{"id":5308,"date":"2012-05-04T09:14:37","date_gmt":"2012-05-04T09:14:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5308"},"modified":"2012-05-04T09:15:21","modified_gmt":"2012-05-04T09:15:21","slug":"abhijnana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/04\/abhijnana\/","title":{"rendered":"ABHIJNANA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ABHIJNANA<\/strong><\/p>\n

\u00a0*<\/p>\n

\u201eRecunoa\u015fterea\u201d la Eminescu \u015fi Kalidasa<\/strong><\/p>\n

(conferin\u0163\u0103) <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eRecunoa\u015fterea\u201d este un termen de specialitate \u015fi am s\u0103-l prezint ca scriitor. Nu neap\u0103rat pentru distrac\u0163ie, dar voi face caz de concept \u015fi de metodologie pentru c\u0103 este totu\u015fi ora 1600<\/sup> \u015fi pentru c\u0103 vreau \u00eentr-un fel s\u0103 ne relax\u0103m discut\u00e2nd lucrurile astea. Am petrecut c\u00e2\u0163iva ani \u00een India \u015fi a\u015f vrea s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc din experien\u0163a respectiv\u0103, cercet\u00e2nd \u201erecunoa\u015fterea\u201d. Dumneavoastr\u0103 ave\u0163i auzind termenul acesta anumite reprezent\u0103ri de specialitate, de la microbiologie la criminalistic\u0103. Avem propria percep\u0163ie a recunoa\u015fterii. <\/strong><\/p>\n

A\u015fadar, am convenit s\u0103 ne limit\u0103m la Kalidasa \u015fi la Eminescu. Dintr-un anumit punct de vedere, eu sunt avantajat de aceste delimit\u0103ri. E vorba de cel mai mare poet sanscrit, o limb\u0103 moart\u0103, dar o limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u015fi, dac\u0103 e sf\u00e2nt\u0103, cre\u015fte. Sir William Jones \u2013 prima mare autoritate modern\u0103 \u00een descoperirea Indiei pentru europeni – , l-a numit pe Kalidasa \u201e Shakespeare al Indiei\u201d. Pe atunci, India era \u201ePerla Coroanei\u201d \u015fi se spunea \u00een Anglia: \u201ePutem pierde India, \u201ePerla Coroanei\u201d, dar nu-l putem pierde pe Shakespeare\u201d. La ora asta India nu numai c\u0103 nu e pierdut\u0103, dar \u00eenseamn\u0103 cumva mai mult dec\u00e2t Anglia, este a opta \u0163ar\u0103 a lumii \u015fi este \u00een acela\u015fi club select al \u0163\u0103rilor mari, cu Anglia. Indienii spun acum c\u0103 Shakespeare este un \u201eKalidasa al Angliei\u201d sau al Europei. <\/strong><\/p>\n

Vorbim despre un autor care pentru India, dar \u015fi pentru America, este ceea ce este Shakespeare pentru europeni. Aveam de g\u00e2nd s\u0103 intru direct \u00een subiect \u015fi ca s\u0103 salvez timpul, \u015fi totu\u015fi o s\u0103 fac c\u00e2teva considera\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conceptul de \u201erecunoa\u015ftere\u201d. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, eu am fost opt ani \u00een India \u00eentre \u201877 \u2013 \u201984, 02-03, \u015fi am avut preocup\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Vedele<\/em>, am tradus atunci \u015fi Meghaduta <\/em>\/ Norul vestitor<\/em> de Kalidasa. Fiind de netradus, totu\u015fi, poate reprezenta, cum v-am spus, \u201egeniul limbii sanscrite\u201d. Abijnana<\/em> este termenul sanscrit pentru recunoa\u015ftere, \u201eabhi\u201d e prefixul \u015fi \u201ejnana\u201d e \u201ecunoa\u015ftere\u201d, care este cunoa\u015fterea suprem\u0103, cunoa\u015fterea sacr\u0103, na\u015fterea lui Brahma. Abhijnana<\/em> reprezint\u0103 un domeniu masiv pentru filologi. <\/strong><\/p>\n

Piesa nu se nume\u015fte simplu Sakuntala<\/em>, ci, este cunoscut\u0103 ca Abijnana Sakuntala<\/em>, recunoa\u015fterea Sacuntalei. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i pe Internet la \u201eabijnana\u201d, ve\u0163i g\u0103si \u201eabijnana sakuntala\u201d. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 termenul care nu e un termen neimportant \u00een sanscrit\u0103 a devenit important prin aceast\u0103 crea\u0163ie a unui autor, a lui Kalidasa. <\/strong><\/p>\n

A\u015f face o compara\u0163ie, pentru cei care iubesc literatura, cu termenul grecesc \u201etragedia\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u015fi \u201cdescoperire\u201d, \u015fi \u201ccunoa\u015ftere\u201d. Prima oar\u0103 este cunoa\u015ftere, iar a doua oar\u0103, respectiv \u201eanagnoresis\u201d, este termen fundamental ca \u015fi \u201ecatharsis\u201d ca \u015fi \u201eperipeteia\u201d \/ r\u0103sturnarea sor\u0163ii, \u00een definirea tragediei de c\u0103tre Aristotel. <\/strong>Termenul este mai apropiat de sensul indian \u015fi compara\u0163ia cu \u201eabijnana\u201d ar putea s\u0103 ofere destule surprize. <\/strong><\/p>\n

De exemplu, \u201eanagnoresis\u201d este definitorie pentru tragedie. Abijnana Sakuntala<\/em> este o pies\u0103 \u00een 7acte, care nu este o tragedie. Nici m\u0103car o dram\u0103, am putea spune \u00een termenii no\u015ftri, este o kavia<\/em>, o pies\u0103 literar\u0103. De fapt – o natya<\/em>, acesta este termenul pentru dram\u0103 \u00een sanscrit\u0103. Natya<\/em> este o mare disciplin\u0103 \u00een sanscrit\u0103, o mare \u015ftiin\u0163\u0103. O mare art\u0103, care poate fi pus\u0103 \u00een paralel cu poetica lui Aristotel. \u015ei aici era un lucru serios, tragedia care este definitorie pentru Europa \u015fi esen\u0163ial\u0103 \u2013 una dintre crea\u0163iile majore ale omenirii \u2013 nu se aplic\u0103 la indieni. Pentru c\u0103 tragedia presupune \u015fi moarte. <\/strong><\/p>\n

La indieni, moartea nu este relevant\u0103. Moartea este o solu\u0163ie acceptat\u0103 \u015fi mai ales fiind urmat\u0103 de o nou\u0103 na\u015ftere, o rena\u015ftere, presupune o alt\u0103 via\u0163\u0103, un alt chin. A\u015fadar, tragedia nu exist\u0103. Nu e un concept care s\u0103 fie at\u00e2t de puternic, at\u00e2t de \u00eenalt, de \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, de m\u0103re\u0163, de extraordinar \u015fi care s\u0103 dea pre\u0163ul vie\u0163ii, de fapt \u015fi misterul vie\u0163ii. Asta \u00een leg\u0103tur\u0103 cu termenul pe care a\u015f vrea s\u0103-l re\u0163inem. Adic\u0103 \u015fi c\u0103 \u201erecunoa\u015fterea\u201d \u015fi \u201eabijnana\u201d se apropie de \u201eanagnoresis\u201d. <\/strong><\/p>\n

Piesa lui Kalidasa este cunoscut\u0103 prin traducerea lui George Co\u015fbuc, care este primul din traduc\u0103torii din german\u0103. <\/strong>Eusebiu Camilar a tradus-o din francez\u0103. Din sanscrit\u0103 nu s-a tradus \u00eenc\u0103. Eu am tradus din sanscrit\u0103 poemul lui Kalidasa, Meghaduta \/ Norul vestitor<\/em>, \u00een care apare tema recunoa\u015fterii. <\/strong><\/p>\n

Eroul, un semizeu Yaksha<\/em>, este exilat de Kubera<\/em>, zeul bog\u0103\u0163iei, \u00een mun\u0163i, \u00een Himalaya, \u015fi trebuie s\u0103 trimit\u0103 veste de iubire \u015fi jale so\u0163iei sale, \u015fi atunci \u00eencredin\u0163eaz\u0103 mesajul norului. Cum o va recunoa\u015fte norul pe so\u0163ia lui reiese din felul cum i-o descrie folosind lianele pentru p\u0103rul ei, ochii c\u0103prioarelor pentru ochii ei \u015fi a\u015fa mai departe. Este una dintre cele mai frumoase descrieri simbolice, lirice, a rela\u0163iilor de iubire. <\/strong><\/p>\n

Eu am mai tradus tot din sanscrit\u0103, par\u0163ial, chiar \u00een cartea Tangoul tigrului<\/em>, din Kumarasambhava \/ Na\u015fterea Feciorului<\/em>, na\u015fterea copilului lui Shiva<\/em> \u015fi al so\u0163iei sale, Parvati<\/em>. La cererea consiliului zeilor, lui Brahma<\/em> trebuia s\u0103 i se nasc\u0103 un fiu mai puternic, care era mai presus dec\u00e2t ceilal\u0163i zei. \u00cen realitate, celebrarea acestei na\u015fteri, care este mitologic\u0103 \u015fi mistic\u0103 \u2013 o s\u0103 aduc ni\u015fte exemplific\u0103ri \u2013 este evocat\u0103 \u00een aceast\u0103 pies\u0103. \u015eapte sunt piesele lui Kalidasa p\u0103strate, dar cea mai renumit\u0103 \u00eentr-adev\u0103r este Sakuntala,<\/em> fata unei fiin\u0163e celeste, a unei nimfe \u2013 o numim noi, \u015fi a\u015fa o numesc \u015fi traduc\u0103torii \u2013 \u015fi a unui pustnic. Acest pustnic, gelozit de zei pentru puterea concentr\u0103rii lui \u00een rug\u0103ciune, este supus unei tenta\u0163ii din partea lor prin trimiterea acestei nimfe, care devine mama Sakuntalei. Sakuntala este crescut\u0103 \u00een p\u0103dure \u00een schitul acestui pustnic, acestui preot hindus \u2013 pandit. <\/strong><\/p>\n

Acesta este subiectul din Mahabharata<\/em>. Este un subiect fundamental pentru India, pentru \u00een\u0163elegerea ei. Este povestea de dragoste a regelui Dushyanta<\/em>, care, merg\u00e2nd la v\u00e2n\u0103toare, \u00eent\u00e2lne\u015fte o foarte frumoas\u0103 femeie, \u00een persoana Sakuntalei, cu ochi de gazel\u0103 – \u015fi toate aceste unice epitete \u015fi poetiz\u0103ri din Kalidasa sunt specifice pentru poezia sanscrit\u0103 \u00een general. \u00cendr\u0103gostirea lui, pe parcursul v\u00e2n\u0103torii, se aseam\u0103n\u0103 cu sentimentul din colindele rom\u00e2ne\u015fti. Fapt e c\u0103 povestea spune c\u0103 regele se va c\u0103s\u0103tori cu Sakuntala. <\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 cel pu\u0163in 5 concepte fundamentale \u00een vechea Indie sanscrit\u0103, despre c\u0103s\u0103torie. Cel mai cunoscut rit de c\u0103s\u0103torie, gandharva<\/em>, const\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea dintre cei doi parteneri. Eroul nu-\u015fi dezv\u0103luie identitatea ca rege \u015fi nici ea c\u0103 ar fi o fiin\u0163\u0103 celest\u0103, ci, \u00eei spune c\u0103 este fata crescut\u0103 \u00een p\u0103dure. <\/strong>Fapt e c\u0103 regele o ia de nevast\u0103, plec\u00e2nd singur la palat \u00eenapoi. La indieni, poligamia era admis\u0103 ca \u015fi \u00een Grecia Antic\u0103. <\/strong><\/p>\n

Regele avea so\u0163iile lui, dar nu avea nici un copil. Aceasta este foarte important. Deci am zis \u201eabijnana\u201d, am zis \u201eanagnoresis\u201d, dar acum v\u0103 amintesc faptul c\u0103 acest copil este subiectul recunoa\u015fterii, nu al paternit\u0103\u0163ii neap\u0103rat \u015fi deci nu intr\u0103m \u00een chestiunile realiste, ci, intr\u0103m \u00eentr-o anumit\u0103 viziune a acelei lumi sanscrite care este foarte sus, mistic\u0103, dar \u015fi foarte p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u015ei omeneasc\u0103. Regele uit\u0103 de Sakuntala. Are o amnezie. Este o imagine literar\u0103 celebr\u0103 \u015fi \u00eentoars\u0103 pe toate fe\u0163ele. \u00cen realitate, Sakuntala i-a dat tot respectul unui alt pandit<\/em>, vecin cu tat\u0103l ei adoptiv \u015fi – pustnicul murise \u00eentre timp – pentru c\u0103 nu l-a respectat, regele o blesteam\u0103 pe Sakuntala \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie uitat\u0103. Sunt versiuni \u015fi interpret\u0103ri cum c\u0103 regele o uitase \u00eenainte de a fi blestemat\u0103. <\/strong><\/p>\n

Acum exist\u0103 o concuren\u0163\u0103 \u00eentre formule dramatice \u015fi religioase: ea na\u015fte copilul, merge cu copilul la palat, este respins\u0103, nerecunoscut\u0103, neprimit\u0103 de so\u0163; ea \u00eel face ingrat. \u00centre timp, c\u00e2nd ea este respins\u0103, un pescar prinde un pe\u015fte, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een literatur\u0103. \u015ei g\u0103se\u015fte \u00een burta pe\u015ftelui inelul pe care i-l d\u0103duse regele \u015fi ea, nemaiav\u00e2ndu-l n-a mai cunoscut-o. Ea \u00eel pierduse, \u00eel sc\u0103pase \u00een ap\u0103, dar uite c\u0103 pe\u015ftele l-a g\u0103sit. Eu povestesc pu\u0163in amuzant, nu e a\u015fa de amuzant, acesta este at\u00e2t de des invocatul motiv al pe\u015ftelui care \u00eenghite un inel \u015fi \u00eel g\u0103se\u015fte un pescar norocos \u015fi \u00ee\u015fi pune ni\u015fte dorin\u0163e. <\/strong><\/p>\n

Se g\u0103se\u015fte \u015fi \u00een aceast\u0103 pies\u0103, ca \u015fi \u00een alte piese ale lui Kalidasa \u015fi \u00een basmele indiene. Se spune c\u0103 90% din motivele epice din toat\u0103 lumea \u015fi-ar avea originea \u00een epica indian\u0103. V\u0103z\u00e2nd inelul \u00eei vine \u015fi memoria, o mai \u015fi crede c\u0103 a v\u0103zut-o \u015fi o recunoa\u015fte. Finalul reprezint\u0103 iubirea cu uitare. Urmeaz\u0103 na\u015fterea copilului. Acest copil a fost Bharata<\/em>. Numele Indiei este Bharat<\/em>. Deci, numele Indiei vine de la copilul Sakuntalei<\/em> cu Dushyanta<\/em>, cu regele fondator, marele rege, unificatorul, cel care a f\u0103cut India, care seam\u0103n\u0103 cu ceea ce reprezint\u0103 pentru chinezi, Shun<\/em>. <\/strong><\/p>\n

Pe scurt, spun\u00e2nd lucrurile astea, povestindu-v\u0103 piesa \u00eentr-un fel, am vrut s\u0103 subliniez c\u0103 aceast\u0103 \u201crecunoa\u015ftere\u201d este una chiar ca la o instan\u0163\u0103, \u00een care \u00eensu\u015fi regele este \u015fi detectivul, dar este \u015fi f\u0103ptuitorul. Cam a\u015fa este \u015fi Dushyanta<\/em>, cel care, nerecunosc\u00e2nd-o, o respinge \u015fi face un act de justi\u0163ie, ca pe urm\u0103 el \u00eensu\u015fi s\u0103 fie vinovatul. <\/strong><\/p>\n

Eu a\u015f vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n mai ales la aceast\u0103 situa\u0163ie a iubirii condi\u0163ionate de na\u015fterea unui copil, care nu este aceea\u015fi lucru ca \u00een cultura european\u0103. Aici aproape c\u0103 iubirea respingea copilul. Nu c\u0103 era o iubire steril\u0103, dar copilul era o materializare, aproape o ur\u00e2\u0163ire a iubirii. Exagerez, fapt e c\u0103 la Kalidasa iubirea \u00eenseamn\u0103 na\u015fterea copilului fondator, cum ar veni \u00een cazul Indiei, dar nu numai neap\u0103rat fondator. <\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 o mare dragoste a lui Mihai Eminescu pentru Kalidasa, pentru opera lui, pentru Sakuntala<\/em>. Compara\u0163ia a f\u0103cut-o Amita Bhose \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Venere \u015fi Madon\u0103<\/em> sau \u00cenger \u015fi Demon,<\/em> ea a mers pe ni\u015fte compara\u0163ii mistice. Kalidasa s-a \u00eenchinat lui Shiva<\/em>, Shiva <\/em>este distrugerea, Shiva <\/em>este zeul dansului, care dans\u00e2nd distruge \u015fi recreeaz\u0103 lumea. Distrugerea lumii nu \u00eenseamn\u0103 Apocalipsa, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, paralel, se reface, e o distrugere ca o crea\u0163ie, e o form\u0103 a crea\u0163iei. Distrugerea lui \u00eenseamn\u0103 \u015fi distrugerea credin\u0163ei \u015fi crearea ei \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103. <\/strong><\/p>\n

Aici apare referirea la Eminescu. Amita Bhose face o hermeneutic\u0103 a operelor lui Eminescu foarte faimoase, inspirate din Vede<\/em>, \u00eencep\u00e2nd cu Scrisoarea I<\/em>, cu trimitere la facerea lumii, geneza preluat\u0103 din \u201eImnul originii\u201d din Rigveda<\/em>. Chiar Luceaf\u0103rul<\/em> are leg\u0103tur\u0103 cu operele sanscrite. Dar, mai este un poem, C\u0103lin, file din poveste<\/em>. To\u0163i \u00eel \u015ftim. \u015ei to\u0163i \u00eel iubim. To\u0163i \u00eel sim\u0163im foarte familiar. Foarte protector. <\/strong><\/p>\n

\u015eapte ani am lucrat \u00een India cu studen\u0163ii \u015fi am discutat Luceaf\u0103rul, Scrisoarea I, Nirvana<\/em>, care s-a numit a\u015fa \u015fi a devenit Rug\u0103ciunea unui dac<\/em>. Dacii credeau \u00een nemurire a\u015fa cum credeau indienii. Compara\u0163ii cu religia indian\u0103 apar \u00een tratatele lui Mircea Eliade. C\u0103lin este C\u0103lin dar este \u015fi \u201eKali\u201d. Eu am scris o carte \u00een nou\u0103 volume \u015fi le-am oprit fiindc\u0103 mi-a fost fric\u0103. \u201eApokali<\/em>psa\u201d indian\u0103 reprezint\u0103 apocalipsa Kali. Kali este pentru India ceea ce este pentru noi Maica Domnului, a comparat psihologul Jung. Dar ea este so\u0163ia lui Shiva<\/em>. Noi tr\u0103im \u00een Bucure\u015fti, ceea ce \u00eenseamn\u0103 bucurie. Ne referim la India, la un popor care e trist. Poporul indian. \u015ei prin Kali, aceast\u0103 for\u0163\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare \u00eenseamn\u0103 credin\u0163\u0103 mistic\u0103. <\/strong><\/p>\n

V\u0103 spuneam care ar fi fost metoda mea \u00een materie de recunoa\u015ftere \u015fi de apropiere de Kalidasa. Gramatica sanscrit\u0103 este scris\u0103 de Eminescu, de m\u00e2n\u0103, \u00een trei caiete. Textul se refer\u0103 tot la aceast\u0103 \u201erecunoa\u015ftere\u201d, la forme diverse ale conceptului de recunoa\u015ftere. Da\u0163i-mi voie s\u0103 v\u0103 reamintesc c\u00e2teva formule de recunoa\u015ftere din crea\u0163ia lui Eminescu. \u00cent\u00e2i, aduce\u0163i-v\u0103 aminte c\u0103 nu s-a scris nimic mai profund \u00een limba rom\u00e2n\u0103 despre na\u015fterea lumii. V\u0103 reamintesc versurile: \u201eLa-nceput, pe c\u00e2nd fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103, \/ Pe c\u00e2nd totul era lips\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103, \/ C\u00e2nd nu s-ascundea-n nimica,de\u015fi tot era ascuns… \/ C\u00e2nd p\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel nep\u0103truns\u2026\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen sanscrit\u0103 aceste concepte poetice sunt cuprinse \u00een \u015ftiin\u0163a \u201ealamkara\u201d. Iat\u0103 compara\u0163ia \u00eentre textul vedic de acum c\u00e2teva mii de ani \u015fi textul eminescian tradus \u00een sanscrita modern\u0103: este cu totul altceva, dar este \u015fi acela\u015fi lucru. Se putea recunoa\u015fte \u00een aceast\u0103 (re)traducere firul g\u00e2ndirii ini\u0163iale. \u00cen acest text exist\u0103 cel mai puternic punct de recunoa\u015ftere la Eminescu \u015fi care e unul social mai degrab\u0103. Iat\u0103 versul: \u201eFericeasc\u0103-l scriitorii, toat\u0103 lumea recunoasc\u0103-l, \/ Ce-o s\u0103 aib\u0103 din acestea pentru el, b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l?\u201d. Aceast\u0103 rim\u0103 condi\u0163ional\u0103 \u015fi condi\u0163ionat\u0103 a dasc\u0103lului la Eminescu este similar\u0103 cu forma superb\u0103 de imperativ (\u201crecunoasc\u0103-l \/ recunoa\u015fte\u201d, foarte savant\u0103, dar acesta este Eminescu). V\u0103 spun asta pentru c\u0103 am mers pe \u201eabijnana\u201d, \u201eanagnoresis\u201d, acum mergem pe \u201erecunoa\u015ftere\u201d. \u00cen varianta, probabil culeas\u0103 de Eminescu, \u00een proz\u0103 se spune a\u015fa: \u201eC\u00e2nd a ajuns el la casa t\u0103t\u00e2ne-s\u0103u, era un palat stra\u015fnic, iar al\u0103turi, un c\u00e2rd de porci pe care \u00eel p\u0103\u015ftea un b\u0103ie\u0163el cam de \u015fapte ani\u201d\u2026, e vorba de \u201eC\u0103lin nebunul\u201d. <\/strong><\/p>\n

Recunoa\u015fterea acestui copil apare \u00een basmul eminescian. Nu se mai spune c\u0103 s-a mai v\u0103zut cu mama copilului. \u00cen Strigoii<\/em> nu apare vreun copil. <\/strong>Este dragostea stelelor, care renasc. Dragostea este mai mult dec\u00e2t procrea\u0163ie. \u00cen aceast\u0103 oper\u0103 kalidasian\u0103, odat\u0103 cu recunoa\u015fterea b\u0103iatului, a copilului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva cu totul excep\u0163ional. \u015ei la Kalidasa \u015fi la Eminescu, nunta. O nunt\u0103 este cu totul mistic\u0103 la Kalidasa \u00eentotdeauna. A\u015fa este \u015fi la Eminescu. Nunta de la sf\u00e2r\u015fitul acestei poeme este ca \u015fi la Kalidasa. Eu \u00eel suspectez pe Eminescu de a fi citit \u015fi cunoscut foarte bine \u015fi aceast\u0103 na\u015ftere a feciorului, similar\u0103 celei a copilului, Sambhava<\/em>, din Shiva<\/em> \u015fi Parvati<\/em>. <\/strong><\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 spun simbolul albastrului. Adic\u0103 mireasa apare la un moment dat. Se sperie c\u00e2nd o recunoa\u015fte, o recunoa\u015ftere diferit\u0103 de a lui Kalidasa. Ea este foarte fericit\u0103 de a fi recunoscut\u0103 de mirele ei. Ea apare la nunt\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een albastru \u015fi are numele de Viorica. Aceast\u0103 floare albastr\u0103 care vine din romantism, din Novalis, se une\u015fte cu Sacuntala<\/em> lui Kalidasa. Am vrut ca aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu Dumneavoastr\u0103 \u015fi aceast\u0103 tem\u0103 pe care am ales-o s\u0103 v\u0103 ajute \u00een via\u0163\u0103. A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 mai exemplific una\u2013dou\u0103 situa\u0163ii de \u201erecunoa\u015ftere\u201d. <\/strong><\/p>\n

Shiva<\/em> \u00eel omoar\u0103 pe Zeul Dragostei, Kama<\/em>, pentru c\u0103 el fiind pustnic nu vrea s\u0103 aud\u0103 de iubire. Singura solu\u0163ie a salv\u0103rii lumii era s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de Parvati<\/em> sau Kali <\/em>sau alte nume, \u015fi s\u0103 fac\u0103 acel copil, Kumara<\/em>, ca s\u0103 salveze lumea de demoni. \u015ei atunci se sup\u0103r\u0103 \u015fi-l distruge pe zeul iubirii, spre a-l re\u00eenvia la implor\u0103rile a tot ce era viu. <\/strong><\/p>\n

V\u0103 mai dau un exemplu de o recunoa\u015ftere din Eminescu. George C\u0103linescu a intitulat un mare scenariu al lui Eminescu, Avatarii faraonului Tla<\/em>. O dat\u0103 va fi un mare film cu aceste avataruri\u2026 Povestea se mai poate compara mai deslu\u015fit cu Adam \u015fi Eva<\/em> a lui Liviu Rebreanu, \u00een care sunt tot \u015fapte avataruri. Descrierea nu este terminat\u0103 de Eminescu, ceea ce este un avantaj. Este deschis drumul unor interpret\u0103ri\u2026 <\/strong><\/p>\n

Toat\u0103 povestea asta cu recunoa\u015fterea este \u00een fiecare persoan\u0103. \u015etim ce avem de f\u0103cut, spre ce tindem, ce tent\u0103m. Adic\u0103 e bine s\u0103 reias\u0103 \u015fi o ambi\u0163ie de aici, m-am temut c\u0103 plictisesc \u015fi c\u0103 o s\u0103 v\u0103 displac\u0103, m-am temut \u015fi c\u0103 o s\u0103 v\u0103 plac\u0103\u2026 Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire eu o trec pentru mine ca pe o \u00eent\u00e2lnire serioas\u0103 cu Eminescu. <\/strong>Adic\u0103 eu am venit s\u0103 fac caz de Eminescu prin Kalidasa. \u015ei de India. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dr. George Anca<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    ABHIJNANA \u00a0* \u201eRecunoa\u015fterea\u201d la Eminescu \u015fi Kalidasa (conferin\u0163\u0103)     \u201eRecunoa\u015fterea\u201d este un termen de specialitate \u015fi am [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-5308","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5308","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5308"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5308\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}