{"id":5545,"date":"2012-05-07T10:42:04","date_gmt":"2012-05-07T10:42:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=5545"},"modified":"2012-05-07T10:46:26","modified_gmt":"2012-05-07T10:46:26","slug":"sunt-moldovenii-romani-sau-nu-despre-teoria-moldovenismului%e2%80%a6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/05\/07\/sunt-moldovenii-romani-sau-nu-despre-teoria-moldovenismului%e2%80%a6\/","title":{"rendered":"Sunt moldovenii rom\u00e2ni sau nu? Despre teoria moldovenismului\u2026"},"content":{"rendered":"

\"clip<\/a><\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

Istoriografia din Republica Moldova, scris\u0103 dup\u0103 1940, s-a construit \u00een \u00eentregime pe baza ,,teoriei moldovenismului\u201d, cea de-a doua tez\u0103 important\u0103 fals\u0103 a istoriografiei privind trecutul spa\u0163iului rom\u00e2nesc (prima fiind teoria roeslerian\u0103).<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\u00cen timpul celor patru decenii de domina\u0163ie sovietic\u0103, cea mai dezb\u0103tut\u0103 chestiune a istoriografiei din Republica Moldova a fost cea a existen\u0163ei ,,poporului moldovenesc \u201c\u015fi a ,,limbii moldovene\u015fti\u201d. \u00cempreun\u0103 cu teoria lui Roesler, aceast\u0103 ,,teorie a moldovenismului\u201c reprezint\u0103 a doua contestare major\u0103 a punctului de vedere rom\u00e2nesc referitor la formarea poporului rom\u00e2n. Teoria este respins\u0103 de marea majoritate a oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 occidentali.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen esen\u0163\u0103, vorbim de o teorie imigra\u0163ionist\u0103, la fel ca cea a lui Roesler.\u00a0 Conform acesteia, popula\u0163ia romanic\u0103 ar fi venit la est de Carpa\u0163i abia \u00een secolul al XIV-lea, la mult timp dup\u0103 slavi , care ar fi astfel cei mai vechi locuitori ai teritoriului. Din amestecul slavilor cu nou-venita popula\u0163ie romanic\u0103 ar fi rezultat ,,poporul moldovenesc\u201d.\u00a0 Acesta a fost punctul de vedere oficial al sovieticilor despre problema form\u0103rii poporului rom\u00e2n, dar numero\u015fi istorici \u015fi oameni politici au continuat \u2013 chiar \u015fi dup\u0103 proclamarea independen\u0163ei Moldovei\u00a0 \u2013 s\u0103 sus\u0163in\u0103 aceast\u0103 teorie. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2009, deschiderea treptat\u0103 a arhivelor din Moldova \u015fi a celor din Ucraina \u015fi Rusia a ar\u0103tat c\u0103 teoria moldovenismului a fost creat\u0103<\/strong> de sovietici<\/strong> din motive pur politice, pentru justificarea integr\u0103rii Basarabiei \u00een U.R.S.S.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teoria a fost folosit\u0103 de propaganda sovietic\u0103 din anii \u201920 pentru a contesta unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. \u00cen 1924, autorit\u0103\u0163ile sovietice au decis crearea unei ,,Republicii Sovietice Socialiste Moldovene\u015fti\u201d \u00een Transnistria, aflat\u0103 \u00een componen\u0163a Ucrainei sovietice. Noua republic\u0103 s-a n\u0103scut oficial la 12 octombrie 1924, iar scopul cre\u0103rii ei era de a ,,lupta pentru refacerea unit\u0103\u0163ii poporului moldovenesc divizat de burghezia rom\u00e2n\u0103\u201d. De fapt, existen\u0163a R.S.S.M. era o modalitate de subminare a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

Cum s-a n\u0103scut limba moldoveneasc\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conform documentelor de arhiv\u0103, dup\u0103 crearea R.S.S.M., Secretariatul Comitetului Gubernial Odessa al Partidului Comunist din Ucraina a numit o comisie \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu demersurile propagandistice. Cei trei membri ai comisiei erau A. L. Grin\u015ftein, I. I. Badeev \u015fi Gr. I. Star\u00eei. Chestiunea existen\u0163ei limbii moldovene\u015fti a fost discutat\u0103 intens, mai ales dup\u0103 na\u015fterea publica\u0163iei de propagand\u0103 anti-rom\u00e2neasc\u0103 Plugarul Ro\u015fu<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la 1 mai 1924. S-a pus problema limbii \u00een care s\u0103 fie publicat\u0103 aceast\u0103 revist\u0103. Limba vorbit\u0103 de rom\u00e2nii din Transnistria nu avea un caracter unitar \u015fi nici literar, ea nefiind cultivat\u0103 \u00een \u015fcoli de administra\u0163ia ruseasc\u0103. Pornind de la aceast\u0103 chestiune, comisia s-a divizat: Star\u00eei era de p\u0103rere c\u0103 trebuia folosit\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi grafia latin\u0103, \u00een timp ce ceilal\u0163i doi sus\u0163ineau c\u0103 ar exista o ,,limb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d distinct\u0103 de cea rom\u00e2n\u0103. Evident c\u0103 niciunul dintre ei nu era specialist \u00een filologie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie oarecum \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 emit\u0103 asemenea opinii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Star\u00eei a sus\u0163inut c\u0103 era imposibil\u0103 crearea unei noi ,,limbi moldovene\u015fti\u201d \u015fi c\u0103 acest lucru nu poate fi rezultatul unei decizii politice arbitrare. \u00cen schimb, Badeev spunea c\u0103 exist\u0103 o ,,limb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d diferit\u0103 de cea rom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum rusa difer\u0103 de ucrainean\u0103. \u00cen plus, el a argumentat c\u0103 nu exist\u0103 o limb\u0103 moldoveneasc\u0103 literar\u0103, dar c\u0103 cele dou\u0103 limbi sunt \u00eentr-un proces de diferen\u0163iere continu\u0103, rom\u00e2na primind influen\u0163e din Occident, iar ,,moldoveneasca\u201d din rus\u0103. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, pentru publica\u0163iile \u00een ,,limba moldoveneasc\u0103\u201d trebuia folosit\u0103 grafia slav\u0103. De cealalt\u0103 parte, Star\u00eei sus\u0163inea c\u0103 din moment ce obiectivul final este proclamarea Rom\u00e2niei sovietice, limba rom\u00e2n\u0103 ar fi cel mai bun (\u015fi mai accesibil) mod de propagand\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate aceste discu\u0163ii ale comisiei s-au finalizat \u00eentr-un raport realizat de Badeev la sf\u00e2r\u015fitul lunii august \u00een 1924. Raportul este primul document oficial sovietic care vorbe\u015fte despre ,,limba moldoveneasc\u0103\u201d. \u00cen urma dezbaterilor comisiei s-a luat decizia final\u0103 de ,,dezvoltare a limbii populare moldovene\u015fti\u201d \u015fi de a se folosi caractere chirilice. A\u015fa apare ,,limba moldoveneasc\u0103\u201d, rezultat al unei decizii politice luate f\u0103r\u0103 consultarea vreunui specialist \u00een filologie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a luat na\u015ftere R.S.S.M., \u00een octombrie 1924, s-a folosit no\u0163iunea de ,,popor moldovenesc\u201d, mare parte a acestuia fiind ,,subjugat\u0103 de burghezia rom\u00e2n\u0103\u201d. Punctul de vedere sovietic oficial era c\u0103 Basarabia este parte a R.S.S.M. \u015fi ea trebuie eliberat\u0103 de sub ,,jugul rom\u00e2nilor\u201d. Dup\u0103 pactul Ribbentrop-Molotov \u015fi anexarea Basarabiei a fost organizat\u0103 la est de Prut Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103. Autorit\u0103\u0163ile sovietice au impus teoria istoriografic\u0103 ce sus\u0163inea existen\u0163a poporului \u015fi limbii moldovene\u015fti. Pe m\u0103sur\u0103 ce istoriografia din Rom\u00e2nia lua un curs na\u0163ional pregnant \u00een anii \u201960, cea din Moldova a suferit de pe urma activit\u0103\u0163ii sovietice de propagand\u0103 foarte intense. \u00a0\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 apar studiile semnate de Ja.Mosul \u015fi N.Mochov, istorici sovietici emblematici pentru ,,teoria moldovenismului\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu prec\u0103dere dup\u0103 1964, dup\u0103 apari\u0163ia volumului al treilea din Istoria Rom\u00e2niei<\/em> la Bucure\u015fti (\u00een care se vorbe\u015fte despre problema Basarabiei) \u015fi a lucr\u0103rii Karl Marx. \u00censemn\u0103ri despre rom\u00e2ni<\/em>, arhivele arat\u0103 o preocupare serioas\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor din R.S.S.M. pentru combaterea ,,na\u0163ionali\u015ftilor rom\u00e2ni\u201d. \u00cen plus, \u00een 1965 a avut loc o manifesta\u0163ie a scriitorilor moldoveni \u00een favoarea introducerii grafiei latine. Numeroase documente arat\u0103 existen\u0163a unei coresponden\u0163e intense \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Moscova cu privire la aceast\u0103 problem\u0103. Autorit\u0103\u0163ile de la Chi\u015fin\u0103u arat\u0103 faptul c\u0103 p\u0103trunderea presei rom\u00e2ne\u015fti \u00een Moldova, a radioului \u015fi televiziunii rom\u00e2ne\u015fti,\u00a0 precum \u015fi a posturilor de radio occidentale ,,deruteaz\u0103 poporul moldovenesc\u201d. Astfel, \u00een 1967 se decide realizarea unor ,,studii \u015ftiin\u0163ifice\u201d cu privire la existen\u0163a ,,poporului moldovenesc\u201d. De asemenea, din 1966 se interzice studierea c\u0103r\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti din bibliotecile publice \u015fi introducerea \u00een R.S.S.M. a lucr\u0103rilor unor autori precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Lucian Blaga etc. Cur\u00e2nd, singurele c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti acceptate erau cele tehnice, medicale \u015fi dic\u0163ionarele. C\u0103r\u0163ile de istorie erau strict interzise. \u00cen plus, s-a decis bruierea sta\u0163iilor de radio occidentale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 1966-1967, autorit\u0103\u0163ile au \u00eenceput s\u0103 organizeze s\u0103rb\u0103torirea unor evenimente din istoria Moldovei, precum ziua de 28 iunie: ,,eliberarea de sub ocupa\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103\u201d. \u00cen 1966 s-au s\u0103rb\u0103torit 300 de ani de la \u00eentemeierea Chi\u015fin\u0103ului. \u00cen anii \u201970 istoriografia din R.S.S.M. devine vehement antirom\u00e2neasc\u0103, iar \u00een deceniul urm\u0103tor criticarea istoricilor rom\u00e2ni devine un fapt curent, vorbindu-se chiar de existen\u0163a unor ,,campanii anti-moldovene\u015fti \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

,,Adev\u0103rata istorie a Moldovei\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prima lucrare ,,\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d din Moldova sovietic\u0103 a fost Istoria RSSM<\/em>, publicat\u0103 \u00een dou\u0103 volume \u00een 1951 \u015fi 1955. Autorii sus\u0163ineau ,,teoria celor dou\u0103 popoare romanice\u201d: rom\u00e2nii \u015fi moldovenii ar avea aceia\u015fi str\u0103mo\u015fi \u015fi anume ,,valahii\u201d, o popula\u0163ie format\u0103 din romanici \u015fi slavi. Din convie\u0163uirea acestora cu slavii din r\u0103s\u0103rit s-ar fi n\u0103scut, \u00een secolul al XIV-lea, ,,poporul moldovenesc\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Conform lucr\u0103rii, \u00een secolele II-IV teritoriul dintre Carpa\u0163i \u015fi Nistru era locuit de diferite triburi considerate \u00a0(f\u0103r\u0103 s\u0103 existe argumente serioase) de istoricii sovietici ca fiind fie preponderent germanice, fie preponderent slave, fie mixte. Ar fi existat inclusiv o prezen\u0163\u0103 get\u0103, sarmat\u0103 sau ,,tardiv scit\u0103\u201d. Apoi, \u00een secolul al V-lea, ar fi avut loc o depopulare masiv\u0103 a teritoriului Moldovei, probabil ca urmare a devast\u0103rilor hunilor. \u00cen perioada cuprins\u0103 \u00eentre secolele V-VIII, zona a fost umplut\u0103 de slavi. Ace\u015ftia au adus aici ,,cultura slav\u0103\u201d, la care au aderat \u015fi alte popula\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate aceste teorii erau formulate \u00een baza unor descoperiri arheologice. \u00cen anii \u201970-\u201980 istoriografia sovietic\u0103 sus\u0163inea c\u0103 majoritatea descoperirilor arheologice medievale timpurii din spa\u0163iul pruto-nistrean apar\u0163ineau slavilor.\u00a0 \u00cen general, s-a apreciat c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la Est de Carpa\u0163i nu a existat o popula\u0163ie romanic\u0103. \u00cen secolele X-XI, migra\u0163iile t\u00e2rzii (unguri, uzi, pecenegi) i-au afectat sever pe slavi, dar ace\u015ftia au reu\u015fit s\u0103-i \u00eenl\u0103ture pe ace\u015fti migratori. Apoi, atacul Hoardei de Aur a declan\u015fat o perioad\u0103 de dec\u0103dere \u00een secolele XIII-XIV, \u00eempiedic\u00e2nd formarea unor forma\u0163iuni statale slave puternice. Abia \u00een secolul al XIV-lea \u00een regiune ar fi ap\u0103rut ,,valahii\u201d \u2013 str\u0103mo\u015fi ai ,,moldovenilor\u201d. Din nou, descoperirile arheologice (\u00een realitate neclare) sunt folosite pentru sus\u0163inerea acestor idei. Conform istoricilor sovietici, ungurii au \u00eenceput \u00een secolul al XII-lea cucerirea Transilvaniei \u015fi i-au \u00eempins pe valahi la Est \u015fi Sud de Carpa\u0163i. ,,Valahii\u201d, str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor \u015fi moldovenilor, erau un popor format din amestecul romanicilor cu slavii de sud la Sudul \u015fi Nordul Dun\u0103rii. Veni\u0163i \u00een Transilvania \u00eenaintea maghiarilor, ei au fost \u00eempin\u015fi c\u0103tre \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova. \u00a0Astfel, ei au migrat c\u0103tre zona extracarpatic\u0103 \u00een secolele XII-XIV. Avem deci o teorie imigra\u0163ionist\u0103. Popula\u0163ia autohton\u0103 de la Est de Carpa\u0163i ar fi fost slavii, din amestecul acestora cu romanicii s-a n\u0103scut ,,poporul moldovenesc\u201d, iar la sudul mun\u0163ilor poporul rom\u00e2n. Formarea ,,na\u0163iunii moldovene\u015fti moderne\u201d ar fi avut loc \u00een Basarabia, dup\u0103 includerea acesteia \u00een Imperiul Rus!<\/p>\n

Argumentele \u00een favoarea teoriei<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru sus\u0163inerea teoriei moldovenismului, istoricii moldoveni s-au folosit de diverse argumente. \u00cen primul r\u00e2nd, de argumente de ordin entofolcloric: cercet\u0103torii sovietici insist\u0103 asupra faptului c\u0103 ,,folclorul moldovenesc\u201d arat\u0103 originea acestui popor ca urma\u015f al valahilor \u015fi slavilor. Conform argumentelor lingvistice, ar exista o limb\u0103 moldoveneasc\u0103 diferit\u0103 de rom\u00e2n\u0103. Cu toate acestea, chiar lingvi\u015ftii sovietici nu au putut aduce argumente \u00een favoarea apartenen\u0163ei limbii moldovene\u015fti la familia limbilor slave. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, ,,speciali\u015ftii\u201d au adus \u00een discu\u0163ie \u015fi argumente paleoantropologice: antropologii sovietici au \u00eencercat s\u0103 ajung\u0103 la anumite concluzii privind \u00eembinarea ,,romanicilor de vest\u201d cu slavii, dar dovezile nu sunt concludente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din motive politice, teoria existen\u0163ei ,,poporului moldovenesc\u201d a fost sus\u0163inut\u0103 \u015fi dup\u0103 1991 de istorici \u015fi oameni politici din Republica Moldova, iar regimul lui Voronin a promovat rom\u00e2nofobia. \u00cen acela\u015fi spirit na\u0163ionalist, \u00een 2008 a fost creat Ordinul Bogdan I \u00centemeietorul, ce trebuie acordat pentru merite \u00een dezvoltarea \u015fi consolidarea stabilit\u0103\u0163ii Republicii Moldova. \u00cen acela\u015fi an a fost adoptat\u0103 o lege care pedepse\u015fte ,,def\u0103imarea statului \u015fi poporului moldovean\u201d, \u00een \u00eencercarea de a interzice sus\u0163inerea faptului c\u0103 ,,moldovenii\u201d sunt de fapt rom\u00e2ni. \u00cen 2009, s-au s\u0103rb\u0103torit 650 de ani de la \u00eentemeierea statului moldovenesc din 1359. Schimbarea guvernului Voronin a adus o serie de schimb\u0103ri, iar deschiderea arhivelor a facilitat demonstrarea faptului c\u0103 \u00eentreaga chestiune a existen\u0163ei poporului moldovenesc are un caracter pur politic \u015fi nu \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n

Historia.ro<\/strong><\/p>\n

Sursa: Foaie nationala<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoriografia din Republica Moldova, scris\u0103 dup\u0103 1940, s-a construit \u00een \u00eentregime pe baza ,,teoriei moldovenismului\u201d, cea de-a doua tez\u0103 important\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-5545","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5545","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5545"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5545\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}