{"id":4887,"date":"2012-04-19T06:37:50","date_gmt":"2012-04-19T06:37:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=4887"},"modified":"2012-04-22T06:31:13","modified_gmt":"2012-04-22T06:31:13","slug":"exilul-romanesc-o-nostalgie-si-o-chemare%e2%80%9d-a-patriei-cuib%e2%80%9d-o-calatorie%e2%80%9d-si-o-regasire-a-sinelui-in-strainatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/19\/exilul-romanesc-o-nostalgie-si-o-chemare%e2%80%9d-a-patriei-cuib%e2%80%9d-o-calatorie%e2%80%9d-si-o-regasire-a-sinelui-in-strainatate\/","title":{"rendered":"Exilul rom\u00e2nesc – o nostalgie \u015fi o ,,chemare \u201d a ,,patriei- cuib\u201d, o ,,c\u0103l\u0103torie\u201d \u015fi o reg\u0103sire a sinelui \u00een str\u0103in\u0103tate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Fascina\u021bia povestirilor din cartea Exilul rom\u00e2nesc<\/strong> la mijloc<\/strong> de\u00a0 secol XX – ,,Pa\u0219opti\u0219ti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i<\/strong> Statele Unite<\/strong>, Editura Anthem, Arizona, 2011, apar\u021bin\u00e2nd \u00a0scriitorului \u0219i publicistului Octavian Curpa\u0219, cade sub inciden\u021ba darului povestirii, originalit\u0103\u021bii \u0219i genialit\u0103\u021bii spiritului artistic autohton, specific rom\u00e2nesc, revel\u00e2nd ecouri din universul nuvelelor lui Caragiale, c\u00e2t \u0219i din universul povestirilor lui Ion Creang\u0103, Mihail Sadoveanu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin harul povestirii, prin intui\u021bia psihologiei oamenilor, scriitorul \u00eentemeiaz\u0103 ontologic destine, universuri biografice, rezultate din relat\u0103rile ample ale ,,povestitorilor\u201d care, ca \u0219i \u00een Hanu Ancu\u021bei<\/em> de Mihail Sadoveanu, vin la ,,hanul\u201d, de suflet al lui Octavian Curpa\u0219, \u00a0s\u0103-\u0219i istoriseasc\u0103 propriile vie\u021bi din existen\u021ba lor \u00een lumea exilului pe meleagurile exotice ale f\u0103g\u0103duin\u021bei promise, ale aspira\u021biilor \u00eemplinite, s\u0103-\u0219i m\u0103rturiseasc\u0103 dorul de patria-cuib, de \u021bara natal\u0103 p\u0103strat\u0103 cu sacralitate \u00een ,,casa\u201d, sufletului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cartea\u00a0 Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de secol XX\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>se constituie,\u00a0 metaforic vorbind, ca un ,,HAN\u201d, ca o nara\u021biune \u2013 cadru, ca o povestire \u00een ram\u0103, deoarece nara\u021biunile de sine st\u0103t\u0103toare, subcapitolele, sunt \u00eencadrate \u00eentr-o alt\u0103 nara\u021biune, prin procedeul inser\u021biei. Cartea este un fel de centru al lumii, loc de \u00eent\u00e2lnire al diferitelor destine care nu se izbesc \u00eens\u0103 de zidurile hanului-cetate din povestirea sadovenian\u0103, ziduri care au valoarea simbolic\u0103 a grani\u021belor dintre lumea realului \u0219i lumea povestirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toamna<\/em> aurie<\/em> din Hanu Ancu\u021bei<\/em> a devenit toamn\u0103 t\u00e2rzie<\/em> \u00een jurnalul nostalgic al \u201epictorului\u201d Nea Mitic\u0103, pe numele adev\u0103rat Dumitru Sinu: ,,Nea Mitic\u0103, pe numele s\u0103u Dumitru Sinu, p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00een 1948. Avea s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 \u00eens\u0103, mai t\u00e2rziu, despre plecarea sa din \u021bar\u0103. Dac\u0103 tot trebuia s\u0103 vorbeasc\u0103 despre trecut, ce altceva \u00eei era mai aproape de suflet dec\u00e2t satul \u00een care v\u0103zuse lumina zilei, \u00eentr-un sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103\u00a0 t\u00e2rzie, chiar de ziua Sf\u00e2ntului Andrei, 30 noiembrie 1926\u201d(Cap.<\/strong>1. subcapitolul Satul meu, gr\u0103din\u0103 dulce<\/strong>).\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spa\u021biul povestirii, la Octavian Curpa\u0219, nu mai este mitic, nu mai este o imagine a paradisului pierdut din opera sadovenian\u0103, ci cade sub inciden\u021ba realit\u0103\u021bii, sub semnul paradisului descoperit, ,,reg\u0103sit\u201d, \u00een lumea exilului. Spa\u021biul e bine precizat chiar din titlu: Fran\u021ba, Canada, Statele Unite. Aici s-au exilat \u0219i de aici vin ,,pa\u0219opti\u0219tii\u201d – povestitori care, spun ca \u0219i la Sadoveanu, ,,o poveste<\/em> cum n-am<\/em> mai auzit\u201d <\/em>(dup\u0103 cum promite, la Sadoveanu, Comisul Ioni\u021b\u0103), original\u0103, personal\u0103, real\u0103: ,, La ora stabilit\u0103 am sosit la locul de \u00eent\u00e2lnire, unde nea Mitic\u0103 m\u0103 a\u0219tepta\u00a0 deja. Ne-am a\u0219ezat la o mas\u0103 \u0219i am comandat c\u00e2te ceva. Ne-am antrenat \u00eentr-un dialog pl\u0103cut, deschis, care parc\u0103 prevestea c\u0103 vor mai urma multe astfel \u00eent\u00e2lniri \u00eentre noi. A\u0219a a \u0219i fost! Din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, am ajuns la vremurile de demult. (\u2026) Intuiam c\u0103 ceea ce voi afla va fi interesant \u0219i pentru mine, dezv\u0103luirile sale vor fi inedite. (\u2026) Aveam \u00een fa\u021ba mea un rom\u00e2n, care vie\u021buia de mul\u021bi ani dincolo de grani\u021bele Rom\u00e2niei, \u0219i c\u0103ruia \u00eei sim\u021beam dorin\u021ba sincer\u0103 de a-mi dezv\u0103lui lucruri, poate ne\u0219tiute de nimeni,<\/em> despre via\u021ba \u0219i experien\u021ba sa din exil\u201d (cap1. subcapitolul Un pr\u00e2nz cu nea Mitic\u0103<\/strong>).\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Povestirile au valoarea unor documente, fiecare povestire este echivalent\u0103 cu un jurnal autobiografic care cuprinde istoria unor vie\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Timpul povestirii nu mai este magic, nu mai reconstituie o lume care st\u0103 sub semnul v\u00e2rstei de aur, ci este real: ,,la mijloc de secol XX\u201d .<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu mai este utilizat\u0103 tehnica homeric\u0103 a ascunderii unor date spa\u021bio-temporale relativ precise \u00eend\u0103r\u0103tul unor imagini care par s\u0103 \u021bin\u0103 de fabulos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptele epice din cartea autorului Octavian Curpa\u0219 evoc\u0103 experien\u021be profesionale, de familie, de dragoste, de c\u0103utare a sinelui, experien\u021be reale relatate cu bucuria\u00a0 \u00eemplinirilor \u00een universal exilului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personajele nu sunt fictive, ci sunt ipostaze epice ale oamenilor reali cu o via\u021b\u0103 personal\u0103 autentic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nea Mitic\u0103 pare a fi un personaj caragialian metamorfozat \u00eentr-un erou cu o biografie complex\u0103 \u00een lumea american\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen istoria vie\u021bii sale apar ,,prieteni\u201d, care, din oameni reali, cu propria via\u021b\u0103 autentic\u0103, devin personaje de poveste. Leg\u0103turile \u00a0de prietenie ale lui Nea Mitic\u0103\u00a0par s\u0103 se explice \u00a0caragialian ,,Las’c\u0103 rezolv\u0103 domn Mitic\u0103!\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Exilul nu \u00eenseamn\u0103 pentru nici un personaj o \u00eenstr\u0103inare \u00a0de \u021bara de suflet \u0219i din suflet, de Rom\u00e2nia.\u00a0\u00a0Exilul din secolul XX nu este un exil propriu-zis,\u00a0dar, poate, aminte\u0219te de diaspora rom\u00e2neasc\u0103 din timpul lui Mircea Eliade, Nae Ionescu, Petru Dumitriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu poate fi vorba nici de o ,,autoexilare\u201d din spa\u021biul cultural mioritic, nici\u00a0de o ,,p\u0103r\u0103sire\u201d a \u201epatriei-cuib\u201d, ci, mai degrab\u0103,\u00a0de o ,,plecare\u201d, din plaiul \u00eensufle\u021bit de dorul rom\u00e2nesc purtat peste\u00a0oceane \u00een inimile rom\u00e2nilor. \u00cendep\u0103rtarea de Rom\u00e2nia\u00a0 \u00eembin\u0103 dorul de \u021bar\u0103 cu dorul, sau, mai exact, cu dorin\u021ba de afirmare a personalit\u0103\u021bii z\u0103mislite \u00een spa\u021biul doinei, spa\u021biu ondulat mioritic – \u00een accep\u021bia lui Lucian Blaga – \u00eentre deal\u00a0 \u0219i vale, cu voin\u021ba a ceea ce Mircea Eliade numea ,,aflarea de sine\u201d<\/em>: ,,\u2026nu te po\u021bi \u00eentrece f\u0103r\u0103 compromitere. A fi compromis \u00eenseamn\u0103 a fi\u00a0 viu, t\u00e2n\u0103r\u00a0, harnic, nelini\u0219tit<\/em> cu ochii fascin\u00e2nd a \u021bint\u0103, cu pumnii str\u00e2n\u0219i, cu genunchii palpit\u00e2nd \u00een a\u0219teptarea semnalului de fug\u0103.(…) Compromiterea e rezultanta celor dou\u0103 linii cardinale de for\u021b\u0103 din c\u00e2mpul magnetic\u00a0 al Republicii noastre: libertatea \u0219i originalitatea<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 E cel dint\u00e2i <\/em>pas c\u0103tre aflarea de sine: <\/em>,,Dac\u0103 \u00een suflet se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 acel aluat al personalit\u0103\u021bii, dospit cu acel prea plin<\/em> care izbute\u0219te \u00eentotdeauna s\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nte mediocritatea, oric\u00e2te nega\u021bii te vor epuiza, pentru c\u0103 nega\u021biile izvor\u00e2te dintr-un efectiv omenesc, sunt ele \u00eense\u0219i afirma\u021bii, crea\u021bii pozitive\u201d (Mircea Eliade – Profetismu<\/strong>l rom\u00e2nesc, vol. I<\/strong>., Editura Roza v\u00e2nturilor, Bucure\u0219ti, 1990, p.84).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Modele ale\u00a0\u00a0av\u00e2ntului profetic eliadesc, personajele c\u0103r\u021bii lui Octavian Curpa\u0219 m\u0103rturisesc acest prea plin<\/em> sufletesc care i-a determinat\u00a0s\u0103 plece, \u00eemplinind profetismul rom\u00e2nesc,\u00a0 dintr-o \u021bar\u0103 \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Confesiunile amintesc de ceea ce, prin trecerea de la o religie la alta, Steinhardt numea ,,Primejdia m\u0103rturisirii\u201d: \u201eS\u0103 vorbe\u0219ti despre trecerea<\/em> de la o credin\u021b\u0103 la alta, s\u0103 l\u0103mure\u0219ti prin semne sau semnifica\u021bii ceea ce \u021bine de har<\/em>, inefabil \u0219i tain\u0103<\/em> este oare cu putin\u021b\u0103? S\u0103 spui de ce<\/em>, s\u0103 dai un r\u0103spuns precis \u0219i clar? \u00a0(…) S-ar \u00a0zice c\u0103 e o chemare \u00eenc\u0103 nedeslu\u0219it\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, care totu\u0219i se face din ce \u00een ce mai perceptibil\u0103 mai descifrabil\u0103, mai urgent\u0103, p\u00e2n\u0103 ajunge a se preschimba \u00een goarna\u00a0 mobiliz\u0103rii generale\u201d (Nicolae Steindhardt – Primejdia m\u0103rturisirii, cap. M\u0103rturisire, <\/strong>Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002,p.171).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Cred c\u0103 primejdia const\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea raportului dintre aspira\u021bii \u0219i \u00eemplinirea lor, \u00eentre cerere \u0219i ofert\u0103 sau, mai degrab\u0103, \u00een \u00een\u021belegerea a ceea ce criticul Paul Cornea numea raportul dintre ,,modele mentale\u201d \u0219i ,,iluzii cognitive\u201d (Paul Cornea – Interpretare \u0219i Ra\u021bionalitate<\/strong>, Editura Polirom, 2006, p.438).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0,,Aflarea de sine\u201d demonstreaz\u0103 c\u0103 experien\u021ba plec\u0103rii\u00a0 din \u021bar\u0103 nu este o dezam\u0103gire, nu este o ,,iluzie cognitiv\u0103\u201d, ci \u00eent\u00e2lnirea cu ,,modelul mintal\u201d, o \u00eemplinire a prea plinului sufletesc, o reg\u0103sire a sinelui.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Personajele demonstreaz\u0103, \u00een variatele lor confesiuni, c\u0103 orizontul a\u0219tept\u0103rii a fost pozitiv, c\u0103 experien\u021ba exilului nu e o aruncare \u00een neant, ci o\u00a0,,chemare\u201d \u00een labirintul existen\u021bial, \u00een sensul c\u0103ut\u0103rii acelui centru care s\u0103 dea un sens real vie\u021bii, s\u0103 anuleze hazardul, nonsensul, s\u0103 fac\u0103 din via\u021b\u0103 un poten\u021bial de neogenez\u0103, de noi semnifica\u021bii care s\u0103 aduc\u0103 existen\u021ba emigran\u021bilor la adev\u0103rata ei lumin\u0103 \u0219i valoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exilul\u00a0 rom\u00e2nesc \u00een secolul XX devine o reg\u0103sire a sinelui ,,pa\u0219optistului\u201d- m\u0103rturisitor, care r\u0103m\u00e2ne cu nostalgia \u0219i ,,chemarea\u201d ,,patriei-cuib\u201d \u0219i care \u00een\u021belege c\u0103 ,,Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prof. Dr. Cristina-Maria Necula<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Fascina\u021bia povestirilor din cartea Exilul rom\u00e2nesc la mijloc de\u00a0 secol XX – ,,Pa\u0219opti\u0219ti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i Statele Unite, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-4887","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}