u00eentre celelalte popoare; uit\u0103-te, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een \u0163ar\u0103, uite cum se m\u0103n\u00e2nc\u0103<\/em> \u00eentre ei cei mari \u015fi cum se lupt\u0103 pentru putere, f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la solu\u0163ii viabile \u015fi care s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een folosul na\u0163ional\u201d. \u015ei c\u00e2t\u0103 dreptate are, fie c\u0103 ne place fie c\u0103 nu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spiritul mo\u015ftenit de la bunii \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, educa\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103 primit\u0103 \u00eentr-o familie de oameni simpli dar cinsti\u0163i \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd anii petrecu\u0163i \u00eentr-o lume diferit\u0103 de cea \u00een care s-a format \u00een tinere\u0163e, au f\u0103cut ca nea Mitic\u0103 s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 din \u0163\u0103ranul rom\u00e2n un\u00a0 model de via\u0163\u0103: \u201eDac\u0103 scriu bine nu se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 am tr\u0103it \u00eentre intelectuali, ci faptului c\u0103 am tr\u0103it \u00eentre \u0163\u0103rani,<\/em> afirma c\u00e2ndva un mare scriitor francez,\u00a0 iar eu sunt \u00een totalitate de-acord cu el, de aceea \u00eemi voi scoate mereu p\u0103l\u0103ria \u00een fa\u0163a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n\u201d.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La o \u015fuet\u0103 cu buc\u0103tarul lui Nikita Hru\u015fciov<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu c\u0103l\u0103torea cu avionul de la Paris la Los Angeles. Cum niciodat\u0103 n-a fost zg\u00e2rcit la vorb\u0103 \u015fi cum nim\u0103nui nu-i trebuie mult ca nea Mitic\u0103 s\u0103-i devin\u0103 simpatic, \u00een acea c\u0103l\u0103torie nea Mitic\u0103 \u00eel cunoa\u015fte pe buc\u0103tarul lui Nikita Hru\u015fciov, conduc\u0103torul Uniunii Sovietice dup\u0103 moartea lui Stalin. Nici nu se putea s\u0103 nu intre \u00een dialog cu el, nu \u015fi-ar fi iertat-o! \u00cei pl\u0103cea s\u0103 afle c\u00e2t mai multe lucruri despre oameni, \u00een general, iar c\u00e2nd era vorba despre personalit\u0103\u0163i era de-a dreptul \u00eenc\u00e2ntat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cei povestise buc\u0103tarul cum odat\u0103 \u00eel \u00eentrebase pe Hru\u015fciov ce ar lua cu el dac\u0103 ar fi pe un vapor arz\u00e2nd \u00een fl\u0103c\u0103ri, \u00een momentul \u00een care ar fi nevoit s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103. Impulsiv dar spontan, conduc\u0103torul rus i-a r\u0103spuns: A\u015f lua focul<\/em>\u2026 Cum era un \u00eemp\u0103timit iubitor al naturii, dar mai ales al apelor \u015fi vie\u0163uitoarelor, Nikita Hru\u015fciov avea vaste cuno\u015ftin\u0163e despre tot ce \u0163inea de acest domeniu, fiind totodat\u0103 \u015fi un pasionat pescar. Mai aflase despre Hru\u015fciov c\u0103 era un om sensibil, c\u0103 dup\u0103 moartea fiului s\u0103u nu a vorbit o lun\u0103 de zile cu nimeni. \u00cen fa\u0163a unei asemenea tragedii\u2026\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eA doua oar\u0103 dac\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lni, \u00een Fran\u0163a sau \u00een SUA, nu ar fi la fel!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u015fi avion s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie \u015fi o distins\u0103 fran\u0163uzoaic\u0103, o doamn\u0103 care apar\u0163inea v\u00e2rfurilor intelectualit\u0103\u0163ii franceze. Era c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un japonez \u015fi c\u0103l\u0103torea spre \u0162ara Soarelui R\u0103sare<\/em>, parcurg\u00e2nd o parte din drum cu acela\u015fi avion cu cel \u00een care se afla \u015fi nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fran\u0163uzoaica \u00eel cuno\u015ftea foarte bine pe Emil Cioran, so\u0163ul s\u0103u \u00eel dusese pentru prima dat\u0103 \u00een Japonia. Trei prin\u0163i japonezi, care auziser\u0103 de faima filosofului rom\u00e2n au fost curio\u015fi s\u0103-l cunoasc\u0103 \u015fi so\u0163ul acestei doamne le-a facilitat \u00eent\u00e2lnirea cu el, \u00een Fran\u0163a. \u201eFemeia aceasta mi-a cerut s\u0103-i recit c\u00e2teva versuri dintr-o poezie, \u00een rom\u00e2ne\u015fte. St\u0103team \u00een cump\u0103n\u0103 nu m\u0103 hot\u0103r\u00e2sem ce versuri s\u0103 spun, c\u00e2nd deodat\u0103, nu \u015ftiu ce mi-a venit \u015fi am rostit: Sunt s\u0103rac \u015fi n-am nimic \/ Numai pielea pe buric\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eNici Japonia \u015fi nici Fran\u0163a nu au avut vreun poet care s\u0103 descrie at\u00e2t de bine s\u0103r\u0103cia!\u201d- se minunase fran\u0163uzoaica, reflect\u00e2nd la versurile rostite de Dumitru Sinu care se scuzase c\u0103 nu \u015ftia cine le-a scris; le preluase de la un \u0163\u0103ran de la el din sat. Din nou, iat\u0103 c\u0103 spiritul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n impresiona prin profunzime \u015fi nu pe oricine, ci pe un intelectual de clas\u0103 din anturajul lui Cioran. Au urmat discu\u0163ii nesf\u00e2r\u015fite \u00eentre cei doi despre Emil Cioran, despre rom\u00e2ni \u015fi despre Rom\u00e2nia. Femeia era \u00eenc\u00e2ntat\u0103 s\u0103 asculte lucruri pe care nu le auzise niciodat\u0103. La un moment dat, impresionat\u0103 de tema discu\u0163iei cu Dumitru Sinu \u015fi-a exprimat regretul c\u0103 \u00eei fuseser\u0103 necunoscute p\u00e2n\u0103 atunci at\u00e2tea lucruri, imput\u00e2ndu-i \u00een primul r\u00e2nd lui Cioran, t\u0103cerea: \u201eCioran a f\u0103cut turul Fran\u0163ei pe biciclet\u0103 \u015fi a scris mult despre Fran\u0163a. C\u00e2nd o s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc, o s\u0103-l cert \u015fi-l voi \u00eentreba de ce n-a f\u0103cut turul Rom\u00e2niei\u201d. Au abordat tot atunci subiecte diverse despre Fran\u0163a \u015fi Japonia, fiind uimit\u0103 de cuno\u015ftin\u0163ele rom\u00e2nului. L-a \u00eentrebat cum \u00eel cheam\u0103 \u015fi unde-\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een Rom\u00e2nia, pentru a-i putea povesti de el lui Cioran. La desp\u0103r\u0163ire nea Mitic\u0103 i-a propus s\u0103 fac\u0103 schimb de adrese \u00eens\u0103 delicata doamn\u0103 i-a dat un r\u0103spuns care l-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 replic\u0103: A fost prea frumos.\u00a0Vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 intacte aceste clipe, aceste amintiri.\u00a0A doua oar\u0103 dac\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lni, fie c\u0103 ar fi \u00een Fran\u0163a sau \u00een SUA, nu ar fi la fel!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103i, voi c\u00e2nd a\u0163i venit din \u0163ar\u0103 nu a\u0163i adus nimic cu voi?\u201d <\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am amintit \u00een relat\u0103rile despre \u00eent\u00e2lnirile mele cu Dumitru Sinu c\u0103 a fost un autodidact consecvent, mereu a dorit s\u0103 \u015ftie, s\u0103 cunoasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163e. El a muncit toat\u0103 via\u0163a dar \u015fi-a f\u0103cut timp pentru citit \u015fi a citit enorm: Cine poate s\u0103 doarm\u0103 cu un om care se scoal\u0103 de c\u00e2teva ori pe noapte, aprinde veioza \u015fi cite\u015fte?<\/em> \u2013 v\u0103 aduce\u0163i aminte, cu siguran\u0163\u0103, spusele doamnei Nicole, so\u0163ia lui nea Mitic\u0103. Prietenul meu le-a confirmat c\u00e2nd mi-a m\u0103rturisit c\u0103 niciodat\u0103 nu a avut somn: \u201eNoaptea era lini\u015fte \u015fi citeam\u201d\u2026\u015fi acum la cei 85 de ani continu\u0103 s\u0103 citeasc\u0103, continu\u0103 s\u0103 se informeze pentru c\u0103 setea aceasta de cunoa\u015ftere nu se poate alina dec\u00e2t din izvorul cuv\u00e2ntului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cei consider\u0103 at\u00e2t de s\u0103raci pe cei care nu \u015ftiu nici m\u0103car o poezie! \u201eM\u0103i, voi c\u00e2nd a\u0163i venit din \u0163ar\u0103 nu a\u0163i adus nimic cu voi?\u201d \u2013 \u00eei \u00eentreba Dumitru Sinu pe mul\u0163i dintre compatrio\u0163ii no\u015ftri sosi\u0163i aici, \u00een America. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentrebarea lui era pus\u0103 cu un scop, voia s\u0103 vad\u0103 c\u00e2\u0163i aduseser\u0103 cu ei o carte m\u0103car\u2026 Dezam\u0103git de cele mai multe ori, indignat de atitudinea lor ignorant\u0103 fa\u0163\u0103 de c\u0103r\u0163i, fa\u0163\u0103 de cunoa\u015ftere, afirma cu regret: \u201eS\u0103 la\u015fi \u00een \u0163ar\u0103 toate poeziile, toate c\u0103r\u0163ile de valoare pe care le-ai avut, eu nu-i \u00een\u0163eleg, te rog s\u0103 m\u0103 crezi\u201d.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 fiecare dintre noi am \u0163ine seama de ceea ce transmite at\u00e2t de frumos \u015fi de clar Rudyard Kipling \u00een poezia Dac\u0103<\/em> (Dac\u0103-\u0163i r\u0103m\u00e2ne mintea c\u00e2nd cei din jur \u015fi-o pierd\/ \u015ei fiindc\u0103-o ai te apas\u0103 sub vorbe care dor,\/ Dac\u0103 mai crezi \u00een tine c\u00e2nd al\u0163ii nu mai cred \/ \u015ei-i ier\u0163i \u015fi nu te superi de \u00eendoiala lor, \/ Dac\u0103 de a\u015fteptare nu ostene\u015fti nicic\u00e2nd, \/ Nici de minciuna goal\u0103 nu-\u0163i clatini g\u00e2ndul drept ,\/<\/em> Dac\u0103, izbit de ur\u0103, nu te r\u0103zbuni ur\u00e2nd \/ \u015ei totu\u015fi nu-\u0163i pui masc\u0103 de sf\u00e2nt sau \u00een\u0163elept\u2026), <\/em><\/em>omenirea ar ajunge departe\u201d, a\u015fa crede Dumitru Sinu \u015fi mul\u0163i dintre noi suntem \u00een asentimentul s\u0103u. Fiecare lucru \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte rezolvarea \u015fi fiecare drum se deschide lin \u00een fa\u0163a noastr\u0103 \u00een momentul \u00een care avem r\u0103bdare, a\u015ftept\u0103m cu calm, cu deplin\u0103 \u00eencredere \u00een noi \u015fi \u00een ceea ce dorim s\u0103 realiz\u0103m, f\u0103r\u0103 reticen\u0163e \u015fi f\u0103r\u0103 minciuni, f\u0103r\u0103 a ne face din vis un astru \u015fi nici din speran\u0163\u0103 un \u0163el, cu \u00een\u0163elepciune \u015fi cu iubire, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd \u015fi triumful<\/em> \u015fi dezastrul<\/em> cu seninul sufletului liber de ur\u0103 \u015fi \u00eencr\u00e2ncenare. S\u0103 con\u015ftientiz\u0103m c\u0103 orice pierdere material\u0103 este un c\u00e2\u015ftig al spiritului din noi, o \u00eencercare a t\u0103riei \u00een fa\u0163a dezn\u0103dejdii \u015fi un imbold spre accesarea maximei voin\u0163e pentru a ne ridica demni, de-acolo de unde am c\u0103zut, s\u0103 avem curajul s\u0103 st\u0103m cu fruntea sus iar \u00een fa\u0163a Regilor<\/em>, cu firea neschimbat\u0103<\/em>. Dac\u0103 Mul\u0163imea<\/em> nu ne va fi nicic\u00e2nd str\u0103in\u0103<\/em>, \u015ftiind s\u0103-i p\u0103trundem tainele \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m de la fiecare c\u00e2te ceva f\u0103r\u0103 s\u0103 pierdem nici m\u0103car o clip\u0103, vom reu\u015fi cu siguran\u0163\u0103 s\u0103 trecem clipa zdrobitoare<\/em> \u015fi chiar s-o \u00eentrecem, cu atitudinea de bonom<\/em>. Atunci lumea nu va mai fi pentru noi de nep\u0103truns. Vom reu\u015fi s\u0103-i st\u0103p\u00e2nim necunoscutele \u015fi s\u0103 ne urm\u0103m calea nestingheri\u0163i, dob\u00e2ndindu-ne acel statut de care fiecare dintre noi ar trebui s\u0103 fie m\u00e2ndru: statutul de om<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u201eEu \u00ee\u0163i spun un lucru, faci cum vrei, dar e bine s\u0103 \u015ftii mai multe limbi str\u0103ine, \u00eenva\u0163\u0103 franceza!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eTimpul trebuie valorificat \u00een favoarea cunoa\u015fterii, \u00een fiecare zi trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163am c\u00e2te ceva\u201d, a\u015fa m-a \u00eendrumat nea Mitic\u0103 ori de c\u00e2te ori a avut ocazia s-o fac\u0103. El a \u00eenv\u0103\u0163at tot timpul: vorbe\u015fte engleza, franceza \u015fi italiana. Doamna Nicole, fran\u0163uzoaica pe care a cunoscut-o la Montreal \u015fi care i-a devenit so\u0163ie, vorbe\u015fte engleza \u015fi italiana \u015fi bini\u015for rom\u00e2na. Ea a \u00eenv\u0103\u0163at cu timpul chiar \u015fi c\u00e2ntece populare rom\u00e2ne\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumitru Sinu a plecat \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia pentru o perioad\u0103 destul de lung\u0103 \u00een Fran\u0163a, aproximativ opt ani \u015fi copiii s\u0103i au \u00eenv\u0103\u0163at perfect limba francez\u0103. Nicolae \u015fi Sandra cunosc limbile englez\u0103, francez\u0103 dar \u015fi limba rom\u00e2n\u0103; Nicolae mai vorbe\u015fte \u015fi limba italian\u0103. Italienii pe care i-a \u00eent\u00e2lnit \u00een SUA erau mira\u0163i de u\u015furin\u0163a cu care se exprima nea Mitic\u0103 \u00een limba lor, nu \u00een\u0163elegeau unde \u015fi cum reu\u015fise s-o \u00eenve\u0163e: \u201eC\u00e2nd locuiam la Vancouver \u00een Canada, am lucrat cu italieni la restaurantul Marconi \u015fi i-am rugat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 \u00een italian\u0103.\u201d Italienii nu aveau cum s\u0103 \u00eenve\u0163e engleza de la el, era doar un \u00eencep\u0103tor iar nea Mitic\u0103, a considerat c\u0103 era un bun prilej de a \u00eenv\u0103\u0163a italiana. Rela\u0163ia d\u00e2nsului cu ace\u015fti oameni a fost de apreciat \u015fi nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece din Canada spre SUA, proprietarii l-au felicitat pentru stabilitate \u015fi seriozitate \u00een munc\u0103, fiind chiar uimi\u0163i de faptul c\u0103 el \u015fi-a anun\u0163at din timp plecarea. Nu a avut dec\u00e2t de c\u00e2\u015ftigat cu un astfel de comportament, gra\u0163ie bunului sim\u0163 de care a dat dovad\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eEu \u00ee\u0163i spun un lucru, tu faci cum vrei, dar e bine s\u0103 \u015ftii mai multe limbi str\u0103ine, \u00eenva\u0163\u0103 franceza!\u201d \u015fi mi-a dat un exemplu: mi-a povestit cum un francez care a plecat \u00een Africa a dus cu el un arbore. C\u00e2nd a spus unei persoane importante din conducerea acelei \u0163\u0103ri c\u0103 dore\u015fte s\u0103 planteze arborele acolo, r\u0103spunsul pe care l-a primit a fost c\u0103 de-abia peste 100 de ani se vor putea bucura de cop\u0103celul plantat, a\u015fa c\u0103 ce rost are s\u0103-l planteze. \u015eti\u0163i care a fost replica francezului? \u00cen acest caz, \u00eel plant\u0103m imediat!\u201d<\/em>. La fel \u00eemi spune \u015fi mie, s\u0103 \u00eencep imediat s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 m\u0103car \u00eenc\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi cred c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 m\u0103 conving\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 ar fi s\u0103 o iau de la cap\u0103t a\u015f \u00eenv\u0103\u0163a o meserie!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 ar fi s\u0103 v\u0103 vorbesc despre profesia lui Dumitru Sinu, mi-ar fi foarte simplu: n-a avut vreodat\u0103 o meserie, dar a \u00eenv\u0103\u0163at de toate. L-am \u00eentrebat ce-ar face dac\u0103 ar fi s-o ia de la \u00eenceput. Mi-a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri: \u201eA\u015f \u00eenv\u0103\u0163a o meserie! Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 fiu buc\u0103tar. Toat\u0103 via\u0163a am regretat c\u0103 n-am f\u0103cut-o atunci c\u00e2nd am avut ocazia, de exemplu \u00een Fran\u0163a, la Paris, puteam \u00eenv\u0103\u0163a de la Paul, tat\u0103l prietenei mele de-atunci\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 N-a avut o meserie dar a fost un norocos: a \u00eent\u00e2lnit mul\u0163i oameni de la care a avut ce \u00eenv\u0103\u0163a, felul lui de a fi l-a ajutat permanent \u00een reu\u015fitele sale. Este un om inteligent, cu o cultur\u0103 solid\u0103. \u00cen plus, i s-au deschis cu destul de mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 u\u015file persoanelor influente, a fost agreat \u015fi pl\u0103cut \u00een cercurile \u00eenalte, a fost un om puternic \u015fi s-a angajat mereu \u00een a \u00eentreprinde ac\u0163iuni curajoase. Nu i-a lipsit niciodat\u0103 spiritul aventurii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi povestea c\u0103 uneori este invitat la gr\u0103tar de c\u0103tre un amic, buc\u0103tar de profesie, cu care \u00eei face pl\u0103cere s\u0103 discute pe marginea subiectului hran\u0103<\/em> \u015fi tot ce \u0163ine de ea. C\u00e2nd nea Mitic\u0103 spune c\u0103 \u201enu tr\u0103im ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ci m\u00e2nc\u0103m ca s\u0103 tr\u0103im\u201d cit\u00e2ndu-l pe Moli\u00e8re, Vasile, buc\u0103tarul, \u00eel tachineaz\u0103 mereu afirm\u00e2nd relaxat: Ia s\u0103 fi venit Moli\u00e8re \u0103sta aici \u015fi s\u0103 fi m\u00e2ncat un steak (fleic\u0103) f\u0103cut de mine, cu un castravete luat direct din borcanul cu mur\u0103turi \u015fi-apoi\u00a0 s\u0103 vezi c\u0103 n-ar mai fi zis c\u0103 nu tr\u0103im ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m. Eu \u00ee\u0163i spun sincer c\u0103 de aia tr\u0103iesc, ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nc<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 a fost \u015fi este \u00een continuare un om cump\u0103tat, \u015fi-a \u00eengrijit \u00eentotdeauna s\u0103n\u0103tatea, nu l-a tentat alcoolul, nu fumeaz\u0103, nu a fost niciodat\u0103 un gurmand, a mers foarte mult pe jos, iat\u0103 secretul longevit\u0103\u0163ii \u015fi agerimii sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Visul american, \u00een sf\u00e2r\u015fit, realizat!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Afacerile personale ale lui nea Mitic\u0103 au prins contur de-abia dup\u0103 ce a ajuns pe p\u0103m\u00e2ntul american, dup\u0103 o \u00eendelung\u0103 perioad\u0103 de peregrin\u0103ri \u015fi acumul\u0103ri substan\u0163iale \u00een materie de via\u0163\u0103 \u015fi conduit\u0103, de cuno\u015ftin\u0163e despre mersul \u015fi conducerea unei afaceri \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd dup\u0103 enorm de multe cuno\u015ftin\u0163e \u00een r\u00e2ndul oamenilor de toate clasele \u015fi categoriile sociale de la care a avut ce \u00eenv\u0103\u0163a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare zi, mii de oameni vin pe p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u00een c\u0103utarea propriului vis american. Everybody has a dream<\/em> este un stil de via\u0163\u0103, iar dac\u0103 Dumnezeu \u00ee\u0163i mai d\u0103 \u015fi un dram de noroc, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu nea Mitic\u0103, \u00een scurt timp spui altora povestea ta de succes.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Cum a ajuns \u00een Statele Unite? C\u00e2nd au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Montreal-ul renun\u0163\u00e2nd la Canada \u00een favoarea Statelor Unite, Nicole \u015fi Dumitru Sinu \u015fi-au depus pur \u015fi simplu actele la Consulatul American din Toronto iar aprobarea le-a venit mai repede dec\u00e2t se a\u015fteptaser\u0103, totul a decurs foarte rapid. Au intrat \u00een SUA prin Sault Ste. Marie, un or\u0103\u015fel situat pe grani\u0163a cu Canada \u015fi s-au stabilit \u00een California.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Alegerea f\u0103cut\u0103 s-a dovedit a fi de bun augur, p\u0103m\u00e2ntul american a fost generos cu nea Mitic\u0103 \u015fi familia domniei sale. Iat\u0103 c\u0103 aici a reu\u015fit s\u0103 devin\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, proprietarul a trei hoteluri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Totul a \u00eenceput \u00een California, la Long Beach, unde a dob\u00e2ndit cu ajutorul unui evreu primul s\u0103u hotel, apoi a urmat un altul la Reno, \u00een Nevada \u015fi \u00een final a devenit proprietarul hotelului CORONADO din capitala statului Arizona. Este un hotel modest, pentru oamenii cu posibilit\u0103\u0163i materiale mai reduse, are 42 de camere care sunt \u00eenchiriate cu 20 de dolari pe noapte, dar de aici are un venit constant. \u00cen plus, \u00een apropierea casei sale din centrul ora\u015fului Phoenix, mai are un ansamblu de 17 apartamente \u00eenchiriate, o avere suficient\u0103 pentru a mul\u0163umi familia.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 La \u00eenceput s-a instalat cu familia \u00een California \u015fi a reu\u015fit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 destul de repede un loc de munc\u0103 la o biseric\u0103, unde trebuia s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u0163enie. \u00cen aceea\u015fi zi cite\u015fte un anun\u0163 \u015fi sun\u0103 imediat la Nob Hill<\/em> Motel<\/em> din Long Beach, care apar\u0163inea unui evreu, pe nume Max Sobelman. Proprietarul, un mare magnat, pe l\u00e2ng\u0103 acel motel mai avea \u015fi c\u00e2teva mai mici, precum \u015fi o afacere cu chimicale, Montrose Chemicals<\/em> (cu timpul s-a dovedit a fi o controversat\u0103 surs\u0103 de poluare, motiv din care a \u015fi fost \u00eenchis\u0103).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cendat\u0103 ce a telefonat, nea Mitic\u0103 a fost \u00eentrebat de \u0163ara de origine; statutul de rom\u00e2n de data aceasta i-a adus \u015fansa de a fi angajat imediat, tat\u0103l lui Max Sobelman fusese croitor \u00een Rom\u00e2nia. La Nob Hill<\/em> Motel<\/em> fusese angajat ca manager. A dob\u00e2ndit statutul de proprietar al primului s\u0103u hotel datorit\u0103 rezultatelor financiare pe care le-a ob\u0163inut \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Sobelman, v\u0103z\u00e2ndu-i ambi\u0163ia \u015fi seriozitatea i-a promis c\u0103 dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun va reu\u015fi s\u0103 realizeze un anumit profit, \u00eel va ajuta s\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u hotel. La data scaden\u0163ei, nu mic\u0103 a fost surpriza lui nea Mitic\u0103 v\u0103z\u00e2nd c\u0103 evreul \u00ee\u015fi \u0163ine promisiunea \u015fi \u00eei d\u0103 astfel posibilitatea s\u0103 devin\u0103 proprietarul unuia dintre motelurile lui, acord\u00e2ndu-i un sprijin nea\u015fteptat.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO, da, NOROC!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00centr-una din zilele \u00een care l-am l\u0103sat la hotel, dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire de-a noastr\u0103 care se prelungise ceva mai mult ca de obicei, s-a oprit \u00een fa\u0163a hotelului \u015fi mi-a cerut s\u0103 citesc denumirea hotelului invers, de la coad\u0103 la cap: O DA NOROC! \u2013 \u00eentr-adev\u0103r, o, da, ce noroc a avut Dumitru Sinu pe pe parcursul aventurii americane<\/em> \u015fi parc\u0103 acest hotel, cu denumire deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare,\u00a0 a venit pentru el ca o r\u0103splat\u0103 pentru o via\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi \u015fans\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, \u00een care a reu\u015fit\u00a0 s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 visul de a avea propriul s\u0103u hotel, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, muncind cu d\u0103ruire, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi integritatea \u015fi mai ales, vorba rom\u00e2nului, l\u0103s\u00e2nd \u00eentotdeauna loc de bun\u0103 ziua<\/em> pe unde a trecut de-a lungul timpului. S\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 ai propriul t\u0103u hotel cu o \u201ebrum\u0103\u201d de bani pu\u015fi jos, este un noroc \u015fi \u00eenc\u0103 unul mare! Apoi s\u0103 iei un alt doilea hotel \u015fi un al treilea! Povestea lui nea Mitic\u0103 \u00eemi \u00eent\u0103re\u015fte convingerea c\u0103 americanii de\u0163in re\u0163eta succesului: America is the Land of the freedom and the home of the brave,<\/em> nu este o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt, ci are un s\u00e2mbure de adev\u0103r.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei a\u015f mai putea da \u00eenc\u0103 multe exemple din via\u0163a lui Dumitru Sinu \u00een care, \u00eentr-adev\u0103r norocul i-a sur\u00e2s.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest ultim hotel l-a dob\u00e2ndit cu un alt mare noroc: era \u00een California c\u00e2nd agentul s\u0103u imobiliar i-a telefonat spun\u00e2nd c\u0103 are o ofert\u0103 foarte atractiv\u0103, propun\u00e2ndu-i s\u0103 mearg\u0103 s\u0103-l vad\u0103. Nea Mitic\u0103 n-a stat pe g\u00e2nduri, a plecat de \u00eendat\u0103, i-a pl\u0103cut hotelul, a negociat un pre\u0163 bun, l-a cump\u0103rat \u015fi s-a mutat \u00een Arizona, unde locuie\u015fte acum, de aproape trei decenii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Curios fiind, l-am \u00eentrebat care crede c\u0103 este cheia succesului \u00een afaceri. R\u0103spunsul lui a fost scurt \u015fi simplu: \u201eCa s\u0103 ai succes \u00een afaceri, depinde numai de tine\u201d. Apoi mi-a explicat c\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftii ce \u015fi c\u00e2nd \u015fi cum s\u0103 \u00eenve\u0163i, cum s\u0103 te organizezi, cum s\u0103 valorifici fiecare informa\u0163ie, fiecare experien\u0163\u0103 pe care trebuie s-o consideri ca lec\u0163ie de via\u0163\u0103, fiecare succes sau e\u015fec cu rolul lui \u00een formarea ta ca om de afaceri.<\/strong><\/p>\n

\u201e\u015etii cine este cel mai bogat om din Peru? Este un s\u00e2rb! Bravo lui! A reu\u015fit pentru c\u0103 a \u015ftiut ce vrea \u015fi a avut \u015fi noroc! E multimilionar \u00een dolari\u201d, mi-a spus r\u0103spicat nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e Eu cred c\u0103 noi to\u0163i avem un destin!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personal, cred c\u0103 ceea ce a realizat Dumitru Sinu se datoreaz\u0103 nu numai norocului. A avut, ce-i drept \u015fi norocul contribu\u0163ia lui. Omul acesta \u00eens\u0103 a avut o bogat\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, cu acumul\u0103ri masive \u00een materie de lec\u0163ii<\/em> pe care le-a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een timp, c\u0103rora a \u015ftiut s\u0103 le dezlege tainele \u015fi pe care a avut abilitatea s\u0103 le a\u015feze la locul lor \u015fi s\u0103 le aplice \u00een practic\u0103 dar \u015fi acea fantastic\u0103 deschidere spre sufletul omului, completat\u0103 de o doz\u0103 considerabil\u0103 de altruism. Nu i-a fost nici ru\u015fine \u015fi nici fric\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 cinstit iar la momentul potrivit, destinul i-a scos la iveal\u0103 mijloacele prin care s\u0103 descopere calea spre prosperitate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe c\u00e2nd locuia \u00een California \u00eei pl\u0103cea s\u0103 participe la licita\u0163iile de m\u0103rfuri de tot felul, cunoscute aici \u00een America sub denumirea de auction<\/em>. Dup\u0103 una din aceste licita\u0163ii, plec\u00e2nd spre cas\u0103 a v\u0103zut un b\u0103tr\u00e2n, de-abia t\u00e2r\u00e2ndu-se sub greutatea unui un covor imens pe care \u00eel avea \u00een spate. S\u0103ritor ca de obicei, nea Mitic\u0103 s-a oferit s\u0103-l ajute \u015fi l-a eliberat pe bietul om de povar\u0103. De\u015fi aflase c\u0103 p\u00e2n\u0103 la casa omului mai erau c\u00e2\u0163iva kilometri buni de parcurs, n-a dat \u00eenapoi \u015fi a continuat s\u0103-l ajute. \u201eMike, vrei s\u0103 cumperi casa asta?\u201d – au fost cuvintele b\u0103tr\u00e2nului evreu, imediat ce au ajuns la destina\u0163ie. Mirat, nea Mitic\u0103 i-a spus c\u0103 el nu are bani pentru a\u015fa o cas\u0103. Evreul \u00eens\u0103 nu s-a dat b\u0103tut asigur\u00e2ndu-l c\u0103 nu l-a \u00eentrebat dac\u0103 are sau nu bani, ci i-a oferit o afacere bun\u0103, pre\u0163ul cerut fiind derizoriu. Tranzac\u0163ia s-a \u00eencheiat \u015fi nea Mitic\u0103 s-a trezit peste noapte proprietarul casei evreului. Peste c\u00e2tva timp a rev\u00e2ndut casa unui prieten bun, pe nume Vasile Tudoran.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Vasile i-a mul\u0163umit toat\u0103 via\u0163a. M\u0103i, Mitic\u0103, dac\u0103 atunci nu cump\u0103ram casa aceea de la tine, nu ajungeam s\u0103-mi fac niciodat\u0103 casa pe care o am acum<\/em> \u2013 \u00eei spusese lui nea Mitic\u0103, pentru c\u0103 v\u00e2nduse la r\u00e2ndul s\u0103u casa la un pre\u0163 mult mai mare dec\u00e2t pre\u0163ul de achizi\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Sinu consider\u0103 c\u0103 nimic nu este la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii.\u00a0 Oamenii pe care i-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi \u00eemprejur\u0103rile \u00een care s-au \u00eent\u00e2mplat lucruri ca acesta cu casa dob\u00e2ndit\u0103 at\u00e2t de simplu datorit\u0103 unui ajutor banal, dar care a fost apreciat de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2nul evreu, nu sunt altceva dec\u00e2t produse ale destinului<\/em>: \u201eEu cred c\u0103 noi to\u0163i avem un destin. Arabii spun a\u015fa: \u00abCe \u0163i-e scris pe frunte \u0163i-e pus<\/em>!\u00bb\u201d Apoi, melancolic, \u00eemi spuse dintr-o dat\u0103: \u201eCe r\u0103u am f\u0103cut eu ca de la trei ani s\u0103 r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 mam\u0103? Dar dac\u0103 e\u015fti bun, oameni buni g\u0103se\u015fti\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi povestise cu alt prilej despre mama care \u00eei murise de t\u00e2n\u0103r\u0103, la numai 27 de ani ai s\u0103i. Tat\u0103l cuprins de febra durerii, a avut inspira\u0163ie scriind c\u00e2teva versuri ce-au fost puse apoi pe o melodie. I-a luat pe cei trei copii \u015fi i-a dus \u00een pivni\u0163\u0103, acolo i-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2ntecul: C\u00e2nd termin\u0103 preotul, voi \u00eencepe\u0163i to\u0163i trei \u015fi c\u00e2nta\u0163i<\/em>: \u0162ine, Doamne, veacul bun \/ C\u0103 pleac\u0103 mama pe drum \/ Ca noaptea s\u0103 n-o apuce \/ C\u0103 nu \u015ftie und’ se duce .<\/em>To\u0163i oamenii din sat izbucniser\u0103 \u00een pl\u00e2ns. Mitic\u0103 era mic, dar i-au povestit s\u0103tenii.<\/strong><\/p>\n

\u201ePaul<\/em> (Getty), tu dore\u015fti s\u0103 conduci o lume \u00eentreag\u0103 \u015fi nu te po\u0163i conduce pe tine<\/em>?\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Toat\u0103 via\u0163a, Dumitru Sinu a \u015ftiut s\u0103 adune \u015fi s\u0103 selecteze informa\u0163iile, s\u0103 le stocheze \u00een ad\u00e2ncurile sufletului \u015fi min\u0163ii deopotriv\u0103 \u015fi s\u0103 valorifice \u00een\u0163elepciunea celor pe care i-a studiat, fie c\u0103 au fost mari g\u00e2nditori sau scriitori, oameni valoro\u015fi de la care \u015fi-a tras \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele, fie de la omul simplu, \u00een\u0163elept \u015fi sincer.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De pild\u0103, \u00eei r\u0103m\u0103sese vie \u00een memorie o \u00eent\u00e2mplare relatat\u0103 de c\u0103tre inginerul Traian Ni\u0163escu, prietenul s\u0103u canadian de origine rom\u00e2n\u0103 care era pre\u015fedinte la Petrofina \u2013 un cunoscut concern de produse petroliere, din care nea Mitic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2t de important este s\u0103 \u015ftii s\u0103-\u0163i folose\u015fti voin\u0163a pentru a-\u0163i atinge scopul \u00een via\u0163\u0103. Paul Getty, renumitul magnat al petrolului era prieten cu Ni\u0163escu \u015fi adora sarmalele preparate de doamna Florica, so\u0163ia acestuia; uneori mergea \u00een vizit\u0103 la familia Ni\u0163escu pentru a le savura \u00eempreun\u0103, \u00een tihn\u0103. Cu prilejul unei astfel de vizite, Getty i-a dezv\u0103luit gazdei cum a ajuns s\u0103 renun\u0163e la fumat. Se afla \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de afaceri la Paris. Fiind un fum\u0103tor p\u0103tima\u015f a constatat \u00eentr-o sear\u0103, pe la ora 11,00, c\u0103 nu mai avea \u0163ig\u0103ri. A cobor\u00e2t din camer\u0103 \u015fi-a hoin\u0103rit pe str\u0103zile Parisului \u00een c\u0103utarea unui magazin, reu\u015find \u00een final s\u0103-\u015fi cumpere \u0163ig\u0103ri. La ie\u015fire din magazin s-a \u00eent\u00e2lnit cu un amic francez. Afl\u00e2nd motivul pentru care Getty se afla la acea or\u0103 acolo, francezul i-a adresat o \u00eentrebare retoric\u0103: Paul, tu dore\u015fti s\u0103 conduci o lume \u00eentreag\u0103 \u015fi nu te po\u0163i conduce pe tine? Nu te st\u0103p\u00e2ne\u015fti pe tine?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuvintele francezului au avut mare impact asupra magnatului, pentru c\u0103 acela a fost momentul \u00een care Paul Getty \u015fi-a dovedit lui \u00eensu\u015fi c\u0103 are voin\u0163\u0103, renun\u0163\u00e2nd pentru totdeauna la \u0163ig\u0103ri: Au trecut 25 de ani din acea zi \u015fi pachetul de \u0163ig\u0103ri cump\u0103rat atunci la Paris \u00eel am \u015fi acum, nedesf\u0103cut. \u00cen clipa aceea m-am l\u0103sat de fumat, ca dovad\u0103 a faptului c\u0103 sunt propriul meu st\u0103p\u00e2n, <\/em>\u00a0povestea Paul Getty.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eF\u0103 binele \u015fi d\u0103-l pe ap\u0103!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eTat\u0103l meu, fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu primesc pe nimeni la mine-n cas\u0103 cu<\/em> masa goal\u0103,<\/em> dar nici s\u0103 nu calc pragul vreunui om f\u0103r\u0103 a-i duce ceva\u201d, iat\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de care Dumitru Sinu a \u0163inut seama pe parcursul vie\u0163ii \u015fi care i-a fost ca o pecete de suflet \u00een tot ce a f\u0103cut pentru semenii s\u0103i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A trecut prin momente de s\u0103r\u0103cie dar \u015fi de bun\u0103stare \u015fi n-a uitat s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 din suflet pentru suflet, ajung\u00e2nd acolo unde era nevoie \u015fi c\u00e2nd era nevoie, bucur\u00e2nd comunit\u0103\u0163i \u00eentregi \u015fi oameni simpli, aduc\u00e2nd z\u00e2mbete ce fuseser\u0103 uitate pe fe\u0163ele copiilor cu probleme \u015fi r\u0103spunz\u00e2nd mereu prezent<\/em> \u00een fa\u0163a oamenilor nec\u0103ji\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Plecat din Sebe\u015ful de Sus la o v\u00e2rst\u0103 la care al\u0163i tineri \u00eenc\u0103 dezleag\u0103 tainele c\u0103r\u0163ilor \u015fi se bucur\u0103 de frumuse\u0163ea anilor lipsi\u0163i de griji, nea Mitic\u0103 a continuat lupta cu via\u0163a, zb\u0103t\u00e2ndu-se din r\u0103sputeri ca \u00een exil s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 un rost \u015fi iat\u0103 ca a reu\u015fit, ba mai mult, \u015fi-a \u00eendeplinit promisiunile f\u0103cute tacit bunilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, neuit\u00e2nd de unde a plecat, neuit\u00e2ndu-\u015fi neamul \u015fi locul ce l-a d\u0103ruit cu dragoste \u015fi bun\u0103tate, cu sete de cunoa\u015ftere \u015fi demnitate, cu virtu\u0163i cu care te po\u0163i na\u015fte dar le po\u0163i \u015fi pierde, odat\u0103 vr\u0103jit de magia Occidentului<\/em>. Nea Mitic\u0103 nu le-a pierdut!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A r\u0103spuns \u00eentotdeauna chem\u0103rii de suflet a fiilor satului natal, particip\u00e2nd mai mult dec\u00e2t onorabil la ac\u0163iunile organizate \u00een scopul p\u0103str\u0103rii unit\u0103\u0163ii \u015fi spiritului rom\u00e2nesc pe meleagurile natale. Dona\u0163iile sale respir\u0103 din pere\u0163ii bisericii din sat \u015fi z\u00e2mbesc armonios prin bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi frumuse\u0163ea culorilor ce o \u00eempodobesc.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fez\u0103mintele pentru copiii neferici\u0163i din R\u00e2ul Vadului sau T\u0103lmaciu \u015fi-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it substan\u0163ial condi\u0163iile prin milostenia celui care, cresc\u00e2nd de la 3 ani f\u0103r\u0103 mam\u0103 a dorit s\u0103 le readuc\u0103 acestor copila\u015fi z\u00e2mbetul pe fe\u0163ele triste. \u015ei-apoi, c\u00e2te sute de dolari n-au ajuns la cei nevoia\u015fi din satul s\u0103u, \u015fi nu numai, pentru c\u0103 nea Mitic\u0103 d\u0103ruia de fiecare dat\u0103 sume cu cel pu\u0163in dou\u0103 zerouri \u00een coad\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Stau drept m\u0103rturie nenum\u0103ratele scrisori de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pe care amicul meu le p\u0103streaz\u0103 ca pe un sf\u00e2nt simbol al respect\u0103rii promisiunii f\u0103cute lui \u00eensu\u015fi \u00een momentul \u00een care a p\u0103r\u0103sit \u0163ara, \u015fi \u00een acela\u015fi timp, promisiunii f\u0103cute celor dragi din familia sa, care-i spuneau \u00eentotdeauna: F\u0103 binele \u015fi d\u0103-l pe ap\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Bine-a f\u0103cut \u015fi bine-a g\u0103sit \u015fi niciodat\u0103 nu s-a uitat \u00een urm\u0103 spre a vedea ce i-a mai r\u0103mas, pentru c\u0103 a d\u0103ruit totul din inim\u0103! Acesta este Mitic\u0103 Sinu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXVII<\/strong><\/p>\n

NICOLE SINU \u2013 Cea mai rom\u00e2nc\u0103 dintre canadience!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201cTu vei fi so\u0163ia mea!\u201d, au fost cuvintele lui Dumitru Sinu, imediat ce a z\u0103rit-o pe Nicole, t\u00e2n\u0103ra \u015fi frumoasa canadianc\u0103 ce-l \u00eent\u00e2mpinase cu z\u00e2mbetul ei f\u0103r\u0103 seam\u0103n \u00eentr-un magazin din Montreal, \u00een urm\u0103 cu o jum\u0103tate de secol. El<\/em> – chipe\u015ful b\u0103rbat \u00een floarea v\u00e2rstei, la cei 37 de ani \u00eenc\u0103 burlac, ea<\/em> \u2013 copila de 19 ani, plin\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi\u00a0 curat\u0103 ca lacrima,<\/em> dup\u0103 cum \u00eei spusese propriul s\u0103u duhovnic, se plac \u015fi se iubesc din prima clip\u0103, iar dup\u0103 trei luni \u00ee\u015fi unesc vie\u0163ile \u00een sf\u00e2nta tain\u0103 a c\u0103s\u0103toriei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O via\u0163\u0103 tumultoas\u0103, tr\u0103it\u0103 frumos de un cuplu cu puternice r\u0103d\u0103cini \u00een p\u0103m\u00e2ntul dragostei,<\/em> \u00eei une\u015fte pe cei doi \u015fi \u00eei \u0163ine al\u0103turi, la bine \u015fi la r\u0103u aproape 50 de ani. \u015ei odiseea lor nu s-a sf\u00e2r\u015fit, ea curge lin \u015fi le d\u0103ruie\u015fte bucuria \u00eemplinirii: au doi copii minuna\u0163i, au nepo\u0163i deosebi\u0163i, au o afacere care le asigur\u0103 ceea ce-\u015fi doresc \u015fi tr\u0103iesc \u00een armonie, bucur\u00e2ndu-se de o via\u0163\u0103 cu-adev\u0103rat frumoas\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ambi\u0163ia unei canadience de a vorbi rom\u00e2ne\u015fte!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cenceputul n-a fost u\u015for, cum multe n-au fost u\u015foare de-a lungul timpului, dar au avut r\u0103bdare \u015fi \u00een\u0163elepciune ca s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103 pe toate. S-au cunoscut \u00een Canada, la Montreal, dar via\u0163a lor a urmat, ulterior o alt\u0103 traiectorie \u015fi dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani s-au mutat \u00een Statele Unite, \u00een California. Opt ani au locuit apoi \u00een Fran\u0163a, la Saint Gervais, au revenit \u00een America, de data aceasta la Reno, \u00een Nevada \u015fi \u00een cele din urm\u0103, iat\u0103-i de aproape treizeci de ani \u00een Arizona, la Phoenix.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd s-au cunoscut, Nicole nici m\u0103car nu auzise de Rom\u00e2nia, dar a avut ambi\u0163ia s\u0103 \u00eenve\u0163e singur\u0103 limba rom\u00e2n\u0103. Dumitru Sinu mi-a vorbit mult despre doamna Nicole, a iubit-o de c\u00e2nd a \u00eent\u00e2lnit-o \u015fi a modelat-o dup\u0103 sufletul \u015fi vrerea sa. I-a admirat voin\u0163a, ambi\u0163ia \u015fi a sus\u0163inut-o cum a \u015ftiut el mai bine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201dEram \u00een Canada \u015fi plecam diminea\u0163a la birou la Halifax iar ea, \u00eemi spunea la plecare z\u00e2mbitoare – somn u\u015for!; <\/em>seara, \u00eenainte de culcare rostea, foarte convins\u0103 c\u0103 e corect, un nostim\u00a0 drum bun!\u201d<\/em> Dar el nu a corectat-o. Nicole Sinu afla ce confuzii f\u0103cea doar atunci c\u00e2nd vorbea cu al\u0163i rom\u00e2ni, prieteni de-ai lui nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ambi\u0163ioas\u0103 \u015fi m\u00e2ndr\u0103 din fire, doamna Nicole a zis \u00een sinea sa: \u0102sta nu m\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 limba rom\u00e2n\u0103!<\/em> \u015fi lu\u00e2nd dic\u0163ionarul, a \u00eenceput singur\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e, mai \u00eent\u00e2i toate verbele rom\u00e2ne\u015fti. Le rostea cu voce tare p\u00e2n\u0103 le-a \u015ftiut foarte bine. Apoi, a luat un dic\u0163ionar Larousse, a desenat corpul omenesc, trec\u00e2nd \u00een dreptul fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i denumirea \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen fiecare zi \u00ee\u015fi \u0163inea<\/em> propria lec\u0163ie de limba rom\u00e2n\u0103, p\u00e2n\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at bine \u015fi s-a descurcat de minune. To\u0163i prietenii lor rom\u00e2ni erau uimi\u0163i de rom\u00e2nca Nicole<\/em>, pentru c\u0103 tare i-a fost drag\u0103 limba rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Era o m\u00e2ndrie pentru ea c\u0103 vorbea rom\u00e2ne\u015fte \u015fi iubea limba poporului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine so\u0163ul s\u0103u, era a doua sa limb\u0103, dup\u0103 franceza nativ\u0103.\u00a0 \u201cC\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit cu mine, Nicole nu \u015ftia dec\u00e2t franceza. Dup\u0103 aceea a \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2na, engleza \u015fi italiana.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiica lor, Sandra, care locuie\u015fte cu familia la Saint Gervais, \u00een Fran\u0163a, de asemenea vorbe\u015fte fluent franceza, engleza \u015fi italiana \u015fi are cuno\u015ftin\u0163e medii de limba german\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nicolae, b\u0103iatul lor, \u015ftie bine engleza \u015fi franceza, se descurc\u0103 \u00een italian\u0103 (el a locuit o vreme \u00een Italia), \u00een\u0163elege limba rom\u00e2n\u0103 dar o vorbe\u015fte destul de sumar, iar acum \u00eenva\u0163\u0103 limba chinez\u0103\u00a0 (a \u015fi fost de c\u00e2teva ori \u00een China).<\/strong><\/p>\n

\u201cAm avut prieteni r\u0103s\u0103ri\u0163i \u015fi am o so\u0163ie, mai rom\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t toate canadiencele la un loc!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201cAm avut prieteni r\u0103s\u0103ri\u0163i<\/em> \u2013 \u00eemi spune Dumitru Sinu \u2013 medici, profesori, ingineri, care aveau tot so\u0163ii canadience, dar niciuna nu vorbea rom\u00e2ne\u015fte. De-abia dac\u0103 legau c\u00e2teva cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103, pe c\u00e2nd cu Nicole se putea vorbi fluent, devenise \u00eencetul, cu \u00eencetul, rom\u00e2nc\u0103<\/em> \u00een toat\u0103 regula. To\u0163i o l\u0103udau \u015fi o apreciau iar ea era a\u015fa de bucuroas\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase limba noastr\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Aveau mul\u0163i prieteni \u015fi se \u00eenv\u00e2rteau<\/em> \u00eentr-un mediu elevat, unde Nicole \u015fi Mitic\u0103 erau iubi\u0163i \u015fi aprecia\u0163i. Printre cei mai apropia\u0163i se num\u0103rau Petru Sultana, profesorul rom\u00e2n care la Montreal era bibliotecar, Florin Marghescu \u015fi Mircea Diaconescu, ambii fo\u015fti ofi\u0163eri ai armatei rom\u00e2ne, doctorul Ion \u0162\u0103ranu, care a profesat ca medic at\u00e2t \u00een Fran\u0163a c\u00e2t \u015fi \u00een Canada. Dup\u0103 57 de ani de str\u0103in\u0103tate, \u00eemi place s\u0103 spun c\u0103 nu m-am \u00eenstr\u0103inat, c\u0103 am Rom\u00e2nia \u00een inim\u0103 \u015fi c\u0103, <\/em>oriunde m\u0103 duc, o iau cu mine \u00een traist\u0103<\/em> \u2013 declara Ion \u0162\u0103ranu \u00eentr-un interviu acordat lui Ion Longin Popescu. Anturajul familiei Sinu spune multe, inclusiv dovede\u015fte din plin calitatea socio-uman\u0103 a celor doi so\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Din lista de prieteni nu lipsea nici Tiberiu Cunia, ilustrul profesor, cu o remarcabil\u0103 carte de vizit\u0103<\/em>. Personalitatea acestuia, arom\u00e2n de origine, este descris\u0103 \u00een paginile unei c\u0103r\u0163i scrise de c\u0103tre Ilie Traian, editat\u0103 sub titlul Un Coresi arom\u00e2n \u2013 Tiberiu Cunia<\/em>. Independent de preg\u0103tirea sa profesional\u0103, fiind la baz\u0103 inginer silvic cu studii \u015fi \u00een domeniul statisticii aplicate \u00een silvicultur\u0103, laureat al unui premiu von Humboldt, \u00een prezent, Tiberiu Cunia lucreaz\u0103 al\u0103turi de al\u0163i confra\u0163i arom\u00e2ni, la \u00eentocmirea unui dic\u0163ionar explicativ arom\u00e2n \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een Statele Unite.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 So\u0163iile prietenilor lui nea Mitic\u0103 erau toate mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Nicole, dar toate o iubeau, pentru c\u0103 era o foarte pl\u0103cut\u0103 companie: inteligent\u0103, frumoas\u0103, tonic\u0103, plin\u0103 de via\u0163\u0103! So\u0163ia lui Mircea Diaconescu, fost ofi\u0163er al armatei rom\u00e2ne (\u00eempu\u015fcat \u00een picior \u00een timpul r\u0103zboiului) spunea adesea cu sinceritate: O iubesc pe Nicole mai mult dec\u00e2t pe fiica mea!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Toat\u0103 lumea o pl\u0103cea \u015fi-o respecta pe doamna Nicole Sinu pentru toate virtu\u0163iile sale, dar mai ales pentru c\u0103 a avut ambi\u0163ia s\u0103 \u00eenve\u0163e limba rom\u00e2n\u0103. \u201eEa a devenit foarte repede rom\u00e2nc\u0103<\/em>. \u00centotdeauna curioas\u0103 din fire, dornic\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 se perfec\u0163ioneze, Nicole a \u00eenv\u0103\u0163at \u00eentr-un timp record rom\u00e2na – \u00eemi spune Dumitru Sinu, m\u00e2ndru de so\u0163ia lui. Mereu \u00eemi spunea: \u00abA\u015f vrea s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u015fi suedeza\u00bb<\/em> – nu \u015ftiu ce dragoste prinsese ea de aceast\u0103 limb\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Statutul de rom\u00e2nc\u0103<\/em> \u00eei place mult lui Nicole. Rom\u00e2nii pe care i-a cunoscut \u00een aproape jumatate de secol de c\u00e2nd este so\u0163ia lui Dumitru Sinu au fost oameni deosebi\u0163i, calzi \u015fi primitori \u015fi s-a sim\u0163it totdeauna foarte bine \u00een compania lor, le cunoa\u015fte acum obiceiurile, tradi\u0163iile \u015fi cultura.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Ador\u0103 bucat\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103, \u00eei plac sarmalele \u015fi mititeii la nebunie, \u00eei place tot ce este rom\u00e2nesc, pentru c\u0103 tr\u0103ie\u015fte fericit\u0103 de-at\u00e2\u0163ia ani al\u0103turi de un rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cNu mai are nimic canadian \u00een ea. Nici nu are ce s\u0103 aib\u0103: Canada este o \u0163ar\u0103 rece, o \u0163ar\u0103 de ghea\u0163\u0103, at\u00e2t la propriu c\u00e2t \u015fi la figurat. De\u015fi este canadianc\u0103 get-beget<\/em>, n\u0103scut\u0103 la Montreal, Nicole spune acum : \u00abNu m-a\u015f mai duce \u00een Canada, nici \u00een vizit\u0103\u00bb\u201d-<\/em> \u00eemi <\/em>zice so\u0163ul ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L-am \u00eentrebat odat\u0103 pe nea Mitic\u0103 dac\u0103 doamnei Nicole i-ar pl\u0103cea s\u0103 se mute vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u201eP\u0103i nu m-am dus eu, ca rom\u00e2n, s\u0103 stau acolo! \u00cen vizit\u0103 este pl\u0103cut s\u0103 mergi, nepo\u0163ilor mei le place s\u0103 petreac\u0103 vacan\u0163ele \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u2013\u00a0 \u00eemi r\u0103punde cu sinceritate prietenul meu. Probabil c\u0103 dac\u0103 ar fi acea Rom\u00e2nie de care-\u015fi amintea nea Mitic\u0103, aceea Rom\u00e2nie \u00een care era bine, <\/em>poate s-ar fi \u00eencumetat s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een mijlocul celor c\u0103rora le-a \u00eenv\u0103\u0163at limba, obiceiurile, roman\u0163ele \u015fi doinele, poeziile…<\/strong><\/p>\n

Desf\u0103tare sufleteasc\u0103: \u00eentre \u201eHistoria\u201d fran\u0163uzeasc\u0103 \u015fi \u201eLuceaf\u0103rul\u201d lui Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Dumitru Sinu este un \u00eemp\u0103timit iubitor al tainelor c\u0103r\u0163ilor, nici so\u0163ia sa nu s-a l\u0103sat mai prejos. Doamna Nicole cite\u015fte c\u0103r\u0163i, cite\u015fte reviste – cite\u015fte foarte mult – mai ales \u00een limba francez\u0103. Nu-i plac revistele americane: \u00een timp ce publica\u0163iile de peste ocean se axeaz\u0103 mai mult pe aspectele practice ale vie\u0163ii, cele fran\u0163uze\u015fti au acel cumul de informa\u0163ie de care are nevoie un om pentru a-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163i cuno\u015ftin\u0163ele despre istorie, filosofie, art\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este motivul din care doamna Nicole parcurge cu regularitate revista fran\u0163uzeasc\u0103 Historia<\/em> la care este abonat\u0103 de mult\u0103 vreme. Un magazin informativ cu o \u0163inut\u0103 editorial\u0103 de excep\u0163ie, con\u0163in\u00e2nd date \u015fi informa\u0163ii, \u00een general legate de istorie, dar \u00een acela\u015fi timp o revist\u0103 de opinie \u015fi informa\u0163ie cultural\u0103. \u00cei place s\u0103 se informeze, s\u0103 cunoasc\u0103, s\u0103 descopere mereu ceva ce \u00eenc\u0103 nu \u015ftia, cu alte cuvinte, r\u0103spunde \u00een permanen\u0163\u0103 acelei chem\u0103ri interioare care te-ndeamn\u0103 mereu la a te \u00eembog\u0103\u0163i suflete\u015fte….<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doamnei Nicole i-a pl\u0103cut foarte mult la Saint Gervais. Iube\u015fte mun\u0163ii, ador\u0103 p\u0103durile \u015fi mediul acela lini\u015ftit. A avut multe prietene acolo, \u00een or\u0103\u015felul unde, vorba lui nea Mitic\u0103, \u201etoat\u0103 lumea se pup\u0103 cu toat\u0103 lumea\u201d. \u00cen plus, franceza este limba ei matern\u0103, e firesc s\u0103 iubeasc\u0103 locurile, limba, literatura \u015fi istoria francezilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar ve\u0163i fi uimi\u0163i dac\u0103 v\u0103 voi spune c\u00e2t de mult \u00eei plac doamnei\u00a0 Nicole Sinu poeziile rom\u00e2nilor. \u201eIube\u015fte foarte mult poeziile lui Eminescu \u2013 \u00eemi relata so\u0163ul distinsei doamne \u2013 recit\u0103 strofe \u00eentregi din Luceaf\u0103rul<\/em> Eminului!\u201d Nicole Sinu, iubindu-\u015fi \u015fi respect\u00e2ndu-\u015fi jum\u0103tatea, a asimilat \u015fi cultura poporului c\u0103ruia Dumitru Sinu \u00eei apar\u0163ine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eMi te-ai lipit de suflet, ca marca de scrisoare…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 S\u0103 nu mai vorbim de muzica rom\u00e2neasc\u0103! V\u0103 imagina\u0163i cum c\u00e2nt\u0103 o fran\u0163uzoaic\u0103\/canadianc\u0103 sadea A\u015fa beu\u2019 oamenii buni?<\/em> Da, cunosc\u00e2nd-o, eu sunt sigur c\u0103 la prin felul ei de a fi, prin vitalitatea de care d\u0103 dovad\u0103 \u015fi spiritul acela fran\u0163uzesc nativ, mo\u015ftenit de la un popor pe a c\u0103rui carte de vizit\u0103 st\u0103 scris cu majuscule ROMANTISM – poate concura oric\u00e2nd cu cea mai rom\u00e2nc\u0103 dintre rom\u00e2nce<\/em>, inclusiv la interpretarea unui c\u00e2ntec de pe la noi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cei plac roman\u0163ele. Avem c\u00e2teva sute de CD-uri cu muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ruseasc\u0103 \u015fi greceasc\u0103, dar c\u00e2ntecul ei preferat este La birtu\u0163u\u2019 din p\u0103dure<\/em>! \u015ei mi-e drag s-o ascult c\u00e2nt\u00e2ndu-mi: La birtu\u0163u\u2019 din p\u0103dure \/ B\u0103ui dou\u0103 iepe sure \/ Cu banii de pe c\u0103pestre \/ Luai \u0163oale la neveste<\/em>…\u201d Am r\u00e2s am\u00e2ndoi \u00eenchipuindu-mi-o pe doamna Nicole doinind melodia asta, iar nea Mitic\u0103, spiritual ca de obicei, a venit imediat cu o completare: \u201eEi, n-am avut eu iepe<\/em>, \u015fi chiar dac\u0103 le-a\u015f fi avut, nu le beam, dar \u0163oalele<\/em> nu i-au lipsit nevestei mele niciodat\u0103!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd locuiau \u00een California, Dumitru Sinu avea c\u00e2\u0163iva prieteni rom\u00e2ni, muzican\u0163i, care veneau de multe ori la ei la hotel \u015fi obi\u015fnuiau s\u0103 c\u00e2nte, printre altele, Lume, lume, sor\u0103 lume \/ C-a\u015fa-i via\u0163a trec\u0103toare \/ Unul na\u015fte, altul moare \/ Lume, sor\u0103 lume<\/em>!\u201d. Toat\u0103 lumea era a lor, at\u00e2t de frumos se distrau! De multe ori, veselii prieteni ai lui Mitic\u0103 f\u0103ceau tot felul de glume cu doamna Nicole: \u00eei cereau s\u0103 le scoat\u0103 din magazin, cine \u015ftie ce voiau ei, s\u0103 fure, bine\u00een\u0163eles c\u0103 o f\u0103ceau doar pentru c\u0103 le pl\u0103cea reac\u0163ia canadiencei: Nuuuu! V\u0103 cump\u0103r eu tot ce dori\u0163i, numai s\u0103 nu fura\u0163i!<\/em> Se distrau de minune, erau tineri, erau frumo\u015fi, erau veseli \u015fi le pl\u0103cea compania lui Nicole \u015fi-a so\u0163ului s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eO cuceriser\u0103 cu roman\u0163ele, muzican\u0163ii mei rom\u00e2ni, \u00eei c\u00e2ntau mereu una superb\u0103, apar\u0163in\u00e2nd Bucure\u015ftiului interbelic\u00a0 – \u015fi nea Mitic\u0103 \u00eencepe s\u0103 fredoneze: Sub balcon eu \u0163i-am c\u00e2ntat o serenad\u0103 \/ Ca pe vremuri vis\u0103torii trubaduri \/ Sus pe cer se-oprise luna s\u0103 m\u0103 vad\u0103 \/ Cum c\u00e2ntam de dragul dulcii tale guri \/ Toate florile-ascultau a mea tirad\u0103 \/ Numai tu n-ai \u00een\u0163eles ce dor mi-era \/ Sub balcon eu \u0163i-am c\u00e2ntat o serenad\u0103 \/ Cea dint\u00e2i \u015fi cea din urm\u0103-n via\u0163a mea<\/em> \u2013 era \u00eenc\u00e2ntat\u0103\u00a0 Nicole \u015fi ne sim\u0163eam extraordinar la acele petreceri de neuitat\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar Nicole Sinu mai avea o melodie foarte drag\u0103 ei, o asculta \u015fi-o c\u00e2nta adesea, uit\u00e2ndu-se \u00een ochii so\u0163ului s\u0103u: De c\u00e2nd te cunosc pe tine\/ Nu \u015ftiu ce mi-oi fi f\u0103cut \/ Am ajuns ca vai de mine \/ Nu te-a\u015f mai fi cunoscut \/ Biata inima, bate ca nebuna \/ Pentru c\u0103 te vrea pe tine \u2019ntr-una \/ \u015ei toat\u0103 ziua nu-i cuminte\/ C\u0103\u00a0 bate de dorul t\u0103u \/ Inim\u0103, de ce n-ai minte \/ Nu vezi c\u0103-mi faci numai r\u0103u \/ Mi te-ai lipit de suflet, ca marca de scrisoare \/ \u015ei nu pot orice-a\u015f face \/ S\u0103 te mai dezlipesc \/ Mi te-ai lipit de suflet \/ Mi te-ai lipit cam tare \/ \u015ei nu am timp de pace \/ De c\u00e2nd eu te iubesc.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Doamna Nicole este o fire foarte vesel\u0103 \u2013 i-am spus lui nea Mitic\u0103 \u00eentr-una din zilele c\u00e2nd eram la el acas\u0103 \u015fi doamna Nicole tocmai plecase. R\u00e2sesem bine cu ea pre\u0163 de c\u00e2teva minute pe seama pove\u015ftilor lui nea Mitic\u0103. \u201eDa, dar asta a luat-o de la mine!\u201d \u2013 a s\u0103rit ca ars prietenul meu. Doar o modelase cum a vrut el dac\u0103 a luat-o de nevast\u0103 a\u015fa de t\u00e2n\u0103r\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum s\u0103 nu dore\u015fti s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti un asemenea cuplu extraordinar, doi oameni care se iubesc \u015fi se completeaz\u0103 at\u00e2t de bine unul pe cel\u0103lalt?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Puterea dragostei poate \u00eenvinge str\u0103lucirea banului<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDac\u0103 am f\u0103cut ceva bun \u00een via\u0163\u0103, atunci faptul c\u0103 mi-am luat o so\u0163ie mai t\u00e2n\u0103r\u0103, e acela! \u2013 z\u00e2mbe\u015fte cu sub\u00een\u0163eles nea Mitic\u0103. Imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 aveam acum una de vreo optzeci de ani. Ar fi cam cu cinci ani mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t mine… Ar mai merge aia \u00een st\u00e2nga \u015fi-n dreapta, a\u015fa, sprinten\u0103 ca \u015fi Nicole care alearg\u0103 toat\u0103 ziua? S-ar mai ocupa de afacerile familiei cu at\u00e2ta d\u0103ruire \u015fi pricepere ca \u015fi tinerica <\/em>mea so\u0163ie? Sau imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 ar avea vreo optzeci \u015fi cinci, ca mine! Uit\u0103-te la ea cum vine, cum pleac\u0103…\u201d, \u015fi pe fa\u0163a lui Dumitru Sinu se putea citi dragostea \u015fi admira\u0163ia pe care o are fa\u0163\u0103 de femeia de al\u0103turi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cempreun\u0103 au trecut peste greut\u0103\u0163i, \u00eempreun\u0103 s-au bucurat, \u00eempreun\u0103 au muncit \u015fi \u015fi-au \u00eemplinit visele, au doi copii minuna\u0163i, sunt ni\u015fte bunici ferici\u0163i \u015fi tr\u0103iesc de-o jum\u0103tatate de veac \u015fi bune \u015fi mai pu\u0163in bune, iubindu-se \u015fi respect\u00e2ndu-se unul pe cel\u0103lalt.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0T\u00e2n\u0103ra din magazinul acela din Montreal de-acum 50 de ani, pe-atunci doar o copil\u0103, modelat\u0103 cu dragostea b\u0103rbatului ajuns la maturitate \u015fi \u00eencercat de via\u0163\u0103, n-a \u0163inut seama c\u0103 alesul inimii sale nu avea pe atunci niciun ban, dup\u0103 cum mi-a m\u0103rturisit nea Mitic\u0103, l-a ascultat \u015fi \u00eempreun\u0103 au reu\u015fit s\u0103 realizeze multe. Pentru c\u0103 so\u0163ul ei i-a spus de la \u00eenceput: \u201dNicole, n-au importan\u0163\u0103 banii ast\u0103zi! \u0162ine cont, va veni o zi c\u00e2nd vom avea mai mult dec\u00e2t ne va trebui \u015fi o s\u0103 ne plimb\u0103m peste tot \u00een lume!\u201d. \u015ei a\u015fa a fost!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXVIII<\/strong><\/p>\n

O fiic\u0103 a Sebe\u015fului de Sus, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e medicale pe meridianele lumii: LUCIANA ST\u0102NIL\u0102<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eMul\u0163i <\/em>sebe\u015feni<\/em> poart\u0103 numele St\u0103nil\u0103 \u015fi B\u0103dil\u0103! Sunt r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i prin \u0163ar\u0103, dar de te str\u0103duie\u015fti, \u00eei po\u0163i afla prin toat\u0103 lumea, p\u00e2n\u0103 departe, \u00een Mexic, \u015fi mul\u0163i dintre ei fac cinste satului nostru! Cel mai bun exemplu este Luciana St\u0103nil\u0103, profesor universitar la medicin\u0103, la Cluj, fata lui Dumitru St\u0103nil\u0103. <\/em>Lucica<\/em> este un <\/em>om<\/em> de nota 10, de care sebe\u015fenii pot fi m\u00e2ndri!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

Doctor \u00een \u015ftiin\u0163e medicale, profesor la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, de\u0163in\u00e2nd \u00eentr-un palmares de excep\u0163ie cele mai \u00eenalte titluri academice, Luciana St\u0103nil\u0103 este imaginea fidel\u0103 a <\/em>femeii de carier\u0103<\/em>: <\/em>inteligent\u0103, ambi\u0163ioas\u0103, riguroas\u0103<\/em>, pentru care <\/em>necunoscutul <\/em>constituie \u00eentotdeauna o provocare. Pred\u0103 timp de \u015fapte ani la dou\u0103 universit\u0103\u0163i din Algeria, viziteaz\u0103 o mul\u0163ime de \u0163\u0103ri din \u00eentreaga lume \u015fi nu se las\u0103 cople\u015fit\u0103 de temeri atunci c\u00e2nd st\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu aventura: e curajoas\u0103 \u015fi particip\u0103 la un <\/em>safari<\/em> \u00een Namibia! <\/em><\/strong><\/p>\n

Am vorbit de cur\u00e2nd c\u00e2teva zeci de minute cu doamna profesor la telefon \u015fi am avut privilegiul de a afla o mul\u0163ime de lucruri despre Domnia Sa. Cooperant\u0103, deschis\u0103, foarte simpatic\u0103 \u015fi cu un real sim\u0163 al umorului, Luciana St\u0103nil\u0103 a rememorat c\u00e2teva momente semnificative din via\u0163a \u015fi cariera sa, dezv\u0103luindu-mi, printre altele, principiile care i-au folosit drept <\/em>jaloane<\/em> \u00een plan personal \u015fi profesional.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen via\u0163\u0103, sunt dou\u0103 lucruri importante: familia \u015fi cariera!\u201d<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 filosofia de via\u0163\u0103 a doamnei profesor Luciana St\u0103nil\u0103! Am povestit minute \u00een \u015fir despre nea Mitic\u0103 \u015fi Sebe\u015ful de Sus, despre via\u0163a \u015fi experien\u0163a Domniei Sale. Este un om \u00eemplinit, tr\u0103ie\u015fte la Cluj, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi timpul liber \u00eentre Cluj, ora\u015ful care a adoptat-o cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, Sibiu \u015fi Sebe\u015ful de Sus, pe care nu uit\u0103 s\u0103-l viziteze atunci c\u00e2nd timpul \u00eei permite. Casa pe care a mo\u015ftenit-o de la familie \u00een satul natal a v\u00e2ndut-o acum c\u00e2\u0163iva ani, unei familii s\u0103rmane\u2026 Acum, doamna Luciana este pensionar\u0103 \u015fi se bucur\u0103 de fiecare moment, \u00eencerc\u00e2nd sentimentul \u00eemplinirii la por\u0163ile senectu\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een Sebe\u015ful de Sus la 27 decembrie 1941, \u00eentr-o familie de oameni cumsecade. Dumitru St\u0103nil\u0103, tat\u0103l s\u0103u, era din Sebe\u015ful de Sus iar mama, care moare foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, c\u00e2nd Luciana de-abia \u00eemplinise doi ani\u015fori, era din Sebe\u015ful de Jos\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

Ce coinciden\u0163\u0103 stranie, mama lui Mitic\u0103 Sinu murise c\u00e2nd acesta avea trei ani! Iat\u0103 doi copii r\u0103ma\u015fi orfani de mam\u0103 care nu-\u015fi vor aminti vreodat\u0103 nici chipul \u015fi nici m\u00e2ng\u00e2ierile celor ce le-au dat via\u0163\u0103, doi copii care, \u00een ciuda lipsei dragostei materne, primesc o educa\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 fiecare calea, reu\u015find s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 visele \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 un rost \u00een via\u0163\u0103. Luciana era mic\u0103, avea doar \u015fapte ani c\u00e2nd Dumitru Sinu a plecat din Rom\u00e2nia. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00eens\u0103 de <\/em>Lucica<\/em> de-atunci, pentru c\u0103 mama vitreg\u0103 a lui era bun\u0103 prieten\u0103 cu bunica <\/em>Lucic\u0103i <\/em>\u015fi \u00eentre cele dou\u0103 familii rela\u0163iile erau foarte apropiate. Este crescut\u0103 de bunica din partea tat\u0103lui p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fase ani, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u se rec\u0103s\u0103tore\u015fte cu o femeie inimoas\u0103 \u015fi descurc\u0103rea\u0163\u0103. Ea va avea grij\u0103 de Luciana, ca de copilul ei. Se mut\u0103 la Cluj, \u015fi Dumitru St\u0103nil\u0103 ajunge secretarul Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii primare, Luciana St\u0103nil\u0103 urmeaz\u0103 cursurile Liceului \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d (Liceul nr. 2) din Cluj. Anul 1959 aduce mare bucurie \u00een familia St\u0103nil\u0103, pentru c\u0103 Luciana devine student\u0103 la medicin\u0103 (absolvind, apoi, facultatea cu rezultate deosebite). Stagiatura o face \u00een ora\u015ful de pe malul Some\u015fului Mic, \u00een perioada 1965-1966, dup\u0103 care se \u00eenscrie imediat la doctorat, urm\u00e2nd cursurile la zi (1966-1969). <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen trei ani de munc\u0103 asidu\u0103, de studiu intens \u015fi cercetare, public\u0103 mai multe referate \u015fi articole de specialitate. Rezultatele cercet\u0103rilor efectuate \u00eei aduc satisfac\u0163ie, culmin\u00e2nd cu finalizarea \u015fi sus\u0163inerea tezei de doctorat. <\/em><\/strong><\/p>\n

O carier\u0103 de succes<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce-\u015fi sus\u0163ine teza de doctorat, \u00een 1970, performan\u0163ele ob\u0163inute o impulsioneaz\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 tot mai ad\u00e2nc tainele domeniului \u00een care se specializase \u015fi pleac\u0103 pentru trei luni \u00een Germania (1 septembrie – 1 decembrie), unde lucreaz\u0103 al\u0103turi de speciali\u015ftii germani \u00eentr-un laborator de biologie celular\u0103. Este primul contact cu str\u0103in\u0103tatea, care se pare c\u0103-i va deschide tinerei doctor \u00een microbiologie, apetitul pentru munca \u00een afara grani\u0163elor. \u00cen timpul \u015federii \u00een Germania face o scurt\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Fran\u0163a. Cum securitatea comunist\u0103 era foarte <\/em>vigilent\u0103<\/em>, Luciana St\u0103nil\u0103 este chestionat\u0103 imediat asupra motivului deplas\u0103rii sale \u00een Fran\u0163a. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 a acelor timpuri era \u00een plin\u0103 <\/em>efervescen\u0163\u0103 comunist\u0103<\/em>, iar deplas\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate se puteau face numai dup\u0103 \u00eendelungi verific\u0103ri ale solicitan\u0163ilor. Absolut totul trebuia raportat sub forma acelor vestite <\/em>inform\u0103ri<\/em> <\/em>scrise<\/em>, care, dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, <\/em>pre mul\u0163i au s\u0103 popeasc\u0103<\/em>\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

Pe parcursul urm\u0103torilor aproape patru ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1974, Luciana St\u0103nil\u0103 este asistent universitar \u00een cadrul UMF Cluj, f\u0103c\u00e2nd parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. <\/em><\/strong><\/p>\n

Prin anii \u201970, gra\u0163ie protocoalelor \u00eencheiate \u00eentre guvernele Rom\u00e2niei \u015fi cele ale \u0163\u0103rilor mai pu\u0163in dezvoltate din Africa de Nord, cu prec\u0103dere Algeria \u015fi Maroc, pe fondul unei crize acute de cadre didactice \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din aceste \u0163\u0103ri, un mare num\u0103r de profesori rom\u00e2ni, din toate domeniile, vor preda \u00een \u015fcolile africane. Luciana St\u0103nil\u0103 pleac\u0103 \u00een baza unui contract de cinci ani \u00een Algeria, unde ocup\u0103 func\u0163ia de \u015fef de lucr\u0103ri la Facultatea de Medicin\u0103 din capitala \u0163\u0103rii, Alger (1974-1979).<\/em><\/strong><\/p>\n

Revine la Cluj \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie (UMF) \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d. R\u0103m\u00e2ne la universitatea clujean\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1983, c\u00e2nd se \u00eentoarce \u00een Algeria. \u00cen intervalul acesta, \u00eei pierde, unul dup\u0103 altul, pe cei dragi din familie: \u00een 1980, mama sa vitreg\u0103 se stinge din via\u0163\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, Dumitru St\u0103nil\u0103 \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 so\u0163ia la scurt timp, \u00een 1981, ca apoi, \u00een 1982, s\u0103 plece la cele ve\u015fnice \u015fi bunica ce i-a fost at\u00e2t de drag\u0103 \u2013 mama tat\u0103lui s\u0103u, astfel c\u0103, doamna St\u0103nil\u0103 se va dedica \u00een exclusivitate profesiei.<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe parcursul derul\u0103rii celui de-al doilea contract cu Algeria, activitatea Lucianei St\u0103nil\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 la Constantine (al treilea ora\u015f algerian, ca m\u0103rime), \u00een calitate de conferen\u0163iar la facultatea de medicin\u0103 din localitate. \u00cen anul 1984, \u00een timpul \u015federii sale \u00een Algeria, reu\u015fe\u015fte s\u0103 viziteze Egiptul.<\/em><\/strong><\/p>\n

Revine \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1985 \u015fi va lucra, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de pensionare, la UMF \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, urc\u00e2nd, treapt\u0103 cu treapt\u0103, \u00een ierarhia profesional\u0103, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n

1985 – 1990 \u2013 asistent universitar;<\/em><\/strong><\/p>\n

1990 – 1993 \u2013 \u015fef de lucr\u0103ri;<\/em><\/strong><\/p>\n

1993 – 2004 \u2013 conferen\u0163iar universitar;<\/em><\/strong><\/p>\n

2004 – 1 octombrie 2007 \u2013 profesor universitar.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, Luciana St\u0103nil\u0103 continu\u0103 cercet\u0103rile \u00een domeniul \u00een care se specializase \u015fi pred\u0103 cursuri universitare multor genera\u0163ii de tineri. \u00cen acela\u015fi timp, public\u0103 o sumedenie de articole \u015fi lucr\u0103ri de specialitate. Editeaz\u0103 astfel mai multe c\u0103r\u0163i, unele traduse \u015fi \u00een limbile francez\u0103 \u015fi englez\u0103, ce vor deveni materiale de studiu pentru viitorii medici \u015fi mijloace de informare pentru cei care deja lucreaz\u0103 \u00een domeniu. Amintesc aici c\u00e2teva titluri: <\/em>Microbiologia bolii parodontale<\/em>, 1993, <\/em>Microbiologia cavit\u0103\u0163ii orale<\/em>, 1994, <\/em>General bacteriology and viro<\/em>logy, 2001 (editat\u0103 \u015fi \u00een limba francez\u0103 \u00een anul 2003) \u015fi altele. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen 2007, doamna profesor St\u0103nil\u0103 se pensioneaz\u0103, \u00eens\u0103 continu\u0103 s\u0103 colaboreze cu UMF Cluj, \u00een sistem <\/em>plata cu ora. <\/em>Ar fi avut posibilitatea s\u0103 lucreze oriunde \u00een lume \u00een profesia \u00een care era <\/em>senator de drept<\/em>, \u00eens\u0103 a iubit dintotdeauna universitatea clujean\u0103, a iubit Clujul, ora\u015ful \u00een care s-a format ca om \u015fi profesionist; \u00een plus, \u015fcoala medical\u0103 clujean\u0103 este renumit\u0103 \u00een Europa \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, medicii put\u00e2ndu-se remarca \u015fi aici la fel de bine ca \u00een orice \u0163ar\u0103 din lume. <\/em><\/strong><\/p>\n

UMF \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d \u2013 Pepiniera valorilor medicinei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi interna\u0163ionale<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u015etiin\u0163a medical\u0103 este cea mai apropiat\u0103 de suflet, fiind cea mai apropiat\u0103 de om<\/em> \u2013 spunea Iuliu Ha\u0163ieganu (1885-1959), eminentul clinician, organizatorul serviciului medical transilv\u0103nean dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, al c\u0103rui nume \u00eel poart\u0103 ast\u0103zi universitatea de medicin\u0103 clujean\u0103. Autor a numeroase lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi articole de specialitate, Iuliu Ha\u0163ieganu este fondatorul \u015fcolii medicale clujene \u015fi simbolul universit\u0103\u0163ii din ora\u015ful de pe malul Some\u015fului Mic.<\/em><\/strong><\/p>\n

Tradi\u0163ia educa\u0163iei medicale clujene este cunoscut\u0103 pe toate meridianele lumii. Av\u00e2ndu-\u015fi \u00eenceputurile \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, a cunoscut o dezvoltare de amploare la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului XX. Victor Babe\u015f, renumit specialist \u00een domeniul microbiologiei, Emil Racovi\u0163\u0103, explorator polar \u015fi fondator al biospeologiei, Iuliu Moldovan, pionier<\/em> al politicilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103, Iuliu Ha\u0163ieganu, clinicianul str\u0103lucit al Transilvaniei, Octavian Fodor, \u00eentemeietorul gastroenterologiei \u00een Rom\u00e2nia, Valeriu Bologa, unul dintre cei mai importan\u0163i istorici ai medicinei din Europa \u015fi al\u0163i ilu\u015ftri profesori \u015fi cercet\u0103tori s-au num\u0103rat printre speciali\u015ftii universit\u0103\u0163ii medicale clujene care i-au ridicat cota \u015fi prestigiul, pun\u00e2ndu-\u015fi \u00een slujba \u015ftiin\u0163elor medicale, \u015fi \u00een spe\u0163\u0103 a omului, toat\u0103 inteligen\u0163a \u015fi munca lor.<\/strong><\/p>\n

Studen\u0163ii absolven\u0163i ai universit\u0103\u0163ii medicale clujene au demonstrat de asemenea calitatea studiilor efectuate aici prin profesionalismul ce i-a f\u0103cut cunoscu\u0163i pretutindeni \u00een lume. Corpul profesoral de excep\u0163ie a avut ocazia s\u0103 se perfec\u0163ioneze, mai ales dup\u0103 1989, \u00een unit\u0103\u0163i similare din Europa Occidental\u0103 sau Statele Unite.<\/strong><\/p>\n

Condi\u0163iile de studiu create, spa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modernizate \u015fi dot\u0103rile laboratoarelor cu tehnic\u0103 modern\u0103, al\u0103turi de institutorii de marc\u0103, au atras tot mai mul\u0163i studen\u0163i str\u0103ini, UMF Cluj devenind o institu\u0163ie interna\u0163ional\u0103, \u00een care studen\u0163ii pot deslu\u015fi tainele medicinei \u00een limbile englez\u0103 \u015fi francez\u0103.<\/strong><\/p>\n

Luciana St\u0103nil\u0103 a avut o contribu\u0163ie esen\u0163ial\u0103 la \u00eenfiin\u0163area sec\u0163iilor universit\u0103\u0163ii cu predare \u00een limbi str\u0103ine: <\/em>linia englez\u0103,<\/em> \u00een 1998, ea \u00eens\u0103\u015fi pred\u00e2nd \u00een limba lui Shakespeare p\u00e2n\u0103 \u00een 2004, \u015fi <\/em>linia francez<\/em>\u0103, \u00een anul 2000. \u00cemi spunea distinsa doamn\u0103 profesor c\u0103 la \u00eentoarcerea din Africa, avea o grup\u0103 format\u0103 aproape \u00een exclusivitate din tunisieni, a\u015fa c\u0103 este lesne de \u00een\u0163eles faptul c\u0103 \u00eenfiin\u0163area sec\u0163iilor cu predare \u00een limbi str\u0103ine devenise o necesitate.<\/em><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 cum prezint\u0103 ast\u0103zi Profesor Doctor <\/em>Constantin Ciuce, Rectorul Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie<\/em> \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, institu\u0163ia \u00een fruntea c\u0103reia se afl\u0103:<\/strong><\/p>\n

Studen\u0163ii no\u015ftri au posibilitatea s\u0103 studieze \u00een condi\u0163ii foarte moderne \u015fi s\u0103 participe la cursuri \u00een amfiteatre bine dotate. La dispozi\u0163ia studen\u0163ilor se afl\u0103 o bibliotec\u0103 bogat\u0103, cu un serviciu personalizat. Timpul liber poate fi petrecut la baza sportiv\u0103 a universit\u0103\u0163ii noastre, sau prin participarea la activit\u0103\u0163ile culturale, at\u00e2t de variate \u00een ora\u015ful nostru, dar \u015fi prin vizitarea punctelor turistice ale zonei. Taxele de \u015fcolarizare sunt foarte accesibile, iar costul vie\u0163ii nu este ridicat.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ora\u015ful Cluj Napoca este situat \u00een inima Transilvaniei, este un ora\u015f frumos, cu o bun\u0103 infrastructur\u0103, cu o bogat\u0103 via\u0163\u0103 cultural\u0103, cu foarte mul\u0163i tineri ce studiaz\u0103 \u00een cele \u015fase universit\u0103\u0163i. Amprenta multicultural\u0103 dateaz\u0103 de peste 1.000 de ani, iar locuitorii clujeni sunt toleran\u0163i \u015fi prieteno\u015fi. Mul\u0163i dintre fo\u015ftii studen\u0163i la medicin\u0103 s-au \u00eendr\u0103gostit de acest ora\u015f \u015fi s-au stabilit aici, \u00eentemeind o familie. \u00cen glum\u0103, se poate spune c\u0103 acesta este singurul pericol care \u00eel p\u00e2nde\u015fte pe cel\/cea care ar vrea s\u0103 studieze aici.<\/em><\/strong><\/p>\n

Suntem m\u00e2ndri s\u0103 v\u0103 invit\u0103m s\u0103 citi\u0163i aceste r\u00e2nduri \u015fi, ca urmare, s\u0103 veni\u0163i s\u0103 ne vede\u0163i lucr\u00e2nd.<\/em>\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cemi vorbise doamna profesor despre UMF Cluj cu un respect deosebit. S-a sim\u0163it legat\u0103 de tot ce \u00eensemna acest\u0103 <\/em>a doua sa cas\u0103<\/em> \u015fi, chiar dac\u0103 a profesat \u015fapte ani pe alte meridiane, nu s-a g\u00e2ndit vreodat\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Experien\u0163a anilor petrecu\u0163i \u00een Algeria n-a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-i deschid\u0103 c\u0103ile cunoa\u015fterii spre o altfel de lume, dar, prin revenirea la Cluj, a sim\u0163it \u00eemplinirea.<\/em><\/strong><\/p>\n

O experien\u0163\u0103 palpitant\u0103 \u2013 \u015fapte ani \u00een Algeria!<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea independen\u0163ei Algeriei, \u00een 1962, odat\u0103 cu plecarea \u00een mas\u0103 a francezilor, for\u0163a intelectual\u0103 a \u0163\u0103rii a sc\u0103zut considerabil. Primii ani ce au urmat au fost marca\u0163i de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale \u015fi politice care au imprimat \u0163\u0103rii o stare de instabilitate. \u00cencep\u00e2nd cu 1965, timp de aproape 25 de ani, Algeria cunoa\u015fte o stabilitate relativ\u0103, sub socialismul unipartid al pre\u015fedintelui Houari <\/em>Boum\u00e9di\u00e8nne.<\/strong><\/p>\n

Cum evolu\u0163ia economic\u0103 \u015fi social\u0103 a unui stat este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de preg\u0103tire al popula\u0163iei, \u00een Algeria este ini\u0163iat\u0103 o reform\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, care impune comasarea unui num\u0103r \u00eensemnat de cadre didactice aduse din str\u0103in\u0103tate, \u00een \u015fcolile algeriene. \u00cen vederea materializ\u0103rii acestei reforme, Algeria a \u00eencheiat protocoale de colaborare cu \u0163\u0103rile lag\u0103rului socialist, printre care Polonia, Bulgaria \u015fi, mai ales, Rom\u00e2nia, de unde sute de cadre didactice apar\u0163in\u00e2nd tuturor formelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au venit s\u0103 predea \u00een Algeria. \u00cen baza unui astfel de protocol a ajuns aici \u015fi Luciana St\u0103nil\u0103.<\/strong><\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd o trecere \u00een revist\u0103 a perioadei petrecute \u00een Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 mi-a povestit c\u00e2teva lucruri interesante: Algeria este o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, are o coast\u0103 asem\u0103n\u0103toare Coastei de Azur, deosebindu-se \u00eens\u0103 prin faptul c\u0103 nu este amenajat\u0103 la fel de frumos. Au mun\u0163ii Atlas, care o traverseaz\u0103 \u00een nord, iar \u00een partea de sud, de\u015fertul algerian, o poart\u0103 deschis\u0103 spre Sahara. Ora\u015fele cele mai importante sunt Alger, Oran \u015fi Constantine, dar cel mai frumos, nu numai din Algeria, ci din toate \u0163\u0103rile maghrebiene, este Algerul<\/em>. \u00cens\u0103 Algeria de ast\u0103zi nu mai este ca cea de-atunci. Fundamentali\u015ftii au c\u00e2\u015ftigat teren, \u015fi se pare c\u0103 \u0163ara aceasta nu mai este at\u00e2t de sigur\u0103<\/em>… \u00centr-adev\u0103r, evenimentele recente din Algeria \u015fi \u0163\u0103rile vecine, ca de altfel fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice \u015fi sociale din toat\u0103 lumea arab\u0103, vin s\u0103 confirme spusele doamnei profesor.<\/strong><\/p>\n

Algeria se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 2.378.907 kilometri p\u0103tra\u0163i.<\/em><\/strong><\/p>\n

Statisticile consultate mi-au furnizat informa\u0163ia conform c\u0103reia, la 1 ianuarie 2011, popula\u0163ia Algeriei era de 36.300.000 de locuitori. <\/em><\/strong><\/p>\n

Algeria este una dintre cele trei \u0163\u0103ri ale Africii de Nord cunoscute sub denumirea de <\/em>\u0163\u0103rile maghrebiene<\/em>, \u00eens\u0103, prin istoria lor, \u015fi Egiptul, par\u0163ial \u015fi Libia \u015fi Mauritania, au multe tr\u0103s\u0103turi comune cu primele trei (\u00een limba arab\u0103 <\/em>Maghrib<\/em> \u00eenseamn\u0103 <\/em>Vest<\/em>). O zical\u0103 arab\u0103 spune c\u0103 <\/em>Magreb este o pas\u0103re sf\u00e2nt\u0103. Trupul ei este Algeria, aripa sa dreapt\u0103, Tunisia, iar cea st\u00e2ng\u0103, Marocul <\/em>(Wikipedia).<\/em><\/strong><\/p>\n

Doamna Luciana \u00eei cataloga \u00eentr-un mod original, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 <\/em>marocanii<\/em> sunt considera\u0163i a fi <\/em>artizanii Maghrebului<\/em>, <\/em>algerienii <\/em>sunt <\/em>\u0163\u0103ranii <\/em>acestuia, iar <\/em>tunisienii<\/em>, <\/em>intelectualii<\/em>. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 lucreaz\u0103 \u00een dou\u0103 etape: 1974-1979, \u00een capitala Alger, iar \u00eentre 1983 \u015fi 1985, \u00een ora\u015ful Constantine, \u00een cadrul facult\u0103\u0163ilor de medicin\u0103 din cele dou\u0103 ora\u015fe. Salariul n-a fost cine \u015ftie ce: cel aferent primului contract era foarte mic, deoarece statul rom\u00e2n \u00ee\u015fi lua \u00eentotdeauna partea. Al doilea contract a fost ceva mai avantajos, retribu\u0163ia fiind ceva mai mare, \u00een jur de 1.500 de dolari, din care impozitul pe care-l l\u0103sa statului rom\u00e2n era de 1.000 de dolari, iar restul de 500 erau ai ei. Statul rom\u00e2n a f\u0103cut mult\u0103 valut\u0103 prin aceste re\u0163ineri, nestipulate \u00een nicio lege interna\u0163ional\u0103. Dar, totu\u015fi, c\u00e2\u015ftigul era superior celui din \u0163ar\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Perioada petrecut\u0103 \u00een Algeria a fost una palpitant\u0103<\/em> \u2013 m\u0103rturise\u015fte doamna Luciana \u2013, <\/em>\u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 am luat contact cu o lume diferit\u0103 de cea \u00een care tr\u0103isem, cu alte obiceiuri \u015fi alt\u0103 cultur\u0103 \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 to\u0163i tr\u0103iam sub impactul fricii de a nu c\u0103dea \u00een dizgra\u0163ia celor de la ambasad\u0103. Dac\u0103 cineva sufla ceva despre tine la ambasad\u0103, aveai toate \u015fansele s\u0103 te trimit\u0103 acas\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai p\u0103r\u0103se\u015fti Rom\u00e2nia niciodat\u0103<\/em>.<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd a plecat prima oar\u0103 \u00een Algeria, avionul cu care c\u0103l\u0103torea transporta 180 de persoane, cei mai mul\u0163i, profesori, restul, membri ai familiilor lor. Foarte mul\u0163i rom\u00e2ni au avut atunci astfel de contracte. \u00cen schimb, \u00een 1983, c\u00e2nd Luciana St\u0103nil\u0103 a plecat din nou, doar 12 dintre pasagerii avionului c\u0103l\u0103toreau \u00een acela\u015fi scop cu ea, \u00een Algeria. Deja algerienii \u00ee\u015fi formaser\u0103 cadre didactice indigene \u015fi num\u0103rul str\u0103inilor care predau \u00een \u015fcolile lor sc\u0103zuse considerabil.<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu mi-am f\u0103cut nici m\u0103car un prieten algerian<\/em>, de\u015fi p\u0103reau prieteno\u015fi. <\/em>Nu-\u0163i inspirau nicio \u00eencredere<\/em> \u2013 mi-a spus Luciana St\u0103nil\u0103, \u015fi apoi mi-a povestit despre atitudinea \u015fi condi\u0163ia femeii \u00een societatea algerian\u0103, care au uluit-o. Era interesat\u0103 de aspectele legate de via\u0163a celor \u00een mijlocul c\u0103rora tr\u0103ia, de cultura \u015fi tradi\u0163iile algeriene, dar mai cu seam\u0103 de felul \u00een care este tratat\u0103 femeia \u00een familie \u015fi societate. <\/em><\/strong><\/p>\n

Are ocazia s\u0103 participe la o nunt\u0103 algerian\u0103 \u015fi o face f\u0103r\u0103 ezitare. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 surprizele n-au contenit s\u0103 apar\u0103. A fost uimit\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103 la nunt\u0103, mireasa era izolat\u0103 de restul nunta\u015filor, st\u0103tea singur\u0103 \u00eentr-o camer\u0103. Femeile petreceau \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere, iar b\u0103rba\u0163ii, separat, \u00een alta. Au servit masa \u00eent\u00e2i b\u0103rba\u0163ii, \u015fi de-abia c\u00e2nd au terminat, au fost servite femeile. Un vas mare, cu un fel de ciorb\u0103, era a\u015fezat \u00een mijlocul \u00eenc\u0103perii, \u015fi din el au m\u00e2ncat cele \u015fapte femei prezente. Felul doi era o combina\u0163ie ciudat\u0103: un soi de pilaf cu dulcea\u0163\u0103. <\/em>Asta n-a fost chiar a\u015fa de r\u0103u, c\u0103 putea s\u0103 serveasc\u0103 fiecare din acel vas, cu o furculi\u0163\u0103<\/em> \u2013 \u00eemi spunea r\u00e2z\u00e2nd doamna St\u0103nil\u0103. Probabil, \u00een timpul mesei \u015fi-o fi amintit cum sunt nun\u0163ile \u00een Rom\u00e2nia, cu aperitivele acelea bogate, dep\u0103\u015find marginile farfuriei, \u015fi supa cu t\u0103ie\u0163ei de cas\u0103, cu friptura bine rumenit\u0103 \u00een cuptor \u015fi inegalabilele sarmale!<\/em><\/strong><\/p>\n

Ei, dar acum vine momentul <\/em>forte<\/em> al evenimentului: mirele \u015fi mireasa au disp\u0103rut\u2026 toat\u0103 lumea a\u015ftepta ner\u0103bd\u0103toare s\u0103 vad\u0103 cearceaful! S-a consumat \u015fi acest moment\u2026 \u015fi mireasa a sc\u0103pat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful\u2026 p\u0103tat!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen cei <\/em>\u015fapte ani<\/em> <\/em>algerieni<\/em>, au existat multe momente inedite \u00een via\u0163a doamnei St\u0103nil\u0103 \u2013 a avut ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eendeaproape oamenii \u015fi tradi\u0163iile lor, s\u0103 le p\u0103trund\u0103 tainele \u015fi s\u0103 le <\/em>guste<\/em> valorile culturale tradi\u0163ionale. \u00cens\u0103 nici de tensiuni nu a dus lips\u0103, pentru c\u0103 to\u0163i cei veni\u0163i din \u0163ar\u0103 s\u0103 lucreze aici erau suspecta\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 de c\u0103tre securi\u015ftii ambasadei rom\u00e2ne din Alger de posibila <\/em>r\u0103t\u0103cire <\/em>\u015fi <\/em>r\u0103m\u00e2nere<\/em> prin vreo \u0163ar\u0103 occidental\u0103. Au fost multe cazuri de acest gen: de exemplu, \u00eemi spunea Luciana St\u0103nil\u0103 c\u0103 la prima descindere \u00een Algeria, avionul cu care a c\u0103l\u0103torit a f\u0103cut escal\u0103 la Zurich, \u00een Elve\u0163ia. De\u015fi aeroportul era bine securizat, dou\u0103 dintre familiile din grupul lor au reu\u015fit s\u0103 <\/em>dezerteze<\/em>, cre\u00e2nd un precedent \u015fi motiv\u00e2nd \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 atitudinea angaja\u0163ilor de la ambasad\u0103. Din prima tran\u015f\u0103 de profesori care au plecat \u00een Algeria odat\u0103 cu ea, cu pu\u0163in peste jum\u0103tate s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, restul au reu\u015fit s\u0103 se <\/em>strecoare<\/em> \u015fi s\u0103 emigreze, cei mai mul\u0163i dintre ei ajung\u00e2nd \u00een Canada, la Quebec, via Paris. Prin 1985, \u015fi Luciana St\u0103nil\u0103 fusese tentat\u0103 s\u0103 fac\u0103 un astfel de gest, pentru c\u0103 to\u0163i tr\u0103geau de ea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, dar n-a f\u0103cut-o. \u00ce\u015fi aminte\u015fte cum unul dintre lucr\u0103torii ambasadei rom\u00e2ne, un tip arogant \u015fi foarte r\u0103ut\u0103cios, parc\u0103 <\/em>adulmec\u00e2ndu-i<\/em> inten\u0163ia, i-a spus c\u0103 <\/em>drumul de \u00eentoarcere spre Rom\u00e2nia trece prin\u2026 Occident!<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum \u00eemi precizase \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul convorbirii noastre, familia \u015fi profesia constituiau dou\u0103 lucruri esen\u0163iale \u00een via\u0163a sa. Avea dou\u0103 persoane dragi, la care \u0163inea foarte mult: bunica din partea tat\u0103lui, pe care o vizita ori de c\u00e2te ori ajungea \u00een \u0163ar\u0103, la Sebe\u015ful de Sus, \u015fi pe tat\u0103l ei. \u00cen timpul primului contract cu Algeria, doamna St\u0103nil\u0103 \u00ee\u015fi duce tat\u0103l \u00een vizit\u0103, pentru o perioad\u0103 de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. C\u00e2nd au plecat spre Algeria, au f\u0103cut un popas la Roma. Asftel a v\u0103zut \u015fi Dumitru St\u0103nil\u0103 Italia. Apoi, la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, au luat vaporul p\u00e2n\u0103 la Marsilia \u015fi de-acolo s-au \u00eendreptat spre Paris: i-a ar\u0103tat \u015fi Fran\u0163a! Era \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 \u00eei f\u0103cuse o mare bucurie tat\u0103lui s\u0103u.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cei \u015fapte ani de Algeria au sporit setea de cunoa\u015ftere a doamnei profesor \u015fi pl\u0103cerea de a c\u0103l\u0103tori \u015fi a vizita c\u00e2t mai multe \u0163\u0103ri \u015fi continente, ceea ce a \u015fi f\u0103cut \u00een anii ce au urmat.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103toare prin lumea-ntreag\u0103<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

Fiind la Constantine, \u00een a doua perioad\u0103 de lucru \u00een Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 face o excursie \u00een Egipt. Fascinat\u0103 de miturile faraonilor, dornic\u0103 s\u0103 viziteze Egiptul cu vestita <\/em>Vale a Regilor<\/em> \u015fi enigmaticele <\/em>piramide<\/em>, cu <\/em>lunca Nilului<\/em> \u015fi vechile ora\u015fe egiptene, c\u0103l\u0103tore\u015fte de la Cairo p\u00e2n\u0103 la Aswan, tr\u0103ind o experien\u0163\u0103 unic\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce \u00ee\u015fi \u00eencheie misiunea \u00een Algeria, mai precis, dup\u0103 deschiderea grani\u0163elor Rom\u00e2niei ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, ajunge din nou \u00een <\/em>Africa neagr\u0103<\/em>, cum \u00eei spune doamna profesor continentului african, dar de data aceasta merge \u00een Namibia. Avea acolo prieteni rom\u00e2ni, c\u0103rora le face o vizit\u0103. Nu se sfie\u015fte s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 <\/em>senza\u0163ionalul<\/em> \u015fi particip\u0103 la un <\/em>safari<\/em>. A fost o experien\u0163\u0103 unic\u0103, palpitant\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dar nu s-a oprit aici cu c\u0103l\u0103toriile, voia s\u0103 vad\u0103 \u015fi continentul nord-american, \u015fi merge la Ambasada american\u0103 de la Bucure\u015fti, pentru viz\u0103. C\u00e2nd i-a v\u0103zut consulul pa\u015faportul \u015fi viza de Namibia \u015fi a auzit c\u0103 a f\u0103cut safari, s-a uitat la ea \u00eentr-un mod mai ciudat. Sesiz\u00e2ndu-i privirea, doamna St\u0103nil\u0103 se g\u00e2ndea \u00een sinea ei: <\/em>\u0103sta zice c\u0103-s nebun\u0103, precis nu-mi d\u0103 viza!<\/em> Dar a primit-o, \u015fi \u00een acela\u015fi an, 1992, traverseaz\u0103 Atlanticul \u015fi face prima vizit\u0103 \u00een Statele Unite. A fost atunci \u00een zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mul\u0163i cons\u0103teni \u015fi rude. Neamul St\u0103nil\u0103 este r\u0103sp\u00e2ndit peste tot \u00een America \u015fi \u00een lume, \u015ftiam acest lucru de la nea Mitic\u0103. \u015ei el descinde dintr-o ramur\u0103 a acestui neam, av\u00e2nd unul dintre bunici cu numele St\u0103nil\u0103 \u2013 bunicul din partea mamei, Ion, poreclit <\/em>\u0162iglaru\u2019<\/em>.<\/em><\/strong><\/p>\n

Au urmat mai multe vizite ale Lucianei St\u0103nil\u0103 \u00een Statele Unite: a fost la Chicago, Detroit, Cleveland, Seattle, San Francisco, Los Angeles, Las Vegas \u015fi Phoenix. A ajuns \u015fi \u00een Florida, undeva l\u00e2ng\u0103 Boca Raton. A profitat de faptul c\u0103 se afla pe p\u0103m\u00e2nt american \u015fi a vizitat \u015fi c\u00e2teva ora\u015fe din Canada. I-a pl\u0103cut foarte mult la Vancouver.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen America de Sud a ajuns \u00een Brazilia, \u00een ora\u015ful carnavalurilor, Rio de Janeiro. <\/em><\/strong><\/p>\n

Vizit\u00e2nd b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103, i-a r\u0103mas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoas\u0103 din salba de insule grece\u015fti ce str\u0103juiesc cu legendele lor, \u0163ara uneia dintre cele mai vechi civiliza\u0163ii, civiliza\u0163ia greac\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eM\u0103 consider un om \u00eemplinit!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Luciana St\u0103nil\u0103 este un om \u00eemplinit: a reu\u015fit s\u0103 urce cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 academic\u0103, <\/em>profesor universitar doctor \u00een microbiologie<\/em> la una dintre cele mai cunoscute universit\u0103\u0163i medicale europene, <\/em>Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eIuliu Ha\u0163ieganu<\/em>\u201d din inima Transilvaniei. A format \u015fi modelat, gra\u0163ie cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi priceperii sale didactice, mii de studen\u0163i apar\u0163in\u00e2nd multor genera\u0163ii ce i-au trecut prin m\u00e2n\u0103, at\u00e2t la universitatea clujean\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cei \u015fapte ani petrecu\u0163i \u00een Algeria. <\/em><\/strong><\/p>\n

A c\u0103l\u0103torit mult, bucur\u00e2ndu-se de frumuse\u0163ile \u015fi misterele lumii, \u00eens\u0103 i-au r\u0103mas \u00een suflet satul natal, imaginea celor care au \u00eenconjurat-o mereu cu dragoste \u015fi amintirile copil\u0103riei. Nu \u015fi-a uitat niciodat\u0103 originile, Sebe\u015ful de Sus din <\/em>M\u0103rginimea Sibiului<\/em>, vizit\u00e2ndu-l cu drag, ori de c\u00e2tre ori timpul i-a permis. \u015ei-a iubit neamul \u015fi familia ce a \u00eenconjurat-o mereu cu grij\u0103 \u015fi dragoste. <\/em><\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, cei dragi ai s\u0103i \u00eei simt g\u00e2ndurile pline de dragoste \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, de-acolo din cer, de Sus\u2026 Dar rudele \u015fi cons\u0103tenii \u00eei sunt aproape. Se implic\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103 a Sebe\u015fului de Sus, \u00een organizarea acelor \u00eent\u00e2lniri devenite tradi\u0163ionale, <\/em>Fiii satului<\/em>. <\/em><\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 sunt la mii de kilometri dep\u0103rtare, Luciana St\u0103nil\u0103 \u015fi nea Mitic\u0103 Sinu \u0163in leg\u0103tura. Nicole \u015fi Mitic\u0103 Sinu au primit-o cu drag \u00een Arizona, c\u00e2nd a avut ocazia s\u0103 viziteze \u00eempreun\u0103 cu ei ora\u015ful \u015fi \u00eemprejurimile, \u015fi au retr\u0103it pentru c\u00e2teva zile amintirile \u00eempletite \u00een fire de dor, despre Sebe\u015ful de Sus \u015fi despre cons\u0103tenii lor. <\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce am vorbit cu doamna profesor St\u0103nil\u0103 minute multe la telefon, \u00eentr-o atmosfer\u0103 destins\u0103, deschis\u0103 \u015fi deosebit de pl\u0103cut\u0103, afl\u00e2nd at\u00e2tea despre via\u0163a \u015fi cariera Domniei Sale, am \u00een\u0163eles \u015fi mai bine de ce nea Mitic\u0103, atunci c\u00e2nd poveste\u015fte de ea, roste\u015fte cu at\u00e2ta naturale\u0163e: <\/em>Lucica<\/em>!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 CAPITOLUL XXIX<\/strong><\/p>\n

Preotul GHEORGHE TATU\u00a0 din Sebe\u015ful de Sus – Temni\u0163\u0103 pentru spovedanie<\/em>!<\/strong><\/p>\n

Preotul Gheorghe Tatu din Sebe\u015ful de Sus, militant activ \u00eempotriva comunismului, a fost una dintre victimele\u00a0 tic\u0103losului regim instaurat la 23 august 1944 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen anul 1953 ajunge dup\u0103 gratii \u015fi petrece zece ani din via\u0163\u0103 \u00een temni\u0163ele comuniste, \u00een timp ce famila sa suport\u0103 consecin\u0163ele. Informa\u0163iile despre dosarul preotului Gheorghe Tatu sunt lapidare iar motivele arest\u0103rii sale, de-a dreptul hilare: Preotul Gheorghe Tatu din Sebe\u015ful de Sus, Sibiu a fost arestat \u015fi condamnat pentru c\u0103 a spovedit persoane urm\u0103rite de securitate<\/em>! \u2013 scrie \u00een dreptul numelui s\u0103u, \u00een listele cuprinz\u00e2nd preo\u0163ii aresta\u0163i \u00een acea perioad\u0103. Lipsa de dovezi, de\u015fi atitudinea \u015fi ac\u0163iunile preotului fuseser\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, anticomuniste, au condus, probabil, la fabricarea<\/em> de acuza\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

Drama familiei Tatu din Sebe\u015ful de Sus am aflat-o de la Doina Tatu (c\u0103s\u0103torit\u0103 Nicula), care mi-a povestit mai pe larg despre cele \u00eent\u00e2mplate \u00een copil\u0103ria \u015fi tinere\u0163ea sa, la Sebe\u015ful de Sus, \u015fi nu numai. Ea a fost recent \u00een vizit\u0103 la Dumitru Sinu la Phoenix, Arizona. Nici cei 63 de ani de c\u00e2nd nea Mitic\u0103 a plecat din \u0163ar\u0103 \u015fi nici miile de kilometri care-i despart, n-au umbrit prietenia care s-a sudat cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u00een satul copil\u0103riei lor. Doar patina timpului \u015fi-a l\u0103sat amprenta asupra celor doi, afla\u0163i ast\u0103zi la v\u00e2rsta senectu\u0163ii, l\u0103s\u00e2ndu-le \u00eens\u0103 la fel de vii, amintirile.<\/strong><\/p>\n

Drama preotului Gheorghe Tatu \u2013 de\u0163inut politic!<\/em><\/strong><\/p>\n

Gheorghe Tatu este ultimul dintre cei \u015fapte copii ai lui Ion Tatu, mul\u0163i ani primar \u00een Sebe\u015ful de Sus, la \u00eenceputul secolului XX. Vede lumina zilei \u00een satul de la poalele masivului Suru, din mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015f, la data de 1 aprilie 1909. \u015ecoala primar\u0103 o face \u00een satul natal, iar apoi urmeaz\u0103 cursurile \u015ecolii Pedagogice din Sibiu. \u00ce\u015fi continu\u0103 studiile tot la Sibiu, \u015fi \u00een anul 1932 absolv\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de Teologie Ortodox\u0103 din ora\u015ful de pe malul Cibinului.<\/strong><\/p>\n

Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din Sibiu este cea mai veche institu\u0163ie de acest gen din \u0163ar\u0103. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1786, ca \u015ecoal\u0103 Teologic\u0103, reorganizat\u0103 sub conducerea lui Gheorghe Laz\u0103r, \u00een 1811, func\u0163ioneaz\u0103 ne\u00eentrerupt p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cen perioada 1948-1990, sub numele de Institut Teologic de Grad Universitar, a fost una dintre cele dou\u0103 \u015fcoli teologice ortodoxe de rang universitar din Rom\u00e2nia, care au preg\u0103tit slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte component\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Sibiu.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1933, Gheorghe Tatu se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Eudochia Sp\u00e2rlea, din Avrig, nepoata preotului C\u00e2rdea. N\u0103scut\u0103 \u00een Avrig, la 30 ianuarie 1906, Eudochia face clasele primare \u00een satul natal, dup\u0103 care urmeaz\u0103 cursurile \u015ecolii Normale din Cluj. Dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 so\u0163ul care sluje\u015fte ca preot \u00een Sebe\u015ful de Sus \u015fi lucreaz\u0103 aici ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare.<\/strong><\/p>\n

Era o mod\u0103 a vremii ca tinerii preo\u0163i s\u0103 se \u00eenso\u0163easc\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, mai ales \u00een mediul rural, fenomen arhicunoscut \u00een tradi\u0163ia satului rom\u00e2nesc: o combina\u0163ie fericit\u0103, \u015fcoala \u015fi biserica f\u0103cuser\u0103 dintotdeauna cas\u0103 bun\u0103 \u00eempreun\u0103! Nea Mitic\u0103 Sinu \u015fi-a adus aminte, la un moment dat, de s\u0103rb\u0103toarea Floriilor. Mi-a povestit atunci, cum to\u0163i copiii de la \u015fcoal\u0103, \u00een frunte cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Stoia, p\u0103rintele Tatu \u015fi doamna preoteas\u0103, mergeau \u00een diminea\u0163a Floriilor \u00een afara satului, ca apoi s\u0103 revin\u0103 pe uli\u0163ele lui, frumos \u00eencolona\u0163i, cu cei doi b\u0103rba\u0163i \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi doamna Eudochia \u00een urma lor, \u00eentr-o procesiune emo\u0163ionant\u0103, purt\u00e2nd ramuri de salcie \u00een m\u00e2ini, \u015fi c\u00e2nt\u00e2nd pricesne specifice Floriilor.<\/strong><\/p>\n

La 19 august 1934, casa preotului Tatu se umple de bucuria venirii pe lume a unei feti\u0163e dr\u0103g\u0103la\u015fe, care va purta numele Doina. Fericirea tinerei familii spore\u015fte \u00een 1937 c\u00e2nd se na\u015fte primul b\u0103iat, Septimiu Bujor Tatu \u015fi mai apoi, \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 1941, c\u00e2nd vine al treilea copil care poart\u0103 numele tat\u0103lui, Gheorghe, \u015fi este r\u0103sf\u0103\u0163atul familiei. \u00cemi povestea Doina Tatu c\u0103 celui mic, toat\u0103 familia \u00eei spunea Puiu!<\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda greut\u0103\u0163ilor inerente ap\u0103rute pe vreme de r\u0103zboi, familia preotului Tatu era fericit\u0103 \u015fi privea cu \u00eencredere spre timpuri mai bune.<\/strong><\/p>\n

Regimul comunist proasp\u0103t instaurat era \u00een plin\u0103 ascensiune. \u00cens\u0103 \u00eencet, \u00eencet a \u00eenceput s\u0103-\u015fi arate din\u0163ii de fiar\u0103, manifest\u00e2ndu-\u015fi influen\u0163a nefast\u0103 \u00een toate mediile sociale. Se produsese o adev\u0103rat\u0103 r\u0103sturnare a valorilor \u015fi \u00eencepuse prigoana \u00eempotriva slujitorilor bisericii \u015fi a celor care nu rezonau cu ideologia comunist\u0103. Nemul\u0163umirile se \u00eenmul\u0163eau vizibil \u015fi lupta rezisten\u0163ei anticomuniste se intensificase.<\/strong><\/p>\n

Injusti\u0163iile practicate de un sistem tic\u0103lo\u015fit, aflat \u00een distonan\u0163\u0103 cu idealurile poporului rom\u00e2n, pe fondul unei campanii puternice de discreditare a bisericii, \u00een favoarea\u00a0 comunismului ateist, \u00eel determin\u0103 pe Gheorghe Tatu s\u0103 se ralieze mi\u015fc\u0103rii anticomuniste, devenind militant activ. Inteligen\u0163a preotului \u015fi totodat\u0103, precau\u0163ia, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 se strecoare prin filtrul<\/em> securit\u0103\u0163ii, care nu-i g\u0103se\u015fte motive plauzibile de arestare. Dar cum de ghearele temutei securit\u0103\u0163ii nu aveai cum s\u0103 scapi, motivele arest\u0103rii sale din 1953 sunt, probabil, fabricate<\/em>: este arestat \u015fi condamnat pentru spovedirea persoanelor urm\u0103rite de securitate<\/em>! Ce hilar!<\/strong><\/p>\n

Comunismul instaurat \u00een Europa primei jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului XX s-a n\u0103pustit ca o fiar\u0103 asupra oric\u0103ror forme de credin\u0163\u0103 care nu urmau doctrina comunist\u0103, \u00een \u0163\u0103rile care i-au c\u0103zut victim\u0103, printre care \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Conflictele \u00eentre laicii orbi\u0163i de comunism \u015fi biseric\u0103, pe fondul permanentelor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri generate de ac\u0163iunile rezisten\u0163ei anticomuniste \u00een diferitele ei forme, ofereau reprezentan\u0163ilor bisericii dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i: fie men\u0163inerea \u015fi sus\u0163inerea ideilor lor, purt\u00e2nd manifestul ro\u015fu<\/em> \u00een buzunar, fie convertirea lor peste noapte \u00een comuni\u015fti cu crucea de g\u00e2t<\/em>… Gheorghe Tatu \u00eens\u0103 \u015fi-a purtat crucea \u00een spiritul acelora\u015fi idei, r\u0103zb\u0103t\u00e2nd prin jungla comunist\u0103<\/em> \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fidel convingerilor sale.<\/strong><\/p>\n

Un complet de judecat\u0103 de la Tribunalul Bra\u015fov \u00eel judec\u0103 \u015fi-l condamn\u0103 la zece ani de \u00eenchisoare. Ceea ce a \u00eendurat \u00een anii de deten\u0163ie Gheorghe Tatu, numai el \u015fi Dumnezeu au \u015ftiut! Condi\u0163iile din \u00eenchisori \u015fi ororile unui regim draconic din interiorul lor au f\u0103cut multe victime. Scap\u0103 cine poate sau cine rezist\u0103! Dup\u0103 aproape zece ani de perindare prin temni\u0163ele comuniste de la Sibiu, Codlea, Aiud, Gherla, Salcia \u015fi\u00a0 Periprava, este eliberat \u00een toamna anului 1962.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Arestarea preotului Tatu a avut o puternic\u0103 rezonan\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndurile enoria\u015filor s\u0103i. Fusese un om de omenie, un preot dedicat meseriei sale \u015fi \u00een primul r\u00e2nd un om cu suflet mare.<\/strong><\/p>\n

\u201cNu pot dec\u00e2t de bine s\u0103-mi amintesc de popa Tatu \u2013\u00a0 spune nea Mitic\u0103 \u2013 nimeni nu avea o vorb\u0103 rea de spus de el \u015fi de doamna Eudochia. Nu exista s\u0103tean care s\u0103 fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul s\u0103u, s\u0103 nu-l primeasc\u0103! Era trup \u015fi suflet pentru ob\u015ftea s\u0103teasc\u0103, doar era fiu de primar! \u00cemi aduc aminte cum doamna preoteas\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163a pe fete lucru manual, gospod\u0103rie \u015fi multe lucruri folositoare \u00een via\u0163\u0103. Era o femeie de excep\u0163ie, care punea mult suflet \u00een profesia ei. A adus r\u0103zboiul de \u0163esut la \u015fcoal\u0103 ca s\u0103 le \u00eenve\u0163e pe fete s\u0103 \u0163eas\u0103. Ie\u015feau din m\u00e2na fetelor, sub \u00eendrumarea doamnei Eudochia, ni\u015fte lucru\u015foare minunate, de la prosoape cu motive na\u0163ionale, la tot felul de covora\u015fe \u015fi perdele, pe care le vindeau, iar cu b\u0103nu\u0163ii aduna\u0163i erau cump\u0103rate diverse materiale \u015fi lucruri trebuincioase \u015fcolii\u201d.<\/strong><\/p>\n

Imediat dup\u0103 arestarea preotului, so\u0163ia sa este dat\u0103 afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, constituind un pericol <\/em>\u015fi \u00een acela\u015fi timp, un exemplu negativ pentru elevii s\u0103i, \u00eens\u0103 doar \u00een concep\u0163ia comuni\u015ftilor. Eudochia Tatu era o femeie foarte apreciat\u0103 \u015fi o d\u0103sc\u0103li\u0163\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru comunitatea din Sebe\u015ful de Sus.<\/strong><\/p>\n

R\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 loc de munc\u0103, cu trei copii de crescut, preoteasa Eudochia Tatu \u00ee\u015fi ia copiii \u015fi se mut\u0103 la Avrig, \u00een satul s\u0103u natal.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce iese din \u00eenchisoare, \u00een 1962, preotul lucreaz\u0103 pe unde poate pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a \u015fi a-\u015fi \u00eentre\u0163ine familia, din care lipsise aproape zece ani. La \u00eenceput \u015fi-a g\u0103sit de lucru la Codlea, apoi a lucrat ca pontator la uzina de la M\u00e2r\u015fa, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 reabilitarea \u015fi revenirea \u00een r\u00e2ndurile preo\u0163imii. A fost un proces anevoios dar fiind un om perseverent \u015fi demn, a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 o parohie, de data aceasta \u00een localitatea Bradu.<\/strong><\/p>\n

Doamna preoteas\u0103 s-a angajat ca \u015fi contabil\u0103 la o fabric\u0103 de sticl\u0103, unde a lucrat p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de pensionare.<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Gheorghe Tatu s-a stins din via\u0163\u0103 la data de 15 iulie 1975 \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Avrig. Eudochia Tatu \u015fi-a urmat so\u0163ul dup\u0103 mul\u0163i ani. A trecut \u00een eternitate la 29 martie 1999, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 al\u0103turi de so\u0163ul ei \u015fi l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 imaginea unei femei admirabile.<\/strong><\/p>\n

Dar copiii preotului au suportat consecin\u0163ele convingerilor \u015fi ac\u0163iunilor anticomuniste ale tat\u0103lui lor. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, to\u0163i trei s-au confruntat cu tot felul de piedici \u00een procesul de formare profesional\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201cGre\u015felile\u201d p\u0103rin\u0163ilor\u2026 necazurile copiilor!<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Gheorghe Tatu a fost arestat, fiica sa, Doina, era student\u0103 \u00een anul I la matematic\u0103, la Cluj, iar b\u0103ie\u0163ii erau minori. Dosarul penal al tat\u0103lui \u00eei aduce mari necazuri tinerei studente. Era pe punctul de a fi exmatriculat\u0103 din facultate \u00eens\u0103, printr-un noroc fantastic, reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la rectorul Universit\u0103\u0163ii clujene, care, pe vremea aceea, era Raluca Ripan, un nume str\u0103lucit al chimiei rom\u00e2ne\u015fti. Doina Tatu a g\u0103sit \u00een\u0163elegere \u015fi sprijin din partea Raluc\u0103i Ripan, reu\u015find s\u0103-\u015fi termine studiile \u00eencepute la Facultatea de Matematic\u0103 clujean\u0103. Era o student\u0103 bun\u0103 \u015fi nu era responsabil\u0103 de convingerile politice ale p\u0103rintelui s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

Academicianul Raluca Ripan a fost o proeminent\u0103 personalitate a \u015fcolii de chimie clujene, prima femeie-rector din istoria institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din Rom\u00e2nia, ctitor, \u015fi primul director al Institutului de Chimie din Cluj, care \u00eencep\u00e2nd cu anul 1994 \u00eei poart\u0103 numele.<\/strong><\/p>\n

Nici b\u0103ie\u0163ii familiei Tatu n-au fost scuti\u0163i de repercursiunile ac\u0163iunilor tat\u0103lui lor, resim\u0163indu-le mai ales, dup\u0103 terminarea liceului.<\/strong><\/p>\n

S-au \u00eenscris am\u00e2ndoi la facultatea de medicin\u0103 uman\u0103, de unde au fost ulterior exmatricula\u0163i, datorit\u0103 originii nes\u0103n\u0103toase<\/em> pe care o aveau: proveneau dintr-o familie cu un tat\u0103 anticomunist, du\u015fman al partidului\u2026<\/strong><\/p>\n

Dar au perseverat, nu s-au dat b\u0103tu\u0163i \u015fi s-au \u00eenscris la Facultatea de Medicin\u0103 Veterinar\u0103, pe care au absolvit-o.<\/strong><\/p>\n

Cel mare, Bujor, a fost repartizat mai \u00eent\u00e2i la Ceala, \u00een jude\u0163ul Arad, iar ulterior s-a transferat la Avrig, unde locuie\u015fte \u015fi ast\u0103zi, \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Mezinul familiei Tatu, Puiu (Gheorghe), a lucrat \u015fi a locuit mul\u0163i ani la Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00een jude\u0163ul Covasna.\u00a0 Acum \u00eens\u0103, la pensie, s-a mutat \u015fi el la Avrig, \u00een casa bunicilor s\u0103i, care este l\u00e2ng\u0103 casa lui Bujor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201cDoar eu nu sunt acas\u0103, la Avrig<\/em> \u2013 \u00eemi spune Doina Nicula \u2013 eu mi-am urmat ursitul, dar nu sunt departe de fra\u0163ii mei, locuiesc la Sibiu<\/em>\u201d.<\/strong><\/p>\n

Matematica e ca o fat\u0103 frumoas\u0103\u2026<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c\u00cemi amintesc cu drag de p\u0103rintele Tatu, de doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare\u00a0 Eudochia, de copiii lor, dar mai ales de fata popii<\/em> (Doina) care s-a m\u0103ritat cu cel mai bun prieten al meu\u201d, mi-a spus odat\u0103 nea Mitic\u0103.<\/strong><\/p>\n

A\u015fa am aflat \u015fi eu, tocmai de la fata popii! <\/em>Gra\u0163ie sprijinului acordat de rectorul\u00a0 Raluca Ripan, Doina Tatu termin\u0103 facultatea \u015fi se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Emilian Nicula. Am\u00e2ndoi au fost studen\u0163i la Cluj. Unindu-\u015fi destinele, cei doi erau hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze o familie \u015fi s\u0103 se bucure \u00eempreun\u0103 de via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

De profesie inginer chimist, so\u0163ul Doinei ob\u0163ine un loc de munc\u0103 la Combinatul Chimic din F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi \u00een 1956, cei doi tineri se mut\u0103 aici. Doina va lucra ca profesor de matematic\u0103\u00a0 \u00een cadrul Liceului Radu Negru<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Acest liceu, ast\u0103zi cunoscut sub numele de Colegiul Na\u0163ional \u201cRadu Negru\u201d, <\/em>este cea mai veche institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt secundar din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, fondat\u0103 la 13 septembrie 1869, de c\u0103tre c\u0103rturarul transilv\u0103nean Ion Codru Dr\u0103gu\u015fanu, care \u00eei d\u0103 \u015fi numele\u00a0 \u201cRadu Negru\u201d<\/em>. Demni de numele \u015fi prestigiul colegiului sunt \u015fi cei care au deslu\u015fit tainele cunoa\u015fterii pe b\u0103ncile sale. Este suficient s\u0103-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet \u015fi eseist Octavian Paler, sau pe Paul Goma precum \u015fi alte nume str\u0103lucite ale culturii \u015fi \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, ca s\u0103 eviden\u0163iem valoarea educativ\u0103 a institu\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201cMatematica e ca o fat\u0103 frumoas\u0103<\/em> \u2013 spune Doina Nicula, cu nostalgie \u00een glas -, dac\u0103 e\u015fti atent cu ea, atunci te place. Dac\u0103 dou\u0103 zile o neglijezi, \u00ee\u0163i \u00eentoarce spatele. Totodat\u0103, matematica formeaz\u0103 caractere!<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n

Accentu\u00e2nd faptul c\u0103 f\u0103g\u0103r\u0103\u015fenii erau oameni iste\u0163i \u015fi ambi\u0163io\u015fi, c\u0103rora le pl\u0103cea cartea, Doina Nicula mi-a spus c\u0103 este m\u00e2ndr\u0103 de genera\u0163iile care i-au trecut prin m\u00e2n\u0103. Unii dintre elevii s\u0103i au ajuns profesori universitari, medici, academicieni. Printre ace\u015ftia se num\u0103r\u0103 \u015fi Lauren\u0163iu Streza, pe numele de mirean Liviu Streza, mitropolitul Ardealului.<\/strong><\/p>\n

So\u0163ii Nicula au fost aprecia\u0163i \u00een colectivele \u00een care au lucrat \u015fi mul\u0163umi\u0163i de rezultatele muncii lor, fiecare f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi meseria cu pasiune \u015fi d\u0103ruire. Doina, un priceput profesor de matematic\u0103, Emilian un inginer chimist specializat \u015fi \u00een opera\u0163iunile de export – ceea ce i-a deschis por\u0163ile spre lume. A fost \u00een multe \u0163\u0103ri ale lumii, l-a fascinat Egiptul, a ajuns \u015fi \u00een El Salvador, America de Sud, a c\u0103l\u0103torit foarte mult \u00een interes de serviciu.<\/strong><\/p>\n

S-au bucurat de via\u0163\u0103, \u015fi-au petrecut concediile departe de cas\u0103, la mare sau la munte. Preferau \u00eens\u0103 muntele!<\/strong><\/p>\n

Doina Nicula s-a pensionat \u00een 1989, la doi ani dup\u0103 ce Emilian se pensionase de boal\u0103 (1987). Din p\u0103cate, \u00een 2003, la 74 de ani, se stinge din via\u0163\u0103. So\u0163ii Nicula au avut o c\u0103snicie fericit\u0103, s-au respectat \u015fi s-au iubit timp de 47 de ani, \u015fi-au fost aproape \u015fi la bucurie \u015fi la necaz. Vorbindu-mi de so\u0163ul ei, Doina Nicula nu are dec\u00e2t cuvinte de laud\u0103 la adresa lui: \u201dA fost un bun inginer, un tat\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit, un so\u0163 iubitor, un om cult, corect, vesel \u015fi \u00een plus \u015ftia s\u0103 c\u00e2nte foarte frumos\u201d<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Produsul dragostei lor este un b\u0103iat, Horea, de profesie inginer, care din 1990 s-a stabilit \u00een Belgia, \u00een ora\u015ful Spa. Este c\u0103s\u0103torit cu o fost\u0103 coleg\u0103, tot\u00a0 Doina o cheam\u0103, ca pe mama lui. I-au d\u0103ruit Doinei \u015fi lui Emilian Nicula o nepoat\u0103, pe Alexandra, absolvent\u0103 de\u00a0 facultate la Bruxelles, \u00een prezent masterand\u0103, tot \u00een capitala european\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 s-au stabilit \u00een Belgia, Horea \u015fi Doina Nicula viziteaz\u0103 destul de des Rom\u00e2nia. \u015ei mama lui a ajuns de mai multe ori \u00een Belgia. Am \u00eentrebat-o pe doamna Nicula ce p\u0103rere are despre Belgia. \u201cEste ca o gr\u0103din\u0103 civilizat\u0103<\/em> \u2013 r\u0103spunde fata preotului Tatu \u2013 cu oameni politico\u015fi, prieteno\u015fi, civiliza\u0163i. M\u0103 simt foarte bine c\u00e2nd merg acolo\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Doina Nicula a \u00eenv\u0103\u0163at engleza \u015fi franceza la nivel de conversa\u0163ie. Poliglotul familiei era \u00eens\u0103 so\u0163ul ei: \u201cEmilian vorbea cursiv germana, italiana \u015fi spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a\u00a0 mo\u015ftenit<\/em> – zice Doina -, el are o pasiune exacerbat\u0103 pentru limbile str\u0103ine. Vorbe\u015fte perfect franceza, neerlandeza (limba care se vorbe\u015fte \u00een Flandra \u015fi zona Bruxelles),\u00a0 engleza \u015fi italiana\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cu toat\u0103 drama petrecut\u0103 \u00een familia preotului Gheorghe Tatu din Sebe\u015ful de Sus \u00een vremurile tulburi de dup\u0103 venirea regimului comunist la conducerea Rom\u00e2niei, iat\u0103 c\u0103 urma\u015fii lui, au reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stavilele ridicate \u00een calea lor \u015fi nu \u015fi-au f\u0103cut p\u0103rintele de r\u00e2s: au devenit buni profesioni\u015fti \u015fi au r\u0103mas, precum p\u0103rin\u0163ii lor, oameni de omenie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

CAPITOLUL XXX<\/strong><\/p>\n

SEBE\u015eUL DE SUS \u2013 Cu nea Mitic\u0103 printre amintiri<\/strong><\/p>\n

Motto:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eNoi, cred c\u0103 ne-am n\u0103scut din dor. De aceea acest nobil sentiment, ne urm\u0103re\u015fte pretutindeni, toat\u0103 via\u0163a. M-am n\u0103scut la sat, unde s-a n\u0103scut \u015fi ve\u015fnicia. De aceea nu regret \u015fi nici nu m\u0103 ru\u015finez de acest lucru.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aurel I. Borgovan \u2013 \u201eDor de satul natal\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 63 de ani petrecu\u0163i \u00een exil n-au reu\u015fit s\u0103 \u015ftearg\u0103 din memoria lui\u00a0 Dumitru Sinu, amintirea Sebe\u015fului de Sus, din \u0163inutul M\u0103rginimii Sibiului, satul \u00een care-\u015fi are r\u0103d\u0103cinile. A colindat lumea de la un cap\u0103t la altul \u015fi a cunoscut o mul\u0163ime de oameni, de toate felurile, dar c\u00e2nd vine vorba de sebe\u015feni, u\u015for po\u0163i s\u0103-i cite\u015fti pe fa\u0163\u0103 bucuria. A plecat de-acas\u0103 \u00een toamna lui 1948, apuc\u00e2nd calea\u00a0 pribegiei, dar toate amintirile din vremurile acelea sunt a\u015fezate, cumin\u0163i, \u00een zecile de caiete scrise de m\u00e2na lui sau spuse prin viu grai, ori de c\u00e2te ori are ocazia s-o fac\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Satul de ieri, \u00een amintiri de azi<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Despre Sebe\u015ful de Sus am vorbit mult cu nea Mitic\u0103. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd venea vorba de sat, \u00ee\u015fi mai amintea c\u00e2te ceva, uimindu-m\u0103 c\u00e2t de am\u0103nun\u0163it \u00eemi relata fapte petrecute cu mai bine de jum\u0103tate de veac \u00een urm\u0103. Mitic\u0103 Sinu \u015fi-a l\u0103sat cons\u0103tenii s\u0103 culeag\u0103 \u00een tihn\u0103 roadele acelei toamne frumoase, a anului 1948, c\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit definitiv Rom\u00e2nia, dar \u00ee\u015fi aminte\u015fte perfect de ei \u015fi lu\u00e2nd pe r\u00e2nd neamurile, familiile de vaz\u0103 sau pe cele obi\u015fnuite, mi-a povestit despre fiecare. E mul\u0163umit c\u0103 fiica lui, care locuie\u015fte \u00een Fran\u0163a, s-a ata\u015fat de sat: \u201cSunt fericit c\u0103 Sandra a r\u0103scump\u0103rat casa p\u0103rinteasc\u0103, a renovat-o complet \u015fi merge cu familia \u00een fiecare an la Sebe\u015ful de Sus. Pentru ei e mult mai simplu, sunt mai aproape\u201d.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Sebe\u015ful de Sus n-au fost nici sa\u015fi, nici unguri; via\u0163a la poalele mun\u0163ilor era dur\u0103 \u015fi aici n-au fost coloniza\u0163i nici unii, nici al\u0163ii. Dar \u00een arhitectura caselor, este lesne de observat influen\u0163a s\u0103seasc\u0103. La T\u0103lmaciu, nu departe de Sebe\u015ful de Sus, erau mul\u0163i sa\u015fi, \u015fi nea Mitic\u0103 \u00eemi spusese c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a ridicat case pentru ei. Tat\u0103l lui nea Mitic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, Ion Sinu, au construit c\u0103minul cutural din sat, iar \u0163igla, care se afl\u0103 \u00eenc\u0103 pe acoperi\u015ful acestuia, este f\u0103cut\u0103 \u00een f\u0103bricu\u0163a bunicului din partea mamei,\u00a0 Ion St\u0103nil\u0103, poreclit <\/em>\u0162iglaru\u2019.<\/em> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nea Niculi\u0163\u0103, bunicul din partea tat\u0103lui \u00eens\u0103, era total opus lui <\/em>\u0162iglaru\u2019:<\/em> \u00een\u0163elept, cu un suflet de aur, el respecta pe toat\u0103 lumea \u015fi-i ajuta pe nevoia\u015fi. \u201eP\u00e2n\u0103 \u015fi sa\u015fii scoteau p\u0103l\u0103ria \u00een fa\u0163a lui\u201d.<\/em> <\/em>So\u0163ia lui nea Niculi\u0163\u0103 era din T\u0103lmaciu, Ritivoi o chema de fat\u0103. Se tr\u0103gea din acela\u015fi neam cu Ion Ritivoi, despre care nea Mitic\u0103 mi-a spus c\u0103 este <\/em>cel mai harnic om <\/em>din c\u00e2\u0163i \u00eent\u00e2lnise<\/em>. <\/em>\u015ei el st\u0103tuse ani buni \u00een str\u0103in\u0103tate ca s\u0103 agoniseasc\u0103 ceva pentru familie, apoi revenise acas\u0103. Socrii lui nea Niculi\u0163\u0103 aveau o cas\u0103 mare, \u00een T\u0103lmaciu,\u00a0 \u00een care mai t\u00e2rziu, probabil dup\u0103 na\u0163ionalizare, func\u0163ionase \u015fcoala din sat.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Pe vremea aceea, Sebe<\/em>\u015ful de Sus avea statut de comun\u0103, iar la conducere era<\/em> primarul, numit <\/em>bir\u0103u<\/em>; ajutorul primarului era <\/em>pristavul<\/em>, omologul viceprimarului de ast\u0103zi. Paza, era asigurat\u0103 pe timp de noapte de-un <\/em>boact\u0103r<\/em>, iar cel care p\u0103zea c\u00e2mpul era cunoscut sub numele de <\/em>vornic<\/em>.\u00a0 <\/em>P\u00e2rgarul<\/em> era s\u0103teanul care b\u0103tea toba \u015fi anun\u0163a toate activit\u0103tile ob\u015ftei. De na\u015fterea copiilor, scosul m\u0103selelor sau <\/em>desc\u00e2ntatul<\/em> <\/em>de deochi<\/em>, se ocupa vestita <\/em>moa\u015f\u0103 <\/em>a satului. Aveau s\u0103tenii \u015fi <\/em>purcar<\/em>, care \u00eengrijea porcii, iar <\/em>c\u0103prarul<\/em> le p\u0103\u015funa caprele! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primarul era primul gospodar al satului. \u00cemi spune nea Mitic\u0103 Sinu despre <\/em>Ioan Manduc, c\u0103 a fost primar \u00een Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai aprecia\u0163i primari din \u00eemprejurimi. Gospodar des\u0103v\u00e2r\u015fit, primarul \u00eenv\u0103\u0163ase multe de la sa\u015fi \u015fi \u015ftia s\u0103-\u015fi \u00eendrume \u015fi s\u0103-\u015fi organizeze bine cons\u0103tenii. <\/em>\u201cLui Ioan Manduc nu-i era ru\u015fine s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at gospod\u0103rie de la sa\u015fi”<\/em> \u2013 spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul lui Manduc, ast\u0103zi \u00een v\u00e2rst\u0103 de 56 de ani.<\/strong><\/p>\n

Ob\u015ftea s\u0103teasc\u0103\u00a0 era organizat\u0103 cu pricepere \u015fi oamenii \u00ee\u015fi \u015ftiau fiecare \u00eendatoririle de cet\u0103\u0163eni. Tr\u0103iau \u00een bun\u0103 \u00een\u0163elegere \u015fi cultivau p\u0103m\u00e2ntul, chiar dac\u0103 zona nu era avantajat\u0103 din punct de vedere climateric, c\u0103ci satul era la poalele mun\u0163ilor. Cre\u015fteau animale, dar erau \u015fi buni me\u015fte\u015fugari. Aveau <\/em>varni\u0163\u0103<\/em> care producea varul necesar construc\u0163iilor, <\/em>o fabric\u0103 de \u0163igl\u0103 <\/em>– proprietate a bunicului lui Dumitru Sinu, <\/em>piua <\/em>pentru semin\u0163e, cu care storceau uleiul, <\/em>teascul de cear\u0103<\/em>, <\/em>roata de piatr\u0103<\/em> cu care f\u0103ceau o\u0163et \u015fi suc de mere. Nimic din cele necesare nu lipsea acelei comunit\u0103\u0163i lini\u015ftite din <\/em>M\u0103rginime<\/em>! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 venirea comuni\u015ftilor la putere, Sebe\u015ful de Sus n-a mai beneficiat de statutul de comun\u0103, redevenind\u00a0 un simplu sat, apar\u0163in\u0103tor comunei Racovi\u0163\u0103. Sebe\u015fenii nu mai aveau primarul lor \u015fi rezolvarea oric\u0103rei probleme ce \u0163inea de administra\u0163ia local\u0103 necesita deplasarea la Racovi\u0163\u0103, la prim\u0103rie. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre locuitorii celor dou\u0103 sate,\u00a0 rela\u0163iile nu erau tocmai bune; se instaurase cu mult timp \u00een urm\u0103 o oarecare tensiune generat\u0103 de fapte ale <\/em>racovicenilor<\/em>, despre care nea Mitic\u0103 spune: \u201e<\/em>Racovicenii<\/em> erau pentru noi, sebe\u015fenii, ca ru\u015fii pentru rom\u00e2ni! Veneau, t\u0103iau lemnele din p\u0103dure, luau pietrele de pe r\u00e2u \u015fi plecau!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

Mai este o poveste veche, de care \u00ee\u015fi aduce aminte nea Mitic\u0103. Bunicul Niculi\u0163\u0103 \u00eei povestise cum o femeie, care g\u0103urise urechile fetei sale pentru a-i pune cercei, tr\u0103sese \u00een urechi fir de m\u0103tase de care at\u00e2rnase o buc\u0103\u0163ic\u0103 de m\u0103m\u0103lig\u0103, \u00een loc de cear\u0103, iar <\/em>racovicenii<\/em> ticluiser\u0103 ni\u015fte versuri, considerate a fi def\u0103im\u0103toare pentru sebe\u015feni<\/em>: Iese Buha din colib\u0103 \/ Cu cercei de m\u0103m\u0103lig\u0103<\/em>… Spiritul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n a fost \u00eentotdeauna ne\u00eentrecut. Indiferent c\u0103 avea parte de bucurii sau de necazuri, \u015ftia s\u0103 le a\u015feze \u00een nemuritoare versuri populare, autentice. Umorul niciodat\u0103 nu i-a lipsit! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De c\u00e2te ori mi-a povestit despre Sebe\u015ful de Sus, nea Mitic\u0103 n-a uitat s\u0103 presare \u00een conversa\u0163ie zicale din lumea satului. Nici obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile nu le-a neglijat. Acestea sunt p\u0103str\u0103toarele valorilor spirituale autentice ale noastre, drept pentru care, niciodat\u0103 un bun rom\u00e2n nu le va uita.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>S\u0103rb\u0103tori \u015fi tradi\u0163ii populare la Sebe\u015ful de Sus<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest col\u0163 de Rom\u00e2nie, locuitorii Sebe\u015fului de Sus n-au uitat nimic din mo\u015ftenirea dob\u00e2ndit\u0103 de-a lungul vremii, de la \u00eenainta\u015fii lor. Poate c\u0103 \u015fi datorit\u0103 amplas\u0103rii geografice \u015fi izol\u0103rii acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea \u015fi conservarea lor au fost at\u00e2t de evidente, \u00een Rom\u00e2nia primei jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XX-lea. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Ast\u0103zi, chiar dac\u0103 se mai pastreaz\u0103, cu certitudine ele nu mai au autenticitatea \u015fi frumuse\u0163ea celor din anii copil\u0103riei lui Mitic\u0103 Sinu. \u00ce\u015fi aduce aminte de farmecul s\u0103rb\u0103torilor \u015fi de tradi\u0163iile sebe\u015fenilor cu mare bucurie, \u015fi acum, la ce 85 de ani. \u00cemi poveste\u015fte despre fiecare obicei \u00een parte, de parc\u0103 le cite\u015fte dintr-o carte, \u015fi toate sunt \u00een mintea \u015fi inima lui, mai vii dec\u00e2t a\u015f fi putut crede.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Floriile <\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eDe Florii, mergeam \u00een afara satului, to\u0163i copiii de la \u015fcoal\u0103, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele Tatu, cu doamna preoteas\u0103 \u015fi cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Stoia, fiecare av\u00e2nd \u00een m\u00e2ini ramuri crude de salcie. Cu p\u0103rintele \u015fi domnul Stoia \u00een fruntea noastr\u0103 \u015fi cu doamna preoteas\u0103 \u00een urm\u0103, intram \u00een sat, iar cei mai mari c\u00e2ntau: <\/em>Iat\u0103 zile \u00eenc\u0103lzitoare \/ Dup\u0103 aspre vijelii \/ Vin Floriile cu soare \/ \u015ei soarele cu Florii \/\/ Ceru-i plin de cioc\u00e2rlii \/ Vin Floriile cu soare \/ \u015ei soarele cu Florii \/\/ Isus vine cu bl\u00e2nde\u0163e \/ Ca pe popor s\u0103-l \u00eenve\u0163e \/ Cu ucenicii<\/em> pe cale \/ <\/em>A\u015ftern\u00e2nd hainele sale<\/em>\u201d. \u00cen <\/em>dimnea\u0163a Floriilor<\/em>, p\u0103rintele Tatu era la biseric\u0103 de la ora 6 \u015fi f\u0103cea o rug\u0103ciune special\u0103 c\u0103tre <\/em>Fecioara Maria<\/em>, spre iertarea p\u0103catelor s\u0103tenilor. Dup\u0103 slujba din <\/em>Duminica Floriilor<\/em>, fiecare pleca acas\u0103 cu ramuri de salcie sfin\u0163ite. Masa specific\u0103 din acea zi, trebuia s\u0103 con\u0163in\u0103, obligatoriu, pe\u015fte!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Postul Pa\u015ftelui avea particularit\u0103\u0163ile lui: c\u00e2nd mergeau la spovedanie, cei \u00een v\u00e2rst\u0103, dar mai ales b\u0103tr\u00e2nele, duceau p\u0103rintelui dou\u0103 sau patru ou\u0103, a\u015fa era obiceiul. \u00ce\u015fi aminte\u015fte cum tot satul, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na dintre <\/em>Florii <\/em>\u015fi <\/em>Pa\u015fti,<\/em> mergea la biseric\u0103, la spovedanie \u015fi fiecare primea cuminec\u0103tura. Tot acea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de <\/em>s\u0103pt\u0103m\u00e2na patimilor<\/em>, era \u015fi <\/em>s\u0103pt\u0103m\u00e2na cur\u0103\u0163eniilor<\/em>: biserica era ca o femeie frumoas\u0103, \u00eempodobit\u0103 \u015fi curat\u0103 \u015fi fiecare \u00ee\u015fi cur\u0103\u0163a casa, pentru a a\u015ftepta Sfintele Pa\u015fti. \u00cen <\/em>Joia Mare<\/em> se \u0163inea slujba celor 12 evanghelii, iar postul din <\/em>Vinerea Mare<\/em> era foarte dur. Astfel, \u00een cur\u0103\u0163ime sufleteasc\u0103 \u015fi cur\u0103\u0163enie trupeasc\u0103, sebe\u015fenii \u00eent\u00e2mpinau <\/em>S\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii<\/em>.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sfintele Pa\u015fti<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De te aflai \u00een <\/em>Noaptea \u00cenvierii<\/em> la Sebe\u015ful de Sus, nu o puteai uita: se auzea dang\u0103tul clopotelor \u015fi se b\u0103tea toaca, \u015fi de la \u00eentrarea \u00een sat, puteai auzi vocea autoritar\u0103 a p\u0103rintelui Tatu, rostind: <\/em>Deschide\u0163i, voi, boieri, por\u0163ile Raiului, s\u0103 intre \u00cemp\u0103ratul M\u0103ririi!<\/em> \u015fi-apoi, <\/em>Veni\u0163i de lua\u0163i Lumin\u0103!<\/em> \u2013, iar c\u00e2nd ajungea \u00een fa\u0163a Altarului, se \u00eentorcea cu fa\u0163a la enoria\u015fi \u015fi le spunea: <\/em>Bucura\u0163i-v\u0103, \u015fi cei ce-a\u0163i postit, \u015fi cei n-a\u0163i postit!<\/em> \u015fi lumea, av\u00e2nd \u00een m\u00eeini c\u0103nile acoperite cu prosoape \u0163esute cu frumoase motive populare, se \u00eendrepta spre locul unde se distribuia prescura stropit\u0103 cu vin…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen tot acest timp, corul \u015fi enoria\u015fii c\u00e2ntau <\/em>Hristos a \u00eenviat<\/em>! Ne Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte de dou\u0103 voci superbe din satul s\u0103u, care se remarcau \u00eentotdeauna: vocea lui nenea Vasile Nicula \u015fi a lui nenea Vasile B\u0103dil\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prim\u0103vara venea \u00eentotdeauna \u015fi cu <\/em>s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Gheorghe<\/em>! Atunci, feciorii din sat, aduceau cetin\u0103 de brad \u015fi \u00eempleteau coroane, pe care le a\u015fezau la por\u0163ile fetelor ie\u015fite de pe b\u0103ncile \u015fcolii. Cele care-\u015fi g\u0103seau coroana la poart\u0103, se puteau a\u015ftepta ca feciorii s\u0103 vin\u0103 la ele \u015fi s\u0103 le stropeasc\u0103 cu ap\u0103, dup\u0103 cum era obiceiul. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Veneau apoi <\/em>Rusaliile<\/em>. De <\/em>Rusalii<\/em>,<\/em> slujba de la biseric\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 liturghia obi\u015fnuit\u0103 con\u0163inea o rug\u0103ciune special\u0103 pentru \u00eentoarcerea cu bine a oilor de la munte. \u00centre <\/em>Pa\u015fti<\/em> \u015fi <\/em>Rusalii <\/em>se \u0163inea <\/em>S\u0103rb\u0103toarea m\u0103suri\u015fului<\/em> , c\u00e2nd oile erau duse la p\u0103\u015funat, sus, \u00een munte, dup\u0103 ce fiecare proprietar m\u0103sura c\u00e2t lapte d\u0103deau oile sale. \u015ei ce mese \u015fi hore se \u00eencingeau la acele s\u0103rb\u0103tori, de r\u0103sunau mun\u0163ii si v\u0103ile de veselia sebe\u015fenilor. \u201eCum ai putea uita a\u015fa ceva?\u201d, m\u0103-ntreab\u0103 nea Mitic\u0103, z\u00e2mbindu-mi. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cr\u0103ciunul<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe Cr\u0103ciun, noi copiii \u015fi tinerii eram cei mai bucuro\u015fi dintre to\u0163i \u2013 spune Dumitru Sinu -. \u00cen diminea\u0163a de Ajun, ne str\u00e2ngeam la capul satului, s\u0103 ne organiz\u0103m \u015fi s\u0103 mergem la colindat. Cei din josul satului, dormeau la Gheorghe, sau la Dumitru. Cei din mijloc, la Vasile sau la Aurel, iar cei din cap\u0103tul satului de sus, dormeau la Bucurenciu \u2013 cam 10-15 copii se adunau la o cas\u0103. La patru diminea\u0163a ne luam traista \u015fi b\u00e2ta \u015fi plecam la colindat, rostind, cum ne priceam noi mai bine, <\/em>Na\u015fterea ta, Hristoase<\/em>, <\/em>Fecioara <\/em>sau alte colinde, si n-o f\u0103ceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 buc\u0103\u0163ele de zah\u0103r cubic, prune uscate \u2013 ro\u015fcove, a\u015fa se numeau – , iar c\u00e2te-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103, ne mai d\u0103dea \u015fi 2-3 crei\u0163ari. \u015etiam \u00eens\u0103 c\u0103 nu-s de colindat, nici <\/em>Toma Tomi\u0163ii<\/em>, care ne-ar fi dat c\u0103rbuni \u00een loc de ro\u015fcove, \u015fi nici <\/em>Manioc<\/em>, c\u0103 \u0103sta avea tot timpul poarta \u00eencuiat\u0103. C\u00e2nd terminam colinda, unul dintre noi intra \u00een cas\u0103 pentru a face ur\u0103rile de cuviin\u0163\u0103, gazdei. S\u0103 vezi bucurie pe capul nostru c\u00e2nd ajungeam acas\u0103, \u015fi num\u0103ram darurile primite! \u00cemi amintesc \u015fi-acum ce ferici\u0163i eram, iar cei din cas\u0103, se bucurau \u015fi ei, de bucuria noastr\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca \u00een multe alte zone ale Transilvaniei, \u015fi la Sebe\u015ful de Sus, \u00een seara de Ajun colindau feciorii, intr\u00e2nd la fiecare cas\u0103, dac\u0103 erau primi\u0163i. Gazdele \u00eei a\u015fteptau cu c\u00e2te-un colac \u00eempletit, c\u00e2rna\u0163i \u015fi costi\u0163\u0103 de porc \u015fi uneori, le d\u0103deau \u015fi bani.\u00a0 \u00cen casa \u00een care erau fete, muzican\u0163ii ce-i \u00eenso\u0163eau le c\u00e2ntau \u015fi de joc, \u015fi-aici se z\u0103bovea mai mult. Colindele tradi\u0163ionale erau <\/em>Viflaimul<\/em> \u015fi <\/em>Irodul.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceata de tineri se aduna \u00een zilele Cr\u0103ciunului la o cas\u0103 mai mare \u015fi \u00eempreun\u0103 cu fetele, m\u00e2ncau \u015fi\u00a0 beau ce c\u0103p\u0103taser\u0103 din sat, la colindat, \u015fi \u00eencingeau hore de neuitat, p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a \u00een zori. Feciorii care f\u0103ceau parte din ceat\u0103 erau condu\u015fi de un <\/em>bir\u0103u<\/em> \u015fi un <\/em>pristav<\/em>, care se ocupau de toat\u0103 partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe T\u00e2rnave \u015fi m\u00e2ncarea o adunau din sat, iar fetele o g\u0103teau. Atunci vedeau feciorii, care \u015fi la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei <\/em>\u0163\u0103ru\u015fi<\/em>: pe unul scria <\/em>\u0163uic\u0103<\/em>, pe altul, <\/em>vin<\/em> \u015fi pe al treilea, <\/em>bere<\/em>. Cei trei <\/em>\u0163\u0103ru\u015fi <\/em>reprezentau <\/em>nota de plat\u0103 <\/em>pentru fiecare fl\u0103c\u0103u, acolo \u00eensemna ce \u015fi c\u00e2t a b\u0103ut, iar plata se f\u0103cea de <\/em>Sf\u00e2ntul Ion<\/em>, c\u00e2nd se terminau s\u0103rb\u0103torile…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>Spiritul Cr\u0103ciunului<\/em>, atmosfera aceea de s\u0103rb\u0103toare de la Sebe\u015ful de Sus, cu obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile sale,\u00a0 mirosul \u00eembietor de sarmale, c\u00e2rna\u0163i afuma\u0163i \u015fi cartabo\u015f, aroma cozonacului f\u0103cut \u00een cas\u0103, toate acestea sunt lucruri pe care eu nu le pot uita niciodat\u0103\u201d – zice nea Mitic\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Multe am mai povestit cu el despre sat, \u015fi \u00eenc\u0103 multe au r\u0103mas necunoscute mie. Dar m-a interesat \u015fi Sebe\u015ful de Sus, de ast\u0103zi, fiind curios s\u0103 cunosc c\u00e2t mai mult despre satul rom\u00e2nesc la \u00eenceputul mileniului trei, comparativ cu cel de care-mi auzisem at\u00e2tea lucruri, de la neobositul meu prieten-povestitor, Dumitru Sinu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La\u00a0 Sebe\u015ful de Sus \u2013 \u00een mijlocul verii lui 2011<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0N-am rezistat tenta\u0163iei de a afla cum este ast\u0103zi Sebe\u015ful de Sus. <\/em>C\u0103l\u0103toria<\/em> f\u0103cut\u0103 \u00een satul lui Mitic\u0103 Sinu, n-a fost imaginar\u0103 ci absolut autentic\u0103, pentru c\u0103 tot ce am aflat, mi-a parvenit chiar\u00a0 de la un reporter care s-a deplasat la fa\u0163a locului, \u00een Sebe\u015ful de Sus, la mijlocul verii lui 2011…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sebe\u015ful de Sus este pe c\u00e2t de lini\u015ftit, pe-at\u00e2t de primitor\u00a0; un sat pur rom\u00e2nesc, de la \u00eenceputurile lui, f\u0103r\u0103 coloniz\u0103ri s\u0103\u015fe\u015fti sau ungure\u015fti, f\u0103r\u0103 infiltra\u0163iile altor culturi, \u00eenafara uneia singure, apar\u0163in\u00e2nd poporului rom\u00e2n, ce-a d\u0103inuit aici peste veacuri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 marele exod de emigr\u0103ri, dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd mai bine de un sfert din popula\u0163ia localit\u0103\u0163ii a luat drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, cei r\u0103ma\u015fi \u00een sat au continuat s\u0103 existe \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi valorile naturale \u015fi spirituale ale locurilor \u015fi oamenilor de la poalele masivului Suru, cu toate furtunile economice, sociale \u015fi politice care-au lovit Rom\u00e2nia, de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Au trecut prin colectivizare, tov\u0103r\u0103\u015fie \u015fi acum, \u00een ultimii 21 de ani trec printr-o form\u0103 de capitalism autentic, rom\u00e2nesc, pe care Iustina Cercel, o simpatic\u0103 cons\u0103teanc\u0103 a lui nea Mitic\u0103, \u00eel nume\u015fte hurdu-burdu \u0103sta de capitalism\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la cimitir, care se afl\u0103 la intrarea \u00een sat, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een cap\u0103tul opus al lui, locuiesc 312 familii, \u00eenc\u0103 alte 38 la p\u0103dure<\/em>, \u015fi \u00een jur de 20-25 de familii de \u0163igani. Ace\u015ftia din urm\u0103 au cump\u0103rat locuri de la sebe\u015feni \u015fi \u015fi-au ridicat case. Nu fac probleme nim\u0103nui, \u00ee\u015fi v\u0103d de treaba lor: adun\u0103 fructe de p\u0103dure, ciuperci sau fac comer\u0163 cu lemne. \u00cen cap\u0103tul satului, spre valea Moa\u015fei, l\u00e2ng\u0103 padure, s-au construit o gr\u0103mad\u0103 de vile moderne. Mul\u0163i sibieni cu dare de m\u00e2n\u0103, avoca\u0163i, medici \u015fi oameni de afaceri au g\u0103sit aici o oaz\u0103 de lini\u015fte, \u00eentr-un peisaj mirific, la poalele mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015f.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Satul are canalizare, gaz metan,\u00a0 conducte de ap\u0103 trase la fiecare cas\u0103, dar se mai pot vedea pe ici-colo \u015fi f\u00e2nt\u00e2ni, prin cur\u0163ile oamenilor. Sebe\u015ful de Sus este un loc ideal pentru dezvoltarea agroturismului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin accesare de proiecte finan\u0163ate de Uniunea European\u0103, s-au ob\u0163inut bani cu care s-a ref\u0103cut o parte din \u015foseaua care duce la Sebe\u015ful de Sus, \u015fi care, la ora actual\u0103, este la nivel european. Probabil procesul de refacere a infrastructurii va continua, tot pe bani europeni. Proiectele \u00eens\u0103 sunt foarte costisitoare \u015fi de durat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015eapte magazine private deservesc cet\u0103\u0163enii satului, un han rustic, cu teras\u0103, restaurant, \u015fi chiar un bar de noapte, pentru distrac\u0163ia tinerilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0C\u0103minul cultural, proasp\u0103t renovat, \u00eenc\u0103 mai poart\u0103 urmele lui Ion \u0162iglaru<\/em>\u2019, bunicul lui nea Mitic\u0103 Sinu, deoarece acoperi\u015ful este din \u0163igla fabricat\u0103 \u00een manufactura lui.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Majoritatea sebe\u015fenilor de ast\u0103zi sunt meseria\u015fi, zidari, constructori, mo\u015ftenind de la \u00eenainta\u015fii lor dragostea \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi de semeni. Mul\u0163i sunt cresc\u0103tori de animale, \u00een cur\u0163ile lor g\u0103se\u015fti oi, capre, cai, vaci. \u00cen trecut existau f\u0103bricu\u0163ele de \u0163igl\u0103, ulei, c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi moar\u0103 comunal\u0103, de care \u015ftim de la Mitic\u0103 Sinu. Acum, din p\u0103cate, nu mai\u00a0\u00a0exist\u0103 locuri de munc\u0103 de acest gen.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Tinerii muncesc \u00een str\u0103in\u0103tate dar se \u00eentorc, \u015fi-au construit case frumoase sau le-au renovat pe cele vechi. Doar cei pleca\u0163i dup\u0103 al Doilea Razboi Mondial n-au mai revenit \u00een sat, dec\u00e2t \u00een vizit\u0103. Era \u015fi normal, cum s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een timpul comunismului?!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La anul, locuitorii Sebe\u015fului de Sus, \u00een cooperare cu cei pleca\u0163i definitiv sau periodic din sat, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 organizeze o mare s\u0103rb\u0103toare: \u00eent\u00e2lnirea fiilor satului. Sandra, fiica lui nea Mitic\u0103, va fi prezent\u0103, cu siguran\u0163\u0103\u00a0! Ea merge \u00een fiecare an la casa bunicilor s\u0103i \u015fi copiii ei sunt \u00eendr\u0103gosti\u0163i de locurile acestea \u015fi de oamenii din sat, de\u015fi sunt francezi sut\u0103 la sut\u0103; mama lor, fiica lui nea Mitic\u0103, le-a insuflat aceast\u0103 apropiere \u015fi dragoste fa\u0163\u0103 de locul \u015fi neamul din care se trage, prin filia\u0163ie patern\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la \u00eenceputul anului 2011 \u015fi p\u00e2n\u0103 de Sf\u00e2ntul Ilie<\/em>, zece perechi de tineri \u015fi-au unit destinele \u00een Sebe\u015ful de Sus. Cu zece nun\u0163i \u00een jum\u0103tate de an, putem spune c\u0103 satul este \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r, cu viitor optimist. Are gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103 general\u0103, la care \u00eenva\u0163\u0103 copiii din clasele I-IV, iar pentru cei din clasele V-VIII, prim\u0103ria din Racovi\u0163\u0103 trimite zilnic un microbuz, care duce \u015fi aduce copiii de la \u015ecoala general\u0103 din Racovi\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica ortodox\u0103, \u00een care \u00eencap aproximativ 1000 de persoane, a fost renovat\u0103 nu de mult timp. Preotul satului de\u0163ine un registru, pe care sebe\u015fenii \u00eel numesc Cartea deAur<\/em> a satului. \u00cen el se g\u0103sesc listele donatorilor ce au contribuit la renovarea \u015fi dotarea acestui l\u0103ca\u015f de cult. Nea Mitic\u0103 Sinu este unul dintre cei care au donat cei mai mul\u0163i bani. El a finan\u0163at realizarea picturilor din biserica din sat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 \u015fi o monografie a Sebe\u015fului de Sus, f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Dumitru St\u0103nil\u0103, tat\u0103l doamnei profesor Luciana St\u0103nil\u0103, o fiic\u0103 a satului cu \u00eenalte performan\u0163e academice. Este doctor \u00een \u015ftiin\u0163e medicale, profesor la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie Iuliu Ha\u0163ieganu\u00a0, din Cluj Napoca. Locuise \u00een copil\u0103rie peste drum de casa lui nea Mitic\u0103 \u015fi asemeni lui, este o mare iubitoare a satului natal \u015fi o prieten\u0103\u00a0 de suflet a familiei Sinu. Dup\u0103 pierderea celor dragi din familia sa, doamna St\u0103nil\u0103 a v\u00e2ndut casa p\u0103rinteasc\u0103 unei familii nevoia\u015fe.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De familia Sinu \u00ee\u015fi aduc aminte, majoritatea s\u0103tenilor, dar mai ales cei care au o v\u00e2rst\u0103 apropiat\u0103 de-a lui nea Mitic\u0103. Nu mai este niciunul dintre fra\u0163i \u00een sat\u00a0: Iosif Sinu (S\u00e2vu, cum \u00eei zic s\u0103tenii) locuie\u015fte la Sibiu, nea Mitic\u0103, \u00een Statele Unite iar Ion \u015fi Nicolae, ceilal\u0163i fra\u0163i, nu mai sunt printre cei vii. Doar c\u00e2teva rude prin alian\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2teva mai \u00eendep\u0103rtate mai vie\u0163uiesc \u00een Sebe\u015ful de Sus.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar dac\u0103 vrei s\u0103 afli mai multe despre familia lui nea Mitic\u0103, ideal este s\u0103 vorbe\u015fti cu nenea Vasile Iona\u015fcu, fostul cr\u00e2snic<\/em> al bisericii din sat, cel mai v\u00e2rstnic sebe\u015fean. Are 96 de ani \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, ceva mai t\u00e2n\u0103r\u0103<\/em>, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 86 de ani. \u015ei-au amintit de tinere\u0163e cei doi, \u015fi de familia Sinu, de nea Niculi\u0163\u0103 \u015fi de tetea \u0162iglaru<\/em>\u2019, de nea Mitic\u0103 \u015fi fra\u0163ii s\u0103i \u015fi sper\u0103, ca la anul, la \u00eent\u00e2lnirea fiilor satului s\u0103-l vad\u0103 \u015fi pe Dumitru \u015fi pe S\u00e2vu (Iosif) Sinu \u00een sat\u00a0! Nenea Vasile are pensie \u015fi de la biseric\u0103 \u015fi de veteran de r\u0103zboi. Zice c\u0103 a fost bine \u015fi pe vremea comuni\u015ftilor \u015fi e bine \u015fi acum. E un om \u00eemp\u0103cat cu via\u0163a, lini\u015ftit \u015fi \u00een\u0163elept. A fost \u00een r\u0103zboi, a ajuns \u00een Rusia \u015fi-\u015fi aminte\u015fte ce bogat\u0103 era Ucraina pe vremea aceea, c\u00e2nd au primit ajutoare de la americani.\u00a0 Batalioanele rom\u00e2ne\u015fti mergeau \u00een urma nem\u0163ilor,\u00a0 s\u0103-i alunge, a\u015fa a ajuns nea Vasile \u00een Cehoslovacia, a trecut mun\u0163ii Tatra. C\u00e2nd s-a terminat r\u0103zboiul, din Cehoslovacia a venit pe jos acas\u0103\u2026Te minunezi c\u00e2nd auzi c\u00e2te a \u00eendurat bietul om, \u015fi uite, totu\u015fi, a ajuns la 96 de ani.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O sebe\u015feanc\u0103 interesant\u0103 \u015fi foarte istea\u0163\u0103 este domni\u015foara Iustina Cercel. A fost contabil\u0103 la Cooperativa de consum din Avrig \u015fi acum, la 76 de ani, are o pensioar\u0103 bunicic\u0103. Dar se ocup\u0103 \u015fi de gospod\u0103rie: dou\u0103 capre \u015fi-un cal are \u00een ograd\u0103, munce\u015fte \u00eenc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u015fi tare-i place vara s\u0103 fac\u0103 f\u00e2n \u015fi otav\u0103\u00a0! Locuie\u015fte cu fratele s\u0103u, Rusalim, care-\u015fi aminte\u015fte bine de nea Mitic\u0103. Casa lor este construit\u0103 \u00een stil s\u0103sesc, prin 1935, \u015fi pe vremuri, au avut brut\u0103rie \u00een ea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Sebe\u015ful de Sus mai sunt \u00eenc\u0103 casele celor pleca\u0163i prin str\u0103in\u0103tate: unele sunt goale, \u00eenchise cu toate amintirile \u00een ele, a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi st\u0103p\u00e2nii, odat\u0103 la nu \u015ftiu c\u00e2t timp, s\u0103 vin\u0103 \u00een vizit\u0103, acas\u0103\u2026\u00cen altele a mai r\u0103mas c\u00e2te-un p\u0103rinte care n-a vrut s\u0103 se dezr\u0103d\u0103cineze \u015fi s\u0103-\u015fi urmeze copiii prin \u0163\u0103ri str\u0103ine. A\u015fa este mama lui Ioan Radu, unul dintre sebe\u015fenii (destul de mul\u0163i) care locuiesc \u00een Detroit, Michigan. De cur\u00e2nd au fost \u00een sat Ligia Podorean care locuie\u015fte acum \u00een Spania \u015fi Dumitru C\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103, din Statele Unite \u015fi au promis cons\u0103tenilor lor c\u0103 se vor implica \u00een organizarea s\u0103rb\u0103torii satului din 2012.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen general, gospod\u0103riile sunt mari \u00een Sebe\u015ful de Sus. Ele sunt alc\u0103tuite din dou\u0103 case, unite printr-o poart\u0103 mare, boltit\u0103, \u00een mijloc cu o curte mare, s\u0103 po\u0163i \u00eentoarce carul cu boi, iar \u00een spate au anexele (grajduri, cote\u0163e etc).<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu departe de localitate, se afl\u0103 cascada Chii\u015foara, unde cred c\u0103 \u015fi nea Mitic\u0103 a ajuns s\u0103 se scalde, m\u0103car o dat\u0103, \u00een copil\u0103ria sa. La vreo 2 kilometri de la ie\u015firea din sat, de vrei s\u0103 iei o curs\u0103 CFR, local\u0103, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 halta Sebe\u015ful de Sus<\/em>. Dincolo de calea ferat\u0103 e Oltul, iar la vreo 500 de metri \u00een amonte, o nou\u0103 \u015fi modern\u0103 hidrocentral\u0103, care de-abia a fost inaugurat\u0103. Cam a\u015fa se poate descrie ceea ce po\u0163i vedea la Sebe\u015ful de Sus, la mijloc de var\u0103 2011\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0De multe ori, c\u00e2nd \u00eemi\u00a0 vorbe\u015fte despre satul lui natal, Mitic\u0103 Sinu \u00eel aminte\u015fte pe Iosif, singurul dintre fra\u0163ii s\u0103i r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zidind biserici, \u00eenal\u0163i cet\u0103\u0163i de suflet \u2013 Iosif Sinu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iosif Sinu s-a n\u0103scut la 4 iunie 1923, \u00een Sebe\u015ful de Sus. Este al treilea copil dintre cei cinci n\u0103scu\u0163i \u00een familia Sinu, mai mare cu trei ani dec\u00e2t nea Mitic\u0103 \u015fi singurul dintre fra\u0163i, care mai este \u00een via\u0163\u0103. Tr\u0103ie\u015fte la Sibiu, unde se bucur\u0103 de o via\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103, pres\u0103rat\u0103 de amintirile celor dragi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A avut o via\u0163\u0103 plin\u0103 de realiz\u0103ri de care este m\u00e2ndru, amintindu-\u015fi cu mare drag de fiecare edificiu ridicat cu munca \u015fi priceperea sa.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenc\u0103 din tinere\u0163e a deprins meseria de zidar. Este cunoscut faptul c\u0103 \u00een satul s\u0103u natal, zidaria era o meserie tradi\u0163ional\u0103. Tat\u0103l s\u0103u a fost un renumit constructor de case \u00een toat\u0103 M\u0103rginimea, nu numai \u00een Sebe\u015ful de Sus, a fost unul dintre cei mai iubi\u0163i \u015fi respecta\u0163i meseria\u015fi ai locurilor acelora. P\u00e2n\u0103 \u015fi sa\u015fii, recunoscu\u0163i prin conservatorismul \u015fi na\u0163ionalismul lor, l-au agreat \u015fi respectat. <\/em>P\u0103cat c\u0103 s-a stins din via\u0163\u0103 \u00eentr-un accident stupid,\u00a0 la doar 75 de ani<\/em> \u2013 \u00eemi spune Iosif Sinu \u00een recenta noastr\u0103 convorbire telefonic\u0103\u00a0 – <\/em>ar mai fi putut tr\u0103i. Venea de la t\u00e2rg, de la Avrig, cu<\/em> <\/em>c\u0103ru\u0163a. La impactul cu un obstacol ap\u0103rut \u00een\u00a0 fa\u0163a c\u0103ru\u0163ei, tat\u0103l meu, Ion Sinu, a c\u0103zut \u015fi roata c\u0103ru\u0163ei i-a trecut peste g\u00e2t. \u00cen zadar a stat Arthemiza, so\u0163ia mea, l\u00e2ng\u0103 el \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l ajute, a plecat sus, la cer\u2026<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Putem spune c\u0103 zid\u0103ria a mo\u015ftenit-o de la tat\u0103l s\u0103u. \u00cenva\u0163\u0103 bine meseria aceasta \u015fi o face cu d\u0103ruire \u015fi pricepere. Studiaz\u0103, devine un constructor renumit \u015fi ajunge <\/em>\u015fef de lucr\u0103ri<\/em> al mai multor proiecte de amploare din Sibiu \u015fi zonele adiacente. C\u00e2teva din <\/em>capodoperele<\/em> sale, pentru c\u0103 ceea ce a construit Iosif Sinu se bucur\u0103 din plin de acest rang, sunt m\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, una dintre cele mai frumoase edificii de acest fel din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, apoi dou\u0103 biserici la Cisn\u0103die, biserica din comuna Slimnic, catedrala de pe strada Gheorghe Dima din Sibiu \u2013 toate adev\u0103rate opere de art\u0103 \u00een\u0103l\u0163ate \u00een prezen\u0163a \u015fi sub conducerea \u015fi priceperea sa de net\u0103g\u0103duit. E mul\u0163umit de ce a realizat \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea frumos, m\u00e2ng\u00e2indu-\u015fi sufletul cu amintirile celor dragi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a c\u0103s\u0103torit cu Arthemiza, fiica avocatului Vasile Chivu, o fat\u0103 educat\u0103 \u015fi sufletist\u0103, crescut\u0103 \u00eentr-o familie de \u00eentelectuali (mama ei era profesoar\u0103). Au avut o via\u0163\u0103 de cuplu frumoas\u0103, iar bucuria le-a fost sporit\u0103 de na\u015fterea celor doi copii: Gabriel \u015fi Corina.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 So\u0163ia s-a a \u00eencetat din via\u0163\u0103 la 13 octombrie 1995. Arthemiza mai avea o sor\u0103, pe Daniela, care a fost medic \u00een sud, la Turnu M\u0103gurele.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copiii nu-i sunt \u00een \u0163ar\u0103, am\u00e2ndoi sunt medici \u015fi locuiesc la Frankfurt, \u00een Germania.<\/strong><\/p>\n

Gabriel, este medic anestezist<\/em> \u2013 \u00eemi spune Iosif Sinu –\u00a0 este c\u0103s\u0103torit, iar so\u0163ia lui are aceea\u015fi specializare. Corina, fiic\u0103 mea, este stomatolog. Sotul ei e inginer, el este sas, au fost colegi la Liceul Brukenthal de-aici, din Sibiu. <\/em>Aflu de la Iosif Sinu c\u0103 nea Mitic\u0103 locuia la Paris c\u00e2nd nepo\u0163ii s\u0103i au emigrat. Pentru \u00eenceput, s-au dus la el, \u00een Fran\u0163a. Au \u00eent\u00e2mpinat \u00eens\u0103 greut\u0103\u0163i cu echivalarea studiilor liceale, \u015fi a\u015fa c\u0103 au decis s\u0103 plece \u00een Germania. Acolo au urmat cursurile facult\u0103\u0163iii de medicin\u0103. Dac\u0103 ast\u0103zi Corina este stomatolog, asta se datoreaz\u0103 lui fratele meu, Mitic\u0103<\/em> \u2013 \u00eemi spune Iosif Sinu -. El a avut grij\u0103 s-o \u00eendrume spre stomatologie.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am trecut \u00eempreun\u0103 cu Iosif Sinu, cateva minute prin istoria familiei\u2026 Am g\u0103sit aceea\u015fi considera\u0163ie pentru p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici, ca din partea lui nea Mitic\u0103. Imaginea tat\u0103lui, exemplu de omenie, pricepere \u015fi d\u0103ruire, pe care copiii s\u0103i l-au urmat. Apoi amintirea bunicilor, cei doi, at\u00e2t de cunoscu\u0163i oamenilor \u015fi vremurilor acelora de demult, amintire care-a r\u0103mas un talisman de pre\u0163 \u00een sufletul nepo\u0163ilor. St\u00e2nd de vorb\u0103 cu nenea Iosif am aflat \u015fi cum a deprins \u0162iglaru\u2019<\/em>, bunicul Ion St\u0103nil\u0103, din partea mamei, me\u015fte\u015fugul fabric\u0103rii \u0163iglei \u015fi c\u0103r\u0103mizilor: f\u0103cuse r\u0103zboiul \u015fi st\u0103tuse o perioad\u0103 \u00een Rusia Ion St\u0103nil\u0103, zis \u0162iglaru\u2019.<\/em> Acolo, la ru\u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at el meserie \u015fi c\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103 \u015fi-a f\u0103cut propria-i fabric\u0103. Era un om \u00eenst\u0103rit, dar cam dur<\/em>, \u00eencheie Iosif Sinu, scurta relatare despre familia sa.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0St\u00e2nd de vorb\u0103 cu Dumitru Sinu, am r\u0103sfoit \u00eempreun\u0103 zeci de pagini cu \u00eensemn\u0103ri despre sat \u015fi despre sebe\u015feni. A scris de to\u0163i \u015fi de toate c\u00e2te \u015fi-a amintit. M\u0103 \u00eentrebam, c\u00e2nd a avut timp\u00a0 s\u0103 scrie mald\u0103rele de h\u00e2rtii \u015fi de caiete legate frumos, pe categorii, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 a muncit din greu o via\u0163\u0103-ntreag\u0103, pentru a se realiza. Parc\u0103 intuindu-mi \u00eentrebarea, mi-a povestit despre insomniile sale\u2026<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe c\u00e2nd eram copil, eu nu am avut somn!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eNu puteam s\u0103 dorm dec\u00e2t foarte pu\u0163in, \u00een fiecare noapte, meteahn\u0103 pe care am avut-o toat\u0103 via\u0163a. Cred c\u0103 este o boal\u0103, cu toate c\u0103 eu n-am fost bolnav niciodat\u0103. Nici r\u00e2ia de la internatul \u015fcolii nu s-a prins de mine! Vederea, auzul, dantura, astea au \u00eemb\u0103tr\u00e2nit odat\u0103 cu mine… Mi-amintesc c\u0103 vara, pe c\u00e2nd aveam vreo patru ani, m\u0103 culcam cu fra\u0163ii mei mai mari \u00een \u015fopru, pe otav\u0103. Eu le f\u0103ceam culcu\u015ful. Ei vorbeau o vreme, mai oftau, g\u00e2ndindu-se la mama noastr\u0103 care murise, nu demult, dar adormeau mai repede. Eu nu puteam…\u00a0 Voiam s\u0103 fie mama cu noi. \u00cemi lipsea mult, cu toate c\u0103 nici n-am cunoscut-o prea bine. M\u0103 sculam din culcu\u015ful meu \u015fi mergeam pe afar\u0103. Dac\u0103 era senin, num\u0103ram stelele de pe cer. C\u00e2nd ajungeam la 20, fiindc\u0103 nu \u015ftiam s\u0103 num\u0103r mai departe, ziceam \u015fi \u00eenc\u0103 una \u015fi \u00eenc\u0103 una… M\u0103 uitam la stele \u015fi \u00eemi \u00eenchipuiam c\u0103 acolo este mama, care se uit\u0103 la mine din cer, de sus.\u201d\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u0163elept \u015fi iubitor, \u00eengrijorat de nesomnul micu\u0163ului s\u0103u, tat\u0103l lui nea Mitic\u0103 \u00eei spunea s\u0103 fac\u0103 o cruce pe pern\u0103, \u00eenainte de a se culca… Copilul, ascult\u0103tor, f\u0103cea crucea \u015fi zicea: \u201ecruce-n cer, cruce-n p\u0103m\u00e2nt, cruce-n locu-n cari\u2019 m\u0103 culc\u201d, \u00een loc s\u0103 zic\u0103 rug\u0103ciunea… M\u0103, roag\u0103-te lui Dumnezeu! –<\/em> \u00eel \u00eendruma tat\u0103l, pe micu\u0163ul nepriceput care \u015ftia \u00eens\u0103, de la bunicul Niculi\u0163\u0103, rug\u0103ciunea, \u015fi, \u00een final, apuca s-o spun\u0103: \u201eS\u0103 ierte Dumnezeu p\u0103catele lui mama Eva, ale mumii Ana, ale sorei mele\u201d… Din nou tat\u0103l intervenea: D\u0103-ne, Doamne, san\u0103tate! <\/em>iar Mitic\u0103 continua: \u201ela boi, la cal, la bivoli\u0163\u0103, la porci, la g\u0103ini, la pisici\u201d, p\u00e2n\u0103 tat\u0103l se s\u0103tura de nepriceperea-i copil\u0103reasc\u0103 \u015fi-l expedia la culcare: Culc\u0103-te, m\u0103, \u015fi dormi! Nici m\u0103car rug\u0103ciunea nu po\u0163i s-o zici ca lumea!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu, duc\u00e2nd cu el \u00een lume aceast\u0103 mo\u015ftenire, Dumitru Sinu i-a g\u0103sit leacul, refugiindu-se \u00een lumea fascinant\u0103 a c\u0103r\u0163ilor, citind enorm sau adun\u00e2ndu-\u015fi amintirile \u00een sutele de file scrise de m\u00e2n\u0103. Doamna Nicole, so\u0163ia sa, m\u0103rturisea c\u0103 aprindea lumina de 30 de ori pe noapte \u015fi citea cam \u015fapte ore pe zi.<\/em> A\u015fa a reu\u015fit s\u0103 adune o mul\u0163ime impresionant\u0103 de note \u015fi noti\u0163e, caiete \u00eentregi pline cu g\u00e2ndurile \u015fi amintirile sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eBerzei oarbe \u00eei face Dumnezeu cuib!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fra\u0163ii lui mai mari \u00eel luau \u00eentotdeauna peste picior \u015fi-i spuneau \u0103la mic<\/em>, st\u00e2ngaciu,<\/em> iute ca piperu\u2019<\/em>, \u0103sta care n-are somn<\/em> sau, mai r\u0103u, m\u0103, tu nu faci nici c\u00e2t o ceap\u0103 degerat\u0103<\/em>,\u00a0 tu n-ai s\u0103 \u015ftii s\u0103 m\u00e2i boii \u015fi nici s\u0103 c\u0103l\u0103re\u015fti<\/em>, \u015fi alte apelative care dezarmau, fire\u015fte, copilul din el.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe m\u0103sur\u0103 ce a crescut, devenind b\u0103rbat \u00een toat\u0103 firea, Dumitru Sinu a vrut s\u0103-\u015fi demonstreze, lui \u00eensu\u015fi \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi-apoi celor care-l considerau at\u00e2t de st\u00e2ngaci<\/em>, c\u0103 va ajunge acolo unde a dorit: un om \u00eemplinit \u015fi mul\u0163umit de via\u0163a \u015fi realiz\u0103rile sale, infirm\u00e2ndu-le supozi\u0163iile.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 N-a f\u0103cut \u015fcoli \u00eenalte, pentru c\u0103 au fost vremurile de-a\u015fa natur\u0103, posibilit\u0103\u0163ile erau limitate. A absolvit doar liceul, la Sibiu, \u00eens\u0103 \u015fcoala vie\u0163ii i-a folosit mult \u00een tot ce-a \u00eentreprins, fiind un autodidact, \u015ftiind s\u0103 \u00eenve\u0163e din experien\u0163ele celorlal\u0163i, \u00eenconjur\u00e2ndu-se cu prieteni inteligen\u0163i \u015fi valoro\u015fi \u015fi \u0163in\u00e2nd pasul cu ace\u015ftia, printr-o continu\u0103 modelare a caracterului s\u0103u, prin acumul\u0103ri substan\u0163iale \u00een sfera cunoa\u015fterii, pentru c\u0103 nea Mitic\u0103 are o cultur\u0103 general\u0103 de invidiat. Dar toate acestea ar fi fost f\u0103r\u0103 valoare dac\u0103 n-ar fi luptat din r\u0103sputeri s\u0103-\u015fi p\u0103streze statutul de om.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0A d\u0103ruit celor care erau \u00een nevoi f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte recompense, generozitatea lui fiind recunoscut\u0103 peste tot, inclusiv \u00een r\u00e2ndul rudelor sau cons\u0103tenilor s\u0103i. Iar recompensa a primit-o de la Dumnezeu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 ce a muncit din greu, ani mul\u0163i la r\u00e2nd, prin Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite ale Americii, \u015fi \u015fansa i-a mai \u015fi sur\u00e2s, iat\u0103 c\u0103 visul american i se \u00eempline\u015fte \u015fi de\u0163ine, pe r\u00e2nd, trei hoteluri proprietate privat\u0103: unul \u00een Long Beach, California, apoi la Reno, \u00een Nevada \u015fi \u00een final, \u00een Phoenix, Arizona. Acesta din urm\u0103 poart\u0103 numele CORONADO, care citit ar\u0103be\u015fte, de la coad\u0103 la cap, nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t O, DA, NOROC! Nea Mitic\u0103 Sinu recunoa\u015fte c\u0103 a avut noroc cu carul, \u015fi-mi spune z\u00e2mbind: \u201eBerzei oarbe \u00eei face Dumnezeu cuib!\u201d Mereu folose\u015fte butade din lumea aceea patriarhal\u0103, a satului ce-l poart\u0103 \u00een suflet…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 De c\u00e2nd n-a\u0163i fost la Sebe\u015ful de Sus? \u2013 l-am \u00eentrebat pe nea Mitic\u0103.\u00a0\u201cSunt zece ani de-atunci, am fost \u00een sat \u00een anul 2001\u201d, mi-a r\u0103spuns dumnealui. Am vrut apoi s\u0103 aflu, din curiozitate, ce sentiment l-a \u00eencercat c\u00e2nd a intrat \u00een sat, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani\u2026\u201dErau to\u0163i str\u0103ini, \u015fi eu eram str\u0103in pentru ei. Nu mai era nici Rom\u00e2nia ce-a fost odat\u0103\u201d…<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

********<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u015fopti\u015fti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u0163a, Canada \u015fi Statele Unite, Autor Octavian CURPA\u015e\/Ed. Anthem, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4773","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4773","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4773"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4773\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4773"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4773"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4773"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}