{"id":5365,"date":"2012-05-04T15:59:42","date_gmt":"2012-05-04T15:59:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5365"},"modified":"2012-05-04T17:53:31","modified_gmt":"2012-05-04T17:53:31","slug":"secvente-de-spiritualitate-indiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/04\/secvente-de-spiritualitate-indiana\/","title":{"rendered":"Secven\u0163e de spiritualitate indian\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Secven\u0163e de spiritualitate indian\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 George Anca<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La colocviul \u201cIndiani\u015fti rom\u00e2ni de ieri \u015fi de azi\u201d, desf\u0103\u015furat pe 27 aprilie 2010, am adresat celor prezen\u0163i \u00eentrebarea: \u201cCe reprezint\u0103 pentru Dv indianistica\/indologia rom\u00e2neasc\u0103?\u201d Am primit r\u0103spunsuri \u201escurte\u201d – \u201esingura modalitate de a m\u0103 apropia \u015fi de a \u00een\u0163elege textele sacre ale unei mari culturi\u201d (Veronica Anghelescu); \u201enecesitatea recunoa\u015fterii apropierii, similitudinii \u00eentre culturi aflate \u00een stadii diferite\u201d (Crina Boc\u015fan); \u201em-am dus si i-am spus lui Gandhi ce “minuni” fac eu cu India mea (Mihaela Gligor). Iat\u0103 c\u00e2teva fragmente din r\u0103spunsuri mai \u201elungi\u201d: a) \u201eIndianistica \/ indologia rom\u00e2neasc\u0103 reprezint\u0103 pentru mine, pe scurt, reg\u0103sirea latinit\u0103\u0163ii noastre \u00een indoeuropean\u0103, al\u0103turi de marile popoare care au adus pe lume institu\u0163ia Istoriei. Istorie a fost \u015fi \u00eenainte de indo-europeni, egiptenii au tr\u0103it, de pild\u0103, c\u00e2teva mii de ani \u00eenaintea indoeuropenilor, dar nu s-a g\u00e2ndit nimeni s-o poveseasc\u0103 \u00een timp, ca Herodot, de la cauze la efecte, \u015fi mai ales s-o c\u00e2nte, ca Homer\u201d (Nicolae Georgescu); b) \u201eIndianistica la noi a\u00a0mai \u00eensemnat reg\u0103sirea\u00a0 at\u00e2tor \u015fi at\u00e2tor cuvinte, mituri, st\u0103ri de spirit, chiar obiceiuri, mentalit\u0103\u0163i. \u015ei noi, valahii, jur\u0103m pe Olt – a\u015fa cum indienii jur\u0103 pe Bengali, de pild\u0103\u201d (Mircea Handoca).<\/strong><\/p>\n

Preocup\u0103rile noastre eliade\u015fti ne-au apropiat de indianistic\u0103 la \u00eenceputul deceniului al VIII-lea al secolului trecut, c\u00e2nd am publicat un articol valorific\u00e2nd afinit\u0103\u0163ile elective dintre India \u015fi Mircea Eliade, desigur, o \u00eencercare de amator, nefamiliarizat cu semnifica\u0163ia \u015fi profunzimea no\u0163iunilor \u015fi cuno\u015ftin\u0163elor de indianistic\u0103. Cartea lui Sergiu Al George \u201eArhaic \u015fi universal\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een toamna anului 1981 ne-a dezv\u0103luit noi taine ale prezen\u0163ei \u201econtinentului\u201d indian \u00een con\u015ftiin\u0163a cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (Br\u00e2ncu\u015fi, Eminescu, Blaga, Eliade). O alt\u0103 etap\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea indianismului rom\u00e2nesc a constituit-o lectura monumentalei edi\u0163ii din \u201eOperele\u201d lui Eminescu. La cel de-al XIV-lea tom am z\u0103bovit \u00eendelung. Aici se afl\u0103 reprodus facsimilul a trei manuscrise eminesciene con\u0163in\u00e2nd traducerea autograf\u0103 a \u201cGramaticii limbii sanscrite\u201d de Franz Bopp. Cele 220 de pagini t\u0103lm\u0103cite \u00een rom\u00e2ne\u015fte de poet sunt urmate de alte 70 ale glosarului comparativ, unde traducerilor germane ale autorului le sunt ad\u0103ugate echivalentul \u00een rom\u00e2n\u0103, note \u015fi adnot\u0103ri ale lui Eminescu.<\/strong><\/p>\n

Comentariile Amithei Bhose, la obiect, ne ofer\u0103 apoi cele mai competente \u015fi utile informa\u0163ii \u015fi interpret\u0103ri. Indianistica rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 pentru noi \u015fi cele trei c\u0103r\u0163i ale lui Mircea Itu, \u015fi volumele lui Vasile Andru, \u015fi eseurile de indoeminescologie ale subsemnatului George Anca, eruditele studii ale lui Liviu Borda\u015f, precum \u015fi recentul jurnal din India al Mihaelei Gligor, al\u0103turat altor jurnale de c\u0103l\u0103torie, care ne aduc aproape nu doar parfumul exotic al Indiei, ci \u015fi c\u00e2te ceva din sufletul \u201eIndiei eterne\u201d.<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 \u015fi alte comentarii despre eternitatea spiritualit\u0103\u0163ii Indiei:<\/strong><\/p>\n

Doina Severin-Boriceanu<\/em>: Am devo\u0163iune pentru cei mor\u0163i \u00een r\u0103zboaie sau pe pragul casei mele, pentru arborele tr\u00e2ntit de \u0163apinar, pentru reg\u0103siri… Iar c\u00e2nd citesc orice, dar Orice Despre India, practic o Real\u0103 Reg\u0103sire. T\u00e2njesc dup\u0103 asta, m\u0103 las cotropit\u0103 de ceea ce-mi aduc sub nas pasiona\u0163ii indianismului \u015fi chiar cred c\u0103 vibrez cu ei, respir cu ei, r\u00e2nd dup\u0103 r\u00e2nd, ner\u0103bdarea m\u0103 face s\u0103 \u00eenghit lacom\u0103 ofertele lor, interpret\u0103rile \u015fi gesturile lor de cunoa\u015ftere, m\u0103 \u00eenec, m\u0103 sufoc, dar merg mai departe cu credin\u0163\u0103. Ca \u015fi cum \u00eentr-un r\u0103zboi comandantul de batalion ar striga: \u201e\u00cenainte! La atac!\u201d. Sun\u0103 egoist. Nu \u015ftiu cum e la al\u0163ii, dar \u00een \u0163inutul fiin\u0163ei care sunt, toate se petrec uneori de nici eu nu le mai dau de cap! Cei care bat t\u0103r\u00e2mul necuprinsului indian, m\u0103 \u00eembib\u0103 de pasiuni noi, de chem\u0103ri spre universuri, m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 r\u0103suflu larg, imens, f\u0103r\u0103 opintiri, s\u0103 m\u0103 desf\u0103t de ce aflu… \u00eentr-o stare pantagruelic\u0103 de nevindecat. Tr\u0103iesc iluzii binef\u0103c\u0103toare c-a\u015f putea atinge un concept, un simbol, o fil\u0103 dintr-un \u00cen\u0163eles… M\u0103 duc hai-hui prin universurile prinse de m\u00e2na care umple pagina cu propriile aprecieri \u015fi date. Iar asta mi se pare enorm! Poate c\u0103 li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi altora… Poate c\u0103 nu. Poate mi se trage de la nes\u0103buin\u0163a acelei iubiri cu India, nes\u0103\u0163ioase. Ating cu ei o supersti\u0163ie a supravie\u0163uirii, o dorin\u0163\u0103 pasional\u0103 de-a colinda literele ca pe o p\u0103dure magic\u0103 de unde n-a\u015f mai vrea s\u0103 ies…<\/strong><\/p>\n

Florinel Agafi\u0163ei<\/em>: Prezentul postdecembrist consemneaz\u0103, nu reluarea, ci, continuarea mai nuan\u0163at\u0103 a leg\u0103turilor cu spiritualitatea indian\u0103, c\u0103ci destui savan\u0163i tineri au ap\u0103rut \u015fi s-au manifestat \u00een arealul spiritual ce leag\u0103 Rom\u00e2nia de India \u015fi invers, semnele ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 eforturile contemporane sunt \u00een direc\u0163ia fireasc\u0103, bun\u0103, n\u0103sc\u0103toare de noi valori menite a \u00eentregi pantheonul spiritual al omenirii.<\/strong><\/p>\n

Indologia rom\u00e2neasc\u0103, fie c\u0103 s-a manifestat individual, fie c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se constituie \u00eentr-o posibil\u0103 \u015fcoal\u0103 – o \u015fcoal\u0103 despre care Occidentul ar putea vorbi c\u00e2ndva, a\u015fa cum la noi se vorbe\u015fte de mult\u0103 vreme despre cele apusene \u015fi cum se \u00eencearc\u0103 a se \u00eentocmi la Bucure\u015fti, mai cu seam\u0103, \u00een deceniile scurse de la revolu\u0163ie \u00eencoace<\/em> – \u00eenseamn\u0103, \u00een fapt, un alt spa\u0163iu al manifest\u0103rii noastre spirituale, ce incumb\u0103 interesul manifest al rom\u00e2nilor pentru Orient, \u00een general, India, \u00een mod special, interes pornit, poate, \u015fi dintr-un trecut str\u0103vechi, comun c\u00e2ndva, indo-european.<\/strong><\/p>\n

Elena Liliana Popescu<\/em>: \u201e\u00cent\u00e2lnirea\u201d cu Ramana s-a produs pe c\u00e2nd citeam cartea India Secret\u0103 <\/em>a lui Paul Brunton, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u00een perioada studen\u0163iei. Descrierea inspirat\u0103 a momentului \u00eent\u00e2lnirii autorului cu \u00een\u0163eleptul de la Arunachala, \u015focul pe care acesta l-a tr\u0103it \u00een prezen\u0163a sa t\u0103cut\u0103 s-a transmis \u015fi t\u00e2n\u0103rului cititor care eram atunci \u015fi a fost suficient s\u0103 deschid\u0103 \u00een mod miraculos \u015fi decisiv o poart\u0103 ce ducea spre un t\u0103r\u00e2m misterios, necunoscut \u015fi nea\u015fteptat.<\/strong><\/p>\n

Poate p\u0103rea la prima vedere un fapt obi\u015fnuit care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la citirea unei c\u0103r\u0163i ce \u00ee\u0163i treze\u015fte interesul. Cu unele deosebiri importante, fundamentale: acest drum nu se deschidea spre exterior, era total nou \u015fi a continuat de atunci f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. Am realizat treptat c\u0103 el nu are sf\u00e2r\u015fit \u015fi nici \u00eenceput. Mai precis acest drum duce spre un prezent atotcuprinz\u0103tor, pe care \u00eel numim prezent, nedispun\u00e2nd de alt termen mai apropiat care s\u0103 exprime, sau s\u0103 descrie, acea stare-drum sau drum-stare, un prezent continuu dincolo de timp \u015fi de spa\u0163iu. Un prezent care \u00eenglobeaz\u0103 \u00een el trecutul \u015fi viitorul, tot ceea ce se petrece \u00een trecut sau \u00een viitor, totul, f\u0103r\u0103 a se identifica cu ceva din toate acestea, dar care se afl\u0103 \u00een toate acestea, fiindu-le suportul subiacent.<\/strong><\/p>\n

Cum nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u015fi aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire s-a produs din necesitatea de a se produce, necesitate \u00een virtutea c\u0103reia se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sau pare c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 fenomenal\u0103, a dualit\u0103\u0163ii. \u00cen timp, am primit mai multe c\u0103r\u0163i de la ashramul de la Arunachala, c\u0103r\u0163i ce cuprindeau dialoguri cu \u00een\u0163eleptul de la Arunachala, cum este numit Ramana Maharshi, din diferite perioade ale existen\u0163ei sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti, dup\u0103 ce a tr\u0103it acel moment transcendent ce l-a adus \u00een fa\u0163a necunoscutului absolut: El \u00eensu\u015fi sau Sinele.<\/strong><\/p>\n

Am tradus \u015fi publicat Introspec\u0163ia <\/em>(Self-Enquiry<\/em>, Editura Axis Mundi, Bucure\u015fti, 1993), a urmat apoi \u00cen\u0163eleptul de la Arunachala <\/em>(Talks with Ramana Maharshi<\/em>, Editura Herald, Vol. I-II, Bucure\u015fti, 1997). Am continuat cu traducerea poemelor sale pe care le-am publicat \u00een 2007 \u00eempreun\u0103 cu o edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 a Introspec\u0163iei<\/em>, \u00eentr-un volum intitulat Introspec\u0163ia. Poeme<\/em> (Editura Asocia\u0163iei Literare \u0162IE, Bucure\u015fti, 2004).<\/strong><\/p>\n

Petru Costinescu<\/em>: Indianistica, indologia? Ce \u00eenseamn\u0103 pentru mine? Ceea ce am citit din Lucian Blaga (Trilogia Valorii), Mircea Eliade, George Anca. \u015ei ce am \u00eenv\u0103\u0163at despre inven\u0163iile indiene, m\u0103rcile indiene \u015fi design-ul indian. \u015ei filmele indiene pe care le-am v\u0103zut. \u015ei pr\u0103jiturile indiene din Rom\u00e2nia. Iat\u0103 c\u00e2teva exprim\u0103ri ale Dic\u0163ionarului Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne<\/em>1<\/sup><\/a>: INDI\u00c1N\u0102,<\/em> indiene<\/em>, s.f. Pr\u0103jitur\u0103 umplut\u0103 cu fri\u015fc\u0103 \u015fi acoperit\u0103 cu glazur\u0103 de ciocolat\u0103. Cf. germ. Indianer (krapfen). \u015ei \u0163es\u0103turile de bumbac indiene: INDI\u00c1N<\/em> s.n. \u0162es\u0103tur\u0103 de bumbac sub\u0163ire \u015fi fin\u0103, albit\u0103, vopsit\u0103 sau imprimat\u0103, din care se confec\u0163ioneaz\u0103 obiecte de lenjerie. Var.: indi\u00e1n\u0103 s.f. \u2013 din fr. Indienne; SAR\u00cd<\/em> s.n.<\/em> \u00cembr\u0103c\u0103minte femeiasc\u0103 indian\u0103, lung\u0103 \u015fi ampl\u0103, care acoper\u0103 un um\u0103r \u015fi las\u0103 dezgolit pe cel\u0103lalt.<\/strong><\/p>\n

Dr. George Anca<\/strong><\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Secven\u0163e de spiritualitate indian\u0103 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5365","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5365"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5365\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}