{"id":5236,"date":"2012-04-30T19:33:00","date_gmt":"2012-04-30T19:33:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5236"},"modified":"2012-04-30T19:42:36","modified_gmt":"2012-04-30T19:42:36","slug":"radu-gyr-%e2%80%93-apostolul-poet-al-inchisorilor-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/04\/30\/radu-gyr-%e2%80%93-apostolul-poet-al-inchisorilor-romanesti\/","title":{"rendered":"“Radu Gyr \u2013 Apostolul poet al \u00eenchisorilor rom\u00e2ne\u015fti”"},"content":{"rendered":"
\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd noaptea m\u0103 prindea de caraul\u0103,<\/strong><\/em>\"\"<\/a><\/em><\/strong><\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen\u00e2<\/strong><\/em>ngerat de-al dorurilor \u0219ir,<\/strong><\/em><\/p>\n

Iisus venea la mine \u00een celul\u0103,<\/strong><\/em><\/p>\n

Adus de mucenicul Radu Gyr[1]<\/strong><\/a><\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eDac\u0103 Iisus a spus c\u0103 oricine \u00eentoarce pe cineva \u00een numele Lui de pe o cale gre\u015fit\u0103, Apostol se va numi, oare cum se va numi Radu Gyr care a scos at\u00e2tea suflete din disperare? De c\u00e2te ori trebuie s\u0103 se numeasc\u0103 Apostol numai pentru acest fapt? Pentru c\u0103 el a ajutat \u201en\u201d num\u0103r (\u201en\u201d \u00eenseamn\u0103 infinitul \u00een fond, un num\u0103r de necuprins cu imagina\u0163ia). Un num\u0103r de necuprins de de\u0163inu\u0163i au aflat \u00een poezia \u201eIisus \u00een celul\u0103\u201d posibilitatea de a-\u015fi g\u0103si \u00een palme urmele cuielor Lui. Oare pu\u0163in lucru este acesta?\u201d(Aspazia O\u0163el Petrescu).<\/p>\n

Copil\u0103ria<\/strong><\/p>\n

Radu Gyr, pe adev\u0103ratul s\u0103u nume, Radu \u015etefan Demetrescu, s-a n\u0103scut la 2 martie 1905, la poalele Gruiului din C\u00e2mpulung Muscel, de unde \u015fi pseudonimul literar Gyr, prin deriva\u0163ie. Aceasta s-a f\u0103cut astfel: \u201eg\u201d-ul a r\u0103mas la \u00eenceput, \u201er\u201d-ul s-a dus la sf\u00e2r\u015fit, iar \u201ey\u201d-ul este de fapt un semn care reprezint\u0103 contopirea \u201ei\u201d-ului cu \u201eu\u201d-ul, form\u00e2nd acest diftong ce se pronun\u0163\u0103 \u201egir\u201d.<\/p>\n

Radu Gyr descinde dintr-o familie de intelectuali, fiind fiu al renumitul actor \u015etefan Coco Demitrescu \u015fi al Eugeniei Gherghel, muzician\u0103 provenit\u0103 dintr-o veche familie bot\u0103\u015f\u0103nean\u0103, cu origini germane. La v\u00e2rsta de 3 ani Radu se va muta \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii s\u0103i \u00een ora\u015ful Craiova, unde tat\u0103l s\u0103u lucra la Teatrul Na\u0163ional al ora\u015fului. Micul Radu prime\u015fte o aleas\u0103 educa\u0163ie cultural\u0103, \u00eensu\u015findu-\u015fi cultura german\u0103 de la mama sa, c\u00e2t \u015fi talentul muzical. Despre mama sa, Radu Gyr consemna \u00een memoriile sale: \u201einteligent\u0103, spiritual\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103gostit\u0103 de tot ce este art\u0103, mama a fost cel mai bun sfetnic al artei tat\u0103lui meu<\/strong>, repet\u00e2nd cu el acas\u0103 rolurile lui, suger\u00e2ndu-i tonul \u015fi gesturile personajelor pe care urma s\u0103 le interpreteze pe scen\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, ea mi-a trezit \u015fi stimulat dragostea pentru pove\u015fti \u015fi poezie\u201d. Cresc\u00e2nd \u00een \u015foaptele basmelor mamei \u015fi dinamismul pieselor de teatru ale tat\u0103lui, micul Radu \u00ee\u015fi formeaz\u0103 propriul orizont literar, din care \u00eencepe s\u0103 compun\u0103, oferind celor dragi c\u00e2te o mic\u0103 epigram\u0103. \u00cencepe s\u0103 scrie versuri la v\u00e2rsta de 10 ani, dedic\u00e2nd profesorilor s\u0103i epigrame. Copil\u0103ria sa, Gyr \u015fi-o descrie astfel: \u201eAm fost un copil bl\u00e2nd \u015fi iubitor, deloc zburdalnic, pu\u0163in cam \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, timid \u015fi dispus c\u0103tre vis\u0103torie. Temperamentul meu, dovedindu-se integral mai t\u00e2rziu, a p\u0103strat din tr\u0103s\u0103turile suflete\u015fti ale copilului de odinioar\u0103 sfiiciunea \u015fi \u00eenclina\u0163ia spre reverie<\/strong>\u201d.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de 14 ani compune un poem istoric, intitulat \u201e\u00cen mun\u0163i\u201d, care s-a \u015fi pus \u00een scen\u0103, fiind jucat la 7 iunie 1919, pe scena Teatrului Na\u0163ional din Craiova. Urmeaz\u0103 cursurile liceului Carol I pe care le parcurge cu s\u00e2rguin\u0163\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u00een sufletul poetului \u00eencep s\u0103 se nasc\u0103 sentimente puternic na\u0163ionaliste alimentate de idealul proasp\u0103t realizat al Unirii tuturor rom\u00e2nilor. At\u00e2t de mult suferea pentru \u0163ara sa \u00eenc\u00e2t \u00een toamna anului 1916, c\u00e2nd Ardealul era zguduit de invazia trupelor germano-austriece, Radu, un copil pe atunci, se ofer\u0103 voluntar ca cerceta\u015f brancardier<\/strong> pe una din ambulan\u0163ele trase de cai, l\u00e2ng\u0103 trupele rom\u00e2ne de la T\u00e2rgu Jiu. \u201eZ\u0103voiul Jiului, \u00ee\u015fi aminte\u015fte poetul, era plin de cadavre \u015fi r\u0103ni\u0163i \u2013 militari \u015fi civili \u2013 iar albele r\u00e2urilor se \u00eenvolburau de s\u00e2nge \u015fi resturi de furgoane \u015fi echipamente\u201d. Martor al at\u00e2tor scene dramatice, cu inima aprins\u0103 de un elan patriotic, t\u00e2n\u0103rul Radu \u00ee\u015fi cultiv\u0103 de pe acum sim\u0163ul jertfei \u015fi al onoarei care l-au \u00eenso\u0163it p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii.<\/p>\n

Bursier al liceului \u015fi frunta\u015f al clasei sale, Radu Gyr colaboreaz\u0103 la mai multe reviste literare locale, ata\u015f\u00e2ndu-se mai mult revistei craiovene \u201eN\u0103zuin\u0163i\u201d, condus\u0103 de poeta Elena Farago pentru care va nutri sentimente nobile \u015fi aleas\u0103 pre\u0163uire. Sub \u00eendrumarea pedagogic\u0103 a acesteia, Radu Gyr debuteaz\u0103 cu primul volum de poezii, intitulat \u201eLini\u015fti de schituri\u201d, odat\u0103 cu absolvirea Liceului Carol I.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Debuturi literare<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1924 se \u00eenscrie la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Bucure\u015fti. Printre erudi\u0163ii pedagogi, Radu Gyr \u00eel cunoa\u015fte pe profesorul Densu\u015feanu, la catedra de filologie romanic\u0103. Era atras de elegan\u0163a frazei, frumuse\u0163ea expunerii ilustrului profesor. Un alt profesor care i-a r\u0103mas pl\u0103cut \u00een amintiri a fost bizantinologul Demostene Russo, ce i-a trezit interesul fa\u0163\u0103 de cultura bizantin\u0103. De asemenea, N. Cartojan r\u0103m\u00e2ne \u00een imaginea poetului profesorul universal des\u0103v\u00e2r\u015fit al studentului de odinioar\u0103, care i-a fost \u015fi \u00eendrum\u0103tor de licen\u0163\u0103. \u00cencheie facultatea cu o valoroas\u0103 tez\u0103 de licen\u0163\u0103 \u201eCronicarul Ion Neculce \u015fi influen\u0163a operei lui asupra literaturii noastre culte\u201d, lucrare foarte apreciat\u0103 de profesorul N. Cartojan. \u201eIspita\u201d poetului era alta dec\u00e2t istoria literaturii, a\u015fa cum \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, \u015fi anume estetica literar\u0103 \u015fi literatura universal\u0103, domeniu \u00een care \u00ee\u015fi va des\u0103v\u00e2r\u015fi studiul, ulterior ocup\u00e2nd Catedra de critic\u0103 \u015fi de estetic\u0103 literar\u0103. Filosofia a fost iar\u0103\u015fi un capitol atr\u0103g\u0103tor \u00een tinere\u0163ea poetului al\u0103turi de profesori de renume precum P. P. Negulescu, C. R\u0103dulescu-Motru, Tudor Vianu \u015fi Nae Ionescu. Profesorul \u015fi prietenul cel mai bun avea s\u0103-i fie \u201ebl\u00e2ndul \u015fi at\u00e2t de nedrept\u0103\u0163itul\u201d Mihail Dragomirescu, profesor la Catedra de estetic\u0103 literar\u0103. \u201eZ\u00e2mbetul s\u0103u candid, bun\u0103tatea lui f\u0103r\u0103 margini, m\u0103 dezarmau. Zi de zi, \u00eel iubeam \u015fi-l pre\u0163uiam tot mai mult\u201d.<\/p>\n

Alte personalit\u0103\u0163i literare cu care Radu Gyr a \u00eenchegat o str\u00e2ns\u0103 prietenie au fost: Ion Pillat \u015fi Al. Lascarov-Moldovanu. Ion Pillat a fost printre pu\u0163inii care a avut curajul s\u0103-i recunoasc\u0103 lui Gyr valoarea incontestabil\u0103 a operei sale. \u00cen acest sens poetul consemneaz\u0103: \u201eIncendiile <\/em>\u015fi inunda\u0163iile<\/em> care mi-au pustiit biblioteca, au mistuit \u015fi c\u0103r\u0163ile lui Ion Pillat cu dedica\u0163ii m\u0103rturisind, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 prietenia \u015fi pre\u0163uirea ce mi le purta minunatul om \u015fi fecundul poet. Amintirea sa e nu numai o crizantem\u0103 neve\u015ftejit\u0103 de vreme, dar \u015fi o \u00eenmiresmat\u0103 consolare pentru sufletul meu r\u0103nit de r\u0103utatea actualilor colegi<\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1925 Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni<\/em> \u00eei ofer\u0103 \u201epremiul sonetului\u201d; Mihail Dragomirescu \u00eei ofer\u0103 \u201epremiul Scriitorilor tineri. Al\u0103turi de al\u0163i colaboratori \u00eencearc\u0103 s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 o nou\u0103 revist\u0103, Via\u0163a literar\u0103, <\/em>dar este repede oprimat\u0103 de c\u0103tre uneltitori.<\/p>\n

\u00cen 1927 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu frumoasa Flora, o t\u00e2n\u0103r\u0103 cu n\u0103zuin\u0163i spirituale \u00eenalte, ce avea s\u0103 \u00eei fie reazem moral\u00a0 \u015fi duhovnicesc p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, al\u0103turi de singura lor fiic\u0103, Simona Lumini\u0163a, care la r\u00e2ndu-i avea s\u0103 \u00eei lumineze tunelul \u00eentunecat de-a lungul tuturor fenomenalelor \u00eencerc\u0103ri prin care a trecut poetul \u015fi martirul Radu Gyr.<\/p>\n

Tinere\u0163e sacrificat\u0103 unor idealuri na\u021bionale \u015fi spirituale<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 absolvirea cursurilor universitare, Radu Gyr a devenit mai \u00eent\u00e2i asistentul profesorului \u015fi criticului Mihail Dragomirescu la Catedra de Critic\u0103 \u015fi estetic\u0103 literar\u0103, urm\u00e2ndu-i apoi la aceast\u0103 catedr\u0103 \u00een calitate de conferen\u0163iar. Viziunea estetic\u0103 \u00eei confer\u0103 autorului observarea realit\u0103\u0163ii sociale, politice \u015fi culturale din \u0163ar\u0103 \u015fi din Europa.<\/p>\n

\u00cen perioada 1930-1933 avea s\u0103 ia contact direct cu suferin\u021bele rom\u00e2nilor, care reu\u015feau cu greu \u015fi sudoare s\u0103 \u00ee\u015fi men\u0163in\u0103 integritatea na\u0163ional\u0103 \u015fi economic\u0103. O \u0163ar\u0103 \u00eemprejmuit\u0103 de inamici \u015fi c\u00e2ini str\u0103ini asmu\u0163i\u0163i asupra frumuse\u0163ii \u015fi bog\u0103\u0163iilor acestei \u0163\u0103ri \u2013 pe de o parte pericolul ro\u015fu bol\u015fevic, iar pe de alt\u0103 parte pericolul nazist, cu o larg\u0103 sus\u0163inere a altor na\u0163ii str\u0103ine ce r\u00e2vneau la bunurile noastre str\u0103mo\u015fe\u015fti. Starea na\u0163iunii era periclitat\u0103 de oameni afla\u0163i \u00een func\u0163ii politice \u015fi culturale compromi\u015fi \u015fi gata oric\u00e2nd s\u0103 v\u00e2nd\u0103 jertfa \u015fi s\u00e2ngele \u00eenainta\u015filor no\u015ftri pe nimic.<\/strong> At\u00e2t Radu Gyr, c\u00e2t \u015fi alte elite politice \u015fi culturale ale vremii, \u00eencercau s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor acestui neam \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi coalizeze for\u0163ele spre a st\u0103vili vicleana lucrare a inamicului. Singura mi\u015fcare \u015fi orientare politic\u0103 din acea vreme, axat\u0103 pe direc\u021bia re\u00eenvierii spirituale a neamului rom\u00e2nesc, form\u0103rii unei societ\u0103\u0163i incoruptibile, capabil\u0103 de jertf\u0103 \u015fi sacrificiu \u2013 nu era alta dec\u00e2t Mi\u015fcarea Legionar\u0103. Radu Gyr ia contact cu tinerii G\u0103rzii de Fier \u015fi este profund marcat de cov\u00e2r\u015fitoare personalitate a C\u0103pitanului Mi\u0219c\u0103rii \u2013 Corneliu Zelea Codreanu. La aceast\u0103 Mi\u015fcare au aderat sau simpatizat \u015fi colaborat, aproape toat\u0103 elita necompromis\u0103 a vremii: Mircea Vulc\u0103nescu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Petre \u0162u\u0163ea, Nae Ionescu, Ion Barbu, Vasile B\u0103ncil\u0103, Lucian Blaga, Radu Budi\u015fteanu, Ernest Bernea, Valeriu C\u00e2rdu, Horia Vintil\u0103, George Manu, Mihail Manoilescu, Simion Mehedin\u0163i, P. P. Panaitescu, Mihail Polihroniade \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

Mi\u015fcarea acestor tineri cu fruntea sus nu a fost nici pe departe politic\u0103, nici pe departe criminal\u0103. Necompromiterea \u015fi cur\u0103\u0163ia acestei mi\u015fc\u0103ri avea \u00eens\u0103 s\u0103 atrag\u0103 zavistia \u015fi ura celorlal\u021bi \u201efra\u0163i rom\u00e2ni\u201d sau mai pu\u0163in rom\u00e2ni<\/strong>, care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau linia corectitudinii politice a compromisurilor \u015fi care se temeau de imensa popularitate a G\u0103rzii de Fier. Ace\u015ftia, av\u00e2nd puterea \u00een m\u00e2n\u0103, au f\u0103cut tot posibilul s\u0103 compromit\u0103 imaginea acestor personaje martirice ce se conturau, implic\u00e2nd \u00een Mi\u015fcare spioni infiltra\u0163i care au \u00eenscenat fel \u015fi fel de manevre, unele s\u00e2ngeroase, puse pe seama \u00eentregii mi\u015fc\u0103ri. Referitor la acest aspect red\u0103m doar un fragment sugestiv, referitor la asasinarea lui Iorga, relatat de poetul Radu Gyr: \u201eNu g\u0103sesc, nici azi, vreo justificare a s\u0103lbaticului act de violen\u0163\u0103, unele rancune politice autohtone ne\u00eendrept\u0103\u021bind, \u00een niciun caz, o asemenea cruzime. Am nestr\u0103mutata convingere c\u0103 cutremur\u0103toarea ucidere a inegalabilului erudit a fost opera min\u0163ii Gestapo<\/em> \u2013 ului german, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een m\u0103nu\u015fa verde<\/strong>\u201d.<\/p>\n

Radu Gyr, asemenea altor camarazi ai s\u0103i, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 activeze la formarea \u015fi educarea cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 cultive idealurile cre\u015ftine \u015fi patriotice, nu \u00een duh \u015fovin, ci \u00een duhul evlaviei \u015fi respectului fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u0219ii acestui neam. Colaboreaz\u0103 la revista Universul literar<\/em> \u015fi apoi la alte reviste literare de forma\u021bie na\u021bionalist\u0103 (G\u00e2ndirea, G\u00e2nd Rom\u00e2nesc, Sfarm\u0103-Piatr\u0103, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogean\u0103, precum \u015fi la ziarele: Cuv\u00e2ntul, Buna Vestire, Cuv\u00e2ntul Studen\u021besc; tot de la Radu Gyr ne-au r\u0103mas traduceri din Goethe, Verlaine, Baudelaire, recenzii \u015fi eseuri literare precum \u015fi studii critice. A fost premiat de Editura Soccec, de Societatea scriitorilor Romani \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri \u015fi de Academia Rom\u00e2n\u0103 pentru urm\u0103toarele volume de poezii: Pl\u00e2nge Str\u00e2mb\u0103-Lemne<\/em>, 1927; Cerbul de lumin\u0103<\/em>, 1928; Stele pentru leag\u0103n<\/em>, 1936; Cununi uscate<\/em>, 1938, Corabia cu tuf\u0103nici<\/em> (1939) \u015fi multe volume de poezii pentru copii.<\/p>\n

Pentru t\u0103ria crezului s\u0103u \u00eenalt, pe care \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa cu fapta \u015fi cu cuv\u00e2ntul, Radu Gyr devine membru de seam\u0103 al Mi\u015fc\u0103rii Legionare, comandant legionar \u015fi \u015fef al regiunii Oltenia. Iat\u0103 cum se autocaracterizeaz\u0103 poetul \u00een aceast\u0103 perioad\u0103: \u201eSociabil, prietenos, exuberant, capabil de o generoas\u0103 afec\u0163iune, sincer \u015fi corect, just \u00een polemicile literare, din anii tinere\u021bii, m-am ar\u0103tat necru\u0163\u0103tor \u00een polemica politic\u0103 din ziarele anilor 1937-1940, caricaturiz\u00e2ndu-mi adversarul, dar lupt\u00e2nd \u00een scris, cu lealitate, nelovind pe la spate \u015fi neatac\u00e2nd un om care ar fi avut m\u00e2inile legate sau un c\u0103lu\u015f \u00een gur\u0103, \u00eempiedecat de a-mi r\u0103spunde prin pres\u0103. Dispre\u0163uind infamia \u015fi ipocrizia, egoismul \u015fi avari\u0163ia, pedant cu mine \u00eensumi, am renun\u0163at, dup\u0103 ce am trecut de 50 de ani, la unele tendin\u0163e spre sarcasm \u015fi ironie mu\u015fc\u0103toare, socotindu-le ofensatoare pentru al\u0163ii \u015fi negative pentru mine. Iubirii mele pentru familie i s-a al\u0103turat, \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 10 ani, nestr\u0103mutata dragoste de \u0163ar\u0103, un patriotism fierbinte<\/strong>, declan\u015fat de agitata perioad\u0103 a neutralit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din primul r\u0103zboi mondial\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00cenceputul P\u0103timirilor<\/strong><\/p>\n

\u00cen c\u00e2teva luni, Mi\u015fcarea legionar\u0103 reu\u015fea s\u0103 trezeasc\u0103 o nou\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een lumea muncitoreasc\u0103 iar adeziunile la Mi\u015fcare erau masive, enorme. Dumnezeu a avut \u00eens\u0103 un alt plan cu ace\u015fti tineri cu suflete pure, de crin. Ca de altfel \u015fi miezul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Lui Codreanu, Crucea \u015fi suferin\u0163a aveau s\u0103 fie \u00een\u0103l\u0163area martiric\u0103 a acestor eroi<\/strong>, pentru c\u0103 asemenea M\u00e2ntuitorului Hristos care prin Cruce a izb\u0103vit neamul omenesc din tirania mor\u0163ii \u015fi a p\u0103catului, a\u015fa \u015fi omul, \u015fi neamul se \u00eenal\u0163\u0103 biruitori prin jertf\u0103 \u015fi sacrificiu. Radu Gyr, chemat s\u0103 slujeasc\u0103 unui ideal mai nobil \u015fi mai \u00eenalt dec\u00e2t cel al \u00een\u0103l\u021b\u0103rii prin poezie, cade \u00een 1939 prad\u0103 regimului criminal al lui Carol al II-lea \u015fi de aici \u00eencepe calvarul \u015fi suferin\u0163ele inimaginabile ale poetului. Ion M\u00e2nzatu, compozitorul \u015fi prietenul poetului, avea s\u0103 consemne cu durere: \u201eCu c\u00e2ntecul pe buze a c\u0103zut r\u0103pus\u0103 \u00een 1939, \u00een lag\u0103rele de la Vaslui \u015fi Miercurea Ciucului, floarea Mi\u015fc\u0103rii legionare, asasinat\u0103 de bestialitatea lui Carol al II-lea, fost rege \u015fi c\u0103l\u0103u\u201d.<\/p>\n

Astfel toat\u0103 intelectualitatea de dreapta, \u00een noaptea de 16-17 aprilie, este \u00eencarcerat\u0103 \u00een lag\u0103rele<\/strong>: de la Tismana, pentru legionarii din Bucure\u015fti, \u00een lag\u0103rul de la miercurea Ciuc, pentru legionarii din Ardeal, Muntenia \u015fi Moldova de jos \u015fi alt lag\u0103r la m\u0103n\u0103stirea Dragomirna, l\u00e2ng\u0103 Suceava, pentru legionarii moldoveni, bucovineni \u015fi basarabeni. Aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a fost \u00eens\u0103 provizorie, deoarece, prin hot\u0103r\u00e2rea lui Armand C\u0103linescu \u00een 14 mai 1938, aceste lag\u0103re se vor contopi \u00eentr-unul singur, \u00een cel de la Miercurea Ciucului. Aceast\u0103 concentrare era f\u0103cut\u0103 cu scopul de a selec\u0163iona legionarii \u00een mai multe loturi, care trebuiau s\u0103 se prezinte \u00een fa\u0163a Tribunalului Militar pentru condamn\u0103ri.<\/p>\n

Radu Gyr se afl\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Ioan M\u00e2nzatu, Eliade \u015fi al\u0163i camarazi la Tismana, \u00eentre zidurile reci \u015fi sumbre ale m\u0103n\u0103stirii, f\u0103r\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103, \u00een afara oric\u0103rei coresponden\u021be cu familia \u015fi cu un sever regim alimentar. \u00cen lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc \u00eens\u0103 \u00eenchisoarea s-a transformat \u00een adev\u0103rat\u0103 academie<\/strong> de prelegeri sus\u0163inute de marii profesori, printre care excela Nae Ionescu. Cu piepturile c\u0103lite \u015fi cu frun\u0163ile c\u0103tre cer, de\u021binu\u021bii nu au \u00eencetat s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 compun\u0103 c\u00e2ntece \u015fi versuri. Aici Radu Gyr compune acea bijuterie de poezie, C\u00e2ntec de leag\u0103n<\/em>, cu care, spune Nicolae Nicolau \u201ene-am leg\u0103nat copiii r\u0103ma\u015fi acas\u0103, noi, zecile de mii de de\u0163inu\u0163i politici, de atunci \u015fi de mai t\u00e2rziu\u201d.<\/p>\n

Dormi, copilul mamii, nani, nani,
\na plecat \u015fi ultimul l\u0103stun.<\/em><\/p>\n

Ruginir\u0103 plopii \u015fi tufanii
\n\u015fi din temni\u0163a ce-i surp\u0103 anii
\nnu s-a mai \u00eentors t\u0103ticul bun.(\u2026)<\/em><\/p>\n

Nani, nani, m\u00e2ini de crin pl\u0103p\u00e2nde,
\nla fereastr\u0103 p\u0103s\u0103ri pl\u00e2ng, \u015fi ploi.<\/em><\/p>\n

Lupii beznelor r\u00e2njesc la p\u00e2nde,
\n\u0163ara-i toat\u0103 temni\u0163e fl\u0103m\u00e2nde
\n\u015fi t\u0103ticu-i dus de l\u00e2ng\u0103 noi.<\/em><\/p>\n

\u00cen plin\u0103 ascensiune politic\u0103 \u015fi literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima preia \u015fefia Mi\u015fc\u0103rii Legionare. C\u00e2nd \u00een septembrie 1940, Horia Sima a declan\u0219at Revolu\u021bia Legionar\u0103 \u015fi a dus-o la biruin\u021b\u0103, relateaz\u0103 Constantin Bucescu \u2013 tineretul G\u0103rzii de Fier a reap\u0103rut, dup\u0103 o cr\u00e2ncen\u0103 prigoan\u0103, ca ridicat din morminte, a umplut strada verde nu numai cu vigoare, ci \u015fi cu c\u00e2ntece legionare, entuziasm\u00e2nd \u015fi antren\u00e2nd mul\u021bimile pornite s\u0103 r\u0103stoarne ultimul zid de p\u0103g\u00e2n\u0103 cetate a netrebniciei. Astfel to\u0163i de\u0163inu\u0163ii aresta\u0163i sub Carol al II-lea sunt elibera\u0163i \u015fi pu\u015fi \u00een func\u0163iile cele mai \u00eenalte de conducere. P\u0103\u015find demn \u015fi biruitor din aceast\u0103 prim\u0103 arestare, Radu Gyr avea s\u0103 \u00ee\u015fi exprime biruin\u0163a astfel: Biserici noi cu cre\u0219tetul ca luna\/Din m\u00e2na mea r\u0103sar ca ni\u015fte crini,\/Cu t\u00e2rn\u0103copul meu despic furtuna\/Si cu mistria mea zidesc Destin. Z\u00e2mbind primesc si temni\u0163\u0103 \u015fi roat\u0103,\/Mucenicia o a\u015ftept \u015fi-o cer,\/\u00cen temni\u021be Iisus mi Se arat\u0103\/\u015ei-mi obloje\u015fte r\u0103nile cu cer.<\/em><\/p>\n

Devine Director al Teatrelor \u00een cadrul Ministerului de resort \u00een toamna lui 1940, ini\u021biaz\u0103 demersurile \u015fi aprob\u0103 \u00eenfiin\u021barea unui teatru evreiesc, Bara\u015feum, singurul existent \u00een lume la ora aceea, cu doua s\u0103li \u2013 de revist\u0103 \u015fi de dram\u0103 \u2013 teatru care fiin\u021beaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi, \u015fi al c\u0103rui fondator este dincolo de toate contest\u0103rile \u015fi diversiunile mai vechi \u015fi mai noi.<\/p>\n

Din nou arestat, sub regimul Antonescu<\/strong><\/p>\n

La 21 ianuarie 1941, datorit\u0103 ne\u00een\u0163elegerilor dintre Antonescu \u015fi Horia Sima, are loc a\u015fa-zisa \u201erebeliune\u201d legionar\u0103. Gyr a fost condamnat la 12 ani deten\u0163ie riguroas\u0103, de lupt\u0103 intens\u0103 \u00eempotriva clasei muncitoare \u015fi mi\u015fc\u0103rii revolu\u0163ionare, pentru incitarea mul\u0163imii la ocuparea Palatului Telefoanelor, provoc\u00e2nd un conflict armat, \u00een urma c\u0103ruia au c\u0103zut mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. \u00cen arhivele Securit\u0103\u0163ii afl\u0103m cum se ap\u0103r\u0103 Radu Gyr: \u201e..Tribunalul poate aprecia c\u0103 pretinsa mea ac\u0163iune nu a fost niciun moment \u00eendreptat\u0103 contra clasei muncitoare, ci a regimului Antonescu. Spun aceasta numai \u00een principiu, c\u0103ci, de altfel, am sus\u0163inut totdeauna c\u0103 nu am p\u0103\u015fit la asemenea acte, toat\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare fiind rezultatul unor puternice resentimente pe care acel regim le avea contra mea<\/strong>, dovad\u0103 c\u0103 chiar dup\u0103 intervenirea decretului care \u00eeng\u0103duia reabilitarea prin participarea la r\u0103zboi, eu totu\u015fi am continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een \u00eenchisoare. \u00cen plus am f\u0103cut dovada \u00een fa\u0163a Tribunalului Poporului \u2013 \u015fi aceste dovezi le ave\u0163i \u00een dosar \u2013 c\u0103 numai \u00een patru luni c\u00e2t am fost director al Teatrelor, am realizat c\u00e2t nu au f\u0103cut al\u0163ii \u00een ani de zile. Astfel: am triplat salariile muncitorilor; am \u00eenfiin\u0163at cantin\u0103 la teatru; am \u00eenfiin\u0163at Teatrul Evreiesc\u2026\u201d \u015ei ap\u0103rarea continu\u0103 cu declara\u0163iile actorilor evrei care confirm\u0103 cele spuse de poet.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen linia \u00eent\u00e2i pe frontul de R\u0103s\u0103rit <\/strong><\/p>\n

Poetul este \u00eencarcerat la Aiud, \u00eens\u0103 pentru scurt\u0103 perioad\u0103. Gheorghe Andreica comenteaz\u0103 astfel perioada arest\u0103rii antonesciene: Regimul generalului Antonescu l-a v\u00e2r\u00e2t \u00een pu\u0219c\u0103rie pe marele poet Radu Demetrescu Gyr. De ce? Pentru a-\u015fi satisface ambi\u021biile cazone de \u201emare salvator\u201d al patriei. Regimul generalului a inventat cea mai josnic\u0103 umilin\u021b\u0103 pentru tineretul f\u0103c\u00e2nd parte din Mi\u0219carea Legionar\u0103: \u201eReabilitarea\u201d post-mortem pe frontul de r\u0103s\u0103rit \u00een linia \u00eent\u00e2ia<\/strong>, de unde se \u0219tie c\u0103 pu\u0163ini scap\u0103 vii sau \u00eentregi! Ba a mai inventat o mi\u0219elie \u00een plus fa\u0163\u0103 de c\u00e2te au fost cunoscute p\u00e2n\u0103 la data aceea: Legionarii de frunte, expres nominaliza\u021bi, trebuia s\u0103 fie \u00eempu\u0219ca\u021bi pe la spate de c\u0103tre chiar fra\u021bii lor \u00een timpul luptelor. Trimis pe frontul de r\u0103s\u0103rit, Radu Demetrescu Gyr a fost r\u0103nit \u015fi invalidat \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul luptelor de la V\u00eegoda-Vinogradov. A fost \u00eenso\u021bit spre cas\u0103 de un soldat. Osta\u0219ului i s-au dat instruc\u021biuni s\u0103 prind\u0103 ocazia \u201ec\u0103 vrea s\u0103 fug\u0103\u201d \u015fi s\u0103-l \u00eempu\u0219te pe la spate. T\u00e2n\u0103rul soldat \u2013 om cu frica lui Dumnezeu \u2013 proasp\u0103t sc\u0103pat din marele m\u0103cel, nu s-a pretat la o asemenea manevr\u0103 diavoleasc\u0103. \u015ei astfel Dumnezeu \u00eel scoate nev\u0103t\u0103mat \u015fi din aceast\u0103 deten\u0163ie \u015fi din acest r\u0103zboi.<\/p>\n

Aici, pe front, ca \u015fi \u00een temni\u0163\u0103, Radu Gyr compune. Compune o poezie at\u00e2t de frumoas\u0103 \u015fi liric\u0103, plin\u0103 de delicate\u0163e, \u00eenc\u00e2t cu greu \u00ee\u0163i vine s\u0103 crezi c\u0103 ea a fost creat\u0103 pe front, \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie crunt de s\u00e2ngeroas\u0103. Departe, \u00een vis, e o cas\u0103\/ din geamuri clipind somnoroas\u0103\u2026\/ \u015ei dou\u0103 m\u00e2nu\u0163e mirate\/ cucernic pe piept \u00eenchinate\/ \u00een mica lor rug\u0103 sfioas\u0103.\/ S\u0103 vin\u0103 t\u0103ticu acas\u0103\u2026<\/em> Din poeziile de r\u0103zboi reiese limpede puternicul sim\u0163 cre\u015ftin al dragostei \u015fi compasiunii, lipsit de orice umbr\u0103 de rasism sau intoleran\u0163\u0103 religioas\u0103. Rodul literar al acestei experien\u0163e de via\u0163\u0103 va fi un volum de versuri, Poeme de r\u0103zboi<\/em>, volum publicat \u00een 1942 \u015fi Baladele<\/em> (1944), cel mai profund \u015fi important volum de poezii al poetului.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Uite jivina legionara!<\/strong><\/p>\n

Actul de la 23 august 1944 \u00eel surprinde \u00een convalescen\u0163\u0103, dar asta nu \u00eempiedic\u0103 autorit\u0103\u0163ile s\u0103-l aresteze \u015fi s\u0103-l trimit\u0103 \u00een judecat\u0103 \u00een cel de-al doilea mare proces al criminalilor de r\u0103zboi \u2013 ziari\u015ftii \u015fi scriitorii (primul proces fiind al generalilor Macici, Trestioreanu etc.) E condamnat din nou la 12 ani munc\u0103 silnic\u0103.<\/p>\n

\u00ce\u015fi execut\u0103 pedeapsa, r\u0103nit fiind de pe urma r\u0103zboiului, \u00een spitalul \u00eenchisorii Bra\u015fov (o perioad\u0103 nu prea lung\u0103, dar cea mai grea) \u015fi la Aiud. Aici, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1948, a avut posibilitatea s\u0103 scrie \u015fi s\u0103-\u015fi trimit\u0103 acas\u0103 poeziile, chiar dac\u0103 pe fiecare pagin\u0103, conducerea \u00eenchisorii imprima \u015ftampila \u201ecenzurat\u201d. Despre episodul Bra\u015fov, Radu Gyr avea s\u0103 \u00eei povesteasc\u0103 ginerelui s\u0103u o \u00eent\u00e2mplare cutremur\u0103toare, cel mai mare moment de dezn\u0103dejde din via\u0163a de deten\u0163ie a poetului: Eram \u00eentr-o iarn\u0103 c\u00e2nd am fost transportat \u00een miezul nop\u021bii de la Aiud, \u00een haine sub\u021biri, \u00eentr-o dub\u0103, pe un ger teribil, la Bra\u0219ov. Era o consf\u0103tuire a Securit\u0103\u021bii, a ofi\u021berilor superiori, iar eu am ajuns la destina\u021bie \u00een jurul orei dou\u0103 noaptea, fiind introdus direct \u00een \u00eenc\u0103perea unde benchetuiau \u0219efii<\/em> a\u0219eza\u021bi \u00een cerc. M-au a\u0219ezat pe un scaun \u00een mijloc. \u015ei to\u021bi au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 scuipe, s\u0103 m\u0103 \u00eenjure \u015fi s\u0103 spun\u0103: \u201euite jivina legionar\u0103, criminalul \u0163\u0103rii!\u201d Atunci n-am mai putut suporta \u015fi m-am rugat Maicii Domnului s\u0103 m\u0103 ia. Am le\u0219inat.<\/strong> \u0218tiu c\u0103 diminea\u021ba m-am trezit l\u00e2ng\u0103 un gardian cu chip de rom\u00e2n t\u00e2n\u0103r, un fecior, care mi-a spus: \u201eDomnule profesor, v-am adus s\u0103 m\u00e2nca\u021bi un bor\u0219 cald\u201d.<\/p>\n

Biruie\u015fte dezn\u0103dejdea, moartea \u015fi temni\u0163a<\/strong><\/p>\n

Este internat \u00eentre 1942-1943 \u00een lag\u0103rul de la T\u00e2rgu-Jiu; \u00een 1944 condamnat prin decizia Tribunalului Poporului nr.2\/1945 cu tot lotul ziari\u0219tilor, pentru activitate publicistic\u0103, la 12 ani deten\u021bie riguroas\u0103. Cea mai mare parte din deten\u0163ie o petrece la Aiud. \u00cendat\u0103 dup\u0103 alungarea regelui Mihai, \u00een 1948, comuni\u015ftii, f\u0103c\u00e2nd din temni\u0163\u0103 loc de exterminare, golesc celulele de orice urm\u0103 creion \u015fi h\u00e2rtie, ridic\u00e2nd \u00eentre de\u0163inut \u015fi familia sa un zid impenetrabil. \u00cen aceste condi\u0163ii, poetul e silit s\u0103-\u015fi \u201escrie\u201d poeziile doar \u00een memorie<\/strong>, f\u0103r\u0103 a le mai putea transcrie pe h\u00e2rtie, ci doar \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-le oral, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-le altor memorii, ale celor cu care \u00eemp\u0103r\u0163ea celula.<\/p>\n

Memoria \u015fi puterea creatoare a poetului \u00een acele condi\u0163ii de bestialitate este aproape de ne\u00een\u0163eles. Doar harul primit de la Iisus care \u201evenea \u00een celul\u0103\u201d poate explica fenomenul. <\/strong>Metodele de scriere \u021bin de domeniul incredibilului. De\u021binu\u021bii foloseau buc\u0103\u0163i de s\u0103pun sau de sticl\u0103 pe care se sufla praful destinat deratiz\u0103rii \u015fi pe care se scrijelea cu o a\u0219chie. O alt\u0103 metod\u0103 de \u201ea scrie\u201d o constituia \u00eennodarea a\u0163ei, poezii \u00eentregi \u201efiind \u00een\u0219irate\u201d pe a\u021be smulse din zeghe sau din paturi. Profesorul Atanasie Berzescu poveste\u015fte cum memora poetul poeziile. \u201eDup\u0103 primele \u00eent\u00e2lniri g\u00e2tuite de emo\u021bie \u00een care abia reu\u0219eam sa articulez cuvintele, am prins \u00eendr\u0103zneala \u015fi l-am \u00eentrebat cum scrie poeziile \u015fi cum face s\u0103 le \u0163in\u0103 minte pe toate. \u201ePai, uite cum!\u201d, mi-a r\u0103spuns el r\u00e2z\u00e2nd de curiozitatea mea. \u201eStau \u00een pat pe spate \u015fi m\u0103 uit \u00een plafon. Fiind alb, mi-l \u00eenchipui h\u00e2rtia mea. Acolo, \u00een fa\u0163a ochilor, scriu versurile, a\u015fa cum vin ele din inspira\u0163ie. \u015ei a\u015fa, strof\u0103 cu strof\u0103, p\u00e2n\u0103 termin poezia. C\u00e2nd ies afar\u0103, la plimbare, \u00eel iau pe unul dintre voi \u015fi-i spun poezia f\u0103cut\u0103 \u00een camer\u0103. Cel care m-ajut\u0103 mai mult este Relu Stratan. El este biblioteca mea. El \u015ftie toate poeziile mele de aici. Mai sunt \u015fi al\u0163ii care le \u00eenva\u0163\u0103, cum este Gili Ioanid. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 moar\u0103 unul, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 altul care s\u0103 le scoat\u0103 afar\u0103\u201d.<\/p>\n

A suferit chinuri inimaginabile \u00een \u00eenchisoarea Aiud, cu un regim de celul\u0103 foarte aspru. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatit\u0103, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical, deoarece pe fi\u015fa sa de deten\u0163ie scria perfect s\u0103n\u0103tos. A sl\u0103bit \u00eengrozitor iar pielea-i at\u00e2rna pe oase solzoas\u0103 \u015fi tare asemenea unei piele de \u015farpe. Cu to\u0163ii credeau ca nu va supravie\u021bui. El a crezut \u00eens\u0103 \u015fi a biruit moartea \u015fi temni\u0163a.<\/p>\n

Cel care L-a adus pe Iisus \u00een celul\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen toamna anului 1946, \u00een spitalul penitenciarului V\u0103c\u0103re\u015fti, Radu Gyr compune celebra poezie As\u2019noapte Iisus<\/em>, poezie ce avea s\u0103 ridice moral \u015fi spiritual sute de mii de de\u0163inu\u0163i. Atanasie Berzescu poveste\u015fte despre miracolul pe care \u00eel f\u0103cea aceast\u0103 poezie: \u201e\u00cen Aiud, Radu Gyr L-a adus pe Iisus \u00een celul\u0103. L-a cobor\u00e2t de pe cruce \u015fi L-a adus al\u0103turi de noi pe rogojina de lib\u0103rci, spre \u00eendumnezeirea omului. \u00cei \u015ftiam cu to\u0163ii poeziile pe dinafar\u0103 \u015fi a\u015fteptam cu ner\u0103bdare urm\u0103toarea crea\u0163ie care s\u0103 ne bucure, s\u0103 ne \u00eemb\u0103rb\u0103teze. E greu de \u00een\u0163eles pentru omul modern de azi ce a \u00eensemnat atunci temni\u0163a comunist\u0103 \u015fi ce rol a avut poezia lui Gyr \u00een acel context. F\u0103r\u0103 ea mul\u0163i s-ar fi pr\u0103bu\u015fit. Iat\u0103 ce rol major poate avea poezia \u00een inima omului<\/strong>\u201d.<\/p>\n

De\u021binu\u021bii au murit cu sutele, cu miile, dar n-au renun\u021bat la visele lor, \u0219tiind prea bine, cum spune Radu Gyr, c\u0103 \u201eadev\u0103ratele \u00eenfr\u00e2ngeri sunt renun\u021b\u0103rile la vis\u201d. De\u0163inu\u0163ii din pu\u015fc\u0103riile comuniste, care \u015fi-au sus\u0163inut p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t crezul lor ortodox, au d\u0103ruit p\u0103m\u00e2ntului \u0163\u0103rii s\u00e2nge sfin\u0163it \u015fi oseminte de martiri.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 1955, cu pu\u0163in \u00eenainte de expirarea celor 12 ani de condamnare, e eliberat. P\u00e2n\u0103 \u00een 1954 Radu Gyr compune \u00een temni\u0163\u0103 200 de poezii pe care le trimite afar\u0103 prin prietenul s\u0103u de deten\u0163ie, Dumitru Cristea, care, la ie\u015firea din temni\u0163\u0103, le a\u015fterne pe h\u00e2rtie \u00een trei caiete, \u00een octombrie 1954.<\/p>\n

\u00cen 1955 cruntul Gheorghiu Dej, \u00eenduplecat de pre\u015fedintele Indiei, la care a mijlocit prietenul de afar\u0103 a lui Gyr, Mircea Eliade, \u00eel elibereaz\u0103. Aceast\u0103 perioad\u0103 de libertate a durat aproximativ p\u00e2n\u0103 prin luna februarie 1958, c\u00e2nd a fost din nou arestat.<\/p>\n

\u00censcenare m\u00e2r\u015fav\u0103 a procesului din 1958<\/strong><\/p>\n

De data aceasta oculta comunist\u0103 l-a introdus pe Radu Gyr \u00eentr-o \u00eenscenare judiciar\u0103 m\u00e2r\u0219av\u0103 \u015fi i-a aplicat un regim de exterminare lent\u0103 plin\u0103 de sadism. Mai \u00eent\u00e2i securi\u0219tii au operat toate muta\u021biile, au \u00eenf\u0103ptuit toate manipul\u0103rile \u2013 multe inimaginabile \u2013 abia apoi au trecut la arest\u0103ri. A\u015fa relateaz\u0103 Gheorghe Andreica evenimentele de atunci:<\/p>\n

Puiu Atanasiu a aflat \u2013 \u00eentr-o bun\u0103 zi \u2013 c\u0103 poetul Radu Gyr tr\u0103ia \u00een crunte lipsuri materiale. A mai aflat c\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i-se r\u0103u \u00eentr-o sta\u021bie de tramvai, a c\u0103zut le\u0219inat pe peron. Acest lucru nu l-a l\u0103sat indiferent. Cu orice pre\u021b trebuia s\u0103-i sar\u0103 \u00een ajutor. \u00cel cuno\u0219tea bine pe doctorul Aurel Marin. \u00cei cuno\u0219tea temperamentul \u015fi \u0219coala la care \u00ee\u0219i f\u0103cuse educa\u021bia. Chiar dac\u0103 doctorul a p\u0103r\u0103sit Legiunea, soarta unui om de talia poetului Radu Gyr nu putea s\u0103-l lase nep\u0103s\u0103tor \u015ei surd la \u201egeam\u0103tul\u201d de disperare. Acest act de jertf\u0103 avea s\u0103 provoace \u00eenceperea unui nou mandat de re\u0163ineri, perchezi\u0163ii, sechestru \u015fi arest\u0103ri, \u00eentr-un celebru dosar, \u00een care erau implica\u0163i: Radu Demetrescu Gyr, Puiu Atanasiu, Ibr\u0103ileanu, Lecuta, Ric\u0103 Zamfiroiu, Aurel Marin. Dar ca s\u0103 le poat\u0103 da pedeapsa maxim\u0103 a condamn\u0103rii la moarte, trebuia s\u0103 \u00eensceneze existen\u0163a unor arme. Ori securi\u0219tii n-au reu\u0219it s\u0103 dovedeasc\u0103 nici m\u0103car existen\u0163a unor pistoale cu dopuri sau cu ap\u0103. Au rezolvat \u015fi aceast\u0103 \u201espinoas\u0103\u201d problem\u0103: L-au b\u0103tut pe bietul inginer Lucuta p\u00e2n\u0103 ce acesta a recunoscut c\u0103 are un depozit de armament la marginea satului unde s-a n\u0103scut.<\/p>\n

Procesul s-a judecat \u015fi to\u0163i acuza\u0163ii au fost condamna\u0163i la moarte<\/strong>, mai pu\u0163in Aurel Marin care prime\u015fte 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103.<\/p>\n

Recursul <\/strong><\/p>\n

La recurs toate condamn\u0103rile la moarte au fost comutate \u00een munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u021b\u0103.<\/strong> Rezultatul recursului n-a fost comunicat condamna\u021bilor, dec\u00e2t peste un an de zile. Ace\u0219tia au fost \u021binu\u021bi \u2013 \u00een continuare \u2013 \u00een camerele os\u00e2ndi\u021bilor la moarte care aveau un regim special: \u2013 condamna\u021bii erau lega\u021bi cu lan\u021buri grele la picioare; s-a aplicat un crunt regim de batjocur\u0103 \u015fi teroare din partea gardienilor. Gardienii care-i p\u0103zeau au fost special selec\u021biona\u021bi din r\u00e2ndurile celor mai pro\u015fti \u015fi f\u0103r\u0103 suflet. Securitatea \u2013 care-i dirija pe gardieni \u2013 urm\u0103rea din umbr\u0103 efectul distructiv \u015fi de uzur\u0103 a for\u021belor psihice ale de\u021binu\u021bilor. Situa\u021bia aceasta de spaim\u0103, c\u0103 la fiecare r\u0103sucire a cheii \u00een broasc\u0103 ar fi momentul decisiv al execu\u021biei, a durat un an de zile\u2026 \u00cen continuare, Radu Demetrescu Gyr a fost \u021binut \u00eentr-un crunt regim ce alterna \u00eentre via\u021b\u0103 si moarte. C\u00e2nd administra\u021bia constata c\u0103 este aproape de moarte, poetul era dus la spitalul \u00eenchisorii Aiud pentru revigorare. Dup\u0103 ce se mai \u00eentrema pu\u021bin era din nou supus regimului de exterminare. Iat\u0103 cum \u201eexperienta Pite\u015fti\u201d o aplicau acum mi\u0219eii \u00eentr-o nou\u0103 variant\u0103, de lung\u0103 durat\u0103, la \u00eenchisoarea Aiud. A\u0219a a durat teroarea \u00eempotriva poetului cu tot felul de \u201e\u015focuri\u201d tip \u201eMacarenco\u201d p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1962, c\u00e2nd i-a preg\u0103tit ultima lovitur\u0103: \u201eDac\u0103 nu cedeaz\u0103 \u015fi nu se leap\u0103d\u0103 de trecutul s\u0103u legionar, \u00eei vor aresta so\u021bia si fiica\u201d. Marele poet p\u0103stra pentru so\u021bia \u015fi fiica sa Monica (Luminita) un adev\u0103rat cult plin de duio\u0219ie \u015fi dragoste familial\u0103. Ultima lovitur\u0103 bine calculat\u0103 \u015fi \u00eendelung dospit\u0103 \u00een min\u021bile satanice ale mi\u0219eilor \u2013 a avut un efect maxim: Poetul a cedat!<\/p>\n

\u201ePo\u0163i s\u0103-i salvezi ori po\u0163i s\u0103-i ucizi\u201d.<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 cum explic\u0103 Ioan Ianolide cedarea Poetului: Lui Radu Gyr i s-a spus: \u201eDac\u0103 nu ceda\u0163i, dac\u0103 nu v\u0103 supune\u0163i, dac\u0103 nu capitula\u0163i f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, v\u0103 extermin\u0103m pe to\u0163i. Ai o mare \u00eenr\u00e2urire asupra tuturor. Po\u0163i s\u0103-i salvezi ori po\u0163i s\u0103-i ucizi. <\/strong>Noi nu ne juc\u0103m cu puterea cum a\u0163i f\u0103cut voi. Ori, ori. Alege \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte. Nu accept\u0103m am\u00e2n\u0103ri, acum te decizi. Trebuie s\u0103 renegi public tot ce ai crezut, tot ce ai scris via\u0163a \u00eentreag\u0103, ca s\u0103 moar\u0103 mitul credin\u0163ei voastre. Tu poate e\u015fti gata s\u0103 mori, dar g\u00e2nde\u015fte-te la miile de oameni care vor pieri din cauza nebuniei tale.<\/strong> Te asigur\u0103m c\u0103 ne vom \u0163ine de cuv\u00e2nt: dac\u0103 te lepezi de credin\u0163a ta, v\u0103 vom da libertate tuturor de\u0163inu\u0163ilor, dar dac\u0103 nu, v\u0103 ies g\u0103rg\u0103unii \u015fi nu sunte\u0163i \u00een stare s\u0103 cobor\u00e2\u0163i \u015fi voi pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 vede\u0163i realitatea, atunci v\u0103 vom trimite urgent \u00een cer. Nu avem nevoie de bandi\u0163i. Nu e\u015fti at\u00e2t de incon\u015ftient \u00eenc\u00e2t s\u0103 bagi \u00een morm\u00e2nt zeci de mii de oameni. V\u0103 vom oferi locuri \u00een c\u00e2mpul muncii. O s\u0103 fi\u0163i \u015fi voi productivi. B\u0103, lumea este \u00een m\u00e2na noastr\u0103 \u015fi nu o sc\u0103p\u0103m. Nu te uita c\u0103 voi sunte\u0163i mai mult mor\u0163i, c\u0103ci avem toate mijloacele \u015ftiin\u0163ifice s\u0103 v\u0103 punem pe roate. Noi nu te min\u0163im, nici tu s\u0103 nu ne min\u0163i. De altfel, nici nu mai pute\u0163i face nimic. Poporul e gata s\u0103 v\u0103 sf\u00e2\u015fie. Nu mai ave\u0163i viitor, dar depinde de tine dac\u0103 ve\u0163i mai tr\u0103i sau ve\u0163i fi extermina\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Radu Gyr z\u0103cea pe o targ\u0103, bolnav, epuizat, distrus, dar sufletul \u015fi mintea \u00eei erau nev\u0103t\u0103mate.<\/p>\n

\u00a0– I-am privit cu dispre\u0163 \u015fi mil\u0103, mi-a m\u0103rturisit el mai t\u00e2rziu, dar \u015fi con\u015ftient c\u0103 nu glumeau. Purtam \u00een suflet povara frumuse\u0163ilor \u015fi sacrificiilor unei vie\u0163i, ale unei genera\u0163ii, ale celor mai buni dintre noi, \u015fi \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 vedeam cauza lumii \u00eentregi pus\u0103 \u00een cump\u0103n\u0103 de ace\u015fti exponen\u0163i ai neantului. Via\u0163a abia lic\u0103rea \u00een mine. Ar fi fost o u\u015furare s\u0103 mor!<\/strong> Era o dram\u0103 dilema \u00een care m\u0103 g\u0103seam. \u015etiam bine ce suflete curate \u015fi sfinte zac \u00eentre ziduri, p\u00e2ndite de moarte. Nu aveam dreptul s\u0103 \u00eei las s\u0103 moar\u0103. Dar puteam s\u0103 ucid sufletul acestor oameni \u015fi al lumii \u00eentregi? Sim\u0163eam c\u0103 se revolt\u0103 toate elanurile sfinte pe care le-am tr\u0103it \u015fi le-am c\u00e2ntat. Am gre\u015fit uneori, dar \u00eentotdeauna am n\u0103zuit spre ideal \u015fi nu ne-am pre\u0163uit nici familiile, nici s\u0103n\u0103tatea, nici via\u0163a. Dar vremurile ne-au fost potrivnice! Visul nostru este mai sus, dar mai departe. Acum, aici, ei sunt st\u0103p\u00e2ni. Am v\u0103zut atunci alte hecatombe de mor\u0163i, iar pe ei r\u00e2z\u00e2nd \u00een hohote. Ce s\u0103 fac? Ce s\u0103 aleg? Torturat suflete\u015fte, am acceptat s\u0103 dau o declara\u0163ie public\u0103, prin care\u00a0 s\u0103-mi reneg trecutul \u015fi opera. A trebuit s\u0103 scriu \u00een termenii dicta\u0163i de securi\u015fti. \u00cemi rupeam din suflet. \u015ei am sim\u0163it c\u0103 totu\u015fi sunt slab, c\u0103 am atins limitele rezisten\u0163ei, c\u0103 sunt umilit \u015fi batjocorit, dar c\u0103 nu puteam face altfel.<\/strong> Cred c\u0103 am contribuit la salvarea multor vie\u0163i\u2026 via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 pat\u0103?!\u2026 Sufletul a fost totu\u015fi salvat. De\u015fi tortura\u0163i, noi credem mai mult! E nevoie de lacrimi de poc\u0103in\u0163\u0103. Am \u00eenv\u0103\u0163at pe viu ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii cu adev\u0103rat cre\u015ftin. Chinul meu nu a \u00eencetat. \u00cemi iubesc opera, a\u015fa cum am tr\u0103it-o \u015fi am scris-o. Compromisul nu a alungat dragostea de cur\u0103\u0163ie \u015fi de adev\u0103r. Am fost ur\u00e2\u0163i \u015fi prigoni\u0163i cu o ur\u0103 str\u0103in\u0103 neamului rom\u00e2nesc. Lumea \u00eentreag\u0103 decade, dar \u00een lumea \u00eentreag\u0103 se simte un v\u00e2nt nou de \u00eenviere. Cred mai puternic ca oric\u00e2nd.<\/strong> Am \u0163inut s\u0103-\u0163i m\u0103rturisesc aceste lucruri, poate c\u0103 se ascunde o tain\u0103 \u00een \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 at\u00e2t de nea\u015fteptat\u0103!<\/p>\n

VOI N\u2019A\u0162I FOST CU NOI IN CELULE<\/strong><\/p>\n

Voi n\u2019a\u0163i fost cu noi \u00een celule
\ns\u0103 \u015fti\u0163i ce e via \u0163a de bezne,
\nsub ghiare de fiar\u0103, cu guri nes\u0103tule,
\nvoi nu \u015fti\u0163i ce-i omul c\u00e2nd prinde s\u0103 urle,
\nstrivit de c\u0103tu\u015fe la glezne.<\/p>\n

Voi n\u2019a\u0163i pl\u00e2ns \u00een palme, fierbinte,
\nstr\u0103pun\u015fi de cu\u0163itul tr\u0103d\u0103rii.
\nSub cer f\u0103r\u0103 stele, \u00een drum spre morminte,
\nvoi n\u2019a\u0163i dus povara durerilor sfinte
\nspre slava \u015fi binele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

In c\u00e2ntec cu noi laolalt\u0103
\ntrec\u00e2nd printre umbre pere\u0163ii,
\nvoi n\u2019a\u0163i cunoscut frumuse\u0163ea \u00eenalt\u0103
\ncum dorul irumpe, cum inima salt\u0103
\ngonind dup\u0103 harfele vie\u0163ii.<\/p>\n

Ce-i munca de bra\u0163e pl\u0103p\u00e2nde,
\nce-i jugul, ce-i r\u00e2njet de monstru,
\ncum sc\u00e2r\u0163\u00e2ie osul c\u00e2nd frigul p\u0103trunde,
\nce-i foamea, ce-i setea, voi n\u2019ave\u0163i de unde
\ns\u0103 spune\u0163i aproapelui vostru.<\/p>\n

Voi nu \u015fti\u0163i \u00een crunta \u2018nchisoare
\ncum minte speran\u0163a \u015fi visul,
\nc\u00e2nd u\u015file grele se\u2019nchid \u00een z\u0103voare,
\n\u015fi\u2019n teama de groaznica lui \u00eencle\u015ftare
\npe sine se vinde \u00eenvinsul.<\/p>\n

A\u0163i stat la ospe\u0163e\u2019nc\u0103rcate
\ngonind dup\u0103 fast \u015fi orgoliu,
\nnici mil\u0103 de noi \u015fi nici dor, nici dreptate,
\nnici candel\u0103-aprins\u0103 \u015fi nici libertate,
\ndoar ghimpii imensului doliu.<\/p>\n

A\u015fa sunte\u0163i to\u0163i cei ce crede\u0163i
\nc\u0103 pumnul e singura faim\u0103.
\nF\u0103\u0163arnici la cuget, pe-al\u0103turi ne trece\u0163i,
\nc\u00e2nd noi cu obraji ca p\u0103m\u00e2ntul \u015fi vine\u0163i,
\ngust\u0103m din os\u00e2nd\u0103 \u015fi spaim\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd por\u0163ile sparge-se-or toate
\n\u015fi mor\u0163ii vor prinde s\u0103 urle,
\nc\u00e2nd lan\u0163uri \u015fi ziduri c\u0103dea-vor sf\u0103rmate,
\nvoi nu \u015fti\u0163i ce\u2019nseamn\u0103\u2019nvierea din moarte,
\nc\u0103ci n\u2019a\u0163i fost cu noi \u00een celule.<\/p>\n

Fericitul sf\u00e2r\u015fit al lui Radu Gyr \u2013 Apostolul poet al \u00eenchisorilor rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

Geniu al literaturii rom\u00e2ne\u015fti, m\u0103rturisitor \u015fi rug\u0103tor de valoare al\u00a0 Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne\u015fti, Radu Gyr nu g\u0103se\u015fte sprijin \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 nici de la Biserica Mam\u0103, dar nici din partea litera\u0163ilor vremii, care, ca \u015fi cei de ast\u0103zi, nu \u015ftiau cum s\u0103 ascund\u0103 mai bine valoarea de net\u0103g\u0103duit a operei sale. Opera sa de geniu, pl\u0103m\u0103dit\u0103 \u00een lacrimi \u015fi suferin\u0163e greu de imaginat cu mintea omeneasc\u0103, avea s\u0103 zac\u0103 \u00een rafturi \u015fi in beciuri mult\u0103 vreme. Triste\u021bea poetului care at\u00e2rna de inima sa, i se citea, spun prietenii, pe fa\u0163a, care nu cu mult timp \u00een urm\u0103, nu putea schi\u0163a dec\u00e2t senin\u0103tate \u015fi z\u00e2mbet. \u015ei nu pentru c\u0103 marele Radu Gyr, cel care a \u00eenfruntat at\u00e2tea prigoniri \u015fi poate at\u00e2tea mor\u0163i, avea nevoie de vreo abilitare sau recuno\u015ftin\u0163\u0103 din partea cuiva, ci pentru c\u0103 sim\u0163ea inutilitatea muncii sale de o via\u0163\u0103 \u2013 \u015fi ce via\u0163\u0103! \u2013 durerea c\u0103 rodul operei sale nu putea fi fructificat, nu putea ajunge la nici un cititor, oper\u0103 de care aceast\u0103 lume nep\u0103s\u0103toare nu era vrednic\u0103. Triste\u021bile \u015fi durerile poetului, pe care le \u00eencuia \u00een inima sa, sunt bine surprinse de prietenul \u015fi camaradul s\u0103u, Mitropolitul Bartolomeu Anania. Iat\u0103 ce g\u0103sim \u00eentr-o declara\u0163ie de proces, un proces de reabilitare a poetului, deschis de rude \u00een anul 2009, reabilitare care nu a fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 nici de aceast\u0103 dat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u201eGyr era cu so\u0163ia \u015fi m\u0103 chemase cu un scop foarte concret: profit\u00e2nd de prietenia mea cu Arghezi, \u00eemi cerea s\u0103 m\u0103 duc la acesta cu o \u00eentreit\u0103 rug\u0103minte: s\u0103 intervin\u0103 la Prim\u0103rie pentru o locuin\u0163\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103 cu pre\u015fedintele Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Mihai Beniuc, pentru o pensie de la Uniune \u015fi s\u0103 aranjeze cu un editor republicarea unei plachete cu versuri pentru copii.<\/p>\n

Prea mult n-a putut face Arghezi pentru Gyr. Acesta s-a pomenit \u00eentr-adev\u0103r, \u00eentr-o bun\u0103 zi, \u00een camera lui de la Geriatrie, cu un personaj de la Sfatul Popular, care i-a luat ni\u015fte date \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o eventual\u0103 locuin\u0163\u0103, dar lucrurile s-au \u00eencurcat pe undeva prin labirintul birocra\u0163iei socialiste. Bietul Gyr a trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sanatoriul \u015fi s\u0103 se mute \u00een camera \u00een care mai locuiau \u2013 dup\u0103 cum am amintit mai sus \u2013 so\u0163ia \u015fi fiica lui, \u00eempreun\u0103 cu o cumnat\u0103. Nici cu pensia nu s-a f\u0103cut mare lucru. Un manuscris de versuri s-a \u00eenfundat prin sertarele Editurii Tineretului. Poetul \u2013 dup\u0103 c\u00e2teva luni de spitalizare, pentru ni\u015fte opera\u0163ii \u2013 se sim\u0163ea oarecum \u00eentremat fizice\u015fte, dar continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 greu.<\/p>\n

Ceva mai mult a f\u0103cut patriarhul pentru el, a\u015fa cum se putea, la modul conspirativ. Nu o dat\u0103, mai ales \u00eenainte de marile S\u0103rb\u0103tori, am ie\u015fit din c\u0103mara patriarhului cu impresionante cantit\u0103\u0163i de carne, ou\u0103, br\u00e2nzeturi \u015fi vin, pe care i le trimiteam poetului prin mijlocirea fiicei sale, discret, seara, la col\u0163ul str\u0103zii, \u00eentreb\u00e2ndu-se din ochi dac\u0103 \u015foferul ar putea fi un agent sau informator al Securit\u0103\u0163ii; cu toate precau\u0163iile, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 r\u0103m\u00e2neam tot \u00een mila Domnului. (\u2026)<\/p>\n

Vorbindu-i odat\u0103 patriarhului de promiscuitatea \u00een care era obligat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 poetul Radu Gyr ( pe un spa\u0163iu mai restr\u00e2ns dec\u00e2t al unei celule de pu\u015fc\u0103rie), acesta \u015fi-a adus aminte c\u0103 la o cas\u0103 parohial\u0103 din Bucure\u015fti se eliberaser\u0103 dou\u0103 camere, cu buc\u0103t\u0103rie \u015fi baie, prin mutarea unor locuitori \u015fi m-a autorizat s\u0103 \u00eentocmesc formalit\u0103\u0163ile necesare, prin Arhiepiscopie, pentru ca acea locuin\u0163\u0103 s\u0103-i fie repartizat\u0103 poetului \u015fi familiei sale. M-am dus la preotul respectiv cu ordinul scris al Arhiepiscopiei, dar m-am izbit de o rezisten\u0163\u0103 \u00eenver\u015funat\u0103, dar \u015fi de furibunde amenin\u0163\u0103ri cu Securitatea c\u00e2nd s-a aflat identitatea \u201esolicitantului\u201d. Patriarhul a trebuit s\u0103 dea \u00eenapoi; a r\u0103mas s\u0103 a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 la o nou\u0103 posibilitate \u00een cadrul propriet\u0103\u0163ilor biserice\u015fti, o posibilitate care n-a mai venit.<\/p>\n

Gyr se ferea s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 m\u00e2hnirea de a nu se vedea publicat, dar aceasta i se putea citi pe fa\u0163\u0103 \u015fi printre cuvinte ori de c\u00e2te ori punea m\u00e2na pe o carte nou\u0103. Vorbea uneori cu umor negru despre soarta poeziilor lui.<\/strong><\/p>\n

La un moment dat, \u00een anul 1957, \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 au ap\u0103rut ni\u015fte vehemente proteste \u00eempotriva capitolului despre literatura rom\u00e2n\u0103 semnat de Virgil Ierunca \u00een acea Histoire des Litt\u00e9ratures<\/em> ap\u0103rut\u0103 atunci \u00een colec\u0163ia Pl\u00e9iade<\/em>. Autorului i se repro\u015fa c\u0103 trecuse sub t\u0103cere sau minimalizase scriitori valoro\u015fi ca Zaharia Stancu, Mihai Beniuc \u015fi al\u0163ii din catalogul \u201erealismului socialist\u201d, \u00een timp ce accentuase importan\u0163a unor scriitori minori \u015fi \u201ereac\u0163ionari\u201d ca Nichifor Crainic, N. Davidescu, Herescu, Gregorian \u015fi al\u0163ii. Gyr nu-\u015fi v\u0103zuse numele \u00een lista celor stigmatiza\u0163i de presa oficial\u0103 \u015fi se \u00eentreba dac\u0103 figureaz\u0103 sau nu \u00een capitolul lui Ierunca. Poetul \u00eemi m\u0103rturisea c\u0103 ar vrea s\u0103 trag\u0103 o concluzie politic\u0103: dac\u0103 numele lui este \u00een \u201eIstoria\u201d lui Ierunca, dar a fost omis \u00een referin\u0163ele presei bucure\u015ftene, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oficialii vor s\u0103-l menajeze, iar aceasta ar putea fi o indica\u0163ie c\u0103 nu au de g\u00e2nd s\u0103-l aresteze din nou (re-arestarea e co\u015fmarul oric\u0103rui ins pus \u00een libertate dup\u0103 un mare num\u0103r de ani). M-a \u00eentrebat dac\u0103 a\u015f putea face rost de un exemplar al acestei \u201eIstorii\u201d, prin rela\u0163iile pe care le am cu bibliotecarii Academiei. N-a fost nevoie s\u0103 apelez la ace\u015ftia; am g\u0103sit cele dou\u0103 volume pe biroul criticului Radu Popescu \u015fi i-am cerut s\u0103 mi le \u00eemprumute pe dou\u0103-trei zile. Radu Gyr nu exista \u00een capitolul lui Ierunca! C\u00e2nd am v\u0103zut prin fereastr\u0103 c\u0103 poetul se \u00eendreapt\u0103 spre u\u015fa mea, am ascuns repede cartea \u015fi l-am min\u0163it, spun\u00e2ndu-i c\u0103 n-o aflasem. \u015etiam \u2013 eram sigur –\u00a0 c\u0103 inexisten\u0163a lui \u00eentr-o istorie literar\u0103 care ap\u0103ruse \u00een \u201elumea liber\u0103\u201d \u00eel va durea mult mai mult dec\u00e2t prezum\u0163ia c\u0103 ar putea fi din nou arestat<\/strong>. Erau cincisprezece ani de c\u00e2nd nu-i mai ap\u0103ruse nici o carte \u015fi de c\u00e2nd numele lui era universal prohibit.(\u2026)<\/p>\n

Aveam s\u0103-l mai v\u0103d doar peste mul\u0163i ani, \u00een 1972, la Bucure\u015fti, \u00een apartamentul s\u0103u de pa strada Nikos Belloianis, fost\u0103 Atena. Era liber, \u00een mijlocul familiei, dar manuscrisele lui literare erau captive \u00eenc\u0103, gr\u0103m\u0103dite pe o poli\u0163\u0103, \u00een cartoanele pe care nimeni nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 le deschid\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u015fi a\u015fterne toat\u0103 opera pe h\u00e2rtie<\/strong><\/p>\n

Calvarul eliber\u0103rii din 1963 avea s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 amprenta pe sufletul sensibil al lui Gyr. A urmat o perioad\u0103 de t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103 \u015fi de amintiri. Nu discuta cu nimeni despre momentele grele din deten\u0163ia sa, de teama ca nu cumva aceste discu\u0163ii s\u0103 se transforme \u00een probe de noi dosare pentru prietenii s\u0103i. Frica de a nu r\u0103ni pe cineva \u015fi de a nu duce pe nimeni \u00een ispit\u0103 l-au determinat pe Gyr s\u0103 fie mult interiorizat, dedicat familiei de care anii deten\u0163iei l-au \u0163inut departe, \u00eens\u0103, de departe, cea mai important\u0103 preocupare r\u0103m\u00e2ne a\u015fternerea pe h\u00e2rtie a \u00eentregii sale opere poetice<\/strong>, compus\u0103 \u015fi memorat\u0103 \u00eentre zidurile celulelor din \u00eenchisori. Timpul astfel r\u0103mas \u015fi-l \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00eentre biroul de lucru \u015fi Biserica Amzei, unde obi\u015fnuia s\u0103 participe la slujbele Bisericii. Lucra enorm \u015fi se ruga\u2026 Fiica poetului, Simona Popa \u015fi fiul acesteia, Radu Popa, ne-au \u00eencredin\u021bat urm\u0103toarele m\u0103rturii \u015fi amintiri personale:<\/p>\n

\u201ePerioada de deten\u021bie era pentru tat\u0103l meu un capitol \u00eenchis. Nu-i pl\u0103cea s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ea. Rareori, ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a c\u00e2te o scen\u0103 de groaz\u0103, aceasta la insisten\u0163ele noastre, toat\u0103 suferin\u021ba prin care trecuse p\u0103str\u00e2nd-o \u00een inima sa<\/strong>. Credin\u021ba puternic\u0103 si mai ales cultul pe care \u00eel avea pentru Maica Domnului, l-au \u021binut \u00een via\u021b\u0103, cea care \u00eei promisese \u00een \u00eenchisoare c\u0103 va fi eliberat spre a-\u015fi pune pe h\u00e2rtie toat\u0103 opera\u201d. Fiica poetului \u00ee\u0219i aminte\u0219te astfel aceast\u0103 perioad\u0103 a lui Gyr: \u201eAnii deten\u021biei l-au lipsit, ca pe mul\u021bi al\u021bii, de c\u0103ldura c\u0103minului familial. Poate c\u0103 aceast\u0103 absen\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, timp \u00een care a tr\u0103it \u00een alt\u0103 lume, l-a f\u0103cut ca, \u00een scurta perioad\u0103 care s-a scurs de la eliberarea sa, \u00een 1963, \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte (1975) s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 d\u0103ruire familiei, pe care a iubit-o mai presus de orice. P\u0103rinte, \u0219ot si bunic deopotriv\u0103 de iubitor \u015fi de tandru, dorea s\u0103 fie sprijinul lor, al acelora pe care \u00eei l\u0103sase singuri \u015fi neajutora\u021bi.<\/p>\n

Lucra intens, a\u0219ez\u00e2ndu-se la masa de scris de la ora opt diminea\u021ba p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu<\/strong>, cu mici intermitente, vr\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentr-un timp scurt tot ceea ce nu putuse realiza \u00een cei dou\u0103zeci de ani de lips\u0103. Mare parte a operei sale, creat\u0103 mental, \u00een \u00eenchisoare, cu toate finis\u0103rile cele mai subtile, trebuia a\u0219ternut\u0103 pe h\u00e2rtie, \u00een speran\u021ba c\u0103 volumele sale vor vedea lumina tiparului.<\/strong> \u015ei \u015fi-a a\u0219ternut-o. Redact\u00e2ndu-\u015fi \u00een acela\u0219i timp \u015fi memoriile literare[2]<\/a>, care \u00eel pasionau, dar pe care, din p\u0103cate, nu a reu\u0219it s\u0103 le termine, lucra la traducerea baladei populare germane, lucrare care a fost publicat\u0103 sub alt nume (\u2026) \u015fi care a constituit, de altfel, si ultima sa \u00eenf\u0103ptuire artistic\u0103. \u2026De c\u00e2nd \u00eel \u0219tiu \u015fi mi-l amintesc, tat\u0103l meu nu-\u015fi schimbase prea mult felul de a fi. Poate devenise doar mai meditativ, mai iert\u0103tor, \u015fi, cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103 spun\u0103, mai \u00een\u021belept\u201d.<\/p>\n

Nu-i pl\u0103cea s\u0103 primeasc\u0103 vizite. Foarte rar. \u00cel primea pe Nichifor Crainic, l-a primit pe Crevedia, tat\u0103l lui Eugen Barbu, Bartolomeu Anania \u015fi uneori P\u0103rintele St\u0103niloae. Starea poetului de dup\u0103 deten\u0163ie poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 din poezia \u201eLa bunturi ani\u201d, scris\u0103 la scurt timp dup\u0103 eliberare, o poezie care arat\u0103 o supunere des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een fa\u0163a Divinit\u0103\u0163ii, marea \u00eemp\u0103care cu cine \u015fi cu Dumnezeu: \u201eA\u015fa trec \u00een fuga lor, Radule, Radule, anii\u2026\/ ca ieri, culegeam tot v\u0103zduhul pe spade fierbin\u0163i\/ \u015fi iat\u0103-ne acum potoli\u0163i \u00eentru r\u0103ni \u015fi str\u0103danii,\/ unche\u015fi \u00een\u0163elep\u0163i, pe obraji cu surusuri cumin\u0163i. De mult am b\u0103gat \u015fi suspinul \u015fi lacrima-n lad\u0103.\/ De mult nu mai fr\u00e2ngem genunchii pe c\u00e2te s-au dus,\/ \u015fi c\u00e2nd, la fere\u015fti, umbre vechi vin s\u0103 ne vad\u0103\/ ne afl\u0103m z\u00e2mbind \u00een solemnul apus.\/ Azi nu ne m\u00e2ndrim cu victorii c\u00e2ndva adunate,\/ ci doar cu durerea \u00een care am fiert \u015fi-am \u015fezut\u2026\u201d<\/p>\n

Amenin\u0163at permanent, urm\u0103rit de Securitate, scos din circuitul valorilor publice din \u0163ar\u0103, Radu Gyr \u00ee\u0219i terin\u0103 de scris toat\u0103 opera poetic\u0103, mul\u0163umindu-i Maicii Domnului pentru acest timp binecuv\u00e2ntat. Chiar dac\u0103 a fost \u00een continuare supus multor perchezi\u0163ii \u015fi urm\u0103riri, nu a cedat nici acum s\u0103 fac\u0103 diverse compromisuri pe care Securitatea i le cerea. Neob\u0163in\u00e2nd niciun acord de colaborare de la Gyr, Securitatea, umilit\u0103 pentru cur\u0103\u0163ia lui moral\u0103, \u00eencepe s\u0103 semneze \u00een numele poetului articole ap\u0103rute \u00een revista socialist\u0103 \u201eGlasul Patriei\u201d, unde mai colaborau silit \u015fi Nichifor Crainic, Constantin Noica \u015fi Vladimir Streinu, colaborare menit\u0103 s\u0103 \u00eei decredibilizeze moral.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u015fi prevede sf\u00e2r\u015fitul<\/strong><\/p>\n

Era s\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare a Postului anului 1975. Gyr \u00ee\u0219i dedica timpul medita\u0163iei interioare \u015fi rug\u0103ciunilor din cadrul Bisericii. Cu 6 zile \u00eenainte de trecerea la Domnul, pe 23 aprilie, de ziua Marelui Mucenic Gheorghe, dup\u0103 ce s-a \u00eentors dintr-o vizit\u0103 de la unchiul mamei care se chema Gheorghe, el a cerut o h\u00e2rtie \u015fi un toc \u015fi s-a a\u015fezat la mas\u0103. \u015ei a scris direct, f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri, aceast\u0103 poezie profetic\u0103. Ea se cheam\u0103 Piramida<\/em>:<\/p>\n

Sever\u0103 piramid\u0103 de granit,
\nam fe\u0163e mohor\u00e2te \u015fi rigide,
\nun monstru care tainele-\u015fi \u00eenchide,
\n\u00een cosmic\u0103 t\u0103cere-ncremenit.
\n<\/em><\/p>\n

Sub soarele pustiilor toride,
\n\u00eemi arde v\u00e2rfu-nfipt \u00een infinit
\n\u015fi, ca un lung \u015fi glacial cu\u0163it,
\nstr\u0103punge luna pietrele-mi aride.
\n<\/em><\/p>\n

Solemn \u015fi h\u00e2d \u015fi rece monument,
\nclaustru templu dur de lespezi terne,<\/em>
\neu dorm ad\u00e2nc, acestei lumi absent\u2026<\/em><\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

Dar, dincolo de somnul ce se-a\u015fterne,<\/em>
\n\u00een greu-mi sarcofag incandescent
\nstr\u0103fulger\u0103 podoabele eterne<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

Ginerele s\u0103u, Demostene Popa, cu care poetul obi\u015fnuia s\u0103 se mai ia \u00een discu\u0163ii, poveste\u015fte momentul sf\u00e2r\u015fitului fericit al lui Radu Gyr: \u201eTrecerea la cele ve\u015fnice a fost foarte u\u015foar\u0103 pentru el, grea pentru noi. Pentru c\u0103 a fost nea\u015fteptat\u0103. El a fost p\u00e2n\u0103 \u00een ultima zi perfect. S-a plimbat cu Radu (nepo\u021belul s\u0103u). Mar\u0163i diminea\u0163a, pe la 4. 30 sun\u0103 telefonul. Era micu\u0163ul. \u201eMam\u0103. Vino urgent, Bubu nu se scoal\u0103!\u201d. Era \u00een com\u0103. Ne-am dus, era \u00een com\u0103 profund\u0103. A venit tot un doctor de deten\u0163ie, a venit salvarea \u015fi a constatat c\u0103 e \u00een com\u0103. Diminea\u0163a i-a f\u0103cut o punc\u0163ie \u00een coloan\u0103, \u015fi a zis c\u0103 e o invazie total\u0103 \u00een s\u00e2nge \u015fi este \u015fi congestie cerebral\u0103\u201d. La 70 de ani, \u00een Mar\u0163ea Patimilor, s-a stins Poetul P\u0103timirilor, Radu Gyr, spre a se \u00eent\u00e2lni cu Cel pe care L-a v\u0103zut \u00een celul\u0103<\/strong> \u015fi i-a stres r\u0103nile, \u015fi cu to\u0163i ceilal\u0163i camarazi de suferin\u0163\u0103, care \u015fi-au dat via\u0163a pentru Dumnezeu \u015fi neamul rom\u00e2nesc. \u00cenmorm\u00e2ntarea, poveste\u015fte familia poetului, a fost oficiat\u0103 de 3 preo\u0163i, printre care \u015fi tat\u0103l lui Demostene Popa. Patriarhul Iustinian a trimis corala Patriarhiei \u00een semn de ad\u00e2nc respect \u015fi pre\u0163uire. P\u0103rintele Mitropolit Bartolomeu Anania a trimis o frumoas\u0103 coroan\u0103 de flori. \u201eUniunea scriitorilor nu a venit, \u2013 m\u0103rturise\u015fte domnul Demostene, securi\u015ftii erau destui \u015fi prin st\u00e2nga \u015fi prin dreapta. Era cam mic\u0103 capela \u015fi afar\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 mai st\u0103teau c\u0103 ploua toren\u0163ial. C\u00e2nd l-a prohodit Romulus Vulpescu, cu care am venit eu la cimitir, i-a citit ultimul poem Piramid\u0103<\/em> \u2013 sonet, pe care l-a scris de Sf\u00e2ntul Gheorghe pe 23 aprilie. Ploua toren\u0163ial. C\u00e2nd l-a scos din biseric\u0103 s\u0103 \u00eel ducem s\u0103 \u00eel \u00eenmorm\u00e2nt\u0103m a ie\u015fit un soare fantastic. \u015ei a durat p\u00e2n\u0103 l-am \u00eengropat. \u015ei apoi iar a \u00eenceput o ploaie toren\u0163ial\u0103 fantastic\u0103 vreo 20 de minute\u201d.<\/p>\n

Din p\u0103cate nu s-a g\u0103sit un morm\u00e2nt ortodox \u00een s\u00e2nul acestui neam, pe care l-a slujit cu pre\u0163ul vie\u0163ii sale, \u015fi astfel a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Belul catolic, unde familia avea r\u0103mas un loc de cimitir al unui cumnat catolic. Chiar dac\u0103 locul s\u0103u de veci se afl\u0103 \u00eentr-un cimitir catolic, Radu Gyr a fost \u015fi va fi pururi ortodox.<\/strong><\/p>\n

Cum au fost p\u0103strate manuscrisele lui Radu Gyr<\/strong><\/p>\n

Despre cum au fost p\u0103strate manuscrisele poetului Radu Gyr, \u00eentr-o perioad\u0103 de plin\u0103 ascensiune comunist\u0103, afl\u0103m o poveste din care reiese clar minunea lui Dumnezeu: \u201eMonica (fiica poetului), lucr\u00e2nd la Uniunea Compozitorilor avea \u015fi o coleg\u0103 foarte dr\u0103gu\u0163\u0103, cu care era prieten\u0103. O dat\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi aveam manuscrisele cu mine. \u015ei zic: Eu am o saco\u015f\u0103 cu ceva<\/em>. Nu i-am spus ce. Ai putea s\u0103 g\u0103zduie\u015fti saco\u015fa asta c\u00e2tva timp?<\/em> Da, adu-o<\/em>. O femeie foarte dr\u0103gu\u0163\u0103 care nu o interesa ce e \u00een saco\u015f\u0103. Putea s\u0103 fie \u015fi aur \u015fi bijuterii sau nu \u015ftiu ce. Unde st\u0103tea aceast\u0103 doamn\u0103? \u00cen blocul Securit\u0103\u0163ii<\/strong>. \u015ei \u00eentr-o sear\u0103 m-am dus, am dus aceast\u0103 saco\u015f\u0103, am b\u0103gat-o sub patul ei \u015fi a stat acolo 9 ani. \u015ei nimeni nu a \u015ftiut nimic. Acolo au stat toate manuscrisele. Iar \u201eRidic\u0103-te Gheorghe, ridic\u0103-te Ioane\u201d, manuscrisul, au c\u0103utat, au rupt pernele, au t\u0103iat, a fost salvat \u00eentr-o undi\u0163\u0103 care st\u0103tea \u00een col\u0163ul camerei. Manuscrisul, foaia. Inspira\u0163ia tot de la Dumnezeu vine. Diavolul nu poate s\u0103 \u00ee\u0163i dea asemenea inspira\u0163ie<\/strong>\u201d\u2026<\/p>\n

T\u00e2rziu, dup\u0103 \u201990, opera poetului este tip\u0103rit\u0103 aproape integral, prin os\u00e2rdia cu prec\u0103derea a fiicei acestuia, Simona Popa. Dac\u0103 aceste poezii au dat via\u0163\u0103 \u015fi ridicare din culmea disper\u0103rii tuturor de\u0163inu\u0163ilor, tortura\u0163i cu bestialitate de fiara comunist\u0103, n\u0103d\u0103jduim ca \u015fi acum poezia lui Radu Gyr s\u0103 ridice ochii tineretului rom\u00e2n de azi, aflat \u00een vremuri anevoioase \u015fi \u00een pragul unei noi dictaturi, spre \u00cenaltul cerului, unde s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenal\u0163e cu verticalitate \u015fi credincio\u015fie neamul din care s-au n\u0103scut \u015fi sufletele lor.<\/p>\n

IMN\u00a0 MOR\u0162ILOR<\/strong><\/p>\n

Morminte dragi, lumin\u0103 vie,
\nsporite-ntruna an de an,
\nnoi v-auzim curg\u00e2nd sub glie
\nca un \u015fuvoi subp\u0103m\u00e2ntean.
\nA\u0163i luminat cu jertfe sfinte
\np\u0103m\u00e2ntul p\u00e2n\u0103-n temelii,
\nc\u0103 \u0163ara arde de morminte
\ncum arde cerul de f\u0103clii.<\/p>\n

Ascunse-n lut ca o comoar\u0103,
\nmorminte vechi, morminte noi,
\nde vi se pierde urma-n \u0163ar\u0103,
\nv-o reg\u0103sim mereu \u00een noi.
\nDe vi s-au smuls \u015fi flori, \u015fi cruce,
\n\u015fi dac\u0103 locul nu vi-l \u015ftim,
\ntot g\u00e2ndul nostru-n veac v-aduce
\n\u00eengenunchieri de heruvim.<\/p>\n

Mor\u0163i sfin\u0163i \u00een temni\u0163i \u015fi prigoane,
\nmor\u0163i sfin\u0163i \u00een lupte \u015fi furtuni,
\nnoi ne-am f\u0103cut din voi icoane
\n\u015fi v\u0103 purt\u0103m pe frun\u0163i cununi.
\nNu pl\u00e2ngem lacrim\u0103 de s\u00e2nge,
\nci ne m\u00e2ndrim cu-at\u00e2\u0163i eroi.
\nNu, neamul nostru nu v\u0103 pl\u00e2nge,
\nci se cuminec\u0103 prin voi.<\/p>\n

\n
\n

[1]<\/a> Versuri de Andrei Ciurunga
\n[2]<\/a> Este vorba de Jurnalul lui Radu Gyr, ap\u0103rut la Editura Ex Ponto, sub denumirea \u201eCalendarul meu\u201d.<\/p>\n

Articol ap\u0103rut \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u00een numerele 17<\/a> \u015fi 18<\/a> ale revistei ATITUDINI<\/p>\n

Sursa: ATITUDINI \u2013 Revist\u0103 de g\u00e2ndire \u015fi tr\u0103ire rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      C\u00e2nd noaptea m\u0103 prindea de caraul\u0103, \u00cen\u00e2ngerat de-al dorurilor \u0219ir, Iisus venea la mine \u00een celul\u0103, Adus [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5236","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5236","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5236"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5236\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}